OMTI nr. 277/20265 prin care este modificat Ghidul Solicitantului – „Dezvoltarea transportului naval și multimodal” aferent Priorității 7
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI), în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Transport (PT) 2021-2027, anunță publicarea OMTI nr. 277/20265, prin care este modificat Ghidul Solicitantului – „Dezvoltarea transportului naval și multimodal” aferent Priorității 7.
Astfel, data limită de transmitere a cererilor de finanțare în cadrul apelului de proiecte PT/134/PT_P7/OP3/RSO3.1/PT_A_16 se modifică, iar proiectele pot fi depuse până în data de 25.03.2026.
Documente anexate:
https://www.mt.ro/spatiul-media/comunicate-de-presa/pot-2021-2027/pt23032026
Comisia Europeană – strategiile industriale maritime și portuare ale UE pentru stimularea competitivității în sectorul maritim
În data de 4 martie 2026, Comisia Europeană a adoptat o strategie industrială maritimă a UE și o strategie portuară pentru a stimula competitivitatea, durabilitatea, decarbonizarea, securitatea și reziliența în sectorul mai larg al transportului pe apă al UE. Strategiile se axează pe porturi, transport maritim și construcții navale.
Europa este un continent pe apă, cu cea mai mare zonă maritimă colectivă din lume. Sectorul său de producție maritimă este un lider mondial în domeniul construcțiilor navale de înaltă calitate și al tehnologiilor avansate. Sectorul transportului maritim este, de asemenea, un important furnizor de servicii maritime la nivel mondial, reprezentând peste o treime din tonajul transportului maritim la nivel mondial în toate segmentele.
Strategia industrială maritimă a UE stimulează crearea de locuri de muncă, inovarea și poziția de lider mondial a UE în domeniul construcțiilor navale și al transportului maritim.
Strategia maritimă industrială a UE va consolida poziția de lider a Europei în domeniul maritim printr-o serie de acțiuni, inclusiv lansarea unei Alianțe a UE pentru lanțurile valorice maritime industriale. Acesta vizează promovarea construcțiilor navale de înaltă tehnologie, a navelor de sprijin pentru energia eoliană offshore, a dronelor subacvatice și a echipamentelor portuare de vârf. O cerere de propuneri emblematică „Șantierele navale ale viitorului”, lansată în cadrul programului Orizont Europa, va sprijini, de asemenea, testarea unor soluții inovatoare în mediile șantierelor navale din lumea reală, cu scopul de a extinde tehnologiile de succes în întreaga Europă. Pentru a promova un transport maritim competitiv, Comisia va stabili un dialog cu statele membre pentru a promova pavilioanele UE și pentru a simplifica formalitățile administrative, inclusiv cadrul de monitorizare, raportare și verificare pentru EU ETS în domeniul maritim și FuelEU în domeniul maritim.
Strategia va mobiliza cererea și finanțarea publică pentru a promova investițiile private în inovarea și digitalizarea construcțiilor navale din UE, precum și în reînnoirea și decarbonizarea flotei de transport maritim, inclusiv prin includerea unor criterii nelegate de preț specifice în viitoarea revizuire a directivelor privind achizițiile publice.
Strategia asigură o concurență loială la nivel mondial pentru șantierele navale și producătorii de echipamente din UE, consolidată prin consolidarea finanțării exporturilor și prin politici comerciale specifice, inclusiv un posibil instrument sectorial specific pentru acest sector. În plus, aceasta reflectă pe deplin natura cu dublă utilizare a sectorului prin integrarea unei puternice dimensiuni militare, cu acțiuni specifice, inclusiv intensificarea capacităților de producție industrială navală și dezvoltarea unui mecanism de sprijin pentru construcția de feriboturi cu dublă utilizare.
În cele din urmă, măsurile sale îmbunătățesc competențele, formarea și locurile de muncă de calitate în întregul sector maritim, inclusiv recalificarea lucrătorilor din construcțiile navale și a navigatorilor pentru a adopta noi tehnologii și practici operaționale verzi.
Strategia portuară a UE pentru asigurarea unor porturi competitive, durabile și sigure
Porturile reprezintă coloana vertebrală a economiei europene. Acestea facilitează aproximativ 74% din comerțul exterior, manipulând peste 3,4 miliarde de tone de mărfuri și aproape 395 de milioane de pasageri în fiecare an.
Porturile UE evoluează deja dincolo de rolurile lor tradiționale, servind drept centre pentru noi clustere industriale și de inovare. Ele joacă, de asemenea, un rol esențial în aprovizionarea cu energie, securitatea, apărarea și economia albastră a UE.
Pentru a accelera această transformare și a asigura poziția competitivă a porturilor din UE, Comisia va promova inovarea, digitalizarea și integrarea acestora cu alte infrastructuri de transport, va elabora orientări privind proprietatea străină asupra porturilor din UE și finanțarea și investițiile UE în porturile țărilor terțe. Pentru a promova tranziția porturilor UE către o energie curată, strategia prezintă măsuri de promovare a electrificării și a îmbunătățirii conectării la rețea. Aceasta va stabili, de asemenea, o foaie de parcurs pentru porturi mici și mijlocii competitive.
Porturile sunt, de asemenea, puncte de intrare și de ieșire esențiale, ceea ce le face ținte principale pentru amenințările externe și grupurile infracționale organizate. Bazându-se pe Alianța portuară a UE, Comisia va explora modalități de consolidare în continuare a legislației în materie de securitate maritimă pentru a preveni traficul de droguri, a aborda în mod eficace amenințările emergente și a spori securitatea lanțului de aprovizionare al UE. Prin urmare, Comisia va propune cadre pentru efectuarea verificărilor antecedentelor lucrătorilor portuari și pentru evaluarea porturilor din țări terțe. Va fi instituit un nou forum pentru a facilita schimbul de bune practici între autoritățile statelor membre în materie de securitate cibernetică și autoritățile portuare. În plus, se va efectua o evaluare a riscurilor în materie de securitate la nivelul UE pentru a identifica cele mai presante riscuri în materie de securitate cibernetică și măsurile de atenuare a acestora.
Pentru a asigura punerea în aplicare eficace a strategiilor, Comisia va institui un Consiliu la nivel înalt pentru industriile maritime și porturi, prezidat de comisarul responsabil și de vicepreședinții executivi.
Contextul
Strategiile au fost anunțate ca inițiative-cheie în scrisoarea de misiune a comisarului Tzitzikostas și ca acțiuni emblematice în cadrul Busolei UE pentru competitivitate și al Pactului european privind oceanele. În iulie 2025, Comisia a organizat două dialoguri strategice la nivel înalt cu părțile interesate din industrie pentru a discuta așteptările în ceea ce privește strategiile. În mod similar, dialogurile părților interesate cu directorii generali ai porturilor europene în mai 2025 și cu privire la securitatea portuară în noiembrie 2025 au fost incluse în strategii.
Documente anexate:
Portofoliul MTI prin Fondul pentru Modernizare crește la 2,366 mld Euro: BEI aprobă integral 7 noi investiții
21 octombrie 2025, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) anunță că toate cele șapte propuneri de investiții transmise prin intermediul Fondului pentru Modernizare au obținut finanțare din partea Băncii Europene de Investiții (BEI) în cadrul sesiunii 2/2025. Valoarea totală a investițiilor aprobate în această sesiune este de aproximativ 1,3 mld. euro, cu o prima tranșă solicitată în valoare de 300 de mil. euro.
Aceste investiții completează portofoliul deja aprobat al MTI în cadrul Fondului pentru Modernizare, în valoare de 1.068.837.094 euro, care finanțează proiecte majore pentru electrificarea liniilor de cale ferată (Constanța–Mangalia, Rădulești–Giurgiu Nord, Chiajna–Jilava), achiziția de material rulant modern (trenuri electrice, locomotive și rame de metrou) și instalarea de panouri fotovoltaice și sisteme de stocare a energiei pentru aerodromurile civile certificate.
Aprobarea integrală a portofoliului transmis de MTI confirmă încrederea partenerilor europeni în direcția strategică adoptată de România în domeniul decarbonizării transporturilor, confirmând rolul central al ministerului în tranziția către un sistem de transport cu emisii reduse.
Cele cinci scheme de ajutor de stat aferente celor 7 propuneri de investiții finanțate în această sesiune sunt următoarele:
- Schema de ajutor de stat privind înlocuirea utilajelor și echipamentelor neperformante din punct de vedere al consumului de energie din sectorul transportului naval și aerian cu utilaje și echipamente cu emisii zero, precum și a vehiculelor ce asigură servicii anexe transportului feroviar și naval, pentru a se califica drept vehicule cu emisii zero – valoare totală: 299 mil. euro.
- Schema de ajutor de stat privind sprijinirea investițiilor destinate achiziției de vehicule cu emisii zero pentru transportul rutier și feroviar de mărfuri, maritim și pe căi navigabile interioare de pasageri și mărfuri- valoare totală: 299 mil. euro.
- Schema de ajutor de stat privind promovarea infrastructurii pentru o mobilitate cu emisii zero în sprijinul întreprinderilor și comunităților (e-MOVE RO) – valoare totală: 250 mil. euro.
- Schema de ajutor de stat privind dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare a vehiculelor electrice pe rețeaua națională de autostrăzi, drumuri expres și drumuri naționale (e-Mobility RO) – valoare totală: 299 mil. euro.
- Măsura 2 a Schemei de ajutor de stat pentru realizarea de investiții în infrastructura de transport naval aferentă Programului Transport (PT 2021-2027), prioritatea 7 – Dezvoltarea transportului naval și multimodal, obiectivul specific 3.1. Dezvoltarea unei rețele TEN-T, reziliente la schimbările climatice, inteligente, sigure, durabile și intermodale și obiectivul specific 3.2. Dezvoltarea și ameliorarea unei mobilități naționale, regionale și locale sustenabile, reziliente la schimbările climatice, inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere, precum și de investiții pentru promovarea eficienței energetice a porturilor din România– valoare totală: 150 mil. euro.
Schemele pot fi accesate în secțiunea dedicată Fondului pentru Modernizare: https://fonduri.mt.ro
Astfel, Direcția Generală Programe Europene Transport (DGPET) din MTI gestionează un portofoliu total de 2,366 mld. euro din Fondul pentru Modernizare, dedicat exclusiv modernizării și decarbonizării sectorului transporturilor. Aceste proiecte marchează un pas decisiv pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, modernizarea infrastructurii de transport feroviar, rutier, naval și aerian, precum și crearea unui ecosistem național pentru mobilitatea electrică, în deplină concordanță cu obiectivele Pactului Verde European, ale Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) și cele ale Strategiei pe termen lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
În perioada următoare, MTI va demara elaborarea ghidurilor solicitantului aferente fiecărei scheme de ajutor de stat, urmând ca acestea să fie supuse unui proces transparent de consultare publică, în vederea lansării apelurilor de proiecte în cel mai scurt termen.
Schemele de ajutor de stat pentru eficiența energetică în sectorul transporturilor, august 2025
Data publicării: 08.08.2025
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI), în calitate de organism delegat pentru fondurile alocate României din Fondul pentru modernizare (FM) pentru eficiența energetică în sectorul transporturilor, a publicat în Monitorul Oficial al României cele două scheme de ajutor de stat, finanțate prin Programul-cheie 9 – Eficiență energetică în transporturi – reducerea emisiilor de CO₂ prin eficiență energetică și noi tehnologii în transporturi.
Astfel, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 716/01.08.2025, a fost publicat Ordinul nr. 755/2025 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat privind înlocuirea utilajelor și echipamentelor neperformante din punctul de vedere al consumului de energie din sectorul transportului naval și aerian cu utilaje și echipamente cu emisii zero, precum și a vehiculelor ce asigură servicii anexe transportului feroviar și naval, pentru a se califica drept vehicule cu emisii zero.
De asemenea, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723/04.08.2025, a fost publicat Ordinul nr. 756/2025 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat privind sprijinirea investițiilor destinate achiziției de vehicule cu emisii zero pentru transportul rutier și feroviar de mărfuri, maritim și pe căi navigabile interioare de pasageri și mărfuri.
Ordinele pot fi consultate în documentele anexate:
CPBA și AAOPFR solicită autorităților să intervină urgent pentru deblocarea transportului naval pe Dunăre, ca soluție logistică eficientă și cu emisii reduse de carbon pentru mărfurile aflate în tranzit internațional prin portul Constanța
Data publicării: 15.07.2025
Constanța Port Business Association (CPBA), în parteneriat cu Asociația Armatorilor și Operatorilor Portuari – Fluviali din România (AAOPFR), trage un semnal de alarmă asupra situației critice în care se află transportul naval fluvial și s-a adresat Ministrului Transporturilor și Infrastructurii solicitând măsuri urgente pentru deblocarea navigației pe Dunăre.
Impactul economic este major, atât pentru armatori, care nu își pot respecta obligațiile contractuale, cât și pentru clienți, exportatorii și beneficiarii mărfurilor, care depind de transportul fluvial pentru materii prime și exportul producției agricole. În paralel, predictibilitatea traficului portuar este grav afectată, punând în pericol funcționarea eficientă a portului Constanța, platformă intermodală esențială în logistica regională.
„Portul Constanța și-a consolidat în ultimul deceniu poziția de hub regional pentru cereale în vrac, cu investiții private de peste 500 de milioane de euro în terminale specializate. Eficiența acestor investiții este însă serios compromisă dacă Dunărea nu poate fi utilizată ca rută navigabilă constantă. Transportul naval este cel mai eficient și ecologic mod de transport și trebuie susținut prin acțiuni concrete, nu doar prin politici declarative”, se arată în adresa comună transmisă Ministerului Transporturilor.
CPBA și AAOPFR solicită, în primul rănd:
- Creșterea debitului de apă eliberat de la Porțile de Fier I și II;
- Dragaje urgente de întreținere în zonele critice (km 563, 305–309, 280 etc.);
- Intensificarea măsurătorilor topohidrografice pentru identificarea de șenale navigabile alternative;
- Coordonare eficientă între autoritățile naționale și Comisia Dunării, precum și cu administrațiile fluviale din România și Bulgaria.
Potrivit estimărilor CPBA, în absența unor măsuri urgente, portul Constanța ar putea înregistra în 2025 un volum de trafic sub 60 de milioane de tone – o scădere drastică față de vârful de 92 de milioane atins în 2023, efectul coroborat al lipsei de predictibilitate, migrației fluxurilor de marfă spre alte porturi, adâncimii din ce în ce mai mici a șenalului navigabil al Dunării și sabotajului autocamioanelor supraîncărcate.
Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN): Studiu privind transportul multimodal de mărfuri în România: potențial ridicat, utilizare redusă
Data publicării: 24.04.2025
În data de 24 aprilie 2025, Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN) a făcut public pe site-ul său materialul “Studiu privind transportul multimodal de mărfuri în România: potențial ridicat, utilizare redusă”.
Studiul realizat de de Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN) și Consiliul Național de Supraveghere din Domeniul Feroviar (CNSDF), din cadrul Consiliului Concurenței, analizeaza infrastructura de transport, gradul de utilizare a transportului multimodal de către companiile din țară si se incheie cu recomandari pentru îmbunătățirea transportului multimodal in Romania.
Analiza a fost elaborata pe baza informațiilor primite de la respondenti, companii din industria prelucrătoare, case de expediții de mărfuri, terminale intermodale/multimodale de mărfuri și instituții publice.
In privinta infrastructurii de transport, studiul arata ca, in timp ce rețeaua de drumuri publice utilizată pentru transportul rutier a crescut cu 0,2%, în 2023 ajungând la 86.388 kilometri, lungimea căilor ferate în exploatare s-a diminuat cu 1,4% față de anul 2021, până la 10.611 kilometri.
Referitor la infrastructura de transport naval, România are 2.763 de kilometri de căi navigabile, 43 de porturi fluviale și fluvio-maritime/locuri de operare/puncte de lucru, cel mai mare port maritim, Constanța și canalul Dunăre-Marea Neagră.
În privinta transportului aerian, cu toate că România are 17 aeroporturi, doar nouă aeroporturi au fost utilizate pentru transportul mărfurilor, respectiv: Otopeni, Cluj, Timișoara, Constanța, Craiova, Iași, Suceava, Arad și Sibiu, se arata in studiul Consiliului Concurenței.
Studiul mai indica un grad de utilizare a transportului multimodal foarte redus, care se rezuma la doar 2,3% dintre companiile active în România(pe baza raspunsurilor primite de la 220 companii chestionate).
Din cantitatea totală de mărfuri transportată multimodal în 2023 (2,5 mil. tone), 43,63% a fost transportată feroviar-rutier (1,1 mil. tone), în timp ce 38,57% (aproximativ 1 mil. tone) a fost transportată rutier-feroviar-naval.
Companiile sunt reticente să apeleze la transportul multimodal, având în vedere infrastructura de transport inadecvată, lipsa unor terminale multimodale moderne conectate la toate modurile de transport, lipsa unor lanțuri logistice multimodale și a unor depozite pentru containere, costurile mari de transport și de transfer, timpul de tranzit ridicat și navigabilitatea redusă pe Dunăre.
În acest context, CNSDF și CSDN recomandă actualizarea strategiei naționale de dezvoltare a transportului multimodal în România, având în vedere că acest mod de transport reprezintă o opțiune flexibilă, din ce în ce mai utilizată pe plan internațional.
Textul integral al studiului poate fi consultat la adresa: https://www.consiliulnaval.ro/wp-content/uploads/2025/04/Transport-multimodal-aprilie-2025.pdf
Studiu privind legăturile de transport durabile cu Asia Centrală 30.06.2023 (C.E.)
Pentru a promova abordarea cuprinzătoare, durabilă, bazată pe norme și centrată pe oameni a conectivității și pentru a contribui la punerea în aplicare a Strategiei UE privind Asia Centrală (2019) și a Strategiei „Global Gateway” (2021), Comisia Europeană a realizat un studiu privind coridoarele de transport durabile care leagă Europa de Asia Centrală. Studiul a fost condus și finanțat de Comisia Europeană și implementat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în perioada noiembrie 2021 – iunie 2023.
Studiul a avut două obiective:
- Identificarea celor mai durabile coridoare de transport care leagă cele cinci republici din Asia Centrală (Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan) cu rețeaua transeuropeană de transport extinsă a UE (TEN-T), în urma unei evaluări a coridoarelor bazate pe criterii stricte de durabilitate, în care ar fi luate în considerare sustenabilitatea ecologică, socială, economică, fiscală/a datoriei, precum și viabilitatea politică.
- Propunerea de acțiuni-cheie pentru dezvoltarea coridoarelor – atât în ceea ce privește infrastructura fizică (conectivitatea dificilă), cât și mediul favorabil (conectivitatea nepoluantă), inclusiv prioritizarea acestora pe baza unei abordări coerente și durabile a dezvoltării coridoarelor de transport.
Din punct de vedere geografic, studiul a evaluat coridoarele existente și potențiale care ar asigura cele mai durabile conexiuni de transport între toate cele cinci republici din Asia Centrală (Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan) și Rețeaua transeuropeană de transport a UE (TEN-T), care acoperă cele 27 de state membre ale UE, dar și extinderi la Balcanii de Vest, țările Parteneriatului estic (inclusiv Caucaz) și Türkiye.
Acest lucru a fost realizat în urma evaluării situației actuale a rețelelor de transport din regiune, precum și a consultărilor cu părțile interesate, inclusiv nu numai cu țările din Asia Centrală, ci și cu statele membre ale UE, sectorul privat, organismele relevante ale ONU, organizațiile și asociațiile internaționale relevante, instituțiile financiare internaționale (IFI), organizațiile societății civile, grupurile de interese și multe altele.
Studiul (rezultatele complete disponibile mai jos) identifică 33 de necesități dificile de investiții în infrastructură în întreaga regiune (legate de modernizarea/reconstrucția căilor ferate/drumurilor existente, de legăturile feroviare/rutiere suplimentare, extinderea flotei, extinderea capacității portuare, materialul rulant, centrele logistice, antrepozitarea etc.), precum și 7 acțiuni coordonate privind măsurile de conectivitate fără caracter obligatoriu (facilitatea comerțului, măsurile de reglementare, digitalizarea, armonizarea tarifelor, procedurile vamale, controalele la frontieră, interoperabilitatea, liberalizarea pieței etc.). Toate acestea sunt acțiuni specifice, concrete, realizabile și realiste, care pot contribui la competitivitatea, atractivitatea economică și eficiența operațională a conexiunilor transcaspice de transport și pot oferi tuturor celor cinci țări din Asia Centrală oportunități de a-și maximiza dezvoltarea economică durabilă printr-o legătură mai bună între ele – și cu Europa.
RO – Conexiuni de transport durabile între Europa și Asia Centrală
EN – Sustainable transport connections between Europe and Central Asia
Atasamente
CPBA solicită autorităților să clarifice prevederi ale legislației naționale aplicabile Canalului Dunăre – Marea Neagră și tranzitului pe Dunăre
Constanța Port Business Association – CPBA s-a adresat Ministrului Transporturilor și Infrastructurii în vederea clarificării aspectelor legate de încadrarea Canalului Dunăre Marea Neagră în căile navigabile ale Dunării, conform Hotărârii Guvernului nr. 665/2008 (pentru stabilirea nominală și pe porțiuni a căilor navigabile interioare ale României).