Proiectul de Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii pentru publicarea acceptării amendamentelor la Codul internațional din 1994 pentru siguranța navelor de mare viteză (Codul HSC 1994), adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.498(105) a Comitetului de siguranță maritimă din 28 aprilie 2022
Data publicării: 25.10.2023
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 06.11.2023
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Organizația Maritimă Internațională (OMI), înființată prin Convenția de la Geneva din 1948, cu sediul la Londra, este instituția specializată din sistemul Națiunilor Unite în domeniul navigației maritime comerciale internaționale și are ca scop principal elaborarea cadrului juridic, tehnic și organizatoric pentru asigurarea siguranței navigației, securității navelor și a instalațiilor portuare și prevenirii poluării mediului marin de către nave. România este stat membru al acestei organizații ca urmare a aderării, prin Decretul Consiliului de Stat nr.114/1965, la Convenția de la Geneva din 1948 privind crearea OMI și în prezent este parte la toate convențiile internaționale principale privind siguranța maritimă, securitatea maritimă și prevenirea poluării mediului marin de către nave, adoptate sub egida organizației.
În vederea realizării scopurilor sale, OMI organizează conferințe internaționale și sesiuni ale Adunării statelor membre și ale comitetelor sale, pentru adoptarea convențiilor maritime, codurilor și rezoluțiilor în materie.
Una dintre principalele convenții internaționale în domeniul maritim este Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (Convenția SOLAS 1974), la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 80/1979 și a acceptat toate amendamentele ulterioare la respectiva convenție, prin acte specifice. Datorită dezvoltării continue a navelor de mare viteză s-a impus ca îmbunătățirea standardelor pentru siguranța maritimă să fie reflectată în prevederile privind proiectarea, construcția, echipamentul și exploatarea navelor de mare viteză. Aceste cerințe s-au materializat prin adoptarea de către Comitetul de siguranță maritimă (MSC) al OMI în anul 1994 a rezoluției MSC.36(63) care cuprinde Codul internațional din 1994 pentru siguranța navelor de mare viteză (Codul HSC 1994). Codul este obligatoriu conform prevederilor regulii 3 din capitolul X al Convenției SOLAS 1974, capitol nou introdus prin amendamentele din 1994 la această convenție, amendamente ce au fost acceptate de România prin Ordonanța Guvernului nr. 53/1999 privind aderarea la unele protocoale și acceptarea unor amendamente la Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, încheiată la Londra la 1 noiembrie 1974, la Convenția Internațională din 1966 asupra liniilor de încărcare, încheiată la Londra la 5 aprilie 1966, și la Convenția Internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin Protocolul încheiat la Londra la 17 februarie 1978 aprobată prin Legea nr. 23/2001.
Conform art.1 din Ordinul ministrului transporturilor nr. 736/2007 privind acceptarea Codului internațional pentru siguranța navelor de mare viteză (HSC 1994), precum și a amendamentelor la acesta, adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin rezoluțiile MSC.119(74) și MSC.174(79) din anul 2001, respectiv 2004 ale Comitetului Securității Maritime , România a acceptat și aplică prevederile Codul internațional din 1994 pentru siguranța navelor de mare viteză (Codul HSC 1994).
Prevederile Codului HSC 1994 sunt perfecționate continuu prin rezoluții de amendare, adoptate în cadrul sesiunilor MSC ale OMI, iar amendamentele ulterioare la acesta, în prezent în vigoare, au fost implementate în legislația națională prin acte normative specifice. La sesiunea MSC
105 din 2022, au fost aduse noi amendamente la Codul HSC 1994, prin adoptarea rezoluției MSC.498(105) și anume:
- s-a adoptat înlocuirea a două paragrafe din Capitolul 8 – Mijloace și dispozitive de salvare;
- s-a adoptat înlocuirea unor paragrafe în Capitolul 14 – Radiocomunicații ; și
- s-au adus modificări și Anexei 1 la Codul internațional din 1994 pentru siguranța navelor de mare viteză (Codul HSC 1994).
Întrucât la 1 iulie 2023, au fost îndeplinite condițiile de acceptare a amendamentelor la Codul HSC 1994, adoptate prin Rezoluția MSC.498(105) (prin așa-numita procedură de acceptare tacită), în conformitate cu prevederile specifice ale Convenției SOLAS 1974, respectivele amendamente vor intra în vigoare pe plan internațional de la 1 ianuarie 2024.
În temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii asigură ducerea la îndeplinire a obligațiilor ce revin statului din acordurile și convențiile internaționale din domeniul său de activitate, la care România este parte.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
Atasamente
Proiectul de Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii privind publicarea acceptării amendamentelor la anexa Convenţiei internaţionale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta – Amendamente la anexa I la MARPOL (Uşi etanşe), adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MEPC.343(78) a Comitetului pentru protecția mediului marin din 10 iunie 2022
Data publicării: 29.09.2023
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 10.10.2023
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Organizația Maritimă Internațională (OMI), cu sediul la Londra, este agenţia specializată a Organizaţiei Națiunilor Unite în domeniul navigației maritime comerciale internaționale și are ca scop principal elaborarea cadrului juridic, tehnic și organizatoric pentru asigurarea siguranței navigației, securității navelor și a instalațiilor portuare și prevenirii poluării atmosferice şi a mediului marin de către nave. România este stat membru al acestei organizații ca urmare a aderării, prin Decretul Consiliului de Stat nr.114/1965, la Convenția de la Geneva din 1948 privind crearea OMI și în prezent este parte la toate convențiile internaționale principale privind siguranța maritimă, securitatea maritimă și prevenirea poluării de către nave, adoptate sub egida organizației.
În vederea realizării scopurilor sale, OMI organizează conferințe internaționale și sesiuni ale Adunării statelor membre și ale comitetelor sale, pentru adoptarea convențiilor maritime, codurilor și rezoluțiilor în materie.
Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta, cunoscută sub abrevierea MARPOL, este cea mai importantă convenţie privind prevenirea poluării mediului marin de către nave, atât din cauze care ţin de operarea navelor, cât şi din cauza unor accidente. România a aderat la MARPOL prin Legea nr. 6/1993.
MARPOL are 6 anexe, dintre care numai Anexa I şi Anexa II sunt obligatorii pentru statele părţi. Aplicarea celorlalte anexe se face în urma unor acceptări explicite din partea statelor. Anexa I conține reguli pentru prevenirea poluării cu hidrocarburi provenite de la nave.
În conformitate cu art. 38(a) din Convenţia privind crearea OMI, referitor la funcţiile conferite Comitetului pentru protecţia mediului marin (MEPC) prin convenţiile internaţionale pentru prevenirea şi controlul poluării marine, acest comitet poate adopta rezoluţii prin care se modifică textul convenţiilor sau al anexelor la acestea.
În conformitate cu art. 16 din MARPOL care specifică procedura de amendare, MEPC poate adopta amendamente la anexele convenţiei şi la apendicele acestora.
De asemenea, în conformitate cu articolul 16(2)(f)(iii) din MARPOL, MEPC poate stabili ca amendamentele să se considere ca fiind acceptate la o anumită dată, cu excepţia cazului în care înainte de această dată, cel puţin o treime din Părți sau Părţile ale căror flote comerciale reprezintă în total nu mai puţin de 50% din tonajul brut al flotei comerciale mondiale, vor fi comunicat OMI obiecțiunile lor la aceste amendamente.
Această procedură simplificată prevăzută de convenţie este denumită „procedura de acceptare tacită” şi se coroborează cu procedura de intrare în vigoare a respectivelor amendamente, cuprinsă în art. 16(2)(g)(ii) din MARPOL.
Progresele tehnice continue și exigențele tot mai sporite privind protecția mediului au determinat OMI să revizuiască, să completeze sau să actualizeze permanent unele reguli sau anexe ale MARPOL.
În cadrul sesiunii a șaptezeci și opta a MEPC a fost adoptată la 10 iunie 2022 rezoluția MEPC.343(78), care face obiectul prezentului proiect de Ordin și care aduce amendamente la Anexa I la MARPOL (modificarea regulii 28 par. 3.1 din capitolul 4). Menționăm că toate amendamentele la anexa I la MARPOL care au fost adoptate anterior de către OMI au fost implementate în legislația națională.
Întrucât la 1 iulie 2023 au fost îndeplinite condițiile de acceptare tacită a amendamentelor la anexa I la MARPOL adoptate prin Rezoluţia MEPC.343(78), respectivele amendamente vor intra în vigoare pe plan internațional la 1 ianuarie 2024.
În temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii asigură ducerea la îndeplinire a obligațiilor ce revin statului din acordurile și convențiile internaționale din domeniul său de activitate, la care România este parte.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
Atasamente
Proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2023 al Companiei Naţionale „Administraţia Canalelor Navigabile” – S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii
Data publicării: 29.09.2023
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 10.10.2023
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Indicatorii economico-financiari prevăzuți în bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2023 al Companiei Naţionale „Administraţia Canalelor Navigabile” – S.A. au fost fundamentați pe baza execuției bugetare realizată la data de 30.06.2023, creșterea semnificativă a veniturilor companiei față de nivelul bugetat pe primele șase luni ale anului 2023, această tendință menținându-se și în lunile iulie și august 2023 ca urmare a cresterii traficului pe canalele navigabile, datorită fluxului de marfă provenit din zona de conflict ruso-ucrainean și a necesarului de resurse programate pentru trimestrele III și IV ale anului 2023.
Rectificarea bugetară presupune majorarea veniturilor totale, a cheltuielilor totale, a rezultatului brut, a valorii dividendelor cuvenite acționarilor și a nivelului surselor de finanțare a investițiilor și a cheltuielilor de investiții.
Pentru anul 2023, prin Hotărârea Guvernului nr. 227/2023, a fost aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli inițial pe anul 2023 al Companiei Naţionale „Administraţia Canalelor Navigabile” – S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.
Comparativ cu indicatorii economico – financiari aprobați în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023 prin HG nr. 227/2023, în proiectul bugetului de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2023, se propune majorarea veniturilor totale, a cheltuielilor totale, a rezultatului brut (profitului), a dividendelor cuvenite bugetului de stat și a surselor și cheltuielilor de investiții.
Veniturile totale în valoare de 120.688 mii lei, au fost estimate în creștere cu 2,03%, respectiv cu suma de 2.400 mii lei față de cele aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023.
Veniturile din exploatare în valoare de 117.600 mii lei au o pondere de 97,44% în total venituri iar veniturile financiare în valoare de 3.088 mii lei au o pondere de 2,56% în total venituri.
Veniturile din exploatare în valoare de 117.600 mii lei, au fost estimate în creștere cu 2,08%, respectiv cu suma de 2.400 mii lei față de cele aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023.
Urmarea războiului din Ucraina, porturile ucrainene de pe Dunăre – Ismail, Reni etc. – au devenit legătura economică vitală între Ucraina și restul Europei.
Legatura spre Portul Constanța se face și pe Canalul Dunăre Marea Neagră iar traficul de mărfuri pe canalele navigabile ale companiei a crescut foarte mult.
În primele șase luni ale anului 2023, traficul de mărfuri realizat pe canalele navigabile ale companiei, a fost de 22.240 mii tone față de traficul de mărfuri programat de 18.600 mii tone.
Trendul crescător al traficului de mărfuri pe canalele navigabile ale companiei, s-a menținut și în lunile iulie și august 2023.
Veniturile financiare în valoare de 3.088 mii lei au fost estimate la același nivel ca cele aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023.
Cheltuielile totale în valoare de 115.781,57 mii lei, au fost estimate în creștere cu 2,02%, respectiv cu suma de 2.289,71 mii lei față de cele aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023.
În structura cheltuielilor totale în valoare de 115.781,57 mii lei, cheltuielile de exploatare în valoare de 115.728,57 mii lei dețin o pondere 99,95% iar cheltuielile financiare în valoare de 53 mii lei dețin o pondere de 0,05%.
Cheltuielile de exploatare în valoare de 115.728,57 mii lei, au fost estimate în creștere cu 2,02%, respectiv cu suma de 2.289,71 mii lei față de cele aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023.
Cheltuielile financiare în valoare de 53 mii lei au fost estimate la același nivel ca cele
aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023.
În structura cheltuielilor de exploatare, principalele categorii de cheltuieli care au fost programate în creștere în proiectul bugetului de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2023, sunt următoarele:
– cheltuielile cu serviciile executate de terți, în valoare de 6.901 mii lei, au fost programate în creștere 3,76%, respectiv cu suma de 250 mii lei față de nivelul aprobat inițial, din cauza creșterii cheltuielilor cu întreținerea și reparațiile, respectiv a creșterii cheltuielilor privind mentenanța echipamentelor care au fost modernizate din fonduri europene;
– cheltuielile cu alte servicii executate de terţi în valoare de 9.220,74 mii lei, au fost programate în creștere cu 8,65%, respectiv cu suma de 734,11 mii lei față de nivelul aprobat inițial, din cauza creșterii cheltuielilor cu paza cu suma de 350 mii lei și a creșterii altor cheltuieli cu serviciile executate de terți cu suma de 384,11 mii lei.
Cheltuielile cu paza, au crescut cu suma de 350 mii lei față de suma bugetată inițial, deoarece compania a programat aceste cheltuieli în bugetul de venituri și cheltuieli aprobat inișial în anul 2023, pe baza datelor din contractul care, va expira în luna octombrie 2023, urmând ca începand cu luna octombrie 2023 să încheie alt contract, care presupune și actualizarea valorii totale, cu suma de 350 mii lei.
Compania este autoritate pentru securitate portuară pentru porturile Medgidia, Basarabi, Ovidiu, Luminiţa, inclusiv pentru ecluzele de pe canalul navigabil Dunăre – Marea Neagră și totodată operator de servicii de trafic naval, respectiv „Serviciul de management al traficului maritim şi/sau fluvial„ iar cheltuielile aferente măsurilor obligatorii de control și supraveghere și a serviciilor de audit de securitate cibernetică, care atestă punerea efectivă în aplicare a cerinţelor minime, conform Directivei privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune (NIS2 – care au intrat în vigoare în anul 2023 – politici și proceduri OSSD, au fost programate în creștere cu 39,34%, respectiv cu suma de 384,11 mii lei față de cele aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023.
Cheltuielile cu personalul, au fost estimate în anul 2023, în creștere cu 20,93 % respectiv cu suma de 6.878,62 mii lei față cele aprobate în anul 2022 în bugetul de venituri și cheltuieli rectificat, aprobat prin HG nr. 1286/2022.
La fundamentarea cheltuielilor de natură salarială, s-au respectat prevederile art.63 din Legea nr.368/2022 – legea bugetului de stat pe anul 2023, cu privire la majorarea cheltuielilor de natură salarială, ținȃnd cont și de nivelul indicatorilor economici de performanță ai proiectului bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2023 și de sumele reprezentând creșteri ale cheltuielilor de natură salarială aferente indicelui mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru anul 2023.
Cheltuielile de natură salarială, în valoare de 35.341,87 mii lei, au fost estimate în creștere cu 24%, respectiv cu suma de 6.841,31 mii lei faţă de cele aprobate bugetul de venituri și rectificat pe anul 2022 prin HG nr.1286/2022.
Creșterea cheltuielilor de natură salarială în cuantum de 6.841,31 mii lei se datorează:
– creșterii cheltuielilor de natură salarială, aferente indicelui mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru anul 2023, cu suma de 2.736,05 mii lei, în conformitate cu art.63 alin.(1) lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2023 nr.368/2022;
– creşterii câştigului mediu brut pe salariat datorat majorării salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2023 şi alte cheltuieli de natură salarială aferente acestuia în valoare de 20,52 mii le, in conformitate cu prevederile art.63, alin.(1) lit.b) din Legea nr.368/2022- legea bugetului de stat pe anul 2023;
– creşterii cheltuielilor de natură salarială aferente reîntregirii acestora, pentru întreg anul 2023, determinate ca urmare a acordării unor creşteri salariale şi bonusuri în anul 2022 cu suma de 3.256,16 mii lei, în conformitate cu art.63 alin.(1) lit. c) din Legea bugetului de stat pe anul 2023 nr.368/2022, după cum urmează:
· 714,56 mii lei – influența determinată de majorarea cheltuielilor de natură salarială, aferentă reîntregirii acestora pentru întreg anul 2023, cu sumele aferente indicelui de inflație din anul 2022;
· 541,60 mii lei – influența determinată de majorarea cheltuielilor de natură salarială, aferentă reîntregirii acestora pentru întreg anul 2023, cu sumele aferente majorării valorii tichetului de masă de la 20 lei la 30 de lei;
· creşterii cheltuielilor de natură salarială determinate de acordarea, în anul 2023, a unor creşteri salariale şi bonusuri prevăzute prin acte normative, cu suma de 828,58 mii lei:
· tichetele de vacanță cu suma de 648,72 mii lei în conformitate cu art.63, alin.(1) lit.d) din din Legea bugetului de stat pe anul 2023 nr.368/2022 și a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă;
· tichetele de masa cu suma de 179,86 mii lei (de la 30 de lei la 35 de lei), conform O.U.G. nr. 69/2023 pentru modificarea art. 14 din Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru aplicarea acestor prevederi, începand cu data de 01 august 2023.
Rezultatul brut (profitul) în valoare de 4.906,43 mii lei, a fost estimat în creștere cu 2,30%, respectiv cu suma de 110,29 mii lei, față de nivelul aprobat în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023 prin HG nr. 227/2023.
Dividendele cuvenite bugetului de stat în valoare de 982,92 mii lei au fost estimate în creștere cu 2,32%, respectiv cu suma de 21,28 mii lei, față de cele aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023 prin HG nr. 227/2023.
Sursele de finanțare a investițiilor în valoare de 114.777,50 mii lei, propuse în proiectul de buget de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2023, au fost estimate în creștere cu 1,77%, respectiv cu suma de 2.000 mii lei, față de cele aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023 prin HG nr. 227/2023.
Cheltuielile de investiții programate pentru anul 2023, în valoare de 114.777,50 mii lei, propuse în proiectul de buget de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2023, au fost estimate în creștere cu 1,77%, respectiv cu suma de 2.000 mii lei față de cele aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023, prin HG nr. 227/2023.
Indicatorii economico – financiari cuprinși în proiectul bugetului de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2023 au următoarele valori:
– productivitatea muncii, în valoare de 286,83 mii lei/persoană, a fost estimată în creștere cu 10,71% față de cea realizată în anul 2022;
– câștigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, recalculat conform Ordonanței Guvernului nr. 26/2013 și a Legii anuale a bugetului de stat pe anul 2023 – legea nr.368/2022, cu modificările și completările ulterioare, în valoare de 5.977,54 lei/salariat, a fost estimat în creștere cu 7,73% față de cel realizat în anul 2022;
– numărul de personal prognozat la finele anului 2023 de 417 salariați a fost estimat la același nivel ca cel aprobat în anul 2022, prin HG nr. 1286/2022;
– numărul mediu de salariaţi de 410 salariați a fost estimat la același nivel ca cel aprobat în anul 2022, prin HG nr. 1286/2022;
– cheltuielile totale la 1.000 lei venituri totale în valoare de 959,35 mii lei au fost estimate în creștere cu 0,42% față de cele realizate la data de 31.12.2022;
– plăţile restante – compania şi-a propus să nu înregistreze plăţi restante la data de 31.12.2023;
– indicele de creştere al cheltuielilor de 6,33% este mai mare decȃt indicele de creştere al veniturilor de 5,89%.
– rezultatul brut (profitul) în valoare de 4.906,43 mii lei a fost estimat în scădere cu 3,51%, față de nivelul realizat la data de 31.12.2022 și în creștere cu 2,30% față de nivelul aprobat în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2023 prin HG nr. 227/2023.
Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2023 al Companiei Naţionale „Administraţia Canalelor Navigabile” – S.A.” fost supus controlului financiar de gestiune conform Hotărârii Guvernului nr. 1151/2012 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de organizare şi exercitare a controlului financiar de gestiune.
Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2023 al Companiei Naţionale „Administraţia Canalelor Navigabile” – S.A. a fost avizat de către membrii Consiliului de Administrație prin Hotărârea nr. 51/09.09.2023 și stabilit de către Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor prin Hotărârea nr.24 din 18.09.2023.
În conformitate cu art. 6 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013, proiectul de buget de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2023 a fost supus consultării Sindicatului Unit Dunăre – Marea Neagră.
Precizăm că sumele sunt actualizate conform filei de buget aprobată de ordonatorul principal de credite din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, transmisă Ministerului Finanțelor cu adresa nr. 5693/24145/04.09.2023 și înregistrată sub nr. 103102104.09.2023.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
Atasamente
Proiectul de Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii pentru acceptarea amendamentelor la Codul din 2009 pentru construcția și echipamentul unităților mobile de foraj marin (Codul MODU 2009), adoptate de Comitetul de siguranță maritimă al Organizației Maritime Internaționale prin Rezoluția MSC.506(105) din 28 aprilie 2022
Data publicării: 29.08.2023
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 11.09.2023
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Organizația Maritimă Internațională (OMI), înființată prin Convenția de la Geneva din 1948, cu sediul la Londra, este instituția specializată din sistemul Națiunilor Unite în domeniul navigației maritime comerciale internaționale și are ca scop principal elaborarea cadrului juridic, tehnic și organizatoric pentru asigurarea siguranței navigației, securității navelor și a instalațiilor portuare și prevenirii poluării mediului marin de către nave. România este stat membru al acestei organizații ca urmare a aderării, prin Decretul Consiliului de Stat nr.114/1965, la Convenția de la Geneva din 1948 privind crearea OMI și în prezent este parte la toate convențiile internaționale principale privind siguranța maritimă, securitatea maritimă și prevenirea poluării mediului marin de către nave, adoptate sub egida organizației.
În vederea realizării scopurilor sale, OMI organizează conferințe internaționale și sesiuni ale Adunării statelor membre și ale comitetelor sale, pentru adoptarea convențiilor maritime, codurilor și rezoluțiilor în materie.
Ținând cont de faptul că unitățile mobile de foraj marin sunt proiectate după criterii specifice, adesea destul de diferite față de cele pentru navele maritime clasice și, în virtutea acestui lucru, convențiile internaționale (cum ar fi Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (SOLAS 1974), așa cum a fost amendată, și Convenția internațională din 1966 asupra liniilor de încărcare (LL 1966), așa cum a fost amendată) nu pot fi aplicate în cazul unităților mobile de foraj marin, Adunarea OMI a adoptat în 1979 Codul pentru construcția și echipamentul unităților mobile de foraj marin (Codul MODU) prin rezoluția A.414(XI).
Ulterior, ca urmare a producerii unor incidente tragice în care au fost implicate unități mobile de foraj marin, s-a impus adoptarea unor noi coduri revizuite care să asigure un nivel ridicat de siguranță atât pentru unitățile de foraj marin, cât și pentru personalul de la bordul lor, ținând cont de experiența acumulată în domeniu, precum și de complexitatea și evoluția tehnologiilor de proiectare. Astfel, în 1989 a fost adoptat Codul MODU 1989 prin rezoluția A.649(16), iar în anul 2009 a fost adoptat Codul MODU 2009 prin rezoluția A.1023(26).
Codul MODU se aplică unităților mobile de foraj marin construite înainte de 1 mai 1991, iar Codul MODU 1989 se aplică unităților mobile de foraj marin construite în perioada 1 mai 1991 – 31 decembrie 2011, iar Codul MODU 2009 se aplică unităților mobile de foraj marin a căror chilă s-a pus sau care au fost într-un stadiu echivalent de construcție la 1 ianuarie 2012 sau după această dată.
Codul MODU 2009 și amendamentele aduse acestuia, adoptate în 2013 prin Rezoluția MSC.359(92), au fost acceptate de România prin Legea nr. 17/2015, iar amendamentele adoptate în 2014 prin Rezoluția MSC.384(94) și Rezoluția MSC.387(94) au fost acceptate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1678/2015 și, respectiv, Ordinul ministrului transporturilor nr. 627/2015.
În aprilie 2022, Comitetul de siguranță maritimă al OMI, considerând că este necesar să modifice Codul MODU 2009 în vederea armonizării cu noul capitol 17 al Codului internațional pentru instalațiile de protecție contra incendiului (Codul FSS), a adoptat rezoluția MSC.506(105) aplicabilă de la 1 ianuarie 2024, odată cu data intrării în vigoare a noului capitol din Codul FSS. Codul FSS a fost acceptat de România prin Legea nr. 624/2002.
Legea nr. 17/2015 prevede la art. 4 că amendamentele ulterioare la Codul MODU 2009, care nu sunt de nivel primar, vor fi preluate în legislația internă prin ordin al ministrului transporturilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
Atasamente
Proiectul de Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii pentru modificarea şi înlocuirea anexei la Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 982/2011 privind aprobarea Listei cuprinzând punctele şi locurile de operare şi limitele acestora, a căror infrastructură portuară este proprietate privată, precum şi limitele radelor portuare şi ale zonelor de ancoraj
Data publicării: 29.08.2023
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 11.09.2023
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) și art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităților de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare:
”Art. 8. – (1) Lista cuprinzând porturile şi locurile de operare deschise accesului public, precum şi limitele acestora se stabilesc şi se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor.”
”Art 10 – Limitele radelor portuare şi ale zonelor de ancoraj se stabilesc de către Autoritatea Navală Română, prin căpităniile de port, şi se fac publice prin avize către navigatori şi pe website-ul propriu.”
Prin adresa nr. 24316 din 29.06.2023, SC COFCO International Romania SRL solicită includerea punctului de operare „Loc Operare COFCO International Romania – Bordusani”, în Lista cuprinzând punctele şi locurile de operare şi limitele acestora, a căror infrastructură portuară este proprietate privată, precum şi limitele radelor portuare şi ale zonelor de ancoraj.
Dana de încărcare și descărcare cereale este amplasată în zona celor 6 silozuri cu capacitatea de 4000 tone fiecare pentru depozitarea de cereale, aparținând SC COFCO International Romania SRL pe malul stâng al brațului Borcea la km 24+300. Dana de operare este de tip dană plutitoare.
Investiția a fost făcută pentru a crește capacitatea de navlosire în localitatea Bordușani, pe fluviul Dunărea, prin asigurarea unor capacități de condiționare și depozitare temporară a cerealelor, având în vedere amplasamentul și facilitățile existente, cu suprafața terenului mare și acces facil pentru transportul cerealelor pe cale navală, cât și accesul mașinilor de mare tonaj.
Pentru realizarea acesteia este necesară amplasarea unei instalații mobile plutitoare dotată cu instalații de încărcare-descărcare cereale care sunt conectate la estacada cu bandă care transportă cereale în/din silozuri, ce este fixată la mal prin două sisteme de sprijin (școndrii) și doua parâme.
Din punct de vedere al regimului juridic terenul este situat în extravilanul comunei Bordușani, județul Ialomița și este proprietatea S.C. COFCO International Romania SRL, regimul economic fiind „Bază de Depozitare-Condiționare cereale, Anexe, Front de Acostare”.
Analizând documentația depusă s-a constatat că locul de operare „Loc Operare COFCO International Romania – Bordusani” întrunește condițiile de a fi introdus în Lista cuprinzând punctele şi locurile de operare şi limitele acestora, a căror infrastructură portuară este proprietate privată, precum şi limitele radelor portuare şi ale zonelor de ancoraj, având și avizul favorabil al Autorității Navale Române, din punct de vedere al siguranței navigației și al AFDJ Galați, ca administrator de cale navigabilă.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
Atasamente
Proiectul de Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii pentru publicarea acceptării amendamentelor la Codul internațional pentru instalațiile de protecție contra incendiului (COD FSS) adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.457(101) și Rezoluția MSC.484(103) ale Comitetului de siguranță maritimă din 13 iunie 2019, respectiv 13 mai 2021
Data publicării: 29.08.2023
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 11.09.2023
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Organizația Maritimă Internațională (OMI), înființată prin Convenția de la Geneva din 1948, cu sediul la Londra, este instituția specializată din sistemul Națiunilor Unite în domeniul navigației maritime comerciale internaționale și are ca scop principal elaborarea cadrului juridic, tehnic și organizatoric pentru asigurarea siguranței navigației, securității navelor și a instalațiilor portuare și prevenirii poluării mediului marin de către nave. România este stat membru al acestei organizații ca urmare a aderării, prin Decretul nr.114/1965, la Convenția de la Geneva din 1948 privind crearea OMI și în prezent este parte la principalele convenții internaționale privind siguranța maritimă, securitatea maritimă și prevenirea poluării mediului marin de către nave, adoptate sub egida organizației.
În vederea realizării scopurilor sale, OMI organizează conferințe internaționale și sesiuni ale Adunării statelor membre și ale comitetelor sale, pentru adoptarea convențiilor maritime, codurilor și rezoluțiilor în materie.
Codul internațional pentru instalațiile de protecție contra incendiului (denumit în continuare ,,Codul FSS”) a fost adoptat în anul 2000 prin Rezoluția MSC.98(73) a Comitetului de siguranță maritimă (MSC) al OMI și a devenit obligatoriu în anul 2002 în baza prevederilor Capitolului II-2 (care vizează protecția contra incendiului, detectarea și stingerea incendiului) din Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (Convenția SOLAS 1974), convenție la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 80/1979. Codul FSS constituie în esență o normă tehnică internațională referitoare la instalațiile de protecție contra incendiului folosite la bordul navelor maritime, detaliind prevederile corespunzătoare ale Capitolului II-2 din Convenția SOLAS 1974.
Codul FSS a intrat în vigoare, în temeiul legii, și a fost publicat prin Legea nr. 624/2002 pentru acceptarea unor amendamente adoptate prin rezoluții de către Organizația Maritimă Internațională la Londra la 18 mai 1998, 26 mai 2000, 5 decembrie 2000 și, respectiv, la 6 iunie 2001 la Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, adoptată la Londra la 1 noiembrie 1974, precum și a Codului internațional pentru instalațiile de protecție contra incendiului (Codul FSS) .
Codului FSS i-au fost aduse de către OMI unele amendamente prin rezoluții MSC adoptate în anii 2006, 2010, 2012, 2014 și 2016 care au fost implementate în legislația națională prin ordine ale ministrului transporturilor.
Ulterior, prin Rezoluțiile MSC.457(101) din 13 iunie și MSC.484(103) s-au adoptat noi amendamente la Codul FSS. Acestea constau în înlocuirea textului existent al capitolului 15, care se referă la cerințe tehnice pentru instalații de gaz inert, respectiv al capitolului 9, care se referă la instalații fixe de detectare și alarmă în caz de incendiu, cu un nou text actualizat în conformitate cu progresul tehnic în acest domeniu.
Întrucât la 1 iulie 2023 au fost îndeplinite condițiile de acceptare a amendamentelor la Codul FSS adoptate prin Rezoluția MSC.457(101), respectiv Rezoluția MSC.484(103) (prin așa-numita procedură de acceptare tacită) în conformitate cu prevederile specifice ale Convenției SOLAS 1974 precizate în textul rezoluțiilor, respectivele amendamente vor intra în vigoare pe plan internațional la 1 ianuarie 2024.
În temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 9 alin. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 370/2021, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Transporturilor, în calitatea sa de autoritate de stat asigură ducerea la îndeplinire a obligațiilor ce revin statului din acordurile și convențiile internaționale la care România este parte și respectiv în calitatea sa de organ de specialitate al administrației publice centrale, ia măsuri de aplicare a convențiilor internaționale din domeniul său de activitate, la care România este parte și, implicit, a codurilor cu caracter obligatoriu în baza prevederilor respectivelor convenții.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
Atasamente
Proiectul de Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii privind publicarea acceptării amendamentelor la Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, așa cum a fost amendată, adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.496(105) a Comitetului de siguranță maritimă din 28 aprilie 2022
Data publicării: 01.09.2023
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 12.09.2023
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Organizația Maritimă Internațională (OMI), cu sediul la Londra, este agenția specializată a Organizației Națiunilor Unite în domeniul navigației maritime comerciale internaționale și are ca scop principal elaborarea cadrului juridic, tehnic și organizatoric pentru asigurarea siguranței navigației, securității navelor și a instalațiilor portuare și prevenirii poluării atmosferice și a mediului marin de către nave. România este stat membru al acestei organizații ca urmare a aderării, prin Decretul Consiliului de Stat nr.114/1965, la Convenția de la Geneva din 1948 privind crearea OMI și în prezent este parte la toate convențiile internaționale principale privind siguranța maritimă, securitatea maritimă și prevenirea poluării de către nave, adoptate sub egida organizației.
În vederea realizării scopurilor sale, OMI organizează conferințe internaționale și sesiuni ale Adunării statelor membre și ale comitetelor sale, pentru adoptarea convențiilor maritime, codurilor și rezoluțiilor în materie.
Una dintre cele mai importante convenții privind siguranța navigației, adoptate de OMI, este Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (Convenția SOLAS 1974), la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 80/1979. Prevederile anexei la această convenție, care cuprinde reguli privind construcția, dotarea și operarea navelor maritime, sunt perfecționate continuu prin rezoluții de amendare, adoptate în cadrul sesiunilor Comitetului de siguranță maritimă (MSC) al OMI; menționăm că toate amendamentele intrate în vigoare pe plan internațional până în prezent, au fost implementate în legislația națională prin acte normative specifice.
În cadrul sesiunii 105 a MSC din anul 2022 au fost adoptate noi amendamente la Convenția SOLAS 1974 prin Rezoluția MSC.496(105).
Aceste amendamente constau în modificări și completări la unele părți ale Convenției SOLAS 1974, și anume:
- modificarea regulilor 42 și 43 din Partea D a Capitolului II-1 (Construcție – structură, compartimentare și stabilitate, mașini și instalații electrice),
- modificarea regulii 6 din Partea B a Capitolului III(Mijloace și dispozitive de salvare),
- înlocuirea Capitolului IV(Radiocomunicații),
- modificarea regulilor 5 și 19-1 din Capitolului V(Siguranța navigației),
- înlocuirea modelele existente pentru Certificatul de siguranță pentru nava de pasageri, Certificatul de siguranță a echipamentului pentru nava de mărfuri, Certificatul de siguranță radio pentru nava de mărfuri, Certificatul de siguranță pentru nava nucleară de pasageri, Certificatul de siguranță pentru nava nucleară de mărfuri, inclusiv listele asociate referitoare la echipamentul pentru siguranța navei de pasageri (Formularul P), siguranța navei de mărfuri (Formularul E), siguranța radio a navei de mărfuri (Formularul R) şi siguranța navei de mărfuri (Formularul C), conținute în apendicele la anexă.
Întrucât la 1 iulie 2023 au fost îndeplinite condițiile de acceptare a amendamentelor la Convenția SOLAS 1974 adoptate prin Rezoluția MSC.436(99) (prin așa-numita procedură de acceptare tacită), în conformitate cu prevederile specifice ale acestei convenții precizate în rezoluție, respectivele amendamente vor intra în vigoare pe plan internațional la 1 ianuarie 2024.
În temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii asigură ducerea la îndeplinire a obligațiilor ce revin statului din acordurile și convențiile internaționale din domeniul său de activitate, la care România este parte.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
Atasamente
Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții “Modernizarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice în Portul Constanța – etapa a II-a”
Data publicării: 31.08.2023
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 06.09.2023
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Prin realizarea lucrărilor de modernizare a infrastructurii de distribuție a energiei electrice în Portul Constanța – etapa a II-a, CN APM SA Constanța va îndeplini următoarele obiective:
- asigurarea condițiilor optime pentru exploatare și mentenanță;
- creșterea gradului de siguranță în alimentarea consumatorilor;
- reducerea consumului propriu tehnologic (CPT);
- dezvoltarea sistemului SCADA care oferă posibilitatea conducerii prin dispecer a instalațiilor electrice;
- up-gradarea și extinderea sistemelor de telegestiune a energiei electrice existente care va permite monitorizarea tuturor sistemelor de măsurare a consumurilor de energie electrica activă, reactivă (inductivă și capacitivă) precum și putere electrică pe liniile electrice și la toți consumatorii de energie electrică din zona Portului Constanța.
Pentru realizarea obiectivului de investiții, se prevăd următoare lucrări principale:
- Modernizarea posturilor de transformare existente, aflate în gestiunea CN APM SA Constanța: echipamente de medie tensiune și joasă tensiune, construcții civile (după caz);
- Construirea de posturi de transformare noi pentru alimentarea consumatorilor la nivel de tensiune 0,4 kV, în zonele în care rețeaua de distribuție este slab dezvoltată și/sau puncte de conexiuni noi (în continuare “posturi de transformare”), necesare alimentării în perspectivă a unor mari consumatori de energie și de posturi de transformare noi de 20/6 kV pentru alimentarea consumatorilor care vor utiliza în continuare 6 kV la echipamentele proprii (utilaje de operare, poduri descărcătoare);
- Provizorate ce vor fi realizate în vederea asigurării continuității în alimentarea cu energiei electrică a consumatorilor;
- Sistematizarea și trecerea rețelei de cabluri de distribuție de la tensiunea de 6 kV la 20 kV aferentă posturilor de transformare ce fac obiectul proiectului, în port Constanța Nord și sistematizarea, înlocuirea și extinderea rețelei de cabluri existente de 20 kV aferentă posturilor de transformare ce fac obiectul proiectului, în zona Port Sud (Agigea);
- Modernizarea și realizarea de prize de cheu alimentate din posturile de transformare proiectate/modernizate, inclusiv înlocuirea/prevederea cablurilor de joasă tensiune aferente;
- Modernizarea și extinderea rețelei de distribuție joasă tensiune existentă;
- Execuția de lucrări în Stațiile de transformare Port III (trecerea de la 6 kV la 20 kV prin înlocuirea celulelor și cablurilor, înlocuire sau menținere transformatoare de putere, înlocuire transformatoare servicii proprii și grupuri tratare neutru), Port IV (modificare destinații celule 20 kV) și Port VI (extindere bare colectoare și montarea de noi celule de 20 kV în spațiile de rezervă);
- Lucrări de modernizare și extindere a iluminatului stradal și din zonele operaționale;
- Înlocuire sau montare de paratrăsnete, inclusiv refacerea instalațiilor de legare la pământ pentru clădiri aparținând CN APM SA;
- Montarea de surse regenerabile, inclusiv stații de încărcare vehicule electrice;
- Dispecerizarea funcționării sistemului electroenergetic din zona de Nord a Portului Constanța și din zona Port Sud (Agigea), prin dezvoltarea/reconfigurarea sistemului SCADA centralizat, care este în curs de implementare în cadrul etapei I de modernizare a rețelei de distribuție a energiei electrice;
- Modernizarea și extinderea sistemelor existente de telegestiune a consumurilor de energie electrică pentru posturile de transformare ce fac obiectul proiectului;
- Lucrări de construcții aferente lucrărilor de mai sus.
Lucrările propuse vor asigura o soluție funcțională, dar și cu posibilitate de extindere în vederea continuării investițiilor pe proiecte separate
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include: