Portul Constanta

Complexul portuar maritim Constanta cuprinde trei zone, din care 2 porturi principale:

• Portul Constanta, cu o lungime totala a cheurilor de 31 km si adancimi cuprinse intre 7 si 19 m, care permit accesul tancurilor petroliere de 165.000 dwt si vrachierelor de 200.000 dwt si care opereaza toate categoriile de marfuri – vrac solid si lichid, containere, marfuri generale
• Portul Midia cu o lungime de cheu de 2,43 km si adancime maxima de 8m, proiectat sa deserveasca in principal industria chimica si petrochimica din zona dar care a dezvoltat facilitati pentru categorii noi de marfuri: GPL, produse agricole vrac, animale vii si produse metalice
• Portul Basarabi, un port mai mic, cu o suprafata de 11,4 ha din care 0,7 ha apa

Acestuia se alatura portul Mangalia cu 524 m cheu si 9 m adancime maxima a apei, care opereaza bitum, marfuri generale si LPG.

Portul Constanta, cel mai mare port maritim din Romania si al patrulea ca marime din Europa, ocupa o suprafata de 3.926 hectare, dintre care 1.313 hectare uscat si 2.613 hectare apa, avand o lungime desfasurata a zonei perimetrale externe de peste 30 de kilometri intre municipiul Constanta si sudul localitatii Agigea.

Cu o capacitate de operare anuala de aproximativ 120 milioane tone, fiind deservit de 156 de dane, din care 140 sunt operationale, portul Constanta este in continua dezvoltare si modernizare a suprastructurii de manipularea si depozitarea marfurilor si a infrastructurii de transport, in sinergie cu tendintele dictate de factorii politici si economici.

Fiind situat pe rutele a 2 coridoare de transport transeuropean TEN-T, culoarul Rhin-Dunare care leaga Marea Nordului de Marea Neagra si coridorul care conecteaza Marea Baltica, Marea Neagra si Marea Egee, portul Constanta beneficiaza de o pozitionare geografica avantajoasa. Conexiunea directa cu Fluviul Dunarea prin Canalul navigabil Dunare-Marea Neagra situeaza portul Constanta ca alternativa de transport intermodal cea mai avantajoasa fata de porturile competitoare riverane Marii Negre care deservesc acelasi hinterland, al tarilor Europei Centrale fara iesire directa la mare. Pozitionarea avantajoasa este confirmata si de potentialul major de conexiune prin portul Constanta a retelei transeuropene de transport intermodal(coridoarele Ten-T) cu Coridorul Mijlociu sau Trans-Caspic, facand astfel legatura pietelor central europene cu rutele comerciale care conecteaza tarile Asiei Centrale cu iesire la Marea Caspica si ale Caucazului de Sud.

Fiind atat port maritim, fluvial cat si turistic, ofera o serie de avantaje precum:

• port multifunctional cu facilitati moderne si adancimi ale apei bazinului portuar suficiente pentru acostarea celor mai mari nave care trec prin Canalul Suez;
• centru de distributie a containerelor catre porturile din Marea Neagra;
• facilitati moderne pentru navele de pasageri;
• conexiuni bune cu toate modalitatile de transport: feroviar, rutier, fluvial, aerian si conducte;
• statutul de zona libera, care permite stabilirea cadrului general necesar pentru facilitarea comertului exterior si a tranzitului de marfuri catre/dinspre Europa Centrala si de Est.

Statistici generale privind traficul portuar

Traficul total de marfuri inregistrat in complexul portuar Constanta si portul Mangalia

In anul 2022 au facut escala un numar total de 15.388 nave, din care 10.890 au fost nave fluviale si 4.498 nave maritime.
Categoriile de marfuri operate in anul 2022 au fost impartite in 59% vrac solid, din care 53,5% cereale vrac, 24% vrac lichid, 11% marfuri containerizate si 6% marfuri generale. Din volumul total de 75.537.687 tone, 23.074.026 tone reprezinta marfuri in tranzit prin complexul portuar Constanta.

Evolutia in crestere a traficului total de marfuri inregistrat in ultimii doi ani pastreaza trendul ascendent si in anul 2023. Astfel, in primul trimestru al anului traficul total de mărfuri a depășit 19 milioane tone, față de 17,44 milioane tone în primul trimestru al anului 2022, o crestere de cca 10% sustinuta de cereale, seminte si fructe oleaginoase, petrol brut, produse petroliere, ingrasaminte si minereuri de fier.