Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii pentru completarea Ordinului ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 2.119/2005 privind interzicerea desfășurării unor activități de către angajații Autorității Navale Române
Data publicării: 07.05.2025
Data limită pentru primirea de propuneri/observații: 19.05.2025
Grup țintă: Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Autoritatea Navală Română (ANR) este autoritatea centrală de specialitate în domeniul siguranței navigației și al securității navelor, în subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, care își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare și cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1133/2002 privind organizarea și funcționarea Autorității Navale Române, prin personalul propriu de specialitate.
Potrivit art. 12, lit. f) din OG nr. 19/1997 privind transporturile, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este autoritatea de stat în domeniul transporturilor feroviare, rutiere, maritime, pe apele interioare, aeriene, multimodale și combinate, având atribuții de a emite norme obligatorii de atestare, certificare, licențiere și brevetare a personalului care lucrează în transporturi sau concură la siguranța traficului și stabilește condițiile de suspendare sau de anulare a atestatelor, certificatelor, licențelor sau brevetelor acordate.
Totodată, în conformitate cu dispozițiile art. 13 (1) și (2) din OG nr. 19/1997, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii stabilește condițiile tehnice, regulile de siguranță și modalitățile de inspecție și de control aplicabile diferitelor moduri de transport, putând desemna organisme tehnice specializate, însărcinate să elaboreze și să pună în aplicare normele tehnice și reglementările corespunzătoare, să asigure pregătirea profesională și perfecționarea personalului din transporturi, să efectueze certificarea şi înmatricularea mijloacelor de transport și să asigure inspecția și controlul acestora.
Conform prevederilor art.7, lit. g) din OG nr. 42/1997 privind transportul maritim și de căi navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Autoritatea Navală Română, în calitate de autoritate centrală de specialitate din subordinea ministerului, în domeniul siguranței navigației și al securității navelor, monitorizează activitatea formelor de pregătire aprobate în vederea obținerii și menținerii brevetelor și a certificatelor de capacitate ale personalului navigant.
De asemenea, conform art. 13 alin.1) din OG nr. 42/1997, Autoritatea Navală Română are obligația să monitorizeze permanent respectarea condițiilor în baza cărora au fost aprobate formele de pregătire prevăzute la art. 11 alin. (5), modul de derulare a acestora, inclusiv calificarea și experiența personalului didactic și ale instructorilor, precum și baza tehnico-materială aferentă.
Potrivit art. 11, alin. (5), forma de pregătire aprobată pentru obținerea și menținerea valabilității brevetelor și certificatelor personalului navigant reprezintă totalitatea cursurilor organizate de un furnizor de educație, de formare profesională sau de perfecționare, aprobate de Autoritatea Navală Română.
Regulamentul de organizare și funcționare al Autorității Navale Române aprobat prin HG nr. 1133/2002, stabilește la litera I, punctele 7 și 8 următoarele atribuții specifice în sarcina ANR:
– aprobarea programelor de pregătire și perfecționare a personalului navigant pentru centrele de pregătire și perfecționare în domeniu;
– aprobarea și monitorizarea cursurilor organizate de un furnizor de educație, de formare profesională sau de perfecționare în vederea pregătirii personalului navigant maritim și de navigație interioară.
Caracterul unic, dar și specificitatea atribuțiilor conferite în baza actelor normative sus-menționate, conferă prerogative de putere publică pentru ANR, așa cum este prevăzut în art. 370 alin. (2), lit. c) și alin. (3), lit. h) din Codul Administrativ, în domeniul aprobării și monitorizării activităților formelor de pregătire în vederea obținerii și menținerii brevetelor și a certificatelor de capacitate ale personalului navigant.
Unicitatea atribuțiilor ANR a condus la elaborarea unor măsuri în vederea asigurării principiilor privind respectarea integrității personalului ANR în activitățile desfășurate, concretizate prin elaborarea OMTCT nr. 2.119/2005 privind interzicerea desfășurării anumitor activități de către angajații Autorității Navale Române, în baza căruia personalul ANR este limitat în a desfășura activități aflate în strânsă legătură cu sfera responsabilităților conferite prin lege ANR.
Astfel, având în vedere faptul că ultima modificare adusă ordinului nr. 2.119/2005 a fost realizată în anul 2009, pentru consolidarea caracterului integru al activităților desfășurate de ANR, este necesară modificarea și completarea OMTCT nr. 2.119/2005 privind interzicerea desfășurării anumitor activități de către angajații Autorității Navale Române, în scopul păstrării caracterului autonom și imparțial al activităților desfășurate de personalul ANR.
Această măsură este necesară pentru prevenirea conflictelor de interese, asigurarea imparțialității proceselor de autorizare, supraveghere și control exercitate de ANR în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 1354/2007 privind stabilirea criteriilor minime pe care trebuie să le îndeplinească furnizorii de educație, de formare profesională sau de perfecționare pentru a organiza și desfășura forme de pregătire și perfecționare aprobate, în vederea obținerii și menținerii valabilității brevetelor și certificatelor de capacitate a personalului navigant și ale Ordinului nr. 527/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind cerințele minime de pregătire, precum și condițiile de obținere a certificatelor internaționale de conducător de ambarcațiune de agrement, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru respectarea principiilor de etică, integritate și transparență în procesul de evaluare și avizare a disciplinelor și formelor de învățământ.
Pe durata exercitării atribuțiilor în cadrul ANR, personalul de specialitate nu poate desfășura activități didactice în cadrul furnizorilor de educație, de formare profesională sau de perfecționare care organizează și desfășoară forme de pregătire și perfecționare, aprobate și monitorizate de ANR, conform OG nr. 42/1997.
Fără a limita dreptul la muncă prevăzut de art. 41 din Constituția României și de art.3 din Codul Muncii, prin prezentul proiect de ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii, se urmărește prevenirea unor potențiale conflicte de interese în exercitarea prerogativelor de putere publică de către personalul de specialitate al ANR.
Dispozițiile prezentului proiect de ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii supus aprobării nu se aplică activităților didactice desfășurate de personalul de specialitate al ANR în cadrul instituțiilor de învățământ care nu se supun aprobării ANR.
Adoptarea acestei prevederi va genera efecte pozitive, atât în plan juridic și administrativ, dar și în ceea ce privește consolidarea încrederii publice în integritatea și imparțialitatea instituției. Se vor evita situațiile în care personalul de specialitate al ANR ar putea participa simultan la activități de autorizare, control sau inspecție și, totodată, să manifeste un interes profesional sau contractual în cadrul instituțiilor supuse aprobării. Această interdicție asigură obiectivitatea și independența actelor administrative de aprobare și monitorizare, stabilite în sarcina ANR prin dispoziții legale exprese.
Prin urmare, având în vedere principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea atribuțiilor de putere publică, respectiv, imparțialitatea, integritatea, transparența deciziei și supremația interesului public și în scopul de a susține integritatea și luarea deciziilor în mod dezinteresat în exercitarea atribuțiilor și prerogativelor ANR în vederea garantării corectitudinii deciziilor administrative, apreciem că modificarea legislativă propusă asigură imparțialitatea procesului de aprobare și monitorizare, exercitat de ANR.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a transporturilor navale
Data publicării: 01.04.2025
Data limită pentru primirea de propuneri/observații: 11.04.2025
Grup țintă: Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ
Scurtă descriere
Prin acest act normativ, România își propune să îmbunătățească infrastructura navală, să alinieze standardele naționale la cele europene și să crească eficiența și sustenabilitatea transportului fluvial și maritim. Strategia de dezvoltare a transporturilor navale include:
a) analiza situației actuale a căilor navigabile românești (atât fluviale interioare, cât și maritime) și situația actuală a porturilor românești din punct de vedere al infrastructurii;
b) propuneri de modificare a cadrului legal și instituțional privind modul de gestionare a infrastructurii navale în raport cu obiectivele de integrare a transportului pe apă cu alte moduri de transport, de elaborare a planurilor de dezvoltare a porturilor intermodale și de creștere a transportului de mărfuri pe Dunăre cu 15% până în 2026 într-o manieră sustenabilă;
c) analiza proiectelor finalizate, în implementare și în faza de pregătire din sectorul naval din România, precum și a proiectelor din vecinătatea României;
d) analiza tendințelor și scenariilor viitoare pentru 2027, 2030, 2035 și 2050;
e) analiza economică și planurile de dezvoltare teritorială din zona de influență a porturilor;
f) analiza performanței în raport cu mediul și sustenabilitatea;
g) recomandări strategice pentru îmbunătățiri la nivel instituțional și de reglementare, precum și în ceea ce privește investițiile planificate.
Obiectivul general al SDTN este de a dezvolta în continuare transportul naval (căi navigabile interioare și porturi) în România, în conformitate cu Strategia UE privind mobilitatea sustenabilă și inteligentă. Obiectivele specifice identificate în cadrul SDTN sunt:
– OS1: Integrarea transportului naval cu alte moduri de transport;
– OS2: Reducerea impactului asupra mediului al porturilor (maritime și interioare) și al transportului naval;
– OS3: Planificarea investițională la nivelul tuturor porturilor intermodale
– OS4: Creșterea durabilă a transportului de mărfuri pe Dunăre cu 15% până în 2026;
– OS5: Optimizarea cadrului juridic și instituțional al guvernanței sectorului naval.
SDTN identifică de asemenea direcții de acțiune grupate pe 4 categorii:
– DA1 – Politicile instituționale, organizaționale și administrative referitoare la rolul instituțional și la structurarea organizațională a MTI și a agențiilor (administrațiilor) asociate din sectorul public pentru planificarea, dezvoltarea, administrarea și managementul sectorului de transport naval.
– DA2 – Politicile de planificare, operaționale și de investiții care ghidează și guvernează investițiile și deciziile strategice operaționale în infrastructura și serviciile asociate cu transportul naval
– DA3 – Politicile privind reglementările tehnice, licențierile (reglementări de siguranță, securitate, protecția mediului, reglementări privind forța de muncă) și controalele aferente legate de acordarea licențelor pentru dezvoltarea și operarea infrastructurii și serviciilor de transport naval
– DA4 – Politicile de reglementare economică și impozitare (accesul la piață, concurența, stabilirea prețurilor și tarifelor, impozitarea de stat, subvențiile etc.) a infrastructurii și serviciilor de transport naval
În ceea ce privește infrastructura portuară și căile navigabile, multe dintre porturile din România necesită investiții substanțiale pentru modernizare. Investiții sunt necesare și pentru creșterea capacității de transport pe Dunăre, prin eliminarea blocajelor din punctele critice pentru navigație și prin crearea unor coridoare de transport eficiente. Asigurarea standardelor pentru rețeaua TEN-T este esențială pentru facilitarea conectivității cu piețele internaționale și pentru atragerea unor finanțări europene suplimentare.
Gestionarea și optimizarea nivelului apei și navigabilității fluviului Dunărea este un aspect crucial în contextul schimbărilor climatice. În ultimii ani, perioadele frecvente de secetă și nivelurile scăzute ale apei au provocat restricții severe asupra navigației și transportului de mărfuri. Pentru a combate aceste probleme, sunt planificate investiții consistente prin lucrări hidrotehnice, inclusiv dragaj capital în unele sectoare critice. Un proiect de amploare este FAST Danube, care urmărește optimizarea navigabilității prin intervenții la punctele cele mai problematice de pe sectorul comun româno – bulgar, având o lungime de 470 km. Astfel, printr-o abordare strategică și coordonată, România urmărește asigurarea unei adâncimi navigabile în conformitate cu reglementările internaționale, pe tot parcursul anului, care să permită desfășurarea unui transport naval eficient și predictibil.
SDTN abordează și aspecte orizontale privind infrastructura durabilă, combustibilii alternativi și digitalizarea. Se pune un accent deosebit pe reducerea amprentei de carbon, prin promovarea utilizării combustibililor alternativi și a surselor de energie regenerabilă. Un alt obiectiv major este digitalizarea sectorului, prin implementarea unor sisteme inteligente pentru monitorizarea traficului naval și pentru gestionarea eficientă a operațiunilor portuare.
Adaptarea flotei la cerințele moderne și sustenabile reprezintă o altă prioritate clară a strategiei navale. În prezent, flota maritimă și fluvială românească este caracterizată de nave cu o vechime medie ridicată, ceea ce implică performanțe reduse și costuri de operare ridicate. Strategia își propune astfel reînnoirea flotei prin achiziții noi sau modernizări ample ale navelor existente, cu accent pe adoptarea tehnologiilor mai puțin poluante și pe utilizarea combustibililor alternativi, în conformitate cu obiectivele UE de reducere a emisiilor din transporturi cu până la 90% până în anul 2050. Astfel, se dorește stimularea investițiilor în nave moderne, eficiente din punct de vedere energetic și adaptate pentru condiții variabile de navigație.
Digitalizarea și automatizarea serviciilor navale sunt, de asemenea, componente esențiale ale schimbărilor preconizate. Strategia recunoaște rolul esențial al tehnologiei digitale în optimizarea operațiunilor și în creșterea siguranței și eficienței transportului naval. În acest context, se prevede implementarea unor sisteme avansate de monitorizare și management al traficului naval, precum și dezvoltarea unor platforme digitale integrate pentru gestionarea logisticii și comunicarea între diferitele entități implicate în transportul naval. Digitalizarea va contribui semnificativ la îmbunătățirea productivității operaționale și la reducerea birocrației, facilitând în același timp integrarea României în rețelele logistice internaționale.
În concluzie, schimbările preconizate de strategia navală a României vizează o transformare profundă și sustenabilă a sectorului transportului naval, cu scopul de a crește eficiența operațională, de a îmbunătăți sustenabilitatea ecologică și de a consolida poziția strategică a României în rețelele europene și internaționale de transport naval.
Situația actuală a transportului naval din România indică necesitatea unor reforme pentru modernizare, sustenabilitate și digitalizare. Actul normativ propus de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii reprezintă un pas esențial în alinierea sectorului naval românesc la standardele europene, facilitând accesul la finanțări și dezvoltarea unui sistem de transport naval eficient și sustenabil. Această strategie este crucială pentru integrarea României în rețelele globale de transport și pentru stimularea creșterii economice printr-un sector naval competitiv.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 370/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor și Infrastructuriişi Infrastructurii
Data publicării: 28.03.2025
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 01.04.2025
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Prezenta hotărâre are ca obiect modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 370/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.
Astfel, potrivit art. 1 din OUG nr. 16/2025 și a anexei la aceasta, în cazul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii numărul funcţiilor de demnitate publică se va reduce la 4 secretari de stat.
Prin urmare, pentru punerea în aplicare a acestor dispoziții este necesară modificarea art. 9 alin. (5) și a anexei nr. 1 la HG nr. 370/2021.
Menționăm că noul număr de posturi de demnitate publică în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii va fi de patru secretari de stat.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii privind abrogarea art.30 din anexa Ordinului ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr.426/2006 privind aprobarea Regulilor de navigație pe canalul Dunăre-Marea Neagră și Canalul poarta Albă-Midia-Năvodari
Data publicării: 07.03.2025
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 18.03.2025
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
În urma controlului efectuat la Autoritatea Navală Română, prin Raportul înregistrat sub nr. 10581 din data de 06.12.2023, Corpul de Control al Primului Ministru a constatat că în virtutea dispozițiilor art. 30 din ,,Regula de navigație pe Canalul Dunăre-Marea Neagră și Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari” aprobată prin OMTCT nr. 426/2006, au existat agenți economici privați care au eliberat certificate gas-free, percepând tarifele aferente, navelor tanc goale care au tranzitat Canalul Dunăre Marea Neagră și Poarta Albă Midia Năvodari.
Conform reglementărilor prin ordin de ministru al transporturilor, emiterea certificatului de gas-free se realizează numai după efectuarea inspecției în acest scop, atribuții în acest sens având exclusiv Autoritatea Navală Română, autoritate centrală de specialitate a statului în ceea ce privește siguranța navigației și securitatea navelor.
Aria de aplicabilitate a inspecției în vederea emiterii certificatului de gas- free a fost reglementată în timp prin OMTCT nr. 276/2004, OMT nr. 813/2008, OMTI nr. 245/2022 și, în anul 2024, prin OMTI nr. 1750/2024, aceasta vizând exclusiv navele suspuse lucrărilor de reparații, dezmembrare și/sau dezafectare în apele naționale navigabile.
Astfel cum a constatat Corpul de Control al Primului Ministru, prin Raportul nr. 10581 din data de 06.12.2023, în baza art. 5, alin. (3) din OMT nr. 813/2008, prin Decizia Directorului General al ANR nr. 39/2017 privind metodologia de autorizare a persoanelor fizice și juridice pentru inspecția navelor în vederea emiterii certificatului „Gas-Free” la bordul navelor, sfera de aplicabilitate a acestor inspecții a fost extinsă și pe căile navigabile interioare.
Prin abrogarea OMT nr. 813/2008 și potrivit dispozițiilor în vigoare ale OMTI nr. 1750/2024, eliberarea certificatului de gas-free rămâne în competența exclusivă a Autorității Navale Române, ca autoritate centrală de specialitate a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în domeniul siguranței navigației și al securității, cu atribuții de inspecție și control în acest sens, pentru navele suspuse lucrărilor de reparații, dezmembrare și/sau dezafectare în apele naționale navigabile.
Regulile de navigație pe canalele navigabile se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor, în conformitate cu reglementările interne și cu acordurile și convențiile internaționale la care România este parte, astfel cum stabilește fără echivoc art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 79/2000 privind regimul navigației pe Canalul Dunăre-Marea Neagră și Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari.
Canalul Dunăre Marea Neagră și Canalul Poarta Albă Midia Năvodari fac parte din Lista căilor navigabile de importanță internațională, Anexă la Acordul european privind marile căi navigabile de importanță internațională (AGN), ratificat de România prin Ordonanța Guvernului nr. 68/1998.
În ceea ce privește transportul mărfurilor periculoase pe Canalul Dunăre Marea Neagră și Canalul Poarta Albă Midia Năvodari, prin Legea nr. 159/2008, România a aderat la Acordul european privind transportul internațional al mărfurilor periculoase pe căile navigabile interioare (ADN), adoptat la Geneva la 26 mai 2000.
Prin raportare la art. 14 Ordonanța nr. 79/2000 privind regimul navigației pe Canalul Dunăre-Marea Neagră și Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari și având în vedere faptul că în anul 2008, prin Legea nr. 159/2008, România a aderat la Acordul european privind transportul internațional al mărfurilor periculoase pe căile navigabile interioare, precum și
față de lipsa unor prevederi care să condiționeze tranzitarea celor două canale, de către navele-tanc goale, de existența unui certificat de degazare și, implicit, de plata unui tarif în acest sens,
norma cuprinsă în art. 30 din Regula de navigație pe Canalul Dunăre-Marea Neagră și Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari, instituită în anul 2006 prin OMT 426/2006,
excedează cadrului normativ aplicabil transporturilor de mărfuri periculoase, precum și dispozițiilor art. 11 din Ordonanța Guvernului nr. 79/2000 privind regimul navigației pe Canalul Dunăre-Marea Neagră și Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari referitoare la tarifele aplicate pentru tranzitarea canalelor navigabile.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
Atasamente
Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii pentru modificarea Anexei la Ordinul ministrului transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor nr. 244/2020 privind aprobarea tarifelor pentru prestațiile de servicii specifice efectuate de Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale -“CERONAV”
Data publicării: 05.03.2025
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 17.03.2025
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Având în vedere Hotărârea Consiliului de Conducere al CERONAV nr. 7/28.01.2025, prevederile art. 4 din Ordonanța nr. 33/30.01.2003 privind înființarea Centrului Român pentru Pregătirea și Perfecționare Personalului din Transporturi Navale – CERONAV, precum și art.12 alin (1) lit. m) din Anexa 1 la Hotărârea Guvernului nr. 449/10.04.2003 – Regulament de organizare și funcționare a Centrului Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale – CERONAV, supunem spre aprobare, prin Ordin al Ministrului Transporturilor și Infrastructurii, următoarele:
Tarife cursuri obligatorii, în materie de siguranță maritimă, în conformitate cu ANEXA 3 la O.M.T. nr. 1252 din 13.08.2014 pentru aprobarea criteriilor minime de pregătire și perfecționare a personalului navigant maritim român și a sistemului de recunoaștere a brevetelor și certificatelor de capacitate și cu cerințele Convenției Internaționale privind Standardele de Instruire, Certificare și Efectuarea Serviciului de Cart pentru Navigatori (STCW) 1978, cu amendamentele în vigoare, astfel:
- Modificarea duratei de desfășurare a cursului obligatoriu GMDSS – GOC:
Ca urmare a actualizării programei analitice, astfel încât să fie în conformitate cu reglementările modelelor de curs IMO, durata cursului s-a modificat. Cursul se va desfășura pe parcursul a 120 de ore, în loc de 144 ore (la această dată), astfel:
Curs pentru obținerea unui Certificat de operator General radio in sistemul GMDSS – cod GMDSS – GOC, cu durată de 120 ore (în loc de 144 ore – la data prezentei), tarif 4.743 lei/ cursant.
Denumirea, codul și tariful acestui curs vor rămâne neschimbate.
- Modificarea denumirii și codului a 4 (patru) cursuri obligatorii, conform Anexei 1 (atașată).
Ca urmare a actualizării programelor analitice, astfel încât să fie în conformitate cu reglementările modelelor de curs IMO, s-au modificat denumirile și codurile cursurilor enumerate în Anexa 1.
Duratele de desfășurare, precum și tarifele cursurilor, vor rămâne neschimbate.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
Atasamente
Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii privind adoptarea amendamentelor necesare adaptării la progresul științific și tehnic, a prevederilor anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 1326/2009 privind transportul mărfurilor periculoase în România
Data publicării: 03.03.2025
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 14.03.2025
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
În prezent, transportul intern și internațional al mărfurilor periculoase se desfășoară în conformitate cu prevederile legislației internaționale reprezentată de Directiva 2008/68/CE, care are ca anexe modale, Regulamentul R.I.D., respectiv Acordurile A.D.R. pentru transportul rutier și A.D.N. pentru transportul pe canale navigabile interioare. Directiva menționată mai sus este deja transpusă în legislația națională prin HG nr. 1326/2009.
Având în vedere faptul că anexele la Directiva 2008/68/CE se modifică periodic datorită progresului științific și tehnic în domeniul transportului mărfurilor periculoase, Comisia Europeană a adoptat Directiva Delegată (UE) 2025/149 a Comisiei din 15 noiembrie 2024 de modificare a anexelor la Directiva 2008/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului pentru a ține seama de progresul științific și tehnic.
Această Directivă (2008/68/CE) are ca anexe reglementările modale A.D.R, R.I.D și A.D.N, versiunile obligatorii de la 1 ianuarie 2025.
Motivul elaborării prezentului proiect de ordin îl constituie necesitatea transpunerii în dreptul intern a Directivei Delegate (UE) 2025/149, în conformitate cu art. 10 al HG nr. 1326/2009, care prevede că „amendamentele necesare pentru adaptarea anexelor la prezenta hotărâre la progresul științific și tehnic, inclusiv utilizarea tehnologiilor pentru localizare și urmărire, în domeniile reglementate de prezenta hotărâre, în special pentru a lua în considerare modificările aduse A.D.R, R.I.D. și A.D.N., se adoptă prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii.”.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
- Instrument motivare
- Textul complet al proiectului actului respectivtextul complet al proiectului actului respectiv
Atasamente
Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii pentru publicarea rectificării aduse Rezoluției MEPC.340(77) prin documentul MEPC 77/16/Add.1/Corr.2 al Organizației Maritime Internaționale din 4 noiembrie 2024
Data publicării: 04.02.2025
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 17.02.2025
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară aprobarea sumei cu titlu de despăgubire, în valoare de 36.640,24 lei, pentru o suprafață totală de 108 mp reprezentând un drum, aflat în proprietatea privată a UAT Giurgiu, astfel cum rezultă din anexa nr. 2.
Organizația Maritimă Internațională (OMI), înființată prin Convenția de la Geneva din 1948, cu sediul la Londra, este instituția specializată din sistemul Națiunilor Unite în domeniul navigației maritime comerciale internaționale și are ca scop principal elaborarea cadrului juridic, tehnic și organizatoric pentru asigurarea siguranței navigației, securității navelor și a instalațiilor portuare și prevenirii poluării mediului marin de către nave. România este stat membru al acestei organizații ca urmare a aderării, prin Decretul Consiliului de Stat nr.114/1965, la Convenția de la Geneva din 1948 privind crearea OMI și în prezent este parte la toate convențiile internaționale principale privind siguranța maritimă, securitatea maritimă și prevenirea poluării mediului marin de către nave, adoptate sub egida organizației.
În vederea realizării scopurilor sale, OMI organizează conferințe internaționale și sesiuni ale Adunării statelor membre și ale comitetelor sale, pentru adoptarea convențiilor maritime, codurilor și rezoluțiilor în materie.
Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta, cunoscută sub abrevierea MARPOL, include în prezent şase anexe şi este principala convenție internaţională privind prevenirea poluării mediului de către nave, atât din cauze care țin de operarea navelor, cât și din cauza unor accidente. România a aderat la MARPOL prin Legea nr. 6/1993.
Anexa VI la MARPOL – Reguli privind prevenirea poluării atmosferei de către nave a fost adoptată prin Protocolul din 1997 privind amendarea Convenției internaționale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta. România a aderat la Protocolul din 1997 și implicit a acceptat anexa VI la MARPOL prin Legea nr. 269/2006. Menţionăm că anexa VI la MARPOL aşa cum a fost revizuită prin MEPC.328(76) a fost publicată în legislaţia naţională prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul transporturilor și infrastructurii, nr. 999/2022.
În conformitate cu regula 4 din anexa VI revizuită la MARPOL, Administrația unui stat parte poate permite utilizarea unor metode alternative de conformitate cel puţin la fel de eficace, din punctul de vedere al reducerii emisiilor, ca acelea prevăzute în anexa VI revizuită la MARPOL, inclusiv oricare dintre standardele specificate în regula 14, luând în considerare liniile directoare elaborate de către Organizaţie.
Utilizarea instalaţiilor de epurare a gazelor arse evacuate este considerată o metodă alternativă de conformitate frecvent aplicată în domeniul transporturilor maritime. În 2009, prin rezoluția MEPC.184(59), OMI a adoptat Liniile directoare din 2009 privind instalaţiile de epurare a gazelor arse, iar ulterior, ca urmare a progreselor tehnice continue și exigențelor tot mai sporite privind protecția mediului, aceste linii directoare au fost revizuite în 2015 şi 2021 prin rezoluția MEPC.259(68) și, respectiv, rezoluția MEPC.340(77). Liniile directoare privind instalaţiile de epurare a gazelor arse evacuate adoptate în 2009, 2015 şi 2021 au fost implementate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 139/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 3 martie 2014, cu modificările şi completările ulterioare.
Recent, prin documentul MEPC 77/16/Add.1/Corr.2 al OMI din 4 noiembrie 2024, a fost emisă rectificarea la Rezoluția MEPC.340(77). În consecință, este necesară introducerea în legislația națională a acestei rectificări aduse Rezoluției MEPC.340(77) prin emiterea unui nou ordin al ministrului de publicare a acesteia.
În temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii asigură ducerea la îndeplinire a obligațiilor ce revin statului din acordurile și convențiile internaționale din domeniul său de activitate, la care România este parte.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
Atasamente
Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii pentru publicarea acceptării amendamentelor la Convenția internațională din 1978 privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare și efectuare a serviciului de cart, adoptată la Londra la 7 iulie 1978 (STCW 1978), așa cum a fost amendată, adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.540 (107) a Comitetului de siguranță maritimă din 8 iunie 2023
Data publicării: 04.02.2025
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 17.02.2025
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI), cu sediul la Londra, activează ca agenţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi se ocupă cu elaborarea cadrului juridic, tehnic şi organizatoric privind navigaţia maritimă în apele internaţionale. Prin reglementările adoptate, OMI stabileşte cerinţele minime care se impun navelor comerciale care efectuează voiaje internaţionale, privind siguranţa navigaţiei, securitatea navelor şi a porturilor şi protecţia mediului, precum şi cerinţele privind modul de certificare şi pregătire a echipajelor ce îşi desfăşoară activitatea la bordul acestora. România a devenit membră a acestei organizaţii prin Decretul nr. 114/1965 şi în această calitate este parte la toate convenţiile internaţionale majore privind siguranţa navigaţiei şi prevenirea poluării de către navele maritime.
În vederea realizării scopurilor sale, OMI organizează conferințe internaționale și sesiuni ale Adunării statelor membre și ale comitetelor sale, pentru adoptarea convențiilor maritime, codurilor și rezoluțiilor în materie.
Una dintre cele mai importante convenţii privind siguranţa navei şi a echipajului este Convenţia internaţională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart, adoptată la Londra la 7 iulie 1978 (STCW 1978), la care România a aderat prin Legea nr.107/1992. Prevederile acestei Convenții sunt perfecționate continuu prin rezoluții de amendare, adoptate în cadrul sesiunilor Comitetului de siguranță maritimă (MSC) ale OMI; menționăm că toate amendamentele adoptate până în prezent au fost implementate în legislația națională prin acte normative specifice.
În data de 08 iunie 2023, prin Rezoluția MSC.540(107) a Comitetului de siguranță maritimă au fost adoptate noi amendamente la Convenția STCW 1978.
Aceste amendamente constau în adăugarea la paragraful 1 a unei noi definiţii după subparagraful 44 existent:
Definiții și precizări
La paragraful 1, se adaugă următoarea definiție nouă după subparagraful .44 existent:
„.45 Formular original înseamnă un formular în format de hârtie sau în format electronic a oricărui certificat necesar prin Convenție, emis în formatul aprobat de Administrație, cu condiția ca informațiile minime, astfel cum sunt cerute la paragraful 4 al secțiunii A-I/2 din Codul STCW, să fie uşor accesibile.”
Regula I/2
Certificate și atestate
2 Alineatul 11 se înlocuiește cu următorul text, împreună cu nota de subsol asociată:
„11 Sub rezerva prevederilor regulamentului I/10, paragraful 5, orice certificate cerute de convenție trebuie să fie păstrate în formă originală la bordul navei pe care deținătorul execută serviciul la bord. Dacă se folosește un formular electronic *, datele minim necesare trebuie să fie accesibile așa cum este definit de Administrație în conformitate cu Codul STCW, care sunt necesare pentru inițierea unei proceduri de verificare„
_____________________________________________
* Vezi Linii directoare privind certificatele electronice ale navigatorilor (MSC.1/Circ.1665).”
Întrucât la 1 iulie 2024 au fost îndeplinite condițiile de acceptare a amendamentelor adoptate prin Rezoluția MSC.540(107) (prin așa numita procedură de acceptare tacită), în conformitate cu prevederile specifice ale Convenției STCW 1978 precizate în rezoluție, respectivele amendamente vor intra în vigoare pe plan internațional la 1 ianuarie 2025.
În temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 9 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 370/2021, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în calitatea sa de autoritate de stat în domeniul transportului maritim, elaborează și promovează acte normative și norme specifice aplicabile transportului maritim, urmărește aplicarea acestora și asigură ducerea la îndeplinire a obligațiilor ce revin statului din acordurile și convențiile internaționale la care România este parte.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include: