Proiectul Hotărâre a Guvernului pentru actualizarea anexei nr. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 50/2001 pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere privind controlul statului portului în regiunea Mării Negre, semnat la Istanbul la 7 aprilie 2000

Data publicării: 30.07.2020

Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 10.08.2020

Grup ţintă

Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.

Scurta descriere a reglementării:

Prin actualizarea anexei nr. 2. privind Plata contribuției anuale a părții române în conformitate cu Memorandumul de înțelegere privind controlul statului portului în regiunea Mării Negre, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor desemnat să aducă la îndeplinire prevederile Memorandumului de înțelegere privind controlul statului portului în regiunea Mării Negre, va avea posibilitatea să onoreze plata contribuției anuale a părții române, care se face de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor.

http://www.mt.gov.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/3054-hg30072020dtn

Proiectul Hotărâre a Guvernului privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2020 al Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime” – S.A. Constanţa, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor

Data publicării: 30.07.2020

Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 10.08.2020

Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.

Scurta descriere a reglementării:

Schimbări preconizate

Având în vedere prevederile:
– art.1,alin.(1) OMTIC 991/2020 – „Se instituie obligativitatea efectuării serviciului de pilotaj al navelor maritime și fluviomaritime în porturile aflate în administrarea Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime” – S.A. Constanța”;
– art.4 – „Până la data de 31 decembrie 2020, administrațiile portuare și/sau de cale navigabilă prevăzute la art. 1-3 trebuie să organizeze corpul propriu de piloți și să ia toate măsurile necesare din punct de vedere financiar, organizatoric și logistic pentru desfășurarea serviciului de pilotaj, potrivit legii”,
Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” – S.A. Constanţa va prelua activitatea de pilotaj începand cu luna decembrie 2020 și va organiza în acest sens, corpul propriu de piloţi luând toate măsurile necesare din punct de vedere financiar, organizatoric şi logistic pentru desfăşurarea serviciului de pilotaj, potrivit legii.
Serviciul de pilotaj al navelor maritime şi fluviomaritime prevăzut, se va asigura prin corpul propriu de piloţi ai Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime” – S.A. Constanţa.
Influențele valorice ale indicatorilor economico-financiari ce decurg din preluarea activității de pilotaj de către Compania Națională “Administratia Porturilor Maritime”- S.A. Constanța pentru luna decembrie 2020, au condus la majorarea cheltuielilor totale cu suma de 1.950 mii lei (cheltuieli aferente activității de pilotaj pentru luna decembrie 2020) în proiectul de buget de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2020 față de cheltuielile totale aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2020, prin HG nr.234/2020.
Majorarea veniturilor în proiectul de buget de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2020 fată de bugetul de venituri și cheltuieli aprobat prin HG nr.234/2020, cu suma de 1.950 mii lei, a avut la bază analiza veniturilor realizate la 3 luni 2020 și estimarea veniturilor pe următoarele 9 luni, această creștere având scopul de a acoperi cheltuielile pentru activitatea de pilotaj din luna decembrie 2020, fapt care a condus la menținerea rezultatului brut aprobat inițial de 113.510 mii lei și, implicit la menținerea repartizării profitului pe anul 2020.
Față de nivelul bugetului de venituri și cheltuieli aprobat pentru anul 2020 în baza HG nr. 234/26.03.2020, societatea propune un proiect de buget de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2020, cu o creștere a veniturilor totale cu 0,48%, o creștere a cheltuielilor totale cu 0,67%, menținerea rezultatului brut aprobat inițial de 113.510 mii lei și, implicit menținerea repartizării profitului pe anul 2020, așa cum a fost aprobat prin HG nr.234/26.03.2020.
Compania Nationala “Administratia Porturilor Maritime” S.A. – Constanța a propus în proiectul bugetului de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2020 următoarele modificări ale indicatorilor economico – financiari, față de bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2020, aprobat prin HG nr.234/2020:
– suplimentarea cu 65 posturi a organigramei societătii;
– creșterea veniturilor totale cu 0,48%.Majorarea veniturilor a avut la bază analiza veniturilor realizate la 3 luni 2020 și estimarea veniturilor pe următoarele 9 luni, această creștere având scopul de a acoperi cheltuielile pentru activitatea de pilotaj din luna decembrie 2020. Acest lucru a dus la menținerea rezultatului brut aprobat inițial de 113.510 mii lei și, implicit la menținerea repartizării profitului pe anul 2020.Aceasta majorare este posibilă având în vedere faptul că, în execuția bugetară la 31.03.2020, se înregistrează venituri conjuncturale la nivelul cheltuielilor conjuncturale, urmarea refacturării către armatorul navei Qeen Hind eșuată în Portul Midia, a contravalorii tuturor prestațiilor efectuate de terțe persoane și de către companie cu ocazia ranfluării navei respective;
– creșterea cheltuielilor totale cu 0,67%, din care cheltuielile cu personalul au crescut cu 1,54%;
– creșterea cheltuielilor totale la 1000 lei venituri totale cu 0,19%;
-menținerea rezultatului brut în valoare de 113.510 mii lei și, implicit menținerea repartizării profitului pe anul 2020, așa cum a fost aprobat prin HG nr.234/26.03.2020.
Compania Națională “Administrația Porturilor Maritime” SA – Constanța nu a înregistrat în anul 2019 plăti restante și nu va înregistra nici în anul 2020.
Căstigul mediu brut pe salariat, programat în proiectul bugetului de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2020, a crescut cu 1,13% față de cel aprobat în bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2020 prin HG nr.234/2020.
Productivitatea muncii, calculată în unități valorice pe total, programată în proiectul bugetului de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2020, va înregistra o ușoară diminuare cu 0,53%, influențată de creșterea cheltuielilor cu salariile prin angajarea unui număr de 65 persoane aferent activitații de pilotaj pentru luna decembrie 2020.
Sursele de finanțare a investițiilor, programate în proiectul bugetului de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2020, în valoare de 232.997 mii lei, au rămas nemodificate față de cele aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2020 prin HG. nr.234/2020.
Cheltuielile pentru investiții, programate în proiectul bugetului de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2020 în sumă de 232.997 mii lei, au rămas de asemenea nemodificate față de cele aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2020 prin HG. nr.234/2020.

http://www.mt.gov.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/3055-hg30072020de

Data publicării: 24.07.2020
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 04.08.2020

Grup ţintă

Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.

Scurta descriere a reglementării:

Organizația Maritimă Internațională (OMI), înființată prin Convenția de la Geneva din 1948, cu sediul la Londra, este instituția specializată din sistemul Națiunilor Unite în domeniul navigației maritime comerciale internaționale și are ca scop principal elaborarea cadrului juridic, tehnic și organizatoric pentru asigurarea siguranței navigației, securității navelor și a instalațiilor portuare și prevenirii poluării mediului marin de către nave.

România este stat membru al OMI ca urmare a aderării, prin Decretul Consiliului de Stat nr.114/1965, la Convenția de la Geneva din 1948 privind crearea OMI și în prezent este parte la toate convențiile internaționale principale privind siguranța maritimă, securitatea maritimă și prevenirea poluării mediului marin de către nave, adoptate sub egida organizației.

În vederea realizării scopurilor sale, OMI organizează conferințe internaționale și sesiuni ale Adunării statelor membre și ale comitetelor sale, pentru adoptarea convențiilor maritime, codurilor și rezoluțiilor în materie.

Transportul în vrac, pe mare, al produselor chimice periculoase lichide, cu nave cisternă construite la 1 iulie 1986 sau după această dată, care efectuează voiaje internaționale, se face conform prevederilor cuprinse în Codul internațional pentru construcția și echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC), adoptat de OMI prin Rezoluția MSC.4(48) a Comitetului de siguranță maritimă (MSC) din 17 iunie 1983 având în vedere aspecte legate de siguranța constructivă a navelor cisternă, și respectiv prin Rezoluția MEPC.19(22) a Comitetului pentru protecția mediului marin (MEPC) din 5 decembrie 1985 având în vedere aspecte legate de prevenirea poluării mediului marin cu astfel de produse.

Codul IBC a devenit obligatoriu, în conformitate cu prevederile capitolului VII din Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (SOLAS 74) la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 80/1979, și respectiv cu prevederile anexei II din Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78) la care România a aderat prin Legea nr. 6/1993.

Codul IBC este o normă tehnică internațională referitoare la siguranța transportului maritim în vrac al produselor chimice periculoase lichide, impunând navelor cisternă utilizate pentru un asemenea transport cerințe tehnice de proiectare și construcție a corpului și echipamentelor de la bord, în vederea reducerii pericolului la care sunt expuse navele și echipajele lor, precum și prevenirii poluării mediului marin, împreună cu proceduri corespunzătoare de operare.

Codul IBC a fost modificat și completat ulterior printr-o serie de amendamente adoptate prin rezoluții ale celor două comitete, MSC și MEPC, care au stabilit de comun acord proceduri de adoptare oficială a acelorași amendamente.

România a acceptat Codul IBC și amendamentele la acesta adoptate de OMI până în anul 2000, prin Legea nr. 72/2003. Toate amendamentele intrate în vigoare pe plan internațional până în prezent, au fost publicate în legislația națională prin acte normative specifice.

În anul 2019 cele două comitete au adoptat prin rezoluția MEPC.318(74) și, respectiv, prin rezoluția MSC.460(101), noi amendamente la Codul IBC. Subliniem faptul că anexa rezoluției MEPC.318(74) este identică cu anexa rezoluției MSC.460(101), acestea fiind rezultatul comun al activității specifice celor două comitete OMI.

Amendamentele la Codul IBC adoptate prin cele două rezoluții constau în principal în înlocuirea integrală a:

– secțiunii 1.3 – definiții din capitolul 1;

– capitolelor 17, 18 și 19 ce listează produsele chimice lichide care pot fi transportate cu astfel de nave specializate, specificându-se cerințele minime necesare, precum și produsele cărora nu li se aplică cerințele acestui cod; și

– capitolului 21 în care sunt prezentate criteriile de atribuire a cerințelor de transport pentru produsele care fac obiectul acestui cod.

Întrucât la 1 iulie 2020 au fost îndeplinite condițiile de acceptare a amendamentelor la Codul IBC adoptate prin cele două rezoluții (prin așa-numita procedură de acceptare tacită), în conformitate cu prevederile specifice precizate în acele rezoluții, respectivele amendamente vor intra în vigoare pe plan internațional la 1 ianuarie 2021.

În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor asigură ducerea la îndeplinire a obligațiilor ce revin statului din acordurile și convențiile internaționale din domeniul său de activitate, la care România este parte și, implicit, a codurilor cu caracter obligatoriu în baza prevederilor respectivelor convenții.

http://www.mt.gov.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/3044-omtic24072020dtn

Data publicării: 16.07.2020

Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 27.07.2020

Grup ţintă

Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.

Scurta descriere a reglementării:

Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI), înfiinţată prin Convenţia de la Geneva din 1948, cu sediul la Londra, este instituţia specializată din sistemul Naţiunilor Unite în domeniul navigaţiei maritime comerciale internaţionale şi are ca scop principal elaborarea cadrului juridic, tehnic şi organizatoric pentru asigurarea siguranţei navigaţiei, securităţii navelor şi a instalaţiilor portuare şi prevenirii poluării mediului marin de către nave. România este stat membru al acestei organizaţii ca urmare a aderării, prin Decretul Consiliului de Stat nr. 114/1965, la Convenţia de la Geneva din 1948 privind crearea OMI şi în prezent este parte la toate convenţiile internaţionale principale privind siguranţa maritimă, securitatea maritimă şi prevenirea poluării mediului marin de către nave, adoptate sub egida organizaţiei.

În vederea realizării scopurilor sale, OMI organizează conferinţe internaţionale şi sesiuni ale Adunării statelor membre şi ale comitetelor sale, pentru adoptarea convenţiilor maritime, codurilor şi rezoluţiilor în materie.

Astfel, la Londra la 11 noiembrie 1988, a avut loc Conferinţa internaţională privind Sistemul armonizat de inspectare şi certificare a navelor comerciale maritime care efectuează voiajuri internaţionale. La această conferinţă au fost adoptate: Protocolul din 1988 privind Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare şi, respectiv, Protocolul din 1988 privind Convenţia internaţională din 1966 asupra liniilor de încărcare, prin care s-a instituit Sistemul armonizat de inspectare şi certificare în cadrul celor două convenţii susmenţionate.

Ulterior, în anul 1990, Sistemul armonizat de inspectare şi certificare s-a extins şi la Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin Protocolul încheiat la Londra la data de 17 februarie 1978, precum şi la următoarele coduri cu caracter obligatoriu în temeiul convenţiilor susmenţionate: Codul internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase, Codul internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate şi Codul pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase, prin adoptarea de către comitetele relevante ale OMI a unor amendamente la respectivele instrumente internaţionale.

Precizăm că România este parte la toate instrumentele internaţionale susmenţionate, prin acte normative specifice de aderare, respectiv de acceptare a acestora şi toate amendamentele în vigoare la respectivele instrumente, sunt implementate în legislaţie națională.

În vederea aplicării unitare a prevederilor referitoare la efectuarea inspecţiilor la nave, precum şi pentru detalierea respectivelor inspecţii, Adunarea OMI a adoptat în anul 1993, prin Rezoluţia A.746(18), Instrucţiuni de inspecţie privind Sistemul armonizat de inspectare şi certificare. Sistemul armonizat de inspectare şi certificare a intrat în vigoare pe plan internaţional la data de 3 februarie 2000.

Prin OMT nr. 291/2000 au fost aprobate Instrucţiunile de inspecţie privind Sistemul armonizat de inspectare şi certificare, cod MT.RNR-I/SAIC-2000 aplicabile navelor comerciale maritime sub pavilion român, care au fost elaborate pe baza Rezoluţiei A.746(18). OMT nr. 291/2000, fiind abrogat, ulterior de OMT nr. 819/2013 privind aplicarea Instrucţiunilor de inspecţie din 2011 în conformitate cu Sistemul armonizat de inspectare şi certificare (HSSC), adoptate de Adunarea Organizaţiei Maritime Internaţionale prin Rezoluţia A.1053(27) din 30 noiembrie 2011, precum şi a amendamentelor ulterioare la aceasta.

Amendamentele ulterioare adoptate de OMI la instrumentele internaţionale susmenţionate, au impus revizuirea Instrucţiunilor de inspecţie privind Sistemul armonizat de inspectare şi certificare. Astfel, prin Rezoluţia A.1053(27) au fost adoptate Instrucţiunile de inspecţie din 2011 în conformitate cu Sistemul armonizat de inspectare şi certificare (HSSC), care abrogă instrucţiunile anterioare şi care au fost implementate în legislaţia naţională prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 819/2013. Instrucţiunile de inspecţie din 2011 au fost amendate prin Rezoluţia A.1076(28). Aceste amendamente au fost implementate în legislaţia naţională prin OMT nr. 646/2015.

De asemenea, adoptarea unor noi amendamente la convenţiile şi codurile menţionate mai sus, care au intrat în vigoare sau care au început să producă efecte după adoptarea Rezoluţiei A.1076(28), precum şi adoptarea unor noi coduri, respectiv Codul internaţional privind siguranţa navelor care utilizează gaze sau alţi combustibili cu punct de aprindere scăzut (Codul IGF) şi Codul internaţional pentru nave care operează în ape polare (Codul Polar), au impus revizuirea Instrucţiunilor de inspecţie din 2011.

Astfel prin Rezoluţia A.1140(31) au fost adoptate Instrucţiunile de inspecţie din 2019 în conformitate cu Sistemul armonizat de inspectare şi certificare (HSSC), care care înlocuiesc instrucţiunile anterioare. Instrucţiunile de inspecţie din 2019 ţin seama de amendamentele la instrumentele IMO obligatorii care au intrat în vigoare până la 31 decembrie 2019. Apare astfel necesitatea actualizării corespunzătoare a legislaţiei naţionale.

Menţionăm că cele două noi coduri obligatorii au fost acceptate de România şi publicate după cum urmează: Codul IGF prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 707/2016 și Codul Polar prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1404/2016.

http://www.mt.gov.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/3037-omtic16072020dtn