Documente Publice Organizatie

29.03.2024

Proiectul de Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii pentru publicarea acceptării amendamentelor la Codul internațional din 2000 pentru siguranța navelor de mare viteză (Codul HSC 2000), adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.499(105) a Comitetului de siguranță maritimă din 28 aprilie 2022

Data publicării: 27.03.2024
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 08.04.2024

Grup ţintă

Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.

Scurtă descriere

Organizația Maritimă Internațională (OMI), înființată prin Convenția de la Geneva din 1948, cu sediul la Londra, este instituția specializată din sistemul Națiunilor Unite în domeniul navigației maritime comerciale internaționale și are ca scop principal elaborarea cadrului juridic, tehnic și organizatoric pentru asigurarea siguranței navigației, securității navelor și a instalațiilor portuare și prevenirii poluării mediului marin de către nave. România este stat membru al acestei organizații ca urmare a aderării, prin Decretul Consiliului de Stat nr.114/1965, la Convenția de la Geneva din 1948 privind crearea OMI și în prezent este parte la toate convențiile internaționale principale privind siguranța maritimă, securitatea maritimă și prevenirea poluării mediului marin de către nave, adoptate sub egida organizației.

În vederea realizării scopurilor sale, OMI organizează conferințe internaționale și sesiuni ale Adunării statelor membre și ale comitetelor sale, pentru adoptarea convențiilor maritime, codurilor și rezoluțiilor în domeniu.

Una dintre principalele convenţii internaţionale în domeniul maritim este Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare (Convenţia SOLAS 1974), la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 80/1979 şi a acceptat toate amendamentele ulterioare la respectiva convenţie, prin acte specifice. Datorită dezvoltării continue a navelor de mare viteză s-a impus ca îmbunătățirea standardelor pentru siguranța maritimă să fie reflectată în prevederile privind proiectarea, construcția, echipamentul și exploatarea navelor de mare viteză. Aceste cerințe s-au materializat prin adoptarea de către Comitetul de siguranță maritimă (MSC) al OMI în anul 1994 a rezoluției MSC.36(63) care cuprinde Codul internațional din 1994 pentru siguranța navelor de mare viteză (Codul HSC 1994).

Ținând cont de prevederile regulii 3 din capitolul X al Anexei la Convenția SOLAS 1974, capitol nou introdus prin amendamentele din 1994 la această convenție, amendamente ce au fost acceptate de România prin Ordonanța Guvernului nr. 53/1999 aprobată prin Legea nr. 23/2001, Codul internațional din 1994 pentru siguranța navelor de mare viteză (Codul HSC 1994) este obligatoriu. Conform art.1 din Ordinul ministrului transporturilor nr. 736/2007  România a acceptat și aplică prevederile Codul internațional din 1994 pentru siguranța navelor de mare viteză (Codul HSC 1994).

Experiența acumulată în aplicarea Codului HSC 1994, de la intrarea sa în vigoare în anul 1996, precum și grija permanentă a OMI pentru sporirea siguranței maritime, au dus la recunoașterea necesității revizuirii și actualizării sale ținând seama de progresul înregistrat în proiectarea și tehnologia noilor nave de mare viteză. Preocuparea continuă a OMI în direcția fixării unor standarde de siguranță pentru navele de mare viteză echivalente cu acelea impuse navelor convenționale de Convenția SOLAS 1974, a avut drept rezultat elaborarea Codului internațional din 2000 pentru siguranța navelor de mare viteză (Codul HSC 2000), care a fost adoptat prin Rezoluția MSC.97(73). Cerința privind obligativitatea respectării Codului HSC 2000 a fost introdusă în Convenția SOLAS 1974 de amendamentul adoptat prin Rezoluția MSC.99(73), acceptat de România prin Legea nr. 624/2002.

România a acceptat în temeiul legii Codul HSC 2000 publicat prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1033/2008. Codul HSC 2000 se aplică navelor de mare viteză care efectuează voiaje internaționale, construite la 1 iulie 2002 sau după această dată, celor construite până atunci aplicându-li-se în continuare Codul HSC 1994.

Prevederile acestui cod sunt perfecționate continuu prin rezoluții de amendare, adoptate în cadrul sesiunilor MSC al OMI, iar amendamentele ulterioare la acesta, în prezent în vigoare, au fost implementate în legislația națională prin acte normative specifice. La sesiunea 105 din 2022 a acestui comitet au fost aduse noi amendamente la Codul HSC 2000 prin adoptarea rezoluției MSC.499(105) și anume:

  • s-a adoptat înlocuirea a două paragrafe din Capitolul 8 – Mijloace și dispozitive de salvare; și
  • s-a adoptat înlocuirea unor paragrafe din Capitolul 14 – Radiocomunicații.
  • de asemenea, prin această rezoluție s-au adus și modificări la Anexa 1 la Codul internațional din 2000 pentru siguranța navelor de mare viteză (Codul HSC 2000).

Întrucât la 1 iulie 2023 au fost îndeplinite condițiile de acceptare a amendamentelor la Codul HSC 2000 adoptate prin Rezoluția MSC.499(105) (prin așa-numita procedură de acceptare tacită) în conformitate cu prevederile specifice ale Convenției SOLAS 1974 precizate în această rezoluție, respectivele amendamente vor intra în vigoare pe plan internațional la 1 ianuarie 2024.

În temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 9 alin. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 370/2021, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitatea sa de autoritate de stat asigură ducerea la îndeplinire a obligațiilor ce revin statului din acordurile și convențiile internaționale la care România este parte și respectiv în calitatea sa de organ de specialitate al administrației publice centrale, ia măsuri de aplicare a convențiilor internaționale din domeniul său de activitate, la care România este parte și, implicit, a codurilor cu caracter obligatoriu în baza prevederilor respectivelor convenții.

 

Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:

 

https://www.mt.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/5204-omti27032024dtn-4

Vezi mai mult Descarca
29.03.2024

Proiectul de Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii privind publicarea acceptării amendamentelor la anexa la Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta – Amendamente la anexa V la MARPOL (Facilități de recepție portuară în apele Arctice și Jurnalul de înregistrare a operaţiunilor de descărcare a gunoiului), adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MEPC.360(79) a Comitetului pentru protecţia mediului marin din 16 iulie 2022

Data publicării: 27.03.2024
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 08.04.2024

Grup ţintă

Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.

Scurtă descriere

Organizația Maritimă Internațională (OMI), înființată prin Convenția de la Geneva din 1948, cu sediul la Londra, este instituția specializată din sistemul Națiunilor Unite în domeniul navigației maritime comerciale internaționale și are ca scop principal elaborarea cadrului juridic, tehnic și organizatoric pentru asigurarea siguranței navigației, securității navelor și a instalațiilor portuare și prevenirii poluării mediului marin de către nave. România este stat membru al acestei organizații ca urmare a aderării, prin Decretul Consiliului de Stat nr.114/1965, la Convenția de la Geneva din 1948 privind crearea OMI și în prezent este parte la toate convențiile internaționale principale privind siguranța maritimă, securitatea maritimă și prevenirea poluării mediului marin de către nave, adoptate sub egida organizației.

În vederea realizării scopurilor sale, OMI organizează conferințe internaționale și sesiuni ale Adunării statelor membre și ale comitetelor sale, pentru adoptarea convențiilor maritime, codurilor și rezoluțiilor în materie.

Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta, cunoscută sub abrevierea MARPOL 73/78, este cea mai importantă convenţie privind prevenirea poluării mediului marin de către nave, atât din cauze care ţin de operarea navelor, cât şi din cauza unor accidente. România a aderat la MARPOL 73/78 prin Legea nr. 6/1993.

În conformitate cu art. 38(a) al Convenţiei privind crearea OMI, referitor la funcţiile conferite Comitetului pentru protecţia mediului marin (MEPC) prin convenţiile internaţionale pentru prevenirea şi controlul poluării marine, acest comitet poate adopta rezoluţii prin care se modifică textul convenţiilor sau anexelor la acestea.

În conformitate cu art. 16 al Convenţiei MARPOL din 1973 și cu art. VI al Protocolului din 1978 care specifică procedura de amendare, MEPC poate adopta amendamente la anexele convenţiei şi la apendicele acestora.

De asemenea, în conformitate cu articolul 16(2)(f)(iii) al Convenţiei MARPOL din 1973, MEPC poate stabili ca amendamentele să se considere ca fiind acceptate la o anumită dată, cu excepţia cazului în care înainte de această dată, cel puţin o treime din Părți sau Părţile ale căror flote comerciale reprezintă în total nu mai puţin de 50% din tonajul brut al flotei comerciale mondiale, vor fi comunicat OMI obiecțiunile lor la aceste amendamente.

Această procedură simplificată prevăzută de convenţie este denumită „procedura de acceptare tacită” şi se coroborează cu procedura de intrare în vigoare a respectivelor amendamente, cuprinsă în art. 16(2)(g)(ii) al Convenției MARPOL din 1973.

Progresele tehnice continue și exigențele tot mai sporite privind protecția mediului au determinat OMI să revizuiască, să completeze sau să actualizeze permanent unele reguli sau anexe ale Convenției MARPOL 73/78.

În sesiunea șaptezeci și nouă a Comitetul pentru protecţia mediului marin al OMI,care a avut loc în iulie 2022, a fost adoptată rezoluția MEPC.360(79) – (Facilități de recepție portuară în apele Arctice și Jurnalul de înregistrare a operaţiunilor de descărcare a gunoiului), care face obiectul prezentului proiect de Ordin și care aduce amendamente la:

  • Regula 8 – Instalaţii de primire
  • Regula 10 – Afişe, planuri de management al gunoiului şi înregistrarea operaţiunilor privind descărcarea gunoiului

Conform punctului 2 din rezoluție, termenul pentru acceptarea tacită a acestor amendamente a fost 1 noiembrie 2023. România nu a formulat niciun fel de obiecţiuni la acestea şi nici OMI nu a comunicat depunerea unor obiecţiuni până la această dată, astfel că amendamentele adoptate vor intra în vigoare, potrivit prevederilor punctului 3 din rezoluţie, la data de 1 mai 2024, în conformitate cu art. 16(2)(g)(ii) al Convenției din 1973.

 

Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:

https://www.mt.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/5203-omti27032024dtn-3

Vezi mai mult Descarca
29.03.2024

Proiectul de Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii privind publicarea acceptării amendamentelor la Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, aşa cum a fost amendată, adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MSC.521(106) a Comitetului de siguranţă maritimă din 10 noiembrie 2022

Data publicării: 27.03.2024
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 08.04.2024

Grup ţintă

Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.

Scurtă descriere

Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI), înfiinţată prin Convenția de la Geneva din 1948, cu sediul la Londra, este instituţia specializată din sistemul Naţiunilor Unite în domeniul navigației maritime comerciale internaţionale şi are ca scop principal elaborarea cadrului juridic, tehnic şi organizatoric pentru asigurarea siguranţei navigaţiei, securității navelor şi a instalațiilor portuare şi prevenirii poluării mediului marin de către nave. România este stat membru al acestei organizații ca urmare a aderării, prin Decretul Consiliului de Stat nr.114/1965, la Convenţia de la Geneva din 1948 privind crearea OMI şi în prezent este parte la toate convenţiile internaţionale principale privind siguranţa maritimă, securitatea maritimă şi prevenirea poluării mediului marin de către nave, adoptate sub egida OMI.

În vederea realizării scopurilor sale, OMI organizează conferințe internaționale și sesiuni ale Adunării statelor membre și ale comitetelor sale, pentru adoptarea convențiilor maritime, codurilor și rezoluțiilor în materie.

Una dintre cele mai importante convenţii privind siguranţa navigaţiei, adoptate de OMI, este Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare (Convenţia SOLAS 1974), la care România a aderat prin Decretul nr. 80/1979. Prevederile anexei la această convenţie, structurată în treisprezece capitole, care cuprinde reguli privind construcţia, dotarea şi operarea navelor maritime, sunt perfecţionate continuu prin rezoluţii de amendare, adoptate în cadrul sesiunilor Comitetului de siguranţă maritimă (MSC) al OMI; menționăm că toate amendamentele intrate în vigoare pe plan internațional până în prezent, au fost implementate în legislația națională prin acte normative specifice.

Noi amendamente la Convenţia SOLAS 1974 au fost adoptate la sesiunea 106 a MSC prin Rezoluţia MSC.521(106) din 10 noiembrie 2022.

Aceste amendamente sunt făcute din necesitatea stabilirii unor măsuri de siguranță aplicabile navelor care transportă personal industrial, datorită cerințelor suplimentare, sistemelor de operare care sunt mai stricte decât cerințele actuale ale Convenției și a altor instrumente relevante, obligatorii, ale OMI.

Amendamentele sunt adoptate în conformitate cu articolul VIII(b)(iv) din Convenția SOLAS 1974.

Scopul final al rezoluției MSC.521(106) este introducerea cadrului obligatoriu pentru navele care transportă personal industrial printr-un nou capitol XV al Convenției SOLAS 1974 intitulat Măsuri de siguranță aplicabile navelor care transportă personal industrial.

În conținutul noului capitol este introdusă Regula 1 – Definiții.

În cadrul acestei reguli este definit Codul internațional de siguranță pentru navele care transportă personal industrial, și rezoluția prin care a fost adoptat.

De asemenea, este definit personalul industrial și activitățile industriale offshore,

Prin aceste amendamente se indică modul de aplicare al Codului internațional de siguranță pentru navele care transportă personal industrial, al regulilor Convenției SOLAS 1974 și respectiv a Codului privind siguranța ambarcațiunilor de mare viteză, 2000, diferențiat funcție de tipul navei, data construcției navei și numărul personalului industrial.

Menționăm că implementarea în legislația națională a noului Cod internațional de siguranță pentru navele care transportă personal industrial se face printr-un act normativ distinct.

Întrucât la 1 ianuarie 2024 au fost îndeplinite condițiile de acceptare a amendamentelor la Convenția SOLAS 1974 adoptate prin anexa la Rezoluția MSC.521(106) (prin așa-numita procedură de acceptare tacită), în conformitate cu prevederile specifice ale acestei convenții precizate în rezoluție, respectivele amendamente vor intra în vigoare pe plan internațional la 1 iulie 2024.

 

Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:

 

https://www.mt.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/5202-omti27032024dtn-2

Vezi mai mult Descarca
29.03.2024

Proiectul de Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii pentru modificarea Anexei la Ordinul ministrului transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor nr. 244/2020 privind aprobarea tarifelor pentru prestaţiile de servicii specifice efectuate de Centrul Român pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului din Transporturi Navale -“CERONAV”

Data publicării: 27.03.2024
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 08.04.2024

Grup ţintă

Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.

Scurtă descriere

În conformitate cu Hotărârea Consiliului de Conducere al CERONAV nr. 16/27.02.2024 – prin care se avizează în unanimitate tarifele pentru 6 cursuri obligatorii și se aprobă introducerea a 2 cursuri în grila de cursuri obligatorii, Hotărârea Consiliului de Conducere al CERONAV nr. 4/11.01.2024 – prin care se avizează în unanimitate modificarea duratei de desfășurarare a 2 cursuri obligatorii, cu menținerea tarifelor, precum și ale art.12 alin (1) lit. m) din Anexa 1 la Hotǎrârea Guvernului nr. 449/10.04.2003 – Regulament de organizare și funcționare a Centrului Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale – CERONAV, se propun spre aprobare următoarele tarife, astfel:
I. Tarife cursuri obligatorii, recalculate, după cum urmează:

  1. Calificare pentru obținerea certificatului de capacitate de marinar (inclusiv cursurile obligatorii IMO) – cod CCMAR, tarif 5.807 lei/ cursant;
    2. Competență în utilizarea mijloacelor de supraviețuire și a bărcilor de salvare, altele decât bărcile rapide de salvare – Inițial (Proficiency in Survival Craft and Rescue Boats, other than Fast Rescue Boats – Initial) – cod PSCRB-I, tarif 1.524 lei/ cursant;
    3. Competență în utilizarea mijloacelor de supraviețuire și a bărcilor de salvare, altele decât bărcile rapide de salvare – Actualizare (Proficiency in Survival Craft and Rescue Boats, other than Fast Rescue Boats- Refresh)– cod PSCRB-A, tarif 684 lei/ cursant;
    4. Tehnici individuale de supraviețuire pe mare – Inițial (Personal survival techniques – Initial) – cod PST-I, tarif 660 lei/ cursant;
    5. Tehnici individuale de supraviețuire pe mare – Actualizare (Personal survival techniques – Refresh) – cod PST-A, tarif 330 lei/ cursant;
    6. Nave de pasageri – cod CBP, tarif 1.287 lei/ cursant.
  2. Calculații tarife pentru 2 cursuri obligatorii noi, după cum urmează:
  3. Pregătire de bază pentru operarea în siguranță a navelor care fac obiectul Codului IGF (AV/3 – 1) – Reconfirmare (Specification of minimum standard of competence in the basic training for ships subject to the IGF Code (AV/3-1) – Refresh) – cod IGF-B.R, tarif 379 lei/cursant;
    2. Pregătire avansată pentru operarea în siguranță a navelor care fac obiectul Codului IGF (A-V/3 – 2) – Reconfirmare (Advanced training for ships personnel subject to the IGF Code (A-V/3-2) – Refresh) – cod IGF-A.R, tarif 1.257 lei/cursant.

Calculaţiile tarifelor din devizele anexate se efectuează prin stabilirea cheltuielilor directe, indirecte şi repartizarea lor pe fiecare curs în parte, în funcţie de ponderea cursului respectiv în total ore cursant prognozat, conform Graficului programării cursurilor aprobat – întocmit de Serviciul Programare.

Calculaţiile tarifelor pentru cursurile menţionate, au la bazǎ:
– datele cuprinse în programele analitice de curs aprobate de conducerea CERONAV (durata în ore a unui curs, numǎrul de ore experţi, nr. de cursanţi pe grupă, echipamentele şi materialele didactice necesare desfǎşurǎrii cursului);
– bugetul de venituri şi cheltuieli – aprobat;
– planul de amortizare al mijloacelor fixe

Pentru taxa de reexaminare s-au avut în vedere prevederile Procedurii Operaţionale P.O. 09, “Metodologie de organizare şi desfaşurare a programelor de pregătire şi perfecţionare a personalului din transporturi navale”, ediţia 8/09.2019, revizia 1/02.2021 – Cap.5 ”Descrierea procedurii” art.5.3.5, pct. (20) care precizează cuantumul taxei de reexaminare:

“Reexaminarea va avea loc după achitarea taxei de reexaminare, care reprezintă valoarea a 2 ore din tariful cursului”, astfel:

  1. Calificare pentru obținerea certificatului de capacitate de marinar (inclusiv cursurile obligatorii IMO) – cod CCMAR ( 5.807 lei/ cursant x 2 ) : 536 ore= 22 lei,
    2. Competență în utilizarea mijloacelor de supraviețuire și a bărcilor de salvare, altele decât bărcile rapide de salvare- Inițial (Proficiency in Survival Craft and Rescue Boats, other than Fast Rescue Boats- Initial)– cod PSCRB-I ( 1.524 lei/ cursant x 2 ) : 32 ore= 95 lei,
    3. Competență în utilizarea mijloacelor de supraviețuire și a bărcilor de salvare, altele decât bărcile rapide de salvare- Actualizare (Proficiency in Survival Craft and Rescue Boats, other than Fast Rescue Boats- Refresh) – cod PSCRB-A ( 684 lei/ cursant x 2 ) : 16 ore= 86 lei,
    4. Tehnici individuale de supraviețuire pe mare-Inițial (Personal survival techniques- Initial)– cod PST-I ( 660 lei/ cursant x 2 ) : 16 ore= 83 lei,
    5. Tehnici individuale de supraviețuire pe mare- Actualizare (Personal survival techniques- Refresh)– cod PST-A ( 330 lei/ cursant x 2) : 8= 83 lei,
    6. Nave de pasageri – cod CBP (1.287 lei/ cursant x 2) : 32 ore = 80 lei,
    7. Pregătire de bază pentru operarea în siguranță a navelor care fac obiectul codului IGF (AV/3-1)- Reconfirmare (Specification of minimum standard of competence in the basic training for ships subject to the IGF Code (AV/3-1)- Refresh)–cod IGF-B.R (379 lei/ cursant x 2) : 8 = 95,
    8. Pregătire avansată pentru operarea în siguranță a navelor care fac obiectul codului IGF (A-V/3-2)- Reconfirmare (Advanced training for ships personnel subject to the IGF Code (A-V/3-2)- Refresh)- cod IGF-A.R (1.257 lei/cursant x 2) : 24 ore= 105 lei.

III. Modificarea numărului de ore de curs pentru:

1. Prevenirea şi lupta contra incendiilor – Nivel avansat – Iniţial (Advanced Fire-Fighting Initial), cod AFF-I, de la 56 de ore la 40 de ore de curs, tarif 1854 lei/cursant;
2. Asistență medicală (Medical Care), cod MC, de la 48 de ore la 40 de ore de curs, tarif 1.777 lei/cursant.

Durata de desfășurare a cursurilor obligatorii AFF-I și MC s-a modificat, ca urmare a actualizării programelor analitice, astfel încât să fie în conformitate cu reglementările modelelor de curs IMO. Menționăm că se păstrează denumirile, codurile, tarifele și taxele de reexaminare ale celor două cursuri.

 

Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:

https://www.mt.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/5201-omti27032024dtn

Vezi mai mult Descarca
29.03.2024

Proiectul de Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului transporturilor nr. 1.472/2018 pentru aprobarea cerinţelor tehnice pentru navele de navigaţie interioară

Data publicării: 27.03.2024
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 08.04.2024

Grup ţintă

Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.

Scurtă descriere

Ordinul ministrului transporturilor nr. 1472/2018 pentru aprobarea cerinţelor tehnice pentru navele de navigaţie interioară,  publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 844 din 4 octombrie 2018 a transpus Directiva (UE) 2016/1.629 a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 septembrie 2016 de stabilire a cerinţelor tehnice pentru navele de navigaţie interioară, de modificare a Directivei 2009/100/CE şi de abrogare a Directivei 2006/87/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 252 din 16 septembrie 2016, aşa cum a fost amendată prin Directiva delegată (UE) 2018/970 a Comisiei din 18 aprilie 2018 de modificare a anexelor II, III şi V la Directiva (UE) 2016/1.629 a Parlamentului European şi a Consiliului de stabilire a cerinţelor tehnice pentru navele de navigaţie interioară, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 174/15 din 10 iulie 2018.

Ulterior acest ordin a fost modificat şi completat urmare a amendării în mod repetat a Directivei (UE) 2016/1.629.

Comitetul european pentru elaborarea de standarde în domeniul navigației interioare („CESNI”), instituit la 3 iunie 2015 în cadrul Comisiei Centrale pentru Navigația pe Rin („CCNR”), cu scopul de a elabora standarde tehnice pentru căile navigabile interioare în diverse domenii, în special în ceea ce privește navele, tehnologia informației și echipajul, a adoptat, un nou standard european de stabilire a cerințelor tehnice pentru navele de navigație interioară (standardul ES-TRIN 2023/1).

De asemenea, urmare a comunicărilor diverselor state membre ale U.E a fost actualizată  lista căilor navigabile interioare ale Uniunii Europene.

Prin urmare, Directiva (UE) 2016/1629 a trebuit modificată în consecință.

Astfel în JO al UE a fost publicat la seria L, numărul 2023/2477 din 7.11.2023 Regulamentul delegat (UE) 2023/2477 al Comisiei din 30 august 2023 de modificare a Directivei (UE) 2016/1629 a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește clasificarea căilor navigabile interioare ale Uniunii și cerințele tehnice minime aplicabile construcțiilor navale

Acest regulament menţionează la art. 1 clasificarea căilor navigabile interioare ale Uniunii şi la art. 2 necesitatea aplicării noi ediţii a standardului tehnic ce conţine cerinţe tehnice pentru navele de navigaţie interioară ES-TRIN 2023 începând de la data de 01.01.2024.

Regulamentul intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Ca amendamente mai importante introduse prin standardul ES-TRIN 2023/1 faţă de ediţia anterioară sunt introducerea sau modificarea reglementărilor privind combustibilii și celulele de combustie cu punct de aprindere scăzut, vestele de salvare, sistemele de post-tratare a gazelor de eșapament, colectarea apelor uzate, instalațiile de stingere a incendiilor instalate permanent pentru protecția obiectelor, navele de pasageri, navele de agrement, motoarele electrice de propulsie instalate în pupa peretelui etanș al picului pupa, reparațiile motoarelor în serviciu, timoneriile retractabile, instalațiile de navigație radar și indicatoarele vitezei de girație, ancorele speciale cu masa redusă.

De asemenea au fost introduse în noua ediție și numeroase corecturi redacționale.

Ținând seama de prevederile art. 2 din Legea nr. 157/2005 pentru ratificarea Tratatului de aderare a României la U.E, devine necesară introducerea în legislaţia română a prevederilor acestui regulament.

Prin acest proiect de act normativ au fost preluate în legislaţia naţională lista actualizată a căilor navigabile interioare ale Uniunii Europene și amendamentele la ES-TRIN 2021/1 care au condus la ediţia ES-TRIN 2023/1 ce au fost adoptate la data de 14.12.2023 de către CESNI ca și ”Sumarul modificărilor între ES-TRIN 2021/1 și 2023/1”, ce au fost publicate pe site-ul CESNI.

 

Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:

https://www.mt.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/5200-omti11012024dtn

Vezi mai mult Descarca
22.03.2024

Proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2024 al Companiei Naționale “Administrația Porturilor Dunării Maritime” – S.A. Galați aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii

Data publicării: 21.03.2024
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 01.04.2024

Grup ţintă

Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.

Scurtă descriere

Fundamentarea proiectului bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul 2024, a avut în vedere, funcțiile pe care acest instrument trebuie să le îndeplinească și anume: funcția de previziune, funcția de control a execuției financiare și funcția de asigurare a echilibrului financiar al companiei.
Prin Proiectul Bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2024, ca instrument de management financiar, compania îşi propune asigurarea resurselor financiare necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor către terţi, atât din punct de vedere dimensional, pe total venituri şi cheltuieli, cât şi structural, pe fiecare categorie de venituri şi cheltuieli şi pe fiecare verigă organizaţională, rolul procesului de bugetare fiind cel de orientare a activității tuturor sectoarelor din cadrul companiei spre același obiectiv: rentabilitate, lichiditate, diminuarea riscurilor, etc.
Veniturile totale în sumă de 27.997.31 mii lei
Veniturile totale din exploatare în sumă de 23.554,51 mii lei, în actualul context geo-politic și aplicând principiul prudenței, traficul general de mărfuri programat pentru anul 2024 este în scădere cu 7,18% față de preliminatul realizat al anului 2023. Chiar și în aceste condiții, veniturile totale din exploatare sunt programate în anul 2024 cu 3,88% peste nivelul preliminat a se realiza în anul 2023, pe seama creșterii cifrei de afaceri cu 4,91% în condițiile estimării veniturilor din servicii portuare în creștere cu 18,63% față de anul 2023, în baza aplicării tarifelor portuare agreate de Consiliul de Supraveghere în Domeniul Naval din cadrul Consiliului Concurenței și aprobate de Consiliul de Administrație al CN APDM SA Galați.
Veniturile financiare- în sumă de 4.442,80 mii lei sunt programate cu 83,38% peste nivelul celor preliminate a se realiza în anul 2023, aceste venituri reprezentând în principal dividende încasate de la Compania Națională de Investiții (CNI) și diferențe favorabile de curs valutar la disponibilitățile din conturile bancare, generate de încasările din prestațiile portuare în valută.
.Cheltuielile totale în sumă de 25.294,19 mii lei pentru anul 2024, au fost fundamentate în funcţie de activităţile concrete din programele de achiziţii de bunuri şi servicii, pentru desfăşurarea activităţii, fundamentate pe baza posibilităţilor reale de plată a acestora, a programelor de investiţii şi dotări, în limita surselor legale de finanţare a acestora, a recalculării cheltuielilor de natură salarială şi a cheltuielilor de mandat.
Cheltuieli de exploatare în sumă de – 25.189,19 mii lei
Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate în sumă de 345,36 mii lei – sunt estimate creșteri la cheltuielile cu alte impozite și taxe față de realizările preliminate ale anului 2023, ca urmare a sporirii cheltuielilor cu redevenţa pentru concesionarea bunurilor aparținând domeniului public al statului determinată de creșterea veniturilor din exploatarea domeniului public al statului.
Cheltuieli cu personalul în sumă de 13.171,36 mii lei
Cheltuielile de natură salarială în sumă de 11.663,59 mii lei, cresc cu 1,43% faţă de suma aprobată în bugetul anului 2023 în valoare de 11.499,50 mii lei .
Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete în suma de 1.038,12 mii lei este prevăzută o creștere cu 6% (58,77 mii lei) pentru remunerația administratorilor și a directorului general, cu mandate provizorii, astfel:
– pentru administratorii cu mandat provizoriu – indemnizaţia fixă propusă în cuantum de 6.622 lei brut/ lună, nu depăşește pragul maximal, de 3 ori media pe ultimele 12 luni a câştigului salarial mediu brut lunar pe ramură comunicat de Institutul Naţional de Statistică, respectiv 3 x 9.518 lei = 28.554 lei brut/ lună;
– pentru directorul general cu mandat provizoriu – indemnizaţia fixă propusă în cuantum de 37.176 lei brut/ lună, nu depăşește pragul maximal, de 6 ori media pe ultimele 12 luni a câştigului salarial mediu brut lunar pe ramură comunicat de Institutul Naţional de Statistică, respectiv 6 x 9.518 lei = 57.108 lei brut /lună;
Pentru un număr de 7 administratori se prevede o creștere a indemnizației fixă de la 5.700 lei brut/lună la 6.622 lei brut/lună, pentru directorul general se prevede o creștere a indemnizației fixă de la 35.072 lei brut/lună la 37.176 lei brut/lună; este programată, de asemenea, o creștere pentru indemnizaţia de secretariat CA de la 2.565 lei brut/lună la 2.980 lei brut/lună.
Alte cheltuieli de exploatare
Cheltuieli cu provizioanele – sunt prevăzute provizioane privind participarea la profit a salariaţilor în sumă de 200 mii lei.
Venituri din anularea provizioanelor – reprezentând anularea provizionului constituit în anul 2023 atât pentru plata participării la profit a salariaților după aprobarea situațiilor financiare ale anului 2023 (200 mii lei) cât și pentru plata drepturilor bănești acordate salariaților care se pensionează în anul 2024 (53,86 mii lei).
Cheltuieli financiare – 105,00 mii lei- sunt prevăzute cheltuieli reprezentând diferențe de curs nefavorabile aferente prestațiilor portuare exprimate în valută.

Profitul brut – suma de 2.703,12 mii lei prevăzută pentru anul 2024 creste cu 2,70% față de nivelul preliminat a se realiza în anul 2023 în condițiile în care profitul brut estimat a se realiza în anul 2023 este cu 1,18% mai mult față de cel programat.
Impozitul pe profit pentru anul 2024 în sumă de 459,08 mii lei.
Profitul net – suma de 2.244,04 mii lei.
Surse de finanţare a investiţiilor – cheltuieli de investiţii
Sursele de finanţare a investiţiilor prevăzute pentru anul 2024 sunt in cuantum de 194.976,29 mii lei, detaliate astfel:
-surse proprii- în sumă de 11.935,29 mii lei
-alocaţii de la buget în sumă de 3.072 mii lei
-fonduri externe nerambursabile PT 2021-2027 în sumă de 179.969 mii lei.
Pentru anul 2024 conducerea companiei îşi propune:
– să nu înregistreze arierate faţă de bugetul consolidat al statului şi alţi furnizori sau creditori ai unităţii;
– să reducă volumul de creanţe restante estimat la 2.200 mii lei la sfârșitul anului 2024, reprezentând în mare parte (aprox. 92%) clienţi aflaţi în litigiu, în executare silită și în diferite faze procesuale pe rolul instanțelor judecătorești (cu posibilități reduse de a fi încasate până la 31.12.2024); conducerea companiei își propune să intensifice eforturile pentru accelerarea ritmului încasării prestațiilor, constituirea garanțiilor contractuale și utilizarea acestora în cazul înregistrării întârzierilor la încasarea creanțelor, evitând pe cât posibil acționarea clienților răi platnici în instanță, ceea ce ar duce la creșterea perioadei de recuperare a acestora și implicit a volumului creanțelor restante.
– să se încadreze în nivelul cheltuielilor totale la 1.000 de lei venituri totale aprobat în buget, astfel încât profitul brut să se realizeze la nivelul programat;
– să asigure o rentabilitate la cifra de afaceri (profit brut/cifra de afaceri) la nivelul programat și o lichiditate curentă mai mare ca 1;
Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2024 al al Companiei Naționale “Administrația Porturilor Dunării Maritime” – S.A. Galați a fost supus controlului financiar de gestiune conform Hotărârii Guvernului nr. 1151/2012 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de organizare şi exercitare a controlului financiar de gestiune.
Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2024 al al Companiei Naționale “Administrația Porturilor Dunării Maritime” – S.A. Galați a fost avizat de către membrii Consiliului de Administrație prin Hotărârea nr. 3/31.01.2024 și stabilit de către Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor prin Hotărârea nr.4 din 13.03.2024.
În conformitate cu art.6 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013, proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pe anul 2024 a fost supus consultării Sindicatului Liber Dunărea Maritimă Galați.
Precizăm că sumele sunt actualizate conform filei de buget aprobată de ordonatorul principal de credite din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii

 

Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:

 

https://www.mt.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/5187-hg19032024dgc

Atasamente

Vezi mai mult Descarca
20.03.2024

Proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2024 Companiei Naționale “Administrația Porturilor Dunării Fluviale” – S.A. Giurgiu, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii

Data publicării: 18.03.2024
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 29.03.2024

Grup ţintă

Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.

Scurtă descriere

Fundamentarea proiectului bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul 2024, a avut în vedere, funcțiile pe care acest instrument trebuie să le îndeplinească și anume: funcția de previziune, funcția de control a execuției financiare și funcția de asigurare a echilibrului financiar al companiei.
Prin Proiectul Bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2024, ca instrument de management financiar, compania îşi propune asigurarea resurselor financiare necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor către terţi, atât din punct de vedere dimensional, pe total venituri şi cheltuieli, cât şi structural, pe fiecare categorie de venituri şi cheltuieli şi pe fiecare verigă organizaţională, rolul procesului de bugetare fiind cel de orientare a activității tuturor sectoarelor din cadrul companiei spre același obiectiv: rentabilitate, lichiditate, diminuarea riscurilor, etc.
Veniturile totale în valoare de 26.915,21 mii lei, au fost estimate în creștere în anul 2024 faţă de cele realizate/preliminate în anul 2023 cu 3,18 %, detaliate astfel:
Venituri totale din exploatare în valoare de 26.814,18 mii lei, cu 3,18% mai mari decât cele realizate în anul 2023.
Venituri financiare estimate la 100,71 mii lei, din care venituri din diferențe de curs valutar în cuantum de 100,05 mii lei.
Cheltuieli totale estimate în BVC-ul pentru anul 2024 sunt de 25.483,77 mii lei, în creștere cu 9,32% față de preliminatul realizat în anul 2023, creștere datorată cheltuielilor cu reparațiile pentru infrastructura portuară care determină creșterea cheltuielilor cu bunurile și serviciile, precum și creșterea prețurilor la energie electrică, gaze, combustibil, asigurări și alte materiale consumabile.
Cheltuielile de exploatare în valoare de 25.413,77 mii lei, au fost estimate în creștere cu 9,33% față de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2023.
Cheltuieli cu bunuri și servicii în valoare de 7.128,66 mii lei, în creștere cu 34,92 % lei față de preliminatul anului 2023 datorita lucrărilor de întreținere și reparații ale utilajelor și infrastructurii portuare în anumite porturi în anul 2024.
Cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate în valoare de 259,90 mii lei, fată de 255,18 mii lei, preliminat realizat in anul 2023, creștere procentuală de 1,85%. Aceste cheltuieli includ redevența pentru concesionarea bunurilor publice, cât și taxe de autorizare, taxe de mediu, taxe pentru autorizații, impozite și taxe locale, etc.
Cheltuieli cu personalul în valoare de 14.258,71 mii lei – s-au previzionat după cum urmează:
Cheltuielile de natură salarială în valoare de 12.704,47 mii lei, cresc cu 10,72% respectiv cu 1230,30 mii lei, faţă de suma aprobată în bugetul anului 2023 în valoare de 11.474,18 mii lei .
Cheltuielile cu salariile de bază în valoare de 7.744,84 mii lei cresc cu 13,05% faţă de realizările preliminate ale anului 2023 .
Cheltuielile cu sporuri, prime și alte bonificații aferente salariului de bază în valoare de 2.727,06 mii lei cresc cu 13,27% .
Bonusuri în valoare de 1.796,25 mii lei – scad cu 7,5% motivat de: – diminuarea tichetelor de masă, respectiv 449.71 mii lei;
Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete în suma de 938,33 mii lei este prevăzută o creștere cu 9,33% pentru remunerația administratorilor, directorului general și a directorului financiar cu mandate provizorii.
– pentru administratorii cu mandat provizoriu – indemnizaţia fixă propusă în cuantum de 5.355 lei brut/ lună, nu depăşește pragul maximal, de 2 ori media pe ultimele 12 luni a câştigului salarial mediu brut lunar pe ramură comunicat de Institutul Naţional de Statistică, respectiv 2 x 7.787 lei = 15.574 lei brut/ lună;
– pentru directorul general cu mandat provizoriu – indemnizaţia fixă propusă în cuantum de 22.600 lei brut/lună, nu depăşește pragul maximal, de 6 ori media pe ultimele 12 luni a câştigului salarial mediu brut lunar pe ramură comunicat de Institutul Naţional de Statistică, respectiv 6 x 7.787 lei = 46.722 lei brut /lună;
– pentru directorul financiar cu mandat provizoriu – indemnizaţia fixă propusă în cuantum de 13.400 lei brut/lună, nu depăşește pragul maximal, de 6 ori media pe ultimele 12 luni a câştigului salarial mediu brut lunar pe ramură comunicat de Institutul Naţional de Statistică, respectiv 6 x 7.787 lei = 46.722 lei brut /lună;
Cheltuieli cu contribuțiile datorate de angajator în sumă de 485,14 mii lei prevăzută – reprezintă obligaţiile angajatorului aferente salariilor şi cheltuielilor asimilate acestora precum cele privind drepturile băneşti ale administratorilor, directorului general și directorului financiar, participarea salariaţilor la profitul net al companiei aferent anului 2023 care se vor plăti în anul 2024, de asemenea, în cadrul acestor cheltuieli este prevăzută și contribuția angajatorului la fondul pentru persoanele cu handicap.
Alte cheltuieli de exploatare
Venituri din anularea provizioanelor – reprezentând anularea provizionului constituit în anul 2023 atât pentru plata participării la profit a salariaților şi a altor provizioane, după aprobarea situațiilor financiare ale anului 2023 (1.176,39 mii lei) .
Cheltuieli cu amortizarea în sumă de 4.044 mii lei.
Cheltuieli financiare – 70 mii lei- sunt prevăzute cheltuieli reprezentând diferențe de curs nefavorabile aferente prestațiilor portuare exprimate în valută.

Rezultatul brut-Profitul brut – suma de 1.431,44 mii lei prevăzută pentru anul 2024.
Surse de finanţare a investiţiilor – cheltuieli de investiţii
Sursele de finanţare a investiţiilor prevăzute pentru anul 2024 în valoare de 71.402,13 mii lei cresc cu suma de 70.327,67 mii lei faţă de realizările preliminate ale anului 2023 și sunt constituite astfel:
-surse proprii în sumă de 2.423,80 mii lei – constituite din amortizare- 2.423,80
-alocaţii de la buget – 564 mii lei,
-fonduri externe nerambursabile 65.000 mii lei
-Alte surse 3.414,33 mii lei
Nu programează păți restante faţă de bugetul consolidat al statului şi alţi furnizori sau creditori ai unităţii;
Programează creanțe restante de 11.000 mii lei la sfârșitul anului 2024, în scădere cu 17,71% față de realizat/preliminat ale anului 2023.
Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2024 al Companiei Naționale “Administrația Porturilor Dunării Fluviale” – S.A. Giurgiu, a fost supus controlului financiar de gestiune conform Hotărârii Guvernului nr. 1151/2012 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de organizare şi exercitare a controlului financiar de gestiune.
Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2024 al Companiei Naționale “Administrația Porturilor Dunării Fluviale” – S.A. Giurgiu, a fost avizat de către membrii Consiliului de Administrație prin Decizia nr. 2/26.02.2024 și stabilit de către Adunarea Generală a Acționarilor prin Hotărârea nr.2 din 05.03.2024.
În conformitate cu art.6 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013, proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 a fost supus consultării reprezentanților salariaților.
Precizăm că sumele sunt actualizate conform filei de buget aprobată de ordonatorul principal de credite din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii

 

Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:

https://www.mt.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/5181-hg18032024dgc

Atasamente

Vezi mai mult Descarca
20.03.2024

Proiectul de Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii pentru modificarea și completarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 209/2022 pentru aprobarea standardelor de instruire, confirmarea competenței și certificarea calificărilor profesionale ale personalului navigant român de la bordul navelor de navigație interioară

Data publicării: 18.03.2024
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 29.03.2024

Grup ţintă

Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.

Scurtă descriere

Ordinul viceprim-ministrului, ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 209/2022 pentru aprobarea standardelor de instruire, confirmarea competenței şi certificarea calificărilor profesionale ale personalului navigant român de la bordul navelor de navigaţie interioară, cu modificările și completările ulterioare, transpune:

– Directiva (UE) 2017/2397 a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2017 privind recunoașterea calificărilor profesionale în domeniul navigației interioare și de abrogare a Directivelor 91/672/CEE și 96/50/CE ale Consiliului,

– Directiva delegată (UE) 2020/12 a Comisiei din 2 august 2019 de completare a Directivei (UE) 2017/2397 a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele pentru competențe și cunoștințele și aptitudinile corespunzătoare, pentru examenele practice, pentru omologarea simulatoarelor și pentru capacitatea din punct de vedere medical și

– Directiva (UE) 2021/1233 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iulie 2021 de modificare a Directivei (UE) 2017/2397 în ceea ce privește măsurile tranzitorii pentru recunoașterea certificatelor țărilor terțe.

Directivele enumerate mai sus stabilesc condițiile și procedurile pentru certificarea calificărilor membrilor echipajului de punte implicați în operarea unei nave care navighează pe căile navigabile interioare ale UE, recunoașterea acestor calificări, emiterea certificatului de calificare al Uniunii, precum și emiterea de autorizații specifice.

OMTI nr. 209/2022 a adus modificări substanțiale sistemului de emitere a documentelor pentru membrii personalului de punte ambarcat la bordul navelor de navigație interioară, a condus la necesitatea aprobării de către Autoritatea Navală Română (ANR) a tuturor programelor de formare organizate de CERONAV sau de furnizori de educație, potrivit standardelor din directivele europene și a condus la stabilirea unui sistem de certificare de atestare la nivel național, pentru membrii de echipaj alții decât cei de punte sau care nu intrau sub incidența directivelor.

Având în vedere că în momentul de față, companiile românești care dețin flotă fluvială se confruntă cu o acută lipsă de personal navigant, Asociația Armatorilor și Operatorilor Fluviali din România (AAOPFR) a solicitat Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, precum și Autorității Navale Române identificarea unor soluții pentru a da posibilitatea mai multor categorii de persoane să obțină calificări profesionale în domeniul navigației interioare.

În urma analizelor făcute împreună cu reprezentanții AAOPFR, ANR și CERONAV, una dintre soluțiile identificate a fost stabilirea unor cerințe minime privind emiterea certificatelor de calificare ale Uniunii pentru membrii echipajelor de punte de la bordul navelor de navigație interioară pentru posesorii de brevete sau certificate de capacitate obținute în condițiile Ordinului ministrului transporturilor nr. 1252/2014 pentru aprobarea criteriilor minime de pregătire şi perfecţionare a personalului navigant maritim român şi a sistemului de recunoaştere a brevetelor şi a certificatelor de capacitate. Astfel că, în urma absolvirii unor programe de formare profesională (specializare) cu durata de cel puțin 3 zile care să cuprindă standardele de competență pentru personal de nivel operațional prevăzute în Anexa 2 la OMTI nr. 209/2022, organizate de CERONAV, posesorilor de brevete sau certificate de capacitate obținute în condițiile OMT nr. 1252/2014 să li se emită din oficiu de către ANR certificate de calificare ale Uniunii.

Totodată, au fost stabilite cerințe minime privind emiterea certificatelor de calificare ale Uniunii pentru membrii echipajelor de punte de la bordul navelor de navigație interioară pentru personalul navigant care și-a desfășurat activitatea la bordul navelor militare sau la bordul navelor aflate în dotarea instituțiilor publice ca membru al echipajului de punte. Astfel că, în urma absolvirii unui program de formare profesională  de bază în domeniul siguranței cu durata de cel puțin 5 zile și a unui program de formare profesională (promovare) cu durata de cel puțin 7 zile care să cuprindă standardele de competență pentru personal de nivel operațional prevăzute în Anexa 2 la OMTI nr. 1252/2014, organizate de CERONAV, să li se emită din oficiu de către ANR certificate de calificare ale Uniunii.

Luând în considerare că Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023 dă posibilitatea ca în cadrul unităţilor de învăţământ liceal să se organizeze filiera tehnologică și, totodată, reglementează învăţământul liceal tehnologic în sistem dual, prin proiectul de act normativ se stabilesc cerințe minime privind emiterea certificatelor de calificare ale Uniunii pentru membrii echipajelor de punte de la bordul navelor de navigație interioară pentru absolvenții unor programe de formare profesională cu durata de 2 sau 3 ani care să cuprindă standardele de competență pentru personal de nivel operațional prevăzute în Anexa 2 la OMTI nr. 209/2022, organizate în cadrul acestor unități de învâțământ liceal și postliceal tehnologic.

Aceleași soluții au fost identificate și pentru personalul navigant de la bordul navelor de navigație interioară, altul decât cel de punte, care nu intră sub incidența directivelor.

Având în vedere că Autoritatea Navală Română este autoritatea centrală de specialitate în domeniul siguranţei navigaţiei şi al securităţii navelor, căreia Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii i-a delegat competenţe privind aprobarea programelor de formare profesională, atestarea şi eliberarea certificatelor de calificare ale Uniunii, carnetelor de serviciu şi a documentelor de atestare la nivel naţional pentru personalul navigant român de la bordul navelor de navigaţie interioară este necesar a fi modificată norma prevăzută la art. 17 alin. (2) în sensul că ANR trebuie să emită certificatele de examinare practică pentru persoanele care au promovat examenul practic menționat la art. 16 alin. (3), în cazul în care acesta s-a desfășurat pe un simulator care respectă dispozițiile art. 20. Necesitatea modificării art. 17 alin. (2) rezidă și din obligația statelor membre UE de a recunoaște certificatele de examinare practică emise de autoritățile competente din alte state membre, prevăzută la art. 17 alin. (4).

Totodată, având în vedere că deși au existat solicitări de emitere de certificate de calificare al Uniunii de conducător de navă pentru posesorii de brevete de căpitan fluvial cat. A și/sau cat. B, obținute cu respectarea prevederilor legale în vigoare în momentul susținerii examenului și preschimbate în condițiile OMTCT nr. 318/2006, Autoritatea Navală Română nu a putut emite certificatele de calificare unionale deoarece solicitanții nu dețin documente care să ateste că sunt absolvenți de studii medii. Drept urmare, este necesară eliminarea cerinței minime referitoare la studii prevăzută la pct.3.1 lit. e) și f) din Anexa nr. 1 la OMTI nr. 209/2022.

 

Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:

 

https://www.mt.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/5179-omti18032024dtn

Atasamente

Vezi mai mult Descarca