Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții “Dragaj de investiții în porturile maritime”
Data publicării: 22.01.2024
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 30.01.2024
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Prin realizarea proiectului, adâncimea șenalelor de acces, a bazinelor de manevră și a bazinelor aferente danelor de operare vor fi aduse până la cotele proiectate, conform adâncimii de fundare a cheurilor respective, în scopul asigurării condițiile necesare pentru operare. Se vor extinde zonele navigabile prin crearea de șenale/bazine în zonele care în prezent au adâncimi naturale, îmbunătățind astfel condițiile de navigație, siguranța navigației și vor crea condiții pentru creșterea traficului de marfă.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
– Instrument motivare
– Textul complet al proiectului actului respectiv
Atasamente
Proiectul de Ordin comun al ministrului transporturilor și infrastructurii și ministrului sănătății nr. 1151/1752/03.09.2021 pentru aprobarea cadrului general privind examinarea medicală și psihologică a personalului cu atribuții în siguranța transporturilor
Data publicării: 13.12.2023
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 27.12.2023
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Luând în considerare:
– prevederile art.11, alin.(2) şi (3) şi art. 13 din Legea nr.67/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.8/2013 privind reorganizarea reţelei sanitare proprii a Ministerului Transporturilor şi pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 242/09.04.2015, respectiv necesitatea elaborării legislaţiei secundare în domeniul specific al siguranţei transporturilor, prin emiterea de ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii care să reglementeze normele privind procedura de agreare a unităţilor medicale şi/ sau psihologice care efectuează examinări pentru personalul cu atribuţii în siguranţa transporturilor, eliberarea cerificatului de agreare pentru unităţile medicale şi/sau psihologice specializate în siguranţa transporturilor, normele privind procedura de control la unităţile medicale sau psihologice şi persoanele desemnate să efectueze controlul, precum şi tarifele pentru agreare, avizare anuală şi preschimbarea certificatului, funcţiile din siguranţa transporturilor pentru care sunt necesare avizele de aptitudine medicală şi/sau psihologică, stabilirea normelor metodologice privind examinările clinice de specialitate, investigaţiile paraclinice şi analizele de laborator, probele funcţionale şi testele necesare obţinerii avizelor de aptitudine medicală şi psihologică, precum şi periodicitatea examinărilor medicale şi psihologice pentru funcţiile specifice din siguranţa transporturilor,
– dispozițiile prevăzute la art. 23 din Directiva (UE) 2017/2397 a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2017 privind recunoașterea calificărilor profesionale în domeniul navigației interioare și de abrogare a Directivelor 91/672/CCE și 96/50/CE ale Consiliului, prin care s-a introdus obligația eliberării certificatelor de calificare numai persoanelor care au nivelurile minime de competență, vârsta minimă și îndeplinesc standardele de capacitate din punct de vedere medical,
– adresa Oficiului Național al Registrului Comerțului nr.863.459/40018 din data de 18.11.2021 și adresa Institutului Național de Statistică – Direcția Generală de Exploatare și Gestionare a Surselor de Date Statistice nr. 831.386/44994/09.11.2021, prin care se precizează că, în cadrul clasei CAEN 8690 ”Alte activități referitoare la sănătatea umană”, există o subclasă elementară, respectiv 8690.18 ”Servicii de sănătate mintală” care include servicii furnizate de persoane autorizate, altele decât medici: – servicii de sănătate mintală furnizate de psihoanaliști, psihologi și psihoterapeuți, mențiune care nu se regăsește pe portalul legislativ,
– având în vedere situația unităților medicale publice, care potrivit Legii 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății, republicată, sunt instituții publice finanțate din venituri proprii, precum și prevederile legale ale OUG.80/2022, prin care se suspendă ocuparea prin concurs a posturilor din instituțiile publice, coroborat cu prevederile art.30 din Codului muncii, care impun organizarea de concursuri pentru orice post vacant,
– având în vedere datele, rezultatele și aspectele reliefate în urma studiului privind evaluarea stărilor de fapt caracteristice siguranței rutiere, din perspectiva analizei exploratorii a datelor statistice privind accidentele de circulație cu victime înregistrate în perioada 2017-2021, cu accent deosebit pe evidențierea ratei de implicare cu vinovăție a diferitelor categorii de participanți la trafic,
– recunoașterea că cele constatate pe parcursul aplicării prevederilor actelor normative în vigoare, cu referire expresă la activitatea de control, vizând verificarea îndeplinirii condițiilor inițiale, precum și ale celor de efectuare a examinărilor medicale/psihologice de către unităţile agreate, au reliefat o serie de disfuncţionalităţi, care susțin necesitatea/oportunitatea îmbunătățirii/ actualizării reglementărilor privind procedurile de comunicare/documentare, precum și ale celor ce țin de agrearea/avizarea unităţilor medicale şi/sau psihologice pentru efectuarea examinărilor medicale și/sau psihologice în siguranța transporturilor,
– observațiile și propunerilor formulate de partenerii sociali în urma consultărilor desfășurate pe tot parcursul procesului de elaborare a proiectului de modificare și completare a Ordinului comun al ministrului transporturilor și infrastructurii și ministrului sănătății nr.1151/1752/03.09.2021 pentru aprobarea cadrului general privind examinarea medicală și psihologică a personalului cu atribuții în siguranța transporturilor,
Propunem aprobarea prezentului ordin pentru modificarea și completarea Ordinului comun al ministrului transporturilor și infrastructurii și ministrului sănătății nr.1151/1752/03.09.2021 pentru aprobarea cadrului general privind examinarea medicală și psihologică a personalului cu atribuții în siguranța transporturilor, din următoarele considerente:
- necesitatea actualizării listei funcțiilor din siguranța navigației fluviale și a periodicității efectuării examenelor medicale și psihologice pentru aceste funcții, în conformitate cu dispozițiile Directivei (UE) 217/2397, prin înlocuirea anexei aferente di cuprinsul ordinului în vigoare;
- necesitatea alinierii la normele europene privind periodicitatea efectuării examenelor medicale/psihologice pentru personalul din transportul naval, prin actualizarea dispozițiilor corespunzătoare din cuprinsul ordinului comun în vigoare;
- optimizarea și/sau reflectarea cerințelor actualizate ce țin de onorarea/documentarea cererilor/procedurilor de agreare/avizare, prin actualizarea/modificarea anexelor la ordinul în vigoare, cuprinzând formularele aferente administrării activităților specifice, vizând inclusiv necesitatea creării premiselor indispensabile digitalizării, respectiv implementării unei aplicații informatice de înregistrare/procesare a cererilor de autorizare/avizare, precum și de eliberare a avizelor de aptitudini de către unitățile agreate, vizând inclusiv automatizarea activităților de monitorizare și administrare a activităților aferente;
- necesitatea actualizării prevederilor referitoare la sistemul de management al calității aplicabil unităților medicale – standardul SR EN ISO 9001/2015;
- facilitarea angajării privind înlocuirea medicilor din comisiile medicale, inclusiv prin contracte de prestări servicii încheiate conform legii, din considerente ce țin de recunoașterea imposibilității angajării medicilor în baza unor contracte de muncă în anumite situații, perioade de timp sau anumite posturi;
- statuarea posibilității ca medicii din cadrul ambulatoriilor de specialitate să poată desfășura activitățile specifice atât în cadrul cât și în afara normei de bază, în conformitate și cu respectarea dispozițiilor legale aplicabile în materie;
- crearea condițiilor legale pentru ca entitatea agreată să poată stabili, și să-și asume în consecință, programul de activități al comisiei medicale și al psihologilor în funcție de necesarul real, identificat în baza cererii și ofertei specifice pieței;
- instituirea obligativității raportării de către comisiile medicale a emiterii avizelor medicale de inaptitudine la Direcția Medicală din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii;
- necesitatea perfectării și respectiv nominalizării exhaustive a formelor de organizare a entităților agreate să efectueze examinări medicale/psihologice;
- necesitatea reconsiderării măsurilor administrative aplicabile în cazul constatării nerespectării normelor privind obligațiile unităților medicale și/sau psihologice agreate;
- simplificarea documentării solicitărilor de acordare a avizelor anuale;
- menținerea datelor de identificare univocă ale entităților medicale/psihologice agreate, prin eliberarea de certificate de agreare cu valabilitate nedeterminată, în mod condiționat de menținerea condițiilor inițiale, precum și ale celor de efectuare a examinărilor medicale/psihologice, certificate prin avize anuale solicitate/acordate în condițiile legii.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
Atasamente
Proiectul de Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii privind aprobarea hărților strategice de zgomot pentru zona Constanța a portului Constanța
Data publicării: 08.12.2023
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 19.12.2023
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Legea nr. 121/2019 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare de la 26 iulie 2019, transpune în legislația națională, prevederile Directivei 2002/49/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 iunie 2002 privind evaluarea şi gestiunea zgomotului ambiental, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE), seria L, nr. 189 din 18 iulie 2002, şi ale anexei la Directiva (UE) 2015/996 a Comisiei din 19 mai 2015 de stabilire a unor metode comune de evaluare a zgomotului, în conformitate cu Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 168 din 1 iulie 2015.
Această lege abordează unitar la nivel naţional evitarea, prevenirea sau reducerea efectelor dăunătoare, inclusiv a disconfortului, cauzate de expunerea populaţiei la zgomotul ambiant, prin implementarea progresivă a următoarelor măsuri:
– determinarea expunerii la zgomotul ambiant, prin realizarea cartării zgomotului cu metodele de evaluare prevăzute în prezenta lege;
– asigurarea accesului publicului la informaţiile cu privire la zgomotul ambiant şi la efectele sale;
– adoptarea, pe baza rezultatelor cartării zgomotului, a planurilor de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului ambiant, unde este cazul, în special acolo unde nivelurile de expunere pot cauza efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane, şi pentru a menţine nivelurile zgomotului ambiant sub valorile- limită, în situaţia în care acestea nu sunt depăşite.
Prin anexa nr. 3 la Ordinul comun al Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor și Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii nr. 1928/1544/2022 privind stabilirea drumurilor principale, căilor ferate principale şi a porturilor, aflate în administrarea Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A., Companiei Naţionale de Căi Ferate „CFR” – S.A., Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime” – S.A. Constanţa, Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Dunării Maritime” – S.A. Galaţi şi a Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Dunării Fluviale” – S.A. Giurgiu, pentru care există obligaţia realizării hărţilor strategice de zgomot şi a
planurilor de acţiune au fost stabilite principalele porturi aflate în administrarea Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime” – S.A. Constanța pentru care există obligaţia realizării hărţilor strategice de zgomot.
Înainte ca autoritatea centrală pentru protecția mediului să realizeze raportarea către Comisia Europeană, în conformitate cu prevederile art. 65 lit. d) din Legea 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant, datele aferente hărţilor strategice de zgomot elaborate pentru porturile aflate în administrarea Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime” S.A. Constanța, se aprobă prin ordin al conducătorului autorității centrale pentru transporturi.
Elaborarea hărților strategice de zgomot pentru zona Constanța a portului Constanța s-a realizat în cadrul contractului încheiat între C.N. Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța și SC ENVIRO CONSULT SRL, societate care este atestată ca expert nivel principal EGZA, iar personalul responsabil de îndeplinirea contractului și realizarea planurilor de acțiune este atestat ca expert nivel principal EGZA (https://regexp.ro/pages/lista-experti).
Precizăm faptul că hărţile strategice de zgomot întocmite de către C.N. Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța, pentru zona Constanța a portului Constanța, au fost analizate și evaluate de către Comisia constituită la nivelul Agenției pentru Protecția Mediului Constanța, care a constatat faptul că documentele depuse respectă precederile legislației actualizate privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant, conform cerințelor minime prevăzute în anexa nr. 4 din Legea nr. 121/2019 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, cu modificările și completările ulterioare și comunicate prin adresa nr. 8889/18.08.2023 – anexată).
Menționăm faptul că din motive tehnico – redacționale și din cauza complexității acestor documente nu considerăm necesară publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Hărțile strategice de zgomot revizuite se găsesc postate pe pagina de internet a Companiei Naționale “Administraţia Porturilor Maritime” – S.A. Constanța (www.portofconstantza.com).
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
Atasamente
Proiectul de Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii privind aprobarea Regimului de acceptanță a trenurilor de marfă în stațiile de cale ferată care deservesc porturile maritime Constanța
Data publicării: 25.10.2023
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 06.11.2023
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
CNCF „CFR” – S.A., în calitate de administrator al infrastructurii feroviare publice, realizează atât alocarea capacității de infrastructură, în conformitate cu prevederile Legii 202/2016, cu modificările și completările ulterioare, cât și managementul traficului feroviar.
În multe situații se constată perturbarea traficului feroviar, generată de numărul crescut de trenuri de marfă în relația cu Ucraina, în special pe secțiile de circulație care converg spre stațiile de cale ferată care deservesc porturile maritime Constanța.
Cauza acestor situații o constituie lipsa corelării între ritmul de încărcare a vagoanelor cu cel al posibilității reale de descărcare de către operatorii portuari (în condițiile în care aceștia descarcă mărfuri atât din trenuri, cât și din autovehicule și barje). În situația actuală există mai mulți operatori de transport feroviar de marfă (care de multe ori transportă pentru aceeași navă sau aceeași dană de descărcare), și mai mulți operatori portuari, iar între acești actori ai pieței nu există, de regulă, relații contractuale (fiecare dintre ei având contract cu un agent economic care face operațiuni de cumpărare – vânzare, iar uneori și alte firme de import export intervin pe acest lanț).
Lipsa corelării descrisă mai sus și programarea în circulație a multor trenuri care nu au posibilitatea imediată de operare în port generează situații frecvente de așteptare prelungită a primirii trenurilor la operare, staționarea trenurilor făcându-se atât în stații din parcurs cât și în stațiile de cale ferată care deservesc porturile maritime Constanța.
De asemenea, prin faptul că stațiile de cale ferată deservesc mai multe dane portuare, la care se operează de multe ori mărfuri diferite, blocarea cu trenuri care așteaptă descărcarea sau încărcarea a liniilor de primire-expediere a respectivelor stații afectează pe toți operatorii portuari deserviți de stația respectivă.
Pentru a se optimiza activitatea de programare și circulație a trenurilor având ca destinație stațiile care deservesc porturile maritime, CNCF „CFR” – S.A. a demarat o activitate de analiză împreună cu Administrația Porturilor Maritime Constanța, operatorii portuari și operatorii de transport, având ca urmare proiectarea și implementarea unei aplicații informatice pentru programarea circulației trenurilor spre port – denumită IMComm. Prin această aplicație informatică operatorii de transport introduc date privind trenurile pe care doresc să le programeze spre stațiile care deservesc porturi, iar operatorii portuari confirmă data și ora la care pot primi trenurile la operare. În acest fel, se urmărește optimizarea programării circulației trenurilor prin evitarea programării celor care nu au posibilitate de operare în port.
După o fază de testare, CNCF „CFR” – S.A. și toți factorii implicați au decis implementarea acestei aplicații la data de 01 august 2016, rezultatele fiind promițătoare.
Toți factorii implicați în acest proces, și în special operatorii de transport feroviar (care sunt cei mai afectați de situația existentă, prin costurile suplimentare generate de staționarea îndelungată a trenurilor în parcurs) au evidențiat necesitatea actualizării cadrului normativ existent, respectiv emiterea unui ordin de ministru care să reglementeze utilizarea aplicației IMComm, precum și adoptarea unor măsuri de ordin pecuniar care să prevină și să combată comportamentul abuziv al unora dintre factorii implicați în proces.
Scopul actului normativ reprezintă realizarea obiectivelor privind optimizarea proceselor legate de:
- programarea circulației trenurilor de marfă care au ca destinație una dintre stațiile care deservesc porturile maritime Constanța;
- derularea traficului feroviar de marfă spre și dinspre stațiile care deservesc porturile maritime Constanța;
- diminuarea staționării materialului rulant feroviar pe liniile din stațiile care deservesc porturile maritime Constanța;
- efectuarea manevrelor necesare pentru introducerea și scoaterea vagoanelor de la fronturile unde efectuează operațiuni de încărcare-descărcare operatorii portuari din porturile maritime Constanța;
- efectuarea operațiunilor de încărcare-descărcare de către operatorii portuari din porturile maritime Constanța.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
Atasamente
Proiectul de Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii pentru publicarea acceptării amendamentelor la Codul internațional din 1994 pentru siguranța navelor de mare viteză (Codul HSC 1994), adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.498(105) a Comitetului de siguranță maritimă din 28 aprilie 2022
Data publicării: 25.10.2023
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 06.11.2023
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Organizația Maritimă Internațională (OMI), înființată prin Convenția de la Geneva din 1948, cu sediul la Londra, este instituția specializată din sistemul Națiunilor Unite în domeniul navigației maritime comerciale internaționale și are ca scop principal elaborarea cadrului juridic, tehnic și organizatoric pentru asigurarea siguranței navigației, securității navelor și a instalațiilor portuare și prevenirii poluării mediului marin de către nave. România este stat membru al acestei organizații ca urmare a aderării, prin Decretul Consiliului de Stat nr.114/1965, la Convenția de la Geneva din 1948 privind crearea OMI și în prezent este parte la toate convențiile internaționale principale privind siguranța maritimă, securitatea maritimă și prevenirea poluării mediului marin de către nave, adoptate sub egida organizației.
În vederea realizării scopurilor sale, OMI organizează conferințe internaționale și sesiuni ale Adunării statelor membre și ale comitetelor sale, pentru adoptarea convențiilor maritime, codurilor și rezoluțiilor în materie.
Una dintre principalele convenții internaționale în domeniul maritim este Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (Convenția SOLAS 1974), la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 80/1979 și a acceptat toate amendamentele ulterioare la respectiva convenție, prin acte specifice. Datorită dezvoltării continue a navelor de mare viteză s-a impus ca îmbunătățirea standardelor pentru siguranța maritimă să fie reflectată în prevederile privind proiectarea, construcția, echipamentul și exploatarea navelor de mare viteză. Aceste cerințe s-au materializat prin adoptarea de către Comitetul de siguranță maritimă (MSC) al OMI în anul 1994 a rezoluției MSC.36(63) care cuprinde Codul internațional din 1994 pentru siguranța navelor de mare viteză (Codul HSC 1994). Codul este obligatoriu conform prevederilor regulii 3 din capitolul X al Convenției SOLAS 1974, capitol nou introdus prin amendamentele din 1994 la această convenție, amendamente ce au fost acceptate de România prin Ordonanța Guvernului nr. 53/1999 privind aderarea la unele protocoale și acceptarea unor amendamente la Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, încheiată la Londra la 1 noiembrie 1974, la Convenția Internațională din 1966 asupra liniilor de încărcare, încheiată la Londra la 5 aprilie 1966, și la Convenția Internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin Protocolul încheiat la Londra la 17 februarie 1978 aprobată prin Legea nr. 23/2001.
Conform art.1 din Ordinul ministrului transporturilor nr. 736/2007 privind acceptarea Codului internațional pentru siguranța navelor de mare viteză (HSC 1994), precum și a amendamentelor la acesta, adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin rezoluțiile MSC.119(74) și MSC.174(79) din anul 2001, respectiv 2004 ale Comitetului Securității Maritime , România a acceptat și aplică prevederile Codul internațional din 1994 pentru siguranța navelor de mare viteză (Codul HSC 1994).
Prevederile Codului HSC 1994 sunt perfecționate continuu prin rezoluții de amendare, adoptate în cadrul sesiunilor MSC ale OMI, iar amendamentele ulterioare la acesta, în prezent în vigoare, au fost implementate în legislația națională prin acte normative specifice. La sesiunea MSC
105 din 2022, au fost aduse noi amendamente la Codul HSC 1994, prin adoptarea rezoluției MSC.498(105) și anume:
- s-a adoptat înlocuirea a două paragrafe din Capitolul 8 – Mijloace și dispozitive de salvare;
- s-a adoptat înlocuirea unor paragrafe în Capitolul 14 – Radiocomunicații ; și
- s-au adus modificări și Anexei 1 la Codul internațional din 1994 pentru siguranța navelor de mare viteză (Codul HSC 1994).
Întrucât la 1 iulie 2023, au fost îndeplinite condițiile de acceptare a amendamentelor la Codul HSC 1994, adoptate prin Rezoluția MSC.498(105) (prin așa-numita procedură de acceptare tacită), în conformitate cu prevederile specifice ale Convenției SOLAS 1974, respectivele amendamente vor intra în vigoare pe plan internațional de la 1 ianuarie 2024.
În temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii asigură ducerea la îndeplinire a obligațiilor ce revin statului din acordurile și convențiile internaționale din domeniul său de activitate, la care România este parte.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
Atasamente
Proiectul de Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii privind publicarea acceptării amendamentelor la anexa Convenţiei internaţionale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta – Amendamente la anexa I la MARPOL (Uşi etanşe), adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MEPC.343(78) a Comitetului pentru protecția mediului marin din 10 iunie 2022
Data publicării: 29.09.2023
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 10.10.2023
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Organizația Maritimă Internațională (OMI), cu sediul la Londra, este agenţia specializată a Organizaţiei Națiunilor Unite în domeniul navigației maritime comerciale internaționale și are ca scop principal elaborarea cadrului juridic, tehnic și organizatoric pentru asigurarea siguranței navigației, securității navelor și a instalațiilor portuare și prevenirii poluării atmosferice şi a mediului marin de către nave. România este stat membru al acestei organizații ca urmare a aderării, prin Decretul Consiliului de Stat nr.114/1965, la Convenția de la Geneva din 1948 privind crearea OMI și în prezent este parte la toate convențiile internaționale principale privind siguranța maritimă, securitatea maritimă și prevenirea poluării de către nave, adoptate sub egida organizației.
În vederea realizării scopurilor sale, OMI organizează conferințe internaționale și sesiuni ale Adunării statelor membre și ale comitetelor sale, pentru adoptarea convențiilor maritime, codurilor și rezoluțiilor în materie.
Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta, cunoscută sub abrevierea MARPOL, este cea mai importantă convenţie privind prevenirea poluării mediului marin de către nave, atât din cauze care ţin de operarea navelor, cât şi din cauza unor accidente. România a aderat la MARPOL prin Legea nr. 6/1993.
MARPOL are 6 anexe, dintre care numai Anexa I şi Anexa II sunt obligatorii pentru statele părţi. Aplicarea celorlalte anexe se face în urma unor acceptări explicite din partea statelor. Anexa I conține reguli pentru prevenirea poluării cu hidrocarburi provenite de la nave.
În conformitate cu art. 38(a) din Convenţia privind crearea OMI, referitor la funcţiile conferite Comitetului pentru protecţia mediului marin (MEPC) prin convenţiile internaţionale pentru prevenirea şi controlul poluării marine, acest comitet poate adopta rezoluţii prin care se modifică textul convenţiilor sau al anexelor la acestea.
În conformitate cu art. 16 din MARPOL care specifică procedura de amendare, MEPC poate adopta amendamente la anexele convenţiei şi la apendicele acestora.
De asemenea, în conformitate cu articolul 16(2)(f)(iii) din MARPOL, MEPC poate stabili ca amendamentele să se considere ca fiind acceptate la o anumită dată, cu excepţia cazului în care înainte de această dată, cel puţin o treime din Părți sau Părţile ale căror flote comerciale reprezintă în total nu mai puţin de 50% din tonajul brut al flotei comerciale mondiale, vor fi comunicat OMI obiecțiunile lor la aceste amendamente.
Această procedură simplificată prevăzută de convenţie este denumită „procedura de acceptare tacită” şi se coroborează cu procedura de intrare în vigoare a respectivelor amendamente, cuprinsă în art. 16(2)(g)(ii) din MARPOL.
Progresele tehnice continue și exigențele tot mai sporite privind protecția mediului au determinat OMI să revizuiască, să completeze sau să actualizeze permanent unele reguli sau anexe ale MARPOL.
În cadrul sesiunii a șaptezeci și opta a MEPC a fost adoptată la 10 iunie 2022 rezoluția MEPC.343(78), care face obiectul prezentului proiect de Ordin și care aduce amendamente la Anexa I la MARPOL (modificarea regulii 28 par. 3.1 din capitolul 4). Menționăm că toate amendamentele la anexa I la MARPOL care au fost adoptate anterior de către OMI au fost implementate în legislația națională.
Întrucât la 1 iulie 2023 au fost îndeplinite condițiile de acceptare tacită a amendamentelor la anexa I la MARPOL adoptate prin Rezoluţia MEPC.343(78), respectivele amendamente vor intra în vigoare pe plan internațional la 1 ianuarie 2024.
În temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii asigură ducerea la îndeplinire a obligațiilor ce revin statului din acordurile și convențiile internaționale din domeniul său de activitate, la care România este parte.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
Atasamente
Proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2023 al Companiei Naţionale „Administraţia Canalelor Navigabile” – S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii
Data publicării: 29.09.2023
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 10.10.2023
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Indicatorii economico-financiari prevăzuți în bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2023 al Companiei Naţionale „Administraţia Canalelor Navigabile” – S.A. au fost fundamentați pe baza execuției bugetare realizată la data de 30.06.2023, creșterea semnificativă a veniturilor companiei față de nivelul bugetat pe primele șase luni ale anului 2023, această tendință menținându-se și în lunile iulie și august 2023 ca urmare a cresterii traficului pe canalele navigabile, datorită fluxului de marfă provenit din zona de conflict ruso-ucrainean și a necesarului de resurse programate pentru trimestrele III și IV ale anului 2023.
Rectificarea bugetară presupune majorarea veniturilor totale, a cheltuielilor totale, a rezultatului brut, a valorii dividendelor cuvenite acționarilor și a nivelului surselor de finanțare a investițiilor și a cheltuielilor de investiții.
Pentru anul 2023, prin Hotărârea Guvernului nr. 227/2023, a fost aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli inițial pe anul 2023 al Companiei Naţionale „Administraţia Canalelor Navigabile” – S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.
Comparativ cu indicatorii economico – financiari aprobați în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023 prin HG nr. 227/2023, în proiectul bugetului de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2023, se propune majorarea veniturilor totale, a cheltuielilor totale, a rezultatului brut (profitului), a dividendelor cuvenite bugetului de stat și a surselor și cheltuielilor de investiții.
Veniturile totale în valoare de 120.688 mii lei, au fost estimate în creștere cu 2,03%, respectiv cu suma de 2.400 mii lei față de cele aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023.
Veniturile din exploatare în valoare de 117.600 mii lei au o pondere de 97,44% în total venituri iar veniturile financiare în valoare de 3.088 mii lei au o pondere de 2,56% în total venituri.
Veniturile din exploatare în valoare de 117.600 mii lei, au fost estimate în creștere cu 2,08%, respectiv cu suma de 2.400 mii lei față de cele aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023.
Urmarea războiului din Ucraina, porturile ucrainene de pe Dunăre – Ismail, Reni etc. – au devenit legătura economică vitală între Ucraina și restul Europei.
Legatura spre Portul Constanța se face și pe Canalul Dunăre Marea Neagră iar traficul de mărfuri pe canalele navigabile ale companiei a crescut foarte mult.
În primele șase luni ale anului 2023, traficul de mărfuri realizat pe canalele navigabile ale companiei, a fost de 22.240 mii tone față de traficul de mărfuri programat de 18.600 mii tone.
Trendul crescător al traficului de mărfuri pe canalele navigabile ale companiei, s-a menținut și în lunile iulie și august 2023.
Veniturile financiare în valoare de 3.088 mii lei au fost estimate la același nivel ca cele aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023.
Cheltuielile totale în valoare de 115.781,57 mii lei, au fost estimate în creștere cu 2,02%, respectiv cu suma de 2.289,71 mii lei față de cele aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023.
În structura cheltuielilor totale în valoare de 115.781,57 mii lei, cheltuielile de exploatare în valoare de 115.728,57 mii lei dețin o pondere 99,95% iar cheltuielile financiare în valoare de 53 mii lei dețin o pondere de 0,05%.
Cheltuielile de exploatare în valoare de 115.728,57 mii lei, au fost estimate în creștere cu 2,02%, respectiv cu suma de 2.289,71 mii lei față de cele aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023.
Cheltuielile financiare în valoare de 53 mii lei au fost estimate la același nivel ca cele
aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023.
În structura cheltuielilor de exploatare, principalele categorii de cheltuieli care au fost programate în creștere în proiectul bugetului de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2023, sunt următoarele:
– cheltuielile cu serviciile executate de terți, în valoare de 6.901 mii lei, au fost programate în creștere 3,76%, respectiv cu suma de 250 mii lei față de nivelul aprobat inițial, din cauza creșterii cheltuielilor cu întreținerea și reparațiile, respectiv a creșterii cheltuielilor privind mentenanța echipamentelor care au fost modernizate din fonduri europene;
– cheltuielile cu alte servicii executate de terţi în valoare de 9.220,74 mii lei, au fost programate în creștere cu 8,65%, respectiv cu suma de 734,11 mii lei față de nivelul aprobat inițial, din cauza creșterii cheltuielilor cu paza cu suma de 350 mii lei și a creșterii altor cheltuieli cu serviciile executate de terți cu suma de 384,11 mii lei.
Cheltuielile cu paza, au crescut cu suma de 350 mii lei față de suma bugetată inițial, deoarece compania a programat aceste cheltuieli în bugetul de venituri și cheltuieli aprobat inișial în anul 2023, pe baza datelor din contractul care, va expira în luna octombrie 2023, urmând ca începand cu luna octombrie 2023 să încheie alt contract, care presupune și actualizarea valorii totale, cu suma de 350 mii lei.
Compania este autoritate pentru securitate portuară pentru porturile Medgidia, Basarabi, Ovidiu, Luminiţa, inclusiv pentru ecluzele de pe canalul navigabil Dunăre – Marea Neagră și totodată operator de servicii de trafic naval, respectiv „Serviciul de management al traficului maritim şi/sau fluvial„ iar cheltuielile aferente măsurilor obligatorii de control și supraveghere și a serviciilor de audit de securitate cibernetică, care atestă punerea efectivă în aplicare a cerinţelor minime, conform Directivei privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune (NIS2 – care au intrat în vigoare în anul 2023 – politici și proceduri OSSD, au fost programate în creștere cu 39,34%, respectiv cu suma de 384,11 mii lei față de cele aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023.
Cheltuielile cu personalul, au fost estimate în anul 2023, în creștere cu 20,93 % respectiv cu suma de 6.878,62 mii lei față cele aprobate în anul 2022 în bugetul de venituri și cheltuieli rectificat, aprobat prin HG nr. 1286/2022.
La fundamentarea cheltuielilor de natură salarială, s-au respectat prevederile art.63 din Legea nr.368/2022 – legea bugetului de stat pe anul 2023, cu privire la majorarea cheltuielilor de natură salarială, ținȃnd cont și de nivelul indicatorilor economici de performanță ai proiectului bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2023 și de sumele reprezentând creșteri ale cheltuielilor de natură salarială aferente indicelui mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru anul 2023.
Cheltuielile de natură salarială, în valoare de 35.341,87 mii lei, au fost estimate în creștere cu 24%, respectiv cu suma de 6.841,31 mii lei faţă de cele aprobate bugetul de venituri și rectificat pe anul 2022 prin HG nr.1286/2022.
Creșterea cheltuielilor de natură salarială în cuantum de 6.841,31 mii lei se datorează:
– creșterii cheltuielilor de natură salarială, aferente indicelui mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru anul 2023, cu suma de 2.736,05 mii lei, în conformitate cu art.63 alin.(1) lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2023 nr.368/2022;
– creşterii câştigului mediu brut pe salariat datorat majorării salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2023 şi alte cheltuieli de natură salarială aferente acestuia în valoare de 20,52 mii le, in conformitate cu prevederile art.63, alin.(1) lit.b) din Legea nr.368/2022- legea bugetului de stat pe anul 2023;
– creşterii cheltuielilor de natură salarială aferente reîntregirii acestora, pentru întreg anul 2023, determinate ca urmare a acordării unor creşteri salariale şi bonusuri în anul 2022 cu suma de 3.256,16 mii lei, în conformitate cu art.63 alin.(1) lit. c) din Legea bugetului de stat pe anul 2023 nr.368/2022, după cum urmează:
· 714,56 mii lei – influența determinată de majorarea cheltuielilor de natură salarială, aferentă reîntregirii acestora pentru întreg anul 2023, cu sumele aferente indicelui de inflație din anul 2022;
· 541,60 mii lei – influența determinată de majorarea cheltuielilor de natură salarială, aferentă reîntregirii acestora pentru întreg anul 2023, cu sumele aferente majorării valorii tichetului de masă de la 20 lei la 30 de lei;
· creşterii cheltuielilor de natură salarială determinate de acordarea, în anul 2023, a unor creşteri salariale şi bonusuri prevăzute prin acte normative, cu suma de 828,58 mii lei:
· tichetele de vacanță cu suma de 648,72 mii lei în conformitate cu art.63, alin.(1) lit.d) din din Legea bugetului de stat pe anul 2023 nr.368/2022 și a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă;
· tichetele de masa cu suma de 179,86 mii lei (de la 30 de lei la 35 de lei), conform O.U.G. nr. 69/2023 pentru modificarea art. 14 din Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru aplicarea acestor prevederi, începand cu data de 01 august 2023.
Rezultatul brut (profitul) în valoare de 4.906,43 mii lei, a fost estimat în creștere cu 2,30%, respectiv cu suma de 110,29 mii lei, față de nivelul aprobat în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023 prin HG nr. 227/2023.
Dividendele cuvenite bugetului de stat în valoare de 982,92 mii lei au fost estimate în creștere cu 2,32%, respectiv cu suma de 21,28 mii lei, față de cele aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023 prin HG nr. 227/2023.
Sursele de finanțare a investițiilor în valoare de 114.777,50 mii lei, propuse în proiectul de buget de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2023, au fost estimate în creștere cu 1,77%, respectiv cu suma de 2.000 mii lei, față de cele aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023 prin HG nr. 227/2023.
Cheltuielile de investiții programate pentru anul 2023, în valoare de 114.777,50 mii lei, propuse în proiectul de buget de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2023, au fost estimate în creștere cu 1,77%, respectiv cu suma de 2.000 mii lei față de cele aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023, prin HG nr. 227/2023.
Indicatorii economico – financiari cuprinși în proiectul bugetului de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2023 au următoarele valori:
– productivitatea muncii, în valoare de 286,83 mii lei/persoană, a fost estimată în creștere cu 10,71% față de cea realizată în anul 2022;
– câștigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, recalculat conform Ordonanței Guvernului nr. 26/2013 și a Legii anuale a bugetului de stat pe anul 2023 – legea nr.368/2022, cu modificările și completările ulterioare, în valoare de 5.977,54 lei/salariat, a fost estimat în creștere cu 7,73% față de cel realizat în anul 2022;
– numărul de personal prognozat la finele anului 2023 de 417 salariați a fost estimat la același nivel ca cel aprobat în anul 2022, prin HG nr. 1286/2022;
– numărul mediu de salariaţi de 410 salariați a fost estimat la același nivel ca cel aprobat în anul 2022, prin HG nr. 1286/2022;
– cheltuielile totale la 1.000 lei venituri totale în valoare de 959,35 mii lei au fost estimate în creștere cu 0,42% față de cele realizate la data de 31.12.2022;
– plăţile restante – compania şi-a propus să nu înregistreze plăţi restante la data de 31.12.2023;
– indicele de creştere al cheltuielilor de 6,33% este mai mare decȃt indicele de creştere al veniturilor de 5,89%.
– rezultatul brut (profitul) în valoare de 4.906,43 mii lei a fost estimat în scădere cu 3,51%, față de nivelul realizat la data de 31.12.2022 și în creștere cu 2,30% față de nivelul aprobat în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023 prin HG nr. 227/2023.
Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2023 al Companiei Naţionale „Administraţia Canalelor Navigabile” – S.A.” fost supus controlului financiar de gestiune conform Hotărârii Guvernului nr. 1151/2012 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de organizare şi exercitare a controlului financiar de gestiune.
Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2023 al Companiei Naţionale „Administraţia Canalelor Navigabile” – S.A. a fost avizat de către membrii Consiliului de Administrație prin Hotărârea nr. 51/09.09.2023 și stabilit de către Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor prin Hotărârea nr.24 din 18.09.2023.
În conformitate cu art. 6 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013, proiectul de buget de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2023 a fost supus consultării Sindicatului Unit Dunăre – Marea Neagră.
Precizăm că sumele sunt actualizate conform filei de buget aprobată de ordonatorul principal de credite din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, transmisă Ministerului Finanțelor cu adresa nr. 5693/24145/04.09.2023 și înregistrată sub nr. 103102104.09.2023.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
Atasamente
Proiectul de Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii pentru acceptarea amendamentelor la Codul din 2009 pentru construcția și echipamentul unităților mobile de foraj marin (Codul MODU 2009), adoptate de Comitetul de siguranță maritimă al Organizației Maritime Internaționale prin Rezoluția MSC.506(105) din 28 aprilie 2022
Data publicării: 29.08.2023
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 11.09.2023
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Organizația Maritimă Internațională (OMI), înființată prin Convenția de la Geneva din 1948, cu sediul la Londra, este instituția specializată din sistemul Națiunilor Unite în domeniul navigației maritime comerciale internaționale și are ca scop principal elaborarea cadrului juridic, tehnic și organizatoric pentru asigurarea siguranței navigației, securității navelor și a instalațiilor portuare și prevenirii poluării mediului marin de către nave. România este stat membru al acestei organizații ca urmare a aderării, prin Decretul Consiliului de Stat nr.114/1965, la Convenția de la Geneva din 1948 privind crearea OMI și în prezent este parte la toate convențiile internaționale principale privind siguranța maritimă, securitatea maritimă și prevenirea poluării mediului marin de către nave, adoptate sub egida organizației.
În vederea realizării scopurilor sale, OMI organizează conferințe internaționale și sesiuni ale Adunării statelor membre și ale comitetelor sale, pentru adoptarea convențiilor maritime, codurilor și rezoluțiilor în materie.
Ținând cont de faptul că unitățile mobile de foraj marin sunt proiectate după criterii specifice, adesea destul de diferite față de cele pentru navele maritime clasice și, în virtutea acestui lucru, convențiile internaționale (cum ar fi Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (SOLAS 1974), așa cum a fost amendată, și Convenția internațională din 1966 asupra liniilor de încărcare (LL 1966), așa cum a fost amendată) nu pot fi aplicate în cazul unităților mobile de foraj marin, Adunarea OMI a adoptat în 1979 Codul pentru construcția și echipamentul unităților mobile de foraj marin (Codul MODU) prin rezoluția A.414(XI).
Ulterior, ca urmare a producerii unor incidente tragice în care au fost implicate unități mobile de foraj marin, s-a impus adoptarea unor noi coduri revizuite care să asigure un nivel ridicat de siguranță atât pentru unitățile de foraj marin, cât și pentru personalul de la bordul lor, ținând cont de experiența acumulată în domeniu, precum și de complexitatea și evoluția tehnologiilor de proiectare. Astfel, în 1989 a fost adoptat Codul MODU 1989 prin rezoluția A.649(16), iar în anul 2009 a fost adoptat Codul MODU 2009 prin rezoluția A.1023(26).
Codul MODU se aplică unităților mobile de foraj marin construite înainte de 1 mai 1991, iar Codul MODU 1989 se aplică unităților mobile de foraj marin construite în perioada 1 mai 1991 – 31 decembrie 2011, iar Codul MODU 2009 se aplică unităților mobile de foraj marin a căror chilă s-a pus sau care au fost într-un stadiu echivalent de construcție la 1 ianuarie 2012 sau după această dată.
Codul MODU 2009 și amendamentele aduse acestuia, adoptate în 2013 prin Rezoluția MSC.359(92), au fost acceptate de România prin Legea nr. 17/2015, iar amendamentele adoptate în 2014 prin Rezoluția MSC.384(94) și Rezoluția MSC.387(94) au fost acceptate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1678/2015 și, respectiv, Ordinul ministrului transporturilor nr. 627/2015.
În aprilie 2022, Comitetul de siguranță maritimă al OMI, considerând că este necesar să modifice Codul MODU 2009 în vederea armonizării cu noul capitol 17 al Codului internațional pentru instalațiile de protecție contra incendiului (Codul FSS), a adoptat rezoluția MSC.506(105) aplicabilă de la 1 ianuarie 2024, odată cu data intrării în vigoare a noului capitol din Codul FSS. Codul FSS a fost acceptat de România prin Legea nr. 624/2002.
Legea nr. 17/2015 prevede la art. 4 că amendamentele ulterioare la Codul MODU 2009, care nu sunt de nivel primar, vor fi preluate în legislația internă prin ordin al ministrului transporturilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include: