Data publicării: 29.07.2019

Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 09.08.2019

Grup ţintă

Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.

Scurta descriere a reglementării:

România și celelalte state membre ale Uniunii Europene vor utiliza formalităţile de raportare armonizate stabilite prin Directiva 2010/65/UE în vederea facilitării furnizării şi a schimbului de informaţii care trebuie raportate şi pentru a reduce sarcinile administrative.
În cazul unui accident care afectează mai multe state membre ale Uniunii Europene, statele membre vor pune aceste informaţii la dispoziţia celorlalte state membre prin intermediul sistemului SafeSeaNet.

http://www.mt.gov.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/2549-hg29072019dtn3

Data publicării: 29.07.2019

Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 09.08.2019

Grup ţintă

Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.

Scurta descriere a reglementării:

Navele care constituie deșeuri și care fac obiectul unui transport transfrontalier în vederea reciclării sunt reglementate de Convenția de la Basel din 22 martie 1989 privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase și al eliminării acestora („Convenția de la Basel”) și de Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului. Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 pune în aplicare Convenția de la Basel.

Mecanismele de monitorizare a aplicării Convenţiei de la Basel, nu sunt adaptate la specificul navelor și al transportului maritim internațional, astfel că, s-a impus cooperarea  dintre Organizația Internațională a Muncii (OIM), Organizația Maritimă Internațională (OMI) și Secretariatul Convenției de la Basel rezultând un acord cu privire la introducerea de cerințe obligatorii, la nivel global, menite să asigure o soluție eficientă și eficace pentru practicile nesigure și neecologice de reciclare a navelor, sub forma Convenției internaționale de la Hong Kong privind reciclarea sigură și ecologică a navelor („Convenția de la Hong Kong”).

Convenția de la Hong Kong a fost adoptată la 15 mai 2009 sub auspiciile Organizației Maritime Internaționale. Convenția de la Hong Kong va intra în vigoare la 24 de luni de la ratificarea sa de către cel puțin 15 state ale căror flote comerciale reprezintă în total cel puțin 40 % din tonajul brut al flotei comerciale mondiale și al căror volum maxim anual de reciclare a navelor din ultimii 10 ani reprezintă în total nu mai puțin de trei la sută din tonajul brut al ansamblului flotelor comerciale aparținând acelorași state. Convenția vizează proiectarea, construirea, exploatarea și pregătirea navelor astfel încât să se faciliteze reciclarea sigură și rațională din punct de vedere ecologic, fără a pune în pericol siguranța și eficiența operațională a navelor. Totodată, aceasta stabileşte exploatarea instalațiilor de reciclare a navelor într-un mod sigur și rațional din punct de vedere ecologic, precum și un mecanism corespunzător de asigurare a respectării legislației pentru reciclarea navelor.

În acest moment convenţia nu este în vigoare la nivel internaţional.

Regulamentul (UE) nr. 1257/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind reciclarea navelor şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 şi a Directivei 2009/16/CE, denumit în continuare regulament, are ca scop facilitarea ratificării anticipate a Convenției de la Hong Kong, atât în cadrul Uniunii, cât și în țări terțe, prin aplicarea unor inspecţii unitare pentru navele și instalațiile de reciclare a navelor conform convenției.

Regulamentul are de asemenea ca scop reducerea disparităților dintre operatorii instalațiilor de reciclare din Uniune, cei din țările membre ale OCDE și cei din țările terțe relevante în materie de sănătate și siguranță la locul de muncă și de standarde de mediu, precum și direcționarea navelor care arborează pavilionul unui stat membru către instalații de reciclare a navelor care practică metode sigure și raționale din punct de vedere ecologic de dezmembrare a navelor, în locul instalațiilor actuale care nu corespund standardelor, astfel cum se întâmplă în practica curentă. Astfel, va crește și competitivitatea reciclării și procesării sigure și ecologice a navelor în instalații de reciclare a navelor situate într-un stat membru.

Scopul regulamentului este de a preveni, diminua, reduce la minimum și, în măsura în care este fezabil, de a elimina accidentele, vătămarea corporală și alte efecte negative asupra sănătății umane și mediului provocate de reciclarea navelor. Totodată, scopul regulamentului este de a spori siguranța, protecția sănătății umane și a mediului marin din Uniune pe durata ciclului de viață al navelor, asigurând în special faptul că deșeurile periculoase provenite în urma reciclării navelor fac obiectul unei gestionări raționale din punct de vedere ecologic.

De asemenea, regulamentul prevede norme pentru asigurarea gestionării corespunzătoare a materialelor periculoase la bordul navelor. Regulamentul urmărește, de asemenea, facilitarea ratificării Convenției internaționale de la Hong Kong privind reciclarea sigură și ecologică a navelor din 2009 („Convenția de la Hong Kong”).

În înţelesul art.3 alin. (1) pct. 9 şi al art. 19 alin.(1) şi alin. (2) al regulamentului, proiectul de ordin al ministrului transporturilor privind unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr. 1257/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind reciclarea navelor şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 şi a Directivei 2009/16/CE, defineşte termenul de „administraţie” ca fiind Autoritatea Navală Română, şi prevede desemnarea unei persoane de contact din cadrul Autorităţii Navale Române cu atribuţii în inspecţia şi certificarea navelor în vederea reciclării.

http://www.mt.gov.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/2546-omt29072019dtn

Data publicării: 08.07.2019
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 19.07.2019

Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.

Scurta descriere a reglementării:

România a devenit membră a Organizației Maritime Internaționale (OMI) prin Decretul nr. 114/1965 şi este parte la toate convenţiile adoptate în cadrul acestei organizații privind siguranţa navigaţiei şi prevenirea poluării de către navele maritime, incluzând Convenţia internaţională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart (STCW 1978), cu amendamentele ulterioare.
România a aderat la Convenţia STCW 1978 prin Legea nr. 107/1992.
Totodată, prin Ordonanța Guvernului nr. 122/2010 au fost acceptate amendamentele la anexa la Convenţia internaţională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart, adoptată la Londra la 7 iulie 1978 (STCW 1978), şi a Codului privind pregătirea, brevetarea/atestarea şi efectuarea serviciului de cart (Codul STCW), adoptate prin Actul final al Conferinţei părţilor la această convenţie la Londra la 7 iulie 1995, precum şi a amendamentelor ulterioare, adoptate prin rezoluţii ale Comitetului Securităţii Maritime al Organizaţiei Maritime Internaţionale.
Având în vedere prevederile art. XII la Convenţia STCW 1978, prin Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 49/2012 s-a publicat acceptarea amendamentelor de la Manila la Anexa la Convenţia internaţională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart, precum şi la Codul privind pregătirea, brevetarea/atestarea şi efectuarea serviciului de cart (Codul STCW).
Prin măsurile luate la nivelul Uniunii Europene, respectiv Directiva 2008/106/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind nivelul minim de pregătire a navigatorilor (reformare), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2012/35/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 noiembrie 2012, se asigură aplicarea simultană și uniformă în statele membre a Convenției STCW 1978, astfel cum a fost amendată.
Prevederile Directivei 2008/106/CE, astfel cum a fost amendată, au fost transpuse prin OMT nr. 1252/ 2014 pentru aprobarea criteriilor minime de pregătire şi perfecţionare a personalului navigant maritim român şi a sistemului de recunoaştere a brevetelor şi a certificatelor de capacitate.
În conformitate cu prevederile Reglementării I/7 – ”Comunicarea informațiilor” din anexa la Convenţia STCW 1978, ”…fiecare Stat-parte va furniza Secretarului General, în cadrul perioadelor prescrise de timp şi în forma specificată în Secţiunea A-I/7 din Codul STCW, alte informaţii care pot fi cerute prin cod privind alte demersuri întreprinse de Statul-parte pentru a conferi Convenţiei efect deplin şi complet.”
De asemenea, conform prevederilor Reglementării I/8 – ”Standarde de calitate” :”…toate activităţile de pregătire, evaluare a competenţei, certificare, confirmare şi reconfirmare executate de Agenţii sau instituţii neguvernamentale de sub autoritatea sa sunt permanent monitorizate printr-un sistem de standarde de calitate care să asigure atingerea obiectivelor formulate”.
Când un raport de evaluare este primit de la orice Stat-parte în conformitate cu reglementarea I/8, paragraful 3, Secretarul General va desemna persoane competente care să examineze raportul şi să ofere opiniile lor cu privire la orice măsuri luate pentru punerea în aplicare a amendamentelor la anexa la Convenţia STCW 1978 şi la Codul STCW.
România a transmis dosarul complet privind ”Comunicarea informaţiilor” către Secretarul General al IMO şi se află în proces de verificare.
Totuși, un raport privind consideraţii iniţiale a fost întocmit de către persoanele competente desemnate de Secretarul General al IMO, fiind semnalate o serie de neclarităţi în cuprinsul Ordinului ministrului transporturilor nr. 1252/2014 pentru aprobarea criteriilor minime de pregătire şi perfecţionare a personalului navigant maritim român şi a sistemului de recunoaştere a brevetelor şi a certificatelor de capacitate.
Neclarităţile identificate sunt oportune şi adecvate şi, corespunzător, sunt formulate propuneri de modificare a OMT nr. 1252/2014.
Astfel că, anexa la Convenția STCW 1978 cu amendamentele în vigoare recomandă Statelor parte ca evaluarea competențelor, necesară certificării personalului navigant, să se facă pe simulatoare care pot asigura evaluarea competențelor în condiții speciale (avarii, incendii, condiții specifice de vreme), condiții care nu pot fi simulate în evaluarea practică prin alte metode, în conformitate cu Reglementarea I/12 ”Utilizarea simulatoarelor” și Secțiunea A-I/12 ”Standarde ce guvernează utilizarea simulatoarelor” din Codul STCW.

În cadrul Secțiunii A-I/12 din Codul STCW se face o distincție clară între simulatoarele folosite pentru instruire și cele folosite pentru evaluarea competențelor, prevăzând pentru acestea din urmă obiective de performanță speciale, la pct. 8 al secțiunii A-I/12 fiind prevăzute procedurile de evaluare a competențelor cu ajutorul simulatoarelor.
De asemenea, în partea B a Codului STCW, la pct. 17 din Secțiunea B-II/1 „Îndrumări referitoare la certificarea ofițerilor cu responsabilitatea cartului de navigație la bordul navelor cu un tonaj brut de 500 t și mai mare”, sunt precizate metodele pe care autoritățile naționale trebuie să le adopte pentru evaluarea completă a competențelor în vederea acordării certificatelor de competență, menționând, la sub-punctele .2 și .5 urmatoarele:
”.2 teste de competență, de priceperi și deprinderi, de abilități de execuție;
.5 evaluarea prin tehnici de chestionare scrisă, orală sau pe calculator.”
Aceste metode includ, în mod special la sub-punctul .2, evaluarea pe simulator.
Având în vedere faptul că Ministerul Transporturilor trebuie să se asigure că personalul navigant a atins competenţele impuse de convenţiile internaţionale IMO la care România este parte sau de directivele europene, această evaluare a competenţelor realizându-se prin testări, interviuri, evaluare practică la bordul navelor sau cu ajutorul simulatoarelor;
luând în considerare recomandările anexei la Convenţia STCW 1978 şi ale Codului STCW, precum şi raportul, privind consideraţiile iniţiale, întocmit de către persoanele competente desemnate,
au dus la necesitatea modificării şi completării Ordinului nr. 1252/2014 pentru aprobarea criteriilor minime de pregătire şi perfecţionare a personalului navigant maritim român şi a sistemului de recunoaştere a brevetelor şi a certificatelor de capacitate.

http://www.mt.gov.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/2527-omt08072019dtn-2

Data publicării: 08.07.2019
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 19.07.2019

Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.

Scurta descriere a reglementării:

Ministerul Transporturilor, în calitate de autoritate de stat în domeniul transportului naval, elaborează şi promovează normele specifice aplicabile transportului naval, iar prin Autoritatea Navală Română (ANR) – organ tehnic de specialitate din subordinea sa – ministerul îşi exercită funcţia de autoritate de stat în domeniul siguranţei navigaţiei.
În atribuţiile ANR intră şi acordarea, reconfirmarea, suspendarea şi anularea brevetelor / certificatelor de capacitate a personalului navigant român, inclusiv a piloţilor maritimi şi organizarea de sesiuni de examene pentru atestarea acestora, precum şi aprobarea programelor de pregătire şi perfecţionare derulate prin centrele de pregătire şi perfecţionare în domeniu.
Convenţia internaţională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/ atestare şi efectuare a serviciului de cart adoptată la Londra la 07 iulie 1978 (STCW 78) cu amendamentele şi modificările ulterioare, stă la baza pregătirii, atestării şi certificării personalului navigant care concură la siguranţa navigaţiei. Pentru aplicarea Convenţiei sus menţionate statele interesate au fost de acord cu continuarea şi implementarea principiilor Convenţiei şi în consecinţă au fost adoptate:
– Recomandările V-103 din mai 1998 referitoare la standardele de pregătire şi certificare a personalului de dirijare a traficului naval din cadrul serviciilor de Dirijare Trafic Nave emise de Asociaţia Internaţională a Autorităţilor Mijloacelor de Semnalizare pentru Navigaţie şi a Farurilor (International Association of Marine Aids to Navigation and Lighthouse Authorities – IALA).
– Rezoluţia Adunării Generale a Organizaţiei Maritime Internaţionale A.960 (23) privind pregătirea profesională, certificarea şi procedurile de lucru pentru piloţii maritimi, alţii decât piloţii de mare largă.

Având în vedere Acordul European care instituie o asociere între România şi Comunitatea europeană, ratificat prin Legea nr. 20/1993, cât şi prevederile Directivei nr.59/2002 a Parlamentului şi a Consiliului European din 27 iunie 2002 care stabileşte un sistem de informare şi monitorizare a traficului navelor în comunitate au fost emise OMT nr. 728/2003 pentru aprobarea sistemului de informare şi monitorizare a traficului navelor care intră şi ies din apele naţionale ale României şi OMT nr. 335/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind criteriile minime de pregătire, perfecţionare şi certificare a piloţilor maritimi, alţii decât piloţii de mare largă.
Datorită schimbărilor legislative privind activitatea de pilotaj, respectiv intrarea în vigoare a OMT nr. 708/2017 conform căruia serviciul de pilotaj al navelor maritime pe sectorul de Dunăre cuprins între rada portului Sulina și Brăila (km 175), precum și manevrele de plecare din porturile Sulina, Tulcea, Galați și Brăila se desfășoară în conformitate cu prevederile Convenției de la Belgrad din 1948 privind regimul navigației pe Dunăre, prin corpul propriu de piloți ai ”Administrației Fluviale a Dunării de Jos” R.A. Galați (AFDJ),
luând în considerare faptul că în perioadele de trafic intens numărul de piloți din cadrul AFDJ angrenați în activitatea de pilotaj este la limita solicitărilor reprezentanților armatorilor,
ținând cont de faptul că media de vârstă a corpului propriu de piloți ai AFDJ este ridicată,
se impune necesitatea reformării, educării şi pregătirii piloţilor maritimi astfel încât AFDJ să poată recruta și școlariza într-un timp mai scurt, fără a scădea calitatea pregătirii, un număr cât mai mare de piloți maritimi aspiranți.

http://www.mt.gov.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/2526-omt08072019dtn