Data publicării: 23.06.2023

Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 04.07.2023

Grup ţintă

Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.

Scurtă descriere

Organizația Maritimă Internațională (OMI), înființată prin Convenția de la Geneva din 1948, cu sediul la Londra, este instituția specializată din sistemul Națiunilor Unite în domeniul navigației maritime comerciale internaționale și are ca scop principal elaborarea cadrului juridic, tehnic și organizatoric pentru asigurarea siguranței navigației, securității navelor și a instalațiilor portuare și prevenirii poluării mediului marin de către nave. România este stat membru al acestei organizații ca urmare a aderării, prin Decretul Consiliului de Stat nr.114/1965, la Convenția de la Geneva din 1948 privind crearea OMI și în prezent este parte la toate convențiile internaționale principale privind siguranța maritimă, securitatea maritimă și prevenirea poluării mediului marin de către nave, adoptate sub egida organizației.

În vederea realizării scopurilor sale, OMI organizează conferințe internaționale și sesiuni ale Adunării statelor membre și ale comitetelor sale, pentru adoptarea convențiilor maritime, codurilor și rezoluțiilor în materie.

Codul maritim internațional pentru mărfuri solide în vrac (Codul IMSBC) a fost adoptat în anul 2008 prin Rezoluția MSC.268(85) a Comitetului de siguranță maritimă (MSC) al OMI și a devenit obligatoriu, începând cu anul 2011, în baza prevederilor Capitolului VI din Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (Convenția SOLAS 1974), convenție la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 80/1979. Scopul acestui cod este acela de a asigura efectuarea în condiții de siguranță a transportului pe mare al mărfurilor solide în vrac și a depozitării acestora, prin furnizarea de informații cu privire la proprietățile mărfurilor solide în vrac, la riscurile asociate transportului anumitor tipuri de mărfuri solide în vrac, precum și de instrucțiuni cu privire la procedurile corespunzătoare ce trebuie urmate în timpul acestor activități.

Codul IMSBC a intrat în vigoare, în temeiul legii, și a fost publicat prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.177/20142014 privind publicarea acceptării Codului maritim internațional pentru mărfuri solide în vrac (Codul IMSBC), adoptat de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.268(85) a Comitetului de siguranță maritimă din 4 decembrie 2008.

Prevederile Codului IMSBC sunt perfecționate continuu prin rezoluții de amendare, adoptate în cadrul sesiunilor Comitetului MSC. Astfel în anii 2011, 2013, 2015 2017 și 2019, prin rezoluțiile MSC.318(89), MSC.354(92), MSC.393(95), MSC.426(98) și MSC.462(101) au fost aduse amendamente la acest cod, amendamente care au fost acceptate și publicate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.387/2014 privind publicarea acceptării amendamentelor la Codul maritim internațional pentru mărfuri solide în vrac (Codul IMSBC), adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.318(89) a Comitetului de siguranță maritimă din 20 mai 2011, Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.518/2014 privind publicarea acceptării amendamentelor la Codul maritim internațional pentru mărfuri solide în vrac (Codul IMSBC), adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.354(92) a Comitetului de siguranță maritimă din 21 iunie 2013, Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.420/2016 privind publicarea acceptării amendamentelor la Codul maritim internațional pentru mărfuri solide în vrac (Codul IMSBC), adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.393(95) a Comitetului de siguranță maritimă din 11 iunie 2015, Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.299/2018 privind publicarea acceptării amendamentelor la Codul maritim internațional pentru mărfuri solide în vrac (Codul IMSBC), adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.426(98) a Comitetului de siguranță maritimă din 15 iunie 2017 și respectiv Ordinul ministrului transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor nr. 1950/2020 privind publicarea acceptării amendamentelor la Codul maritim internațional pentru mărfuri solide în vrac (Codul IMSBC), adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.462(101) a Comitetului de siguranță maritimă din 13 iunie 2019.

Recent, în anul 2022, prin Rezoluția MSC.500(105), s-au adoptat noi amendamente la Codul IMSBC.

Aceste amendamente se referă la definiții, evaluarea acceptabilității loturilor de marfă în scopul transportului în condiții siguranță, documentația cerută la bordul navelor care transportă mărfuri periculoase, mărfuri care se pot lichefia, materiale cu proprietăți chimice periculoase, amendamente la fișele individuale existente, metode de încercare în laborator, aparate și standarde aferente, proprietăți ale mărfurilor solide în vrac, denumirea mărfurilor în vrac în trei limbi (franceză, engleză și spaniolă).

Întrucât la 1 iunie 2023 au fost îndeplinite condițiile de acceptare a amendamentelor la Codul IMSBC adoptate prin Rezoluția MSC.500(105) (prin așa-numita procedură de acceptare tacită), în conformitate cu prevederile specifice precizate în rezoluție, respectivele amendamente vor intra în vigoare pe plan internațional la data de 1 decembrie 2023.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitatea sa de organ de specialitate al administrației publice centrale, ia măsuri de aplicare a convențiilor internaționale și a protocoalelor la respectivele convenții, din domeniul său de activitate, la care România este parte, și, implicit, a codurilor cu caracter obligatoriu în baza prevederilor respectivelor convenții.

Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:

– Instrument motivare
– Textul complet al proiectului actului respectiv
– Anexa

https://www.mt.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/4665-omti23062023dtn

Data publicării: 16.06.2023

Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 26.06.2023

Grup ţintă

Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.

Scurtă descriere

Ca urmare a invaziei neprovocate și nejustificate a Rusiei asupra Ucrainei, statele membre ale UE s-au angajat să sprijine economia și redresarea economică a Ucrainei, precum și să contribuie la stabilizarea piețelor alimentare globale și la îmbunătățirea securității alimentare la nivel mondial.

În acest context, există o nevoie urgentă de a se stabili rute logistice alternative care să utilizeze toate modurile de transport și să conecteze UE cu Ucraina. Acest lucru necesită extinderea și dezvoltarea serviciilor de transport de mărfuri corespunzătoare de-a lungul rutelor logistice respective care leagă Ucraina de porturile maritime din UE, unde mărfurile ar putea fi expediate mai departe sau ar putea fi, de asemenea, depozitate.

Noile „culoare de solidaritate UE-Ucraina”, potrivit Comunicării Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor ”Un plan de acțiune pentru culoarele de solidaritate UE-Ucraina pentru a facilita exporturile agricole ale Ucrainei și schimburile comerciale bilaterale cu UE” vor facilita în special expedierea produselor agricole din Ucraina, dar și comerțul bilateral cu mărfuri și accesul Ucrainei la piețele internaționale și la lanțurile de aprovizionare globale, asigurându-se faptul că pe piața mondială ajung cerealele atât de necesare.

În timp ce porturile maritime ucrainene se află sub blocada rusă, anumite nave maritime pot ajunge în porturile interioare ucrainene de pe Dunăre: Reni, Izmail și Chilia, însă acestea sunt restricționate de capacitatea de preluare a traficului prin Canalul Sulina.

În contextul celor de mai sus, Comisia Europeană împreună cu reprezentanții Ucrainei au solicitat Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI) și, implicit, ”Administrației Fluviale a Dunării de Jos” R.A. Galați (AFDJ Galați) întreprinderea măsurilor necesare pentru deblocarea și tranzitul în condiții optime a navelor care staționează în rada Sulina, dar fără a afecta siguranța navigației pe întregul sector al Dunării cu caracter maritim.

Necesitatea facilitării exporturilor de cereale din Ucraina prin porturile de la Dunăre a condus, încă din luna mai 2022, la dublarea numărului de nave ce tranzitează Canalul Sulina.

Dacă în perioada 2019-2021 numărul mediu lunar al navelor intrate și ieșite prin bara Sulina era de 155 nave, după invadarea Ucrainei de către Rusia, prin eforturile cumulate MTI și AFDJ RA Galați, numărul maxim de nave intrate și ieșite prin bara Sulina într-o lună, a fost de 476 nave, dintre care 186 nave intrate și 290 nave ieșite (înregistrat în luna mai 2023). Rezultă că numărul maxim de nave intrate-ieșite într-o zi prin bara Sulina a fost de 15 nave.

Menționăm faptul că în perioada 01.03.2022 – 31.05.2023 numărul total al navelor intrate și ieșite prin bara Sulina este de 5102 nave.

În scopul creșterii continue a capacității de tranzit a navelor pe sectorul de Dunăre cu caracter maritim și, implicit, pe Canalul Sulina, precum și a creșterii siguranței navigației au fost identificate următoarele măsuri:

· creșterea siguranței navigației prin îmbunătățirea semnalizării șenalului prin instalarea în teren a semnalelor plutitoare și costiere echipate cu sisteme AIS AtoNs, echipamente de semnalizare luminoase pentru navigația pe timp de noapte, stații meteo pentru determinarea condițiilor de navigație pe Canalul Sulina și sistem de monitorizare a semnalizării;

· creșterea capacității tehnice pentru intervenții rapide în punctele semnalizate pe Canalul Sulina și Dunărea cu caracter maritim prin achiziția a două nave tehnice de semnalizare;

· modernizarea dispeceratelor AFDJ RA Galați din porturile Sulina, Tulcea și Galați prin dotarea cu sisteme pentru managementul serviciului de pilotaj, de monitorizare a traficului de nave, a schemei de semnalizare a șenalului și a condițiilor de navigație;

· creșterea calității serviciului de pilotaj și a siguranței traficului prin dotarea și instruirea piloților pentru folosirea sistemelor portabile de pilotaj la bordul navelor maritime în timpul voiajelor pe Canalul Sulina și Dunărea cu caracter maritim;

· îmbunătățirea timpilor de transfer a piloților și a securității acestora prin achiziția unei nave tehnice pentru transportul piloților în timpul execuției serviciului de pilotaj;

· îmbunătățirea infrastructurii informaționale de transmitere și vizualizare a datelor de trafic și a condițiilor de navigație, necesare utilizării sistemelor portabile de pilotaj și monitorizării infrastructurii instalată în teren, prin dezvoltarea unei platforme informatice.

Toate aceste măsuri au fost înglobate în proiectul de investiții ”Creșterea capacitatii de trafic a Canalului Sulina” – acronim PRIMUS – aflat în derulare la nivelul AFDJ RA Galați a cărui valoare totală (cu TVA) este de 87.010 mii lei/17,580 mil. Euro.

Finanțarea proiectului PRIMUS este asigurată prin Programului Operațional Infrastructură Mare și beneficiază de 85 % finanțare UE și 15% de la Bugetul de Stat. Termenul limită de realizare a proiectului: 31.12.2023.

Îmbunătățirea infrastructurii de semnalizare a sectorului de Dunăre cu caracter maritim, și, implicit, pe Canalul Sulina, dezvoltarea centrelor de monitorizare și dirijare a traficului, dotarea piloților cu sisteme portabile de pilotaj și îmbunătățirea managementului de trafic vor conduce la:

· intensificarea traficului de nave, având în vedere posibilitatea desfășurării navigației atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte. Creșterea perioadei ce permite intrarea/ieșirea navelor pe Canalul Sulina de la maxim 12 ore/zi la 24 ore/zi va conduce implicit la creșterea cu cel puțin 40% a numărului de nave tranzitate în 24 de ore pe Canalul Sulina;

· creșterea siguranței navigației;

· scăderea riscului de accidente și desfășurarea simultan a traficului atât în amonte, cât și în aval pe Canalul Sulina prin optimizarea timpilor de tranzitare și realizarea întâlnirilor între nave în zonele de pe canal în care sunt permise aceste tipuri de manevre.

Potrivit art. 110 din OG nr. 42/1997 privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare ”Pilotajul navelor maritime în porturi şi pe căi navigabile interioare este serviciu de siguranţă şi se efectuează sub controlul statului pentru toate navele, indiferent de pavilionul pe care acestea îl arborează, în mod nediscriminatoriu privind durata, calitatea şi tarifele practicate. ”.

Totodată, potrivit art. 51 alin. (1) și (3) din OG nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare și OMTIC nr. 991/2020 pentru stabilirea porturilor şi a căilor navigabile interioare pentru care serviciul de pilotaj al navelor maritime şi fluviomaritime este obligatoriu şi a modului de derulare a acestui serviciu: Pilotajul navelor maritime şi fluviomaritime pe sectorul de Dunăre cuprins între rada portului Sulina şi Brăila (km 175), manevrele de intrare/ieşire în/din porturile Sulina, Tulcea, Galaţi şi Brăila, precum şi pilotajul în aceste porturi se desfăşoară în conformitate cu prevederile Convenţiei Dunării și se asigură de către AFDJ RA Galaţi prin corpul propriu de piloţi.

Având în vedere că fiecare navă ce tranzitează Canalul Sulina trebuie să aibă la bord un pilot al AFDJ RA Galați, pentru a crește numărul de nave ce tranzitează Canalul Sulina este necesar creșterea numărul de piloți care deservesc această activitate. În aceste condiții, dacă prin realizarea proiectului PRIMUS se estimează o creștere a traficului de nave cu 40%, AFDJ RA Galați trebuie să crească numărul de piloți cu 40%.

, respectiv cu 17 piloți (de la 43 de piloți la 60 de piloți).

Pentru creșterea numărului de piloți maritimi, prin OMTI nr. 1203/2022 pentru aprobarea Regulamentului privind criteriile minime de pregătire, perfecţionare şi brevetare a piloţilor maritimi, alţii decât piloţii de mare largă au fost modificate condițiile care stau la baza reformării şi pregătirii piloţilor maritimi în sensul facilitării accesului mai multor categorii de personal la profesia de pilot și diminuării timpului de pregătire, fără a avea influențe negative asupra calității serviciului de pilotaj.

Totodată, în vederea creșterii numărului de piloți maritimi ai AFDJ RA Galați au fost majorate drepturile de natură salarială până la o valoare similară cu drepturile salariale ale piloților maritimi care își desfășoară activitatea în portul Constanța.

Având în vedere că măsurile mai sus menționate nu au fost suficiente pentru majorarea corpului de piloți maritimi ai AFDJ RA Galați deoarece în România există un deficit cantitativ și calitativ al forței de muncă în acest sector, prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 11/03.04.2023 privind abilitarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru întreprinderea tuturor măsurilor necesare în vederea creșterii siguranței navigației și a capacității de tranzitare a sectorului de Dunăre cu caracter maritim și, implicit, a Canalului Sulina s-au dispus, printre altele, următoarele:

”Art. 2. – La solicitarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Apărării Naționale va sprijini AFDJ RA Galați, pe o perioadă determinată de 9 luni, cu personal navigant de specialitate în rezervă și/sau în activitate care a îndeplinit funcția de comandant de navă militară fluvială/maritimă pentru o perioadă de cel puțin 2 ani sau a îndeplinit funcția de ofițer secund pentru o perioadă de cel puțin 2 ani, fiind admis la comanda navei.

Art. 3. – În vederea asigurării serviciului de pilotaj al navelor maritime şi fluviomaritime pe sectorul de Dunăre cuprins între rada portului Sulina şi Brăila (km 175), manevrele de intrare/ieşire în/din porturile Sulina, Tulcea, Galaţi şi Brăila, precum şi pilotajul în aceste porturi, personalul navigant prevăzut la art. 2 trebuie să participe împreună cu un pilot din cadrul AFDJ RA Galați la minimum 10 voiajuri fără o întrerupere mai mare de 30 de zile între ele, pentru a dobândi cunoștințe temeinice de navigație pentru sectorul de Dunăre cu caracter maritim.”

Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:

– Instrument motivare
– Textul complet al proiectului actului respectiv

https://www.mt.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/4644-omti15062023dtn

Data publicării: 15.05.2023
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 26.05.2023

Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.

Scurtă descriere

Proiectul de act normativ transpune Directiva (UE) 2021/1187 a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2021 privind măsurile de raționalizare în scopul înregistrării de progrese în direcția realizării rețelei transeuropene de transport (TEN-T), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 258/1/20.07.2021.

Directiva se aplică procedurilor de acordare a autorizațiilor necesare pentru autorizarea implementării proiectelor, în scopul înregistrării de progrese pentru finalizarea realizării, până în anul 2030, a rețelei transeuropene de transport (TEN-T) centrale.

Directiva vizează procedurile legate de proiecte, inclusiv pe cele legate de evaluarea impactului asupra mediului, stabilind o durată a tuturor etapelor de avizare, de la notificarea proiectului și până la obținerea autorizației de construire, de maximum 4 ani.

Din această perspectivă, având în vedere obligațiile ce revin României ca urmare a angajamentelor asumate în cadrul Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, se impune transpunerea în legislația internă a Directivei (UE) 2021/1187, până la 10 august 2023.

Astfel, sunt definite o serie de roluri și atribuții ale autorității administrației publice centrale responsabile în domeniul transporturilor, respectiv Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, precum și ale unităților aflate în subordinea/sub autoritatea acestuia, care gestionează infrastructurile de transport de interes național (beneficiari), de la momentul inițierii procedurii de autorizare, așa cum este ea definită de Directivă și în legislația națională în domeniul autorizării executării lucrărilor de construcții și până la emiterea autorizației de construire, într-un termen care nu poate depăși 4 ani, cu excepțiile și în condițiile prevăzute de Directivă.

Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:

– Instrument motivare
– Textul complet al proiectului actului respectiv

https://www.mt.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/4600-oug12052023dapsi

Data publicării: 17.03.2023
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 28.02.2023

Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.

Scurtă descriere

Fundamentarea proiectului bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul 2023, a avut în vedere, funcțiile pe care acest instrument trebuie să le îndeplinească și anume: funcția de previziune, funcția de control a execuției financiare și funcția de asigurare a echilibrului financiar al companiei.
Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI), cu sediul la Londra, activează ca instituţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi se ocupă cu elaborarea cadrului juridic, tehnic şi organizatoric privind navigaţia maritimă în apele internaţionale. Prin reglementările adoptate, OMI stabileşte cerinţele minime care se impun navelor comerciale care efectuează voiaje internaţionale, privind siguranţa navigaţiei şi protecţia mediului marin, precum şi standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart.

România a devenit membră a acestei organizaţii prin Decretul nr. 114/1965 şi este parte la toate convenţiile internaţionale principale privind siguranţa navigaţiei şi prevenirea poluării de către navele maritime, inclusiv parte a Convenţiei internaţionale privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart (STCW 1978), cu amendamentele ulterioare (STCW 1995).

România a implementat prevederile Convenţiei STCW 1978 prin Legea nr. 107/1992 pentru aderarea la Convenţia internaţionale privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart, adoptată la Londra la 07 iulie 1978 şi prevederile Convenţiei  STCW 1995 prin Ordonanţa Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

De asemenea, prin Legea nr. 20/2001, România a acceptat amendamentele la anexa la Convenţia internaţională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart, adoptată la Londra la 7 iulie 1978 (STCW 1978) şi a Codului privind pregătirea, brevetarea/atestarea şi efectuarea serviciului de cart (Codul STCW), adoptate prin Actul final al Conferinţei părţilor la această convenţie la Londra la 7 iulie 1995, precum şi a amendamentelor ulterioare, adoptate prin rezoluţii ale Comitetului Securităţii Maritime al Organizaţiei Maritime Internaţionale.

Având în vedere prevederile Ordinului ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 49/2012 pentru publicarea acceptării amendamentelor de la Manila la Anexa la Convenţia internaţională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart, adoptată la Londra la 7 iulie 1978 (STCW 1978), precum şi a amendamentelor de la Manila la Codul privind pregătirea, brevetarea/atestarea şi efectuarea serviciului de cart (Codul STCW), adoptat la Londra la 7 iulie 195l, adoptate prin rezoluţii ale Actului final al Conferinţei părţilor la această convenţie la Manila în anul 2010,

prevederile Directivei 2022/993 a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 iunie 2022 privind nivelul minim de formare a navigatorilor (codificare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 169 din 27.06.2022,

prevederile Convenţiei ILO nr. 108/1958 privind actele de identitate pentru personalul navigant adoptată la Conferinţa generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, convocată la Geneva de către Consiliul de Administraţie al Biroului Internaţional al Muncii, la 29 aprilie 1958, ratificată de România prin Decretul Consiliului de Stat nr.25/1976,

cât și forma și conținutul documentelor eliberate conducătorilor de navă de navigație interioară, astfel cum sunt prevăzute în OMTI nr. 209/2022 pentru aprobarea standardelor de instruire, confirmarea competenței și certificarea calificărilor profesionale ale personalului navigant român de la bordul navelor de navigație interioară,

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Autoritatea Navală Română, are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a se asigura că documentele emise personalului navigant sunt conforme cu cerințele internaționale în vigoare și sunt recunoscute fără nici o rezervă de toate autoritățile. Pe cale de consecință, documentele emise personalului navigant maritim, maritim-portuar și de căi navigabile interioare trebuie să se alinieze și să respecte cerințele impuse de reglementările internaționale sus-menționate.

Prevederile anexei nr. 6 a OMTI nr. 209/2022 pentru aprobarea standardelor de instruire, confirmarea competenței și certificarea calificărilor profesionale ale personalului navigant român de la bordul navelor de navigație interioară impune transformarea documentelor de atestare pentru personalul la bordul navelor de navigație interioară în certificate de calificare națională.

De asemenea, pentru a veni în întâmpinarea solicitărilor primite din partea personalului navigant maritim prevenind preschimbarea acestuia la intervale de timp scurte, este necesară suplimentarea numărului de pagini și a rubricilor din carnetul de marinar.

Prin acest nou act normativ se pune accent pe întărirea elementelor de siguranță, realizată prin introducerea rubricii “Serie” în partea de jos a contracoperții/a primei pagini a fiecărui document, fiind de asemenea eliminate rubricile referitoare la prenumele părinților, motivat de eliminarea acestor informații și din cărțile de identitate.

Având în vedere faptul că implementarea modificărilor și completărilor aduse necesită adaptarea documentelor emise, în scopul asigurării intervalului de timp necesar pregătirii acestora, ANR propune ca intrarea în vigoare a prezentului ordin să se realizeze la 90 de zile de la publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Totodată, documentele emise la data publicării noului act normativ, care necesită preschimbarea, rămân valabile până la data expirării lor, dar nu mai târziu de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului ordin.

.

Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:

• Instrument motivare
• Textul complet al proiectului actului respectiv
• Anexa1 Anexa2 Anexa3 Anexa4

https://www.mt.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/4494-omti17032023dtn