Studiu privind legăturile de transport durabile cu Asia Centrală 30.06.2023 (C.E.)
Pentru a promova abordarea cuprinzătoare, durabilă, bazată pe norme și centrată pe oameni a conectivității și pentru a contribui la punerea în aplicare a Strategiei UE privind Asia Centrală (2019) și a Strategiei „Global Gateway” (2021), Comisia Europeană a realizat un studiu privind coridoarele de transport durabile care leagă Europa de Asia Centrală. Studiul a fost condus și finanțat de Comisia Europeană și implementat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în perioada noiembrie 2021 – iunie 2023.
Studiul a avut două obiective:
- Identificarea celor mai durabile coridoare de transport care leagă cele cinci republici din Asia Centrală (Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan) cu rețeaua transeuropeană de transport extinsă a UE (TEN-T), în urma unei evaluări a coridoarelor bazate pe criterii stricte de durabilitate, în care ar fi luate în considerare sustenabilitatea ecologică, socială, economică, fiscală/a datoriei, precum și viabilitatea politică.
- Propunerea de acțiuni-cheie pentru dezvoltarea coridoarelor – atât în ceea ce privește infrastructura fizică (conectivitatea dificilă), cât și mediul favorabil (conectivitatea nepoluantă), inclusiv prioritizarea acestora pe baza unei abordări coerente și durabile a dezvoltării coridoarelor de transport.
Din punct de vedere geografic, studiul a evaluat coridoarele existente și potențiale care ar asigura cele mai durabile conexiuni de transport între toate cele cinci republici din Asia Centrală (Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan) și Rețeaua transeuropeană de transport a UE (TEN-T), care acoperă cele 27 de state membre ale UE, dar și extinderi la Balcanii de Vest, țările Parteneriatului estic (inclusiv Caucaz) și Türkiye.
Acest lucru a fost realizat în urma evaluării situației actuale a rețelelor de transport din regiune, precum și a consultărilor cu părțile interesate, inclusiv nu numai cu țările din Asia Centrală, ci și cu statele membre ale UE, sectorul privat, organismele relevante ale ONU, organizațiile și asociațiile internaționale relevante, instituțiile financiare internaționale (IFI), organizațiile societății civile, grupurile de interese și multe altele.
Studiul (rezultatele complete disponibile mai jos) identifică 33 de necesități dificile de investiții în infrastructură în întreaga regiune (legate de modernizarea/reconstrucția căilor ferate/drumurilor existente, de legăturile feroviare/rutiere suplimentare, extinderea flotei, extinderea capacității portuare, materialul rulant, centrele logistice, antrepozitarea etc.), precum și 7 acțiuni coordonate privind măsurile de conectivitate fără caracter obligatoriu (facilitatea comerțului, măsurile de reglementare, digitalizarea, armonizarea tarifelor, procedurile vamale, controalele la frontieră, interoperabilitatea, liberalizarea pieței etc.). Toate acestea sunt acțiuni specifice, concrete, realizabile și realiste, care pot contribui la competitivitatea, atractivitatea economică și eficiența operațională a conexiunilor transcaspice de transport și pot oferi tuturor celor cinci țări din Asia Centrală oportunități de a-și maximiza dezvoltarea economică durabilă printr-o legătură mai bună între ele – și cu Europa.
RO – Conexiuni de transport durabile între Europa și Asia Centrală
EN – Sustainable transport connections between Europe and Central Asia
Atasamente
CPBA solicită autorităților să clarifice prevederi ale legislației naționale aplicabile Canalului Dunăre – Marea Neagră și tranzitului pe Dunăre
Constanța Port Business Association – CPBA s-a adresat Ministrului Transporturilor și Infrastructurii în vederea clarificării aspectelor legate de încadrarea Canalului Dunăre Marea Neagră în căile navigabile ale Dunării, conform Hotărârii Guvernului nr. 665/2008 (pentru stabilirea nominală și pe porțiuni a căilor navigabile interioare ale României).
Atasamente
Proiectul de Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii pentru publicarea acceptării amendamentelor la anexa Protocolului din 1997 privind amendarea Convenției internaționale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta – Amendamente la Anexa VI la MARPOL – (Proceduri pentru prelevarea eșantioanelor și verificarea conținutului de sulf al combustibilului lichid și indicele nominal al randamentului energetic (EEDI)), adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MEPC.324(75) a Comitetului pentru protecția mediului marin din 20 noiembrie 2020
Data publicării: 08.11.2021
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 19.11.2021
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurta descriere a reglementării:Organizația Maritimă Internațională (OMI), înființată prin Convenția de la Geneva din 1948, cu sediul la Londra, este instituția specializată din sistemul Națiunilor Unite în domeniul navigației maritime comerciale internaționale și are ca scop principal elaborarea cadrului juridic, tehnic și organizatoric pentru asigurarea siguranței navigației, securității navelor și a instalațiilor portuare și prevenirii poluării mediului marin de către nave. România este stat membru al acestei organizații ca urmare a aderării, prin Decretul Consiliului de Stat nr.114/1965, la Convenția de la Geneva din 1948 privind crearea OMI și în prezent este parte la toate convențiile internaționale principale privind siguranța maritimă, securitatea maritimă și prevenirea poluării mediului marin de către nave, adoptate sub egida organizației.
În vederea realizării scopurilor sale, OMI organizează conferințe internaționale și sesiuni ale Adunării statelor membre și ale comitetelor sale, pentru adoptarea convențiilor maritime, codurilor și rezoluțiilor în domeniu.
Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta, (MARPOL 73/78), este cea mai importantă convenție privind prevenirea poluării mediului marin de către nave, la care România a aderat la MARPOL 73/78 prin Legea nr. 6/1993.
Anexa VI – Reguli privind prevenirea poluării atmosferei de către nave a fost adoptată prin Protocolul din 1997 privind amendarea Convenției internaționale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta.
România a aderat la Protocolul din 1997 și implicit a acceptat Anexa VI la MARPOL 73/78 prin Legea nr. 269/2006, iar punerea în aplicare a prevederilor acestei anexe se realizează în conformitate cu Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1105/2007, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit prevederilor art. 38(a) al Convenției privind crearea OMI, referitor la funcțiile conferite Comitetului pentru protecția mediului marin (MEPC) prin convențiile internaționale pentru prevenirea și controlul poluării marine, acest comitet poate adopta rezoluții prin care se modifică textul convențiilor sau anexelor la acestea.
În conformitate cu art. 16 al Convenției MARPOL din 1973 și cu art. VI al Protocolului din 1978, precum și cu art. 4 din Protocolul din 1997, care specifică procedura de amendare, MEPC poate adopta amendamente la anexele convenției și la apendicele acestora.
De asemenea, în conformitate cu articolul 16(2)(f)(iii) al Convenției MARPOL din 1973, MEPC poate stabili ca amendamentele să se considere ca fiind acceptate la o anumită dată, cu excepția cazului în care înainte de această dată, cel puțin o treime din Părți sau Părțile ale căror flote comerciale reprezintă în total nu mai puțin de 50% din tonajul brut al flotei comerciale mondiale, vor fi comunicat OMI obiecțiunile lor la aceste amendamente. Această procedură simplificată prevăzută de convenție este denumită „procedura de acceptare tacită” și se coroborează cu procedura de intrare în vigoare a respectivelor amendamente, cuprinsă în art. 16(2)(g)(ii) al Convenției MARPOL din 1973.
Progresele tehnice continue și exigențele tot mai sporite privind protecția mediului au determinat OMI să revizuiască, să completeze sau să actualizeze permanent unele reguli sau anexe ale Convenției MARPOL 73/78.
În cadrul sesiunii MEPC 65 a fost adoptată la 20 noiembrie 2020 rezoluția MEPC.324(75), care face obiectul prezentului proiect de Ordin și care aduce amendamente la Anexa VI la MARPOL 73/78, referitoare la procedurile pentru prelevarea eșantioanelor și verificarea conținutului de sulf al combustibilului lichid și indicele nominal al randamentului energetic (EEDI).
Regulile din Anexa VI la MARPOL la care se aduc modificări prin această rezoluție sunt:
Regula 1 – Aplicare: se înlocuiește întregul text;
Regula 2 – Definiții: se introduc paragrafele 52-56 cu noi definiții;
Regula 14 – Oxizi de sulf (SOx) și particule materiale: se introduc paragrafele noi 8-13 referitoare la punctul de prelevare, eșantionarea și încercarea eșantioanelor de combustibil lichid în folosință și a celui existent la bordul navelor pentru folosința proprie;
Regula 18 – Disponibilitatea și calitatea combustibilului lichid: se înlocuiește un paragraf;
Regula 20 – Indicele nominal al randamentului energetic obținut (EEDI obținut): se adaugă un paragraf;
Regula 21 – EEDI cerut: se înlocuiește Tabelul 1 și notele de subsol asociate acestuia, precum și un rând din Tabelul 2.
De asemenea, prin aceste amendamente se aduc modificări și următoarelor apendice ale Anexei VI la MARPOL:
Apendice I – Model de Certificat internațional de prevenire a poluării atmosferei (IAPP) (Regula 8): se introduc două noi paragrafe;
Apendice VI – Procedura de verificare a combustibilului aplicabilă eșantioanelor de combustibil lichid prevăzute de Anexa VI la MARPOL (Regula 18.8.2): se înlocuiește titlul și textul integral al apendicelui.
Conform punctului 2 din rezoluție, termenul pentru acceptarea tacită a acestor amendamente este 1 octombrie 2021. România nu a formulat niciun fel de obiecțiuni la acestea și nici OMI nu a comunicat depunerea unor obiecțiuni până la această dată, astfel că amendamentele adoptate vor intra în vigoare, potrivit prevederilor punctului 3 din rezoluție, la data de 1 aprilie 2022, în conformitate cu art. 16(2)(g)(ii) al Convenției din 1973.
În temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 9 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 370/2021, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în calitatea sa de autoritate de stat în domeniul transportului maritim, elaborează și promovează acte normative și norme specifice aplicabile transportului maritim, urmărește aplicarea acestora și asigură ducerea la îndeplinire a obligațiilor ce revin statului din acordurile și convențiile internaționale la care România este parte.
Documente supuse consultarii:
Instrument de motivare
Text Proiect
Anexa
Atasamente
Proiectul de Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 982/2011 privind aprobarea Listei cuprinzând punctele şi locurile de operare şi limitele acestora, a căror infrastructură portuară este proprietate privată, precum şi limitele radelor portuare şi ale zonelor de ancoraj
Data publicării: 01.11.2021
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 12.11.2021
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurta descriere a reglementării:
În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) și art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare:
”Art. 8. – (1) Lista cuprinzând porturile şi locurile de operare deschise accesului public, precum şi limitele acestora se stabilesc şi se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor.”
”Art 10 – Limitele radelor portuare şi ale zonelor de ancoraj se stabilesc de către Autoritatea Navală Română, prin căpităniile de port, şi se fac publice prin avize către navigatori şi pe website-ul propriu.”
Prin adresa nr. 995 din 01.07.2021, SC TEHNOLOGICA RADION SRL solicită includerea punctului de operare „TEHNOLOGICA RADION”, în Lista cuprinzând punctele şi locurile de operare şi limitele acestora, a căror infrastructură portuară este proprietate privată, precum şi limitele radelor portuare şi ale zonelor de ancoraj.
SC Tehnologica Radion SRL desfășoară activități de extragere, prelucrare și vânzare agregate minerale de carieră, având punct de lucru în localitatea Cerna, județul Tulcea. Activitatea în acest punct de lucru se desfășoară de peste 15 ani, și luând în considerare specificațiile acestor produse, respectiv piatra de diferite dimensiuni, transportul se face exclusiv pe apă, în barje.
Ca atare, pentru optimizarea transportului agregatelor minerale, încărcarea acestora în barje este necesar a se face cât mai aproape de locul de extracție, respectiv în locul situat la km 35+750 – km 35+900, mal drept, pe brațul Măcin.
Analizând documentația depusă s-a constatat că punctul de operare „TEHNOLOGICA RADION” întrunește condițiile de a fi introdus în Lista cuprinzând punctele şi locurile de operare şi limitele acestora, a căror infrastructură portuară este proprietate privată, precum şi limitele radelor portuare şi ale zonelor de ancoraj, având și avizul favorabil al Autorității Navale Române, din punct de vedere al siguranței navigației și al AFDJ Galați, ca administrator de cale navigabilă.
Documente supuse consultarii:
Instrument de motivare
Text Proiect
Anexa
Atasamente
Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru reaprobarea indicatorilor tehnico – economici ai obiectivului de investiții “Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creșterii adâncimilor șenalelor și bazinelor și a siguranței navigației în Portul Constanța”
Data publicării: 01.11.2021
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 12.11.2021
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurta descriere a reglementării:
Prin prezentul proiect se propune reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creşterii adâncimilor şenalelor şi bazinelor şi a siguranţei navigaţiei în Portul Constanţa” , întrucât indicatorii tehnico-economici s-au modificat.
Documente supuse consultarii:
Instrument de motivare
Text Proiect
Anexa
Atasamente
Proiectul de Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii privind modificarea Ordinului ministrului transporturilor nr. 1252 din 13 august 2014 pentru aprobarea criteriilor minime de pregătire şi perfecţionare a personalului navigant maritim român şi a sistemului de recunoaştere a brevetelor şi a certificatelor de capacitate!
Data publicării: 15.10.2021
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 26.10.2021
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurta descriere a reglementării:
Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI), cu sediul la Londra, activează ca instituţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi se ocupă cu elaborarea cadrului juridic, tehnic şi organizatoric privind navigaţia maritimă în apele internaţionale. Prin reglementările adoptate, OMI stabileşte cerinţele minime care se impun navelor comerciale care efectuează voiajuri internaţionale, privind siguranţa navigaţiei şi protecţia mediului marin, precum şi standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart.
România a devenit membră a acestei organizaţii prin Decretul nr. 114/1965 şi este parte la toate convenţiile internaţionale principale privind siguranţa navigaţiei şi prevenirea poluării de către navele maritime, inclusiv parte a Convenţiei internaţionale privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart (STCW 1978), cu amendamentele ulterioare.
România a implementat prevederile Convenţiei STCW 1978 prin Legea nr. 107/1992 pentru aderarea la Convenţia internaţională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart, adoptată la Londra la 07 iulie 1978.
Având în vedere prevederile Directivei (UE) 2019/1159 a Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2019 de modificare a Directivei 2008/106/CE privind nivelul minim de formare a navigatorilor și de abrogare a Directivei 2005/45/CE privind recunoașterea reciprocă a brevetelor navigatorilor eliberate de statele membre,
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii prin Autoritatea Navală Română are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a se asigura că documentele emise personalului navigant în numele Guvernului României sunt conforme cu cerințele internaționale în vigoare și sunt recunoscute fără nici o rezervă de toate autoritățile maritime, astfel încât legislația națională trebuie modificată prin necesitatea impunerii de noi competențe personalului navigant maritim, maritim-portuar și actualizate de noile cerințe impuse de reglementările internaționale sus-menționate.
Ținând cont de necesitatea corelării dintre competențe și locurile de muncă, apariția unor noi funcții la bordul navelor maritim-portuare poate facilita, de asemenea, accesul lucrătorilor cu experiență anterioară din alte sectoare la profesiile din domeniul navigației, atragerea tinerilor indiferent de sex, persoane care ar putea beneficia de programe de formare de specialitate, care să țină seama de competențele deja dobândite.
Dobândirea unor competențe profesionale și stabilirea unor standarde sunt necesare atât pentru dezvoltarea locală, regională și națională, cât și în beneficiul comunității.
Autoritatea Navală Română trebuie să emită certificate numai persoanelor care au nivelurile minime de competență, vârstă, capacitatea din punct de vedere medical și timpul de navigație necesare pentru îndeplinirea funcțiilor la bordul navelor în condiții de siguranță a navigației, precum și pentru a asigura protecția vieților omenești și a mediului.
Introducerea prevederilor Directivei (UE) 2019/1159 a Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2019 de modificare a Directivei 2008/106/CE privind nivelul minim de formare a navigatorilor și de abrogare a Directivei 2005/45/CE privind recunoașterea reciprocă a brevetelor navigatorilor eliberate de statele membre, au dus la necesitatea modificării şi completării Ordinului nr. 1252/2014 pentru aprobarea criteriilor minime de pregătire şi perfecţionare a personalului navigant maritim român şi a sistemului de recunoaştere a brevetelor şi a certificatelor de capacitate.
Documente supuse consultarii:
Proiectul de ORDIN al ministrului transporturilor și infrastructurii pentru publicarea acceptării rectificării aduse Codului internaţional pentru nave care operează în ape polare (Codul polar) prin Procesul-verbal de rectificare al Organizaţiei Maritime Internaţionale din 30 iulie 2021
Data publicării: 08.10.2021
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 19.10.2021
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurta descriere a reglementării:
Organizația Maritimă Internațională (OMI), cu sediul la Londra, este instituția specializată din sistemul Națiunilor Unite în domeniul navigației maritime comerciale internaționale și are ca scop principal elaborarea cadrului juridic, tehnic și organizatoric pentru asigurarea siguranței navigației, securității navelor și a instalațiilor portuare și prevenirii poluării mediului marin de către nave. România este stat membru al acestei organizații ca urmare a aderării, prin Decretul Consiliului de Stat nr.114/1965, la Convenția de la Geneva din 1948 privind crearea OMI și în prezent este parte la toate convențiile internaționale principale privind siguranța maritimă, securitatea maritimă și prevenirea poluării mediului marin de către nave, adoptate sub egida organizației.
În vederea realizării scopurilor sale, OMI organizează conferințe internaționale și sesiuni ale Adunării statelor membre și ale comitetelor sale, pentru adoptarea convențiilor maritime, codurilor și rezoluțiilor în materie.
Totalitatea reglementărilor la nivelul OMI au ca scop aplicarea uniformă a unor cerințe privind construcția navelor, operarea acestora, dotarea cu echipamente specifice, pregătirea echipajului și certificarea acestuia, toate acestea contribuind în mod decisiv la siguranța navei, a încărcăturii, a echipajului și nu în ultimul rând, protecția mediului marin.
O parte de aceste cerințe sunt realizate prin reglementările impuse de Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare (Convenţia SOLAS 1974), la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 80/1979 și de Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta, cunoscută sub abrevierea MARPOL 73/78, la care România a aderat prin Legea nr. 6/1993. În temeiul acestor două convenții, Codul internațional pentru nave care operează în ape polare (Codul polar) a căpătat un caracter obligatoriu.
Codul polar a intrat în vigoare în condiţiile Convenţiilor SOLAS 1974 şi MARPOL 73/78, în temeiul legii, fiind publicat prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1404/2016 privind publicarea acceptării Codului internaţional pentru nave care operează în ape polare (Codul polar), adoptat de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MSC.385(94) a Comitetului de siguranţă maritimă din 21 noiembrie 2014 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.264(68) a Comitetului pentru protecţia mediului marin din 15 mai 2015.
Recent, prin Procesul-verbal de rectificare al Organizației Maritime Internaționale din 30 iulie 2021, document distribuit prin Nota Verbală NV.039 din aceeași dată, a fost adusă o rectificare la Codul polar. Aceasta se referă la stabilirea navelor cărora li se cere să aibă la bord un Certificat pentru nava polară, valabil.
Drept urmare, este necesară implementarea în legislația națională și a rectificării aduse Codului polar, prin emiterea unui nou ordin al ministrului de publicare/acceptare a acesteia.
Documente supuse consultarii:
Anexa pr. OMTI rectif Cod polar
Proiect OMTI
Referat de aprobare
Atasamente
Proiectul de ORDIN al ministrului transporturilor și infrastructurii pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 982/2011 privind aprobarea Listei cuprinzând punctele şi locurile de operare şi limitele acestora, a căror infrastructură portuară este proprietate privată, precum şi limitele radelor portuare şi ale zonelor de ancoraj
Data publicării: 08.10.2021
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 19.10.2021
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurta descriere a reglementării:
În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) și art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare:
”Art. 8. – (1) Lista cuprinzând porturile şi locurile de operare deschise accesului public, precum şi limitele acestora se stabilesc şi se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor.”
”Art 10 – Limitele radelor portuare şi ale zonelor de ancoraj se stabilesc de către Autoritatea Navală Română, prin căpităniile de port, şi se fac publice prin avize către navigatori şi pe website-ul propriu.”
Prin adresa nr. 19399 din 21.09.2021, SC COFCO INTERNATIONAL ROMANIA SRL solicită includerea punctului de operare „Loc Operare COFCO INTERNATIONAL ROMANIA – Calafat”, în Lista cuprinzând punctele şi locurile de operare şi limitele acestora, a căror infrastructură portuară este proprietate privată, precum şi limitele radelor portuare şi ale zonelor de ancoraj.
SC COFCO INTERNATIONAL ROMANIA SRL este o companie ce desfășoară activități de încărcare/ descărcare cereale în barje, având un punct de lucru în localitatea Calafat, județul Dolj.
SC COFCO INTERNATIONAL ROMANIA SRL este lider de piata, fiind cel mai mare exportator de cereale, cu cea mai mare cota de piata pentru toate produsele comercializate (cota de piata 27%) și având o cifră de afaceri de 4.116 milioane RON.
Acestă performanță a fost realizată prin dezvoltarea unui model de afacere integrat, printr-o bună colaborare cu fermierii locali, cu achiziții directe de la producatori.
Analizând documentația depusă s-a constatat că punctul de operare „COFCO INTERNATIONAL ROMANIA – Calafat” întrunește condițiile de a fi introdus în Lista cuprinzând punctele şi locurile de operare şi limitele acestora, a căror infrastructură portuară este proprietate privată, precum şi limitele radelor portuare şi ale zonelor de ancoraj, având și avizul favorabil al Autorității Navale Române, din punct de vedere al siguranței navigației și al AFDJ Galați, ca administrator de cale navigabilă.
Documente supuse consultarii:
Anexa Ordin v1 05.10.2021
Proiect Ordin
Referat de aprobare