Data publicării: 25.10.2023
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 06.11.2023

Grup ţintă

Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.

Scurtă descriere

CNCF „CFR” – S.A., în calitate de administrator al infrastructurii feroviare publice, realizează atât alocarea capacității de infrastructură, în conformitate cu prevederile Legii 202/2016, cu modificările și completările ulterioare, cât și managementul traficului feroviar.

În multe situații se constată perturbarea traficului feroviar, generată de numărul crescut de trenuri de marfă în relația cu Ucraina, în special pe secțiile de circulație care converg spre stațiile de cale ferată care deservesc porturile maritime Constanța.

Cauza acestor situații o constituie lipsa corelării între ritmul de încărcare a vagoanelor cu cel al posibilității reale de descărcare de către operatorii portuari (în condițiile în care aceștia descarcă mărfuri atât din trenuri, cât și din autovehicule și barje). În situația actuală există mai mulți operatori de transport feroviar de marfă (care de multe ori transportă pentru aceeași navă sau aceeași dană de descărcare), și mai mulți operatori portuari, iar între acești actori ai pieței nu există, de regulă, relații contractuale (fiecare dintre ei având contract cu un agent economic care face operațiuni de cumpărare – vânzare, iar uneori și alte firme de import export intervin pe acest lanț).

Lipsa corelării descrisă mai sus și programarea în circulație a multor trenuri care nu au posibilitatea imediată de operare în port generează situații frecvente de așteptare prelungită a primirii trenurilor la operare, staționarea trenurilor făcându-se atât în stații din parcurs cât și în stațiile de cale ferată care deservesc porturile maritime Constanța.

De asemenea, prin faptul că stațiile de cale ferată deservesc mai multe dane portuare, la care se operează de multe ori mărfuri diferite, blocarea cu trenuri care așteaptă descărcarea sau încărcarea a liniilor de primire-expediere a respectivelor stații afectează pe toți operatorii portuari deserviți de stația respectivă.

Pentru a se optimiza activitatea de programare și circulație a trenurilor având ca destinație stațiile care deservesc porturile maritime, CNCF „CFR” – S.A. a demarat o activitate de analiză împreună cu Administrația Porturilor Maritime Constanța, operatorii portuari și operatorii de transport, având ca urmare proiectarea și implementarea unei aplicații informatice pentru programarea circulației trenurilor spre port – denumită IMComm. Prin această aplicație informatică operatorii de transport introduc date privind trenurile pe care doresc să le programeze spre stațiile care deservesc porturi, iar operatorii portuari confirmă data și ora la care pot primi trenurile la operare. În acest fel, se urmărește optimizarea programării circulației trenurilor prin evitarea programării celor care nu au posibilitate de operare în port.

După o fază de testare, CNCF „CFR” – S.A. și toți factorii implicați au decis implementarea acestei aplicații la data de 01 august 2016, rezultatele fiind promițătoare.

Toți factorii implicați în acest proces, și în special operatorii de transport feroviar (care sunt cei mai afectați de situația existentă, prin costurile suplimentare generate de staționarea îndelungată a trenurilor în parcurs) au evidențiat necesitatea actualizării cadrului normativ existent, respectiv emiterea unui ordin de ministru care să reglementeze utilizarea aplicației IMComm, precum și adoptarea unor măsuri de ordin pecuniar care să prevină și să combată comportamentul abuziv al unora dintre factorii implicați în proces.

Scopul actului normativ reprezintă realizarea obiectivelor privind optimizarea proceselor legate de:

1. programarea circulației trenurilor de marfă care au ca destinație una dintre stațiile care deservesc porturile maritime Constanța;
2. derularea traficului feroviar de marfă spre și dinspre stațiile care deservesc porturile maritime Constanța;
3. diminuarea staționării materialului rulant feroviar pe liniile din stațiile care deservesc porturile maritime Constanța;
4. efectuarea manevrelor necesare pentru introducerea și scoaterea vagoanelor de la fronturile unde efectuează operațiuni de încărcare-descărcare operatorii portuari din porturile maritime Constanța;
5. efectuarea operațiunilor de încărcare-descărcare de către operatorii portuari din porturile maritime Constanța.

Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:

• Instrument motivare
• Textul complet al proiectului actului respectiv
• Anexa

https://www.mt.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/4905-omti25102023dtf

Data publicării: 25.10.2023
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 06.11.2023

Grup ţintă

Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.

Scurtă descriere

Organizația Maritimă Internațională (OMI), înființată prin Convenția de la Geneva din 1948, cu sediul la Londra, este instituția specializată din sistemul Națiunilor Unite în domeniul navigației maritime comerciale internaționale și are ca scop principal elaborarea cadrului juridic, tehnic și organizatoric pentru asigurarea siguranței navigației, securității navelor și a instalațiilor portuare și prevenirii poluării mediului marin de către nave. România este stat membru al acestei organizații ca urmare a aderării, prin Decretul Consiliului de Stat nr.114/1965, la Convenția de la Geneva din 1948 privind crearea OMI și în prezent este parte la toate convențiile internaționale principale privind siguranța maritimă, securitatea maritimă și prevenirea poluării mediului marin de către nave, adoptate sub egida organizației.

În vederea realizării scopurilor sale, OMI organizează conferințe internaționale și sesiuni ale Adunării statelor membre și ale comitetelor sale, pentru adoptarea convențiilor maritime, codurilor și rezoluțiilor în materie.

Una dintre principalele convenții internaționale în domeniul maritim este Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (Convenția SOLAS 1974), la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 80/1979 și a acceptat toate amendamentele ulterioare la respectiva convenție, prin acte specifice. Datorită dezvoltării continue a navelor de mare viteză s-a impus ca îmbunătățirea standardelor pentru siguranța maritimă să fie reflectată în prevederile privind proiectarea, construcția, echipamentul și exploatarea navelor de mare viteză. Aceste cerințe s-au materializat prin adoptarea de către Comitetul de siguranță maritimă (MSC) al OMI în anul 1994 a rezoluției MSC.36(63) care cuprinde Codul internațional din 1994 pentru siguranța navelor de mare viteză (Codul HSC 1994). Codul este obligatoriu conform prevederilor regulii 3 din capitolul X al Convenției SOLAS 1974, capitol nou introdus prin amendamentele din 1994 la această convenție, amendamente ce au fost acceptate de România prin Ordonanța Guvernului nr. 53/1999 privind aderarea la unele protocoale și acceptarea unor amendamente la Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, încheiată la Londra la 1 noiembrie 1974, la Convenția Internațională din 1966 asupra liniilor de încărcare, încheiată la Londra la 5 aprilie 1966, și la Convenția Internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin Protocolul încheiat la Londra la 17 februarie 1978  aprobată prin Legea nr. 23/2001.

Conform art.1 din Ordinul ministrului transporturilor nr. 736/2007 privind acceptarea Codului internațional pentru siguranța navelor de mare viteză (HSC 1994), precum și a amendamentelor la acesta, adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin rezoluțiile MSC.119(74) și MSC.174(79) din anul 2001, respectiv 2004 ale Comitetului Securității Maritime , România a acceptat și aplică prevederile Codul internațional din 1994 pentru siguranța navelor de mare viteză (Codul HSC 1994).

Prevederile Codului HSC 1994 sunt perfecționate continuu prin rezoluții de amendare, adoptate în cadrul sesiunilor MSC ale OMI, iar amendamentele ulterioare la acesta, în prezent în vigoare, au fost implementate în legislația națională prin acte normative specifice. La sesiunea MSC

105 din 2022, au fost aduse noi amendamente la Codul HSC 1994, prin adoptarea rezoluției MSC.498(105) și anume:

• s-a adoptat înlocuirea a două paragrafe din Capitolul 8 – Mijloace și dispozitive de salvare;
• s-a adoptat înlocuirea unor paragrafe în Capitolul 14 – Radiocomunicații ; și
• s-au adus modificări și Anexei 1 la Codul internațional din 1994 pentru siguranța navelor de mare viteză (Codul HSC 1994).

Întrucât la 1 iulie 2023, au fost îndeplinite condițiile de acceptare a amendamentelor la Codul HSC 1994, adoptate prin Rezoluția MSC.498(105) (prin așa-numita procedură de acceptare tacită), în conformitate cu prevederile specifice ale Convenției SOLAS 1974, respectivele amendamente vor intra în vigoare pe plan internațional de la 1 ianuarie 2024.

În temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii asigură ducerea la îndeplinire a obligațiilor ce revin statului din acordurile și convențiile internaționale din domeniul său de activitate, la care România este parte.

Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:

• Instrument motivare
• Textul complet al proiectului actului respectiv
• Anexa

https://www.mt.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/4904-omti25102023dtn

Data publicării: 29.09.2023
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 10.10.2023

Grup ţintă

Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.

Scurtă descriere

Organizația Maritimă Internațională (OMI), cu sediul la Londra, este agenţia specializată a Organizaţiei Națiunilor Unite în domeniul navigației maritime comerciale internaționale și are ca scop principal elaborarea cadrului juridic, tehnic și organizatoric pentru asigurarea siguranței navigației, securității navelor și a instalațiilor portuare și prevenirii poluării atmosferice şi a mediului marin de către nave. România este stat membru al acestei organizații ca urmare a aderării, prin Decretul Consiliului de Stat nr.114/1965, la Convenția de la Geneva din 1948 privind crearea OMI și în prezent este parte la toate convențiile internaționale principale privind siguranța maritimă, securitatea maritimă și prevenirea poluării de către nave, adoptate sub egida organizației.

În vederea realizării scopurilor sale, OMI organizează conferințe internaționale și sesiuni ale Adunării statelor membre și ale comitetelor sale, pentru adoptarea convențiilor maritime, codurilor și rezoluțiilor în materie.

Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta, cunoscută sub abrevierea MARPOL, este cea mai importantă convenţie privind prevenirea poluării mediului marin de către nave, atât din cauze care ţin de operarea navelor, cât şi din cauza unor accidente. România a aderat la MARPOL prin Legea nr. 6/1993.

MARPOL are 6 anexe, dintre care numai Anexa I şi Anexa II sunt obligatorii pentru statele părţi. Aplicarea celorlalte anexe se face în urma unor acceptări explicite din partea statelor. Anexa I conține reguli pentru prevenirea poluării cu hidrocarburi provenite de la nave.

În conformitate cu art. 38(a) din Convenţia privind crearea OMI, referitor la funcţiile conferite Comitetului pentru protecţia mediului marin (MEPC) prin convenţiile internaţionale pentru prevenirea şi controlul poluării marine, acest comitet poate adopta rezoluţii prin care se modifică textul convenţiilor sau al anexelor la acestea.

În conformitate cu art. 16 din MARPOL care specifică procedura de amendare, MEPC poate adopta amendamente la anexele convenţiei şi la apendicele acestora.

De asemenea, în conformitate cu articolul 16(2)(f)(iii) din MARPOL, MEPC poate stabili ca amendamentele să se considere ca fiind acceptate la o anumită dată, cu excepţia cazului în care înainte de această dată, cel puţin o treime din Părți sau Părţile ale căror flote comerciale reprezintă în total nu mai puţin de 50% din tonajul brut al flotei comerciale mondiale, vor fi comunicat OMI obiecțiunile lor la aceste amendamente.

Această procedură simplificată prevăzută de convenţie este denumită „procedura de acceptare tacită” şi se coroborează cu procedura de intrare în vigoare a respectivelor amendamente, cuprinsă în art. 16(2)(g)(ii) din MARPOL.

Progresele tehnice continue și exigențele tot mai sporite privind protecția mediului au determinat OMI să revizuiască, să completeze sau să actualizeze permanent unele reguli sau anexe ale MARPOL.

În cadrul sesiunii a șaptezeci și opta a MEPC a fost adoptată la 10 iunie 2022 rezoluția MEPC.343(78), care face obiectul prezentului proiect de Ordin și care aduce amendamente la Anexa I la MARPOL (modificarea regulii 28 par. 3.1 din capitolul 4). Menționăm că toate amendamentele la anexa I la MARPOL care au fost adoptate anterior de către OMI au fost implementate în legislația națională.

Întrucât la 1 iulie 2023 au fost îndeplinite condițiile de acceptare tacită a amendamentelor la anexa I la MARPOL adoptate prin Rezoluţia MEPC.343(78), respectivele amendamente vor intra în vigoare pe plan internațional la 1 ianuarie 2024.

În temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii asigură ducerea la îndeplinire a obligațiilor ce revin statului din acordurile și convențiile internaționale din domeniul său de activitate, la care România este parte.

Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:

• Instrument motivare
• Textul complet al proiectului actului respectiv
• Anexa

https://www.mt.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/4841-omti29092023dtn

Data publicării: 29.09.2023
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 10.10.2023

Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.

Scurtă descriere

Indicatorii economico-financiari prevăzuți în bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2023 al Companiei Naţionale „Administraţia Canalelor Navigabile” – S.A. au fost fundamentați pe baza execuției bugetare realizată la data de 30.06.2023, creșterea semnificativă a veniturilor companiei față de nivelul bugetat pe primele șase luni ale anului 2023, această tendință menținându-se și în lunile iulie și august 2023 ca urmare a cresterii traficului pe canalele navigabile, datorită fluxului de marfă provenit din zona de conflict ruso-ucrainean și a necesarului de resurse programate pentru trimestrele III și IV ale anului 2023.

Rectificarea bugetară presupune majorarea veniturilor totale, a cheltuielilor totale, a rezultatului brut, a valorii dividendelor cuvenite acționarilor și a nivelului surselor de finanțare a investițiilor și a cheltuielilor de investiții.

Pentru anul 2023, prin Hotărârea Guvernului nr. 227/2023, a fost aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli inițial pe anul 2023 al Companiei Naţionale „Administraţia Canalelor Navigabile” – S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

Comparativ cu indicatorii economico – financiari aprobați în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023 prin HG nr. 227/2023, în proiectul bugetului de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2023, se propune majorarea veniturilor totale, a cheltuielilor totale, a rezultatului brut (profitului), a dividendelor cuvenite bugetului de stat și a surselor și cheltuielilor de investiții.

Veniturile totale în valoare de 120.688 mii lei, au fost estimate în creștere cu 2,03%, respectiv cu suma de 2.400 mii lei față de cele aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023.

Veniturile din exploatare în valoare de 117.600 mii lei au o pondere de 97,44% în total venituri iar veniturile financiare în valoare de 3.088 mii lei au o pondere de 2,56% în total venituri.

Veniturile din exploatare în valoare de 117.600 mii lei, au fost estimate în creștere cu 2,08%, respectiv cu suma de 2.400 mii lei față de cele aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023.

Urmarea războiului din Ucraina, porturile ucrainene de pe Dunăre – Ismail, Reni etc. – au devenit legătura economică vitală între Ucraina și restul Europei.

Legatura spre Portul Constanța se face și pe Canalul Dunăre Marea Neagră iar traficul de mărfuri pe canalele navigabile ale companiei a crescut foarte mult.

În primele șase luni ale anului 2023, traficul de mărfuri realizat pe canalele navigabile ale companiei, a fost de 22.240 mii tone față de traficul de mărfuri programat de 18.600 mii tone.

Trendul crescător al traficului de mărfuri pe canalele navigabile ale companiei, s-a menținut și în lunile iulie și august 2023.

Veniturile financiare în valoare de 3.088 mii lei au fost estimate la același nivel ca cele aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023.

Cheltuielile totale în valoare de 115.781,57 mii lei, au fost estimate în creștere cu 2,02%, respectiv cu suma de 2.289,71 mii lei față de cele aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023.

În structura cheltuielilor totale în valoare de 115.781,57 mii lei, cheltuielile de exploatare în valoare de 115.728,57 mii lei dețin o pondere 99,95% iar cheltuielile financiare în valoare de 53 mii lei dețin o pondere de 0,05%.

Cheltuielile de exploatare în valoare de 115.728,57 mii lei, au fost estimate în creștere cu 2,02%, respectiv cu suma de 2.289,71 mii lei față de cele aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023.

Cheltuielile financiare în valoare de 53 mii lei au fost estimate la același nivel ca cele

aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023.

În structura cheltuielilor de exploatare, principalele categorii de cheltuieli care au fost programate în creștere în proiectul bugetului de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2023, sunt următoarele:

– cheltuielile cu serviciile executate de terți, în valoare de 6.901 mii lei, au fost programate în creștere 3,76%, respectiv cu suma de 250 mii lei față de nivelul aprobat inițial, din cauza creșterii cheltuielilor cu întreținerea și reparațiile, respectiv a creșterii cheltuielilor privind mentenanța echipamentelor care au fost modernizate din fonduri europene;

– cheltuielile cu alte servicii executate de terţi în valoare de 9.220,74 mii lei, au fost programate în creștere cu 8,65%, respectiv cu suma de 734,11 mii lei față de nivelul aprobat inițial, din cauza creșterii cheltuielilor cu paza cu suma de 350 mii lei și a creșterii altor cheltuieli cu serviciile executate de terți cu suma de 384,11 mii lei.

Cheltuielile cu paza, au crescut cu suma de 350 mii lei față de suma bugetată inițial, deoarece compania a programat aceste cheltuieli în bugetul de venituri și cheltuieli aprobat inișial în anul 2023, pe baza datelor din contractul care, va expira în luna octombrie 2023, urmând ca începand cu luna octombrie 2023 să încheie alt contract, care presupune și actualizarea valorii totale, cu suma de 350 mii lei.

Compania este autoritate pentru securitate portuară pentru porturile Medgidia, Basarabi, Ovidiu, Luminiţa, inclusiv pentru ecluzele de pe canalul navigabil Dunăre – Marea Neagră și totodată operator de servicii de trafic naval, respectiv „Serviciul de management al traficului maritim şi/sau fluvial„ iar cheltuielile aferente măsurilor obligatorii de control și supraveghere și a serviciilor de audit de securitate cibernetică, care atestă punerea efectivă în aplicare a cerinţelor minime, conform Directivei privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune (NIS2 – care au intrat în vigoare în anul 2023 – politici și proceduri OSSD, au fost programate în creștere cu 39,34%, respectiv cu suma de 384,11 mii lei față de cele aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023.

Cheltuielile cu personalul, au fost estimate în anul 2023, în creștere cu 20,93 % respectiv cu suma de 6.878,62 mii lei față cele aprobate în anul 2022 în bugetul de venituri și cheltuieli rectificat, aprobat prin HG nr. 1286/2022.

La fundamentarea cheltuielilor de natură salarială, s-au respectat prevederile art.63 din Legea nr.368/2022 – legea bugetului de stat pe anul 2023, cu privire la majorarea cheltuielilor de natură salarială, ținȃnd cont și de nivelul indicatorilor economici de performanță ai proiectului bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2023 și de sumele reprezentând creșteri ale cheltuielilor de natură salarială aferente indicelui mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru anul 2023.

Cheltuielile de natură salarială, în valoare de 35.341,87 mii lei, au fost estimate în creștere cu 24%, respectiv cu suma de 6.841,31 mii lei faţă de cele aprobate bugetul de venituri și rectificat pe anul 2022 prin HG nr.1286/2022.

Creșterea cheltuielilor de natură salarială în cuantum de 6.841,31 mii lei se datorează:

– creșterii cheltuielilor de natură salarială, aferente indicelui mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru anul 2023, cu suma de 2.736,05 mii lei, în conformitate cu art.63 alin.(1) lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2023 nr.368/2022;
– creşterii câştigului mediu brut pe salariat datorat majorării salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2023 şi alte cheltuieli de natură salarială aferente acestuia în valoare de 20,52 mii le, in conformitate cu prevederile art.63, alin.(1) lit.b) din Legea nr.368/2022- legea bugetului de stat pe anul 2023;
– creşterii cheltuielilor de natură salarială aferente reîntregirii acestora, pentru întreg anul 2023, determinate ca urmare a acordării unor creşteri salariale şi bonusuri în anul 2022 cu suma de 3.256,16 mii lei, în conformitate cu art.63 alin.(1) lit. c) din Legea bugetului de stat pe anul 2023 nr.368/2022, după cum urmează:
· 714,56 mii lei – influența determinată de majorarea cheltuielilor de natură salarială, aferentă reîntregirii acestora pentru întreg anul 2023, cu sumele aferente indicelui de inflație din anul 2022;
· 541,60 mii lei – influența determinată de majorarea cheltuielilor de natură salarială, aferentă reîntregirii acestora pentru întreg anul 2023, cu sumele aferente majorării valorii tichetului de masă de la 20 lei la 30 de lei;
· creşterii cheltuielilor de natură salarială determinate de acordarea, în anul 2023, a unor creşteri salariale şi bonusuri prevăzute prin acte normative, cu suma de 828,58 mii lei:
· tichetele de vacanță cu suma de 648,72 mii lei în conformitate cu art.63, alin.(1) lit.d) din din Legea bugetului de stat pe anul 2023 nr.368/2022 și a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă;
· tichetele de masa cu suma de 179,86 mii lei (de la 30 de lei la 35 de lei), conform O.U.G. nr. 69/2023 pentru modificarea art. 14 din Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru aplicarea acestor prevederi, începand cu data de 01 august 2023.

Rezultatul brut (profitul) în valoare de 4.906,43 mii lei, a fost estimat în creștere cu 2,30%, respectiv cu suma de 110,29 mii lei, față de nivelul aprobat în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023 prin HG nr. 227/2023.

Dividendele cuvenite bugetului de stat în valoare de 982,92 mii lei au fost estimate în creștere cu 2,32%, respectiv cu suma de 21,28 mii lei, față de cele aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023 prin HG nr. 227/2023.

Sursele de finanțare a investițiilor în valoare de 114.777,50 mii lei, propuse în proiectul de buget de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2023, au fost estimate în creștere cu 1,77%, respectiv cu suma de 2.000 mii lei, față de cele aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023 prin HG nr. 227/2023.

Cheltuielile de investiții programate pentru anul 2023, în valoare de 114.777,50 mii lei, propuse în proiectul de buget de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2023, au fost estimate în creștere cu 1,77%, respectiv cu suma de 2.000 mii lei față de cele aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023, prin HG nr. 227/2023.

Indicatorii economico – financiari cuprinși în proiectul bugetului de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2023 au următoarele valori:

– productivitatea muncii, în valoare de 286,83 mii lei/persoană, a fost estimată în creștere cu 10,71% față de cea realizată în anul 2022;
– câștigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, recalculat conform Ordonanței Guvernului nr. 26/2013 și a Legii anuale a bugetului de stat pe anul 2023 – legea nr.368/2022, cu modificările și completările ulterioare, în valoare de 5.977,54 lei/salariat, a fost estimat în creștere cu 7,73% față de cel realizat în anul 2022;
– numărul de personal prognozat la finele anului 2023 de 417 salariați a fost estimat la același nivel ca cel aprobat în anul 2022, prin HG nr. 1286/2022;
– numărul mediu de salariaţi de 410 salariați a fost estimat la același nivel ca cel aprobat în anul 2022, prin HG nr. 1286/2022;
– cheltuielile totale la 1.000 lei venituri totale în valoare de 959,35 mii lei au fost estimate în creștere cu 0,42% față de cele realizate la data de 31.12.2022;
– plăţile restante – compania şi-a propus să nu înregistreze plăţi restante la data de 31.12.2023;
– indicele de creştere al cheltuielilor de 6,33% este mai mare decȃt indicele de creştere al veniturilor de 5,89%.
– rezultatul brut (profitul) în valoare de 4.906,43 mii lei a fost estimat în scădere cu 3,51%, față de nivelul realizat la data de 31.12.2022 și în creștere cu 2,30% față de nivelul aprobat în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023 prin HG nr. 227/2023.

Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2023 al Companiei Naţionale „Administraţia Canalelor Navigabile” – S.A.” fost supus controlului financiar de gestiune conform Hotărârii Guvernului nr. 1151/2012 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de organizare şi exercitare a controlului financiar de gestiune.

Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2023 al Companiei Naţionale „Administraţia Canalelor Navigabile” – S.A. a fost avizat de către membrii Consiliului de Administrație prin Hotărârea nr. 51/09.09.2023 și stabilit de către Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor prin Hotărârea nr.24 din 18.09.2023.

În conformitate cu art. 6 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013, proiectul de buget de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2023 a fost supus consultării Sindicatului Unit Dunăre – Marea Neagră.

Precizăm că sumele sunt actualizate conform filei de buget aprobată de ordonatorul principal de credite din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, transmisă Ministerului Finanțelor cu adresa nr. 5693/24145/04.09.2023 și înregistrată sub nr. 103102104.09.2023.

Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:

• Instrument motivare
• Textul complet al proiectului actului respectiv
• Anexa

https://www.mt.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/4842-hg29092023dgc