Proiectul de Lege privind reorganizarea unor instituții publice care funcționează în subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii
Data publicării: 19.09.2022
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 28.09.2022
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Având în vedere aspectele prezentate la punctul anterior, proiectul de act normativ propune adoptarea de măsuri care să genereze o creștere rapidă a contribuţiei reale a entităților prezentate la îmbunătăţirea parametrilor economiei româneşti şi la echilibrarea bugetului de stat, prin:
1. Înfiinţarea Regiei Autonome ”Autoritatea Rutieră Română”, persoană juridică română, cu sediul în municipiul Bucureşti, bd. Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1, care va funcționa ca regie autonomă de interes public național, sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară, prin reorganizarea Autorității Rutiere Române, instituţie publică care se desfiinţează.
Principalele modificări privind înființarea Regiei Autonome ”Autoritatea Rutieră Română”, prevăzute în prezentul proiect de act normativ, vizează următoarele:
Regia Autonomă ”Autoritatea Rutieră Română” se substituie în toate drepturile și obligațiile Autorității Rutiere Române.
Regia Autonomă ”Autoritatea Rutieră Română”, în calitate de organism tehnic specializat al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii va avea ca obiect de activitate:
a. a) exercitarea, atribuțiilor de autoritate competentă în domeniul transporturilor rutiere prevăzute în Ordonanța Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, cu modificările și completările ulterioare, în condițiile desemnării și delegării de competene de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii;
b. b) exercitarea, atribuțiilor de autoritate competentă în domeniul gestionării siguranţei circulaţiei pe reţeaua rutieră în condițiile prevăzute in Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, cu modificările și completările ulterioare;
c. c) exercitarea, atribuțiilor de autoritate competentă în domeniul atribuirii electronice și a distribuirii autorizațiilor de transport rutier internațional de marfă, prin preluarea atribuțiilor operatorului SIAE – Autoritatea pentru Digitalizarea României, astfel cum sunt stabilite în Hotărârea Guvernului nr. 1173/2003 privind atribuirea electronică şi distribuirea autorizaţiilor de transport rutier internaţional de marfă;
d. d) exercitarea atribuțiilor de autoritate competentă în domeniul transporturilor rutiere, altele decât cele prevăzute la lit. a) – c), stabilite în sarcina sa prin legi, ordonanțe sau hotărâri ale Guvernului.
Personalul Autorității Rutiere Române va fi preluat de Regia Autonomă ”Autoritatea Rutieră Română”, în condiţiile legii. Până la încheierea contractului colectiv de muncă al Regiei Autonome ”Autoritatea Rutieră Română” personalul prevăzut la alin. (1) va beneficia de drepturile de salarizare şi de celelalte drepturi de personal prevăzute în contractul colectiv de muncă al Autorității Rutiere Române, corespunzătoare posturilor pe care urmează a le ocupa, precum şi de alte drepturi prevăzute în legislaţia în vigoare.
Finanţarea Regiei Autonome ”Autoritatea Rutieră Română” se realizează integral din venituri proprii, fonduri externe nerambursabile și alte surse legal constituite.
Veniturile proprii ale Regiei Autonome ”Autoritatea Rutieră Română” se constituie din:
a. a) efectuarea de activităţi specifice pentru exercitarea atribuțiilor de organism tehnic specializat;
b. b) producerea şi valorificarea unor produse din activităţi proprii şi conexe, închirieri, prestaţii editoriale sau tipografice, exploatarea unor bunuri pe care le au în administrare, precum și alte prestări de servicii;
c. c) fondurile alocate şi/sau rambursate de către organismele Uniunii Europene pentru acoperirea unor cheltuieli aferente îndeplinirii obiectului de activitate.
(3) Bugetul de venituri şi cheltuieli al Regiei Autonome ”Autoritatea Rutieră Română” se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii, la propunerea consiliului de administrație, regia fiind exceptată de la aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare.
Pentru prestarea activităților specifice pentru exercitarea atribuțiilor de organism tehnic specializat, Regia Autonomă ”Autoritatea Rutieră Română” percepe tarife, care se aprobă de către consiliul de administrație al Regiei Autonome ”Autoritatea Rutieră Română”, prin hotărâre, potrivit reglementărilor în vigoare.Tarifele pentru producerea şi valorificarea unor produse din activităţi proprii şi conexe, închirieri, prestaţii editoriale sau tipografice, exploatarea unor bunuri pe care le au în administrare, precum și alte prestări de servicii se aprobă de către consiliul de administrație al Regiei Autonome ”Autoritatea Rutieră Română”, prin hotărâre, potrivit reglementărilor în vigoare.
În scopul eficientizării activității de atribuire electronică şi de distribuire a autorizaţiilor de transport rutier internaţional de marfă, prin preluarea de către Regia Autonomă ”Autoritatea Rutieră Română” a atribuțiilor stabilite pentru Autoritatea pentru Digitalizarea României, se modifică în mod corespunzător Hotărârea Guvernului nr. 1173/2003 privind atribuirea electronică şi distribuirea autorizaţiilor de transport rutier internaţional de marfă, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
1. Reorganizarea Autorității Feroviare Române – AFER și Autorității de Siguranță Feroviară Română – ASFR ca regii autonome cu personalitate juridică distinctă, simplificarea circuitului birocratic, fluidizarea deciziei, independența în ceea ce privește organizarea și procesul decizional, astfel:
· Autoritatea Feroviară Română – AFER, regie autonomă cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, finanțată integral din venituri proprii, prin preluarea activităților și personalului aferent din cadrul Organismului Notificat Feroviar Român – ONFR suplimentar față de activitățile desfășurate în prezent.
· Autoritatea de Siguranță Feroviară Română – ASFR, regie autonomă cu rol de autoritate națională de siguranță, cât și preluarea activităților și personalului din cadrul OLFR. având personalitate juridică, finanțată integral din venituri proprii.
Argumente în aplicarea propunerii de reorganizare a celor două instituții:
· În fiecare stat membru al UE există o autoritate națională de siguranță, în majoritatea cazurilor de sine stătătoare sau în cadrul ministerului de resort. Astfel se va elimina ambiguitatea creată de actuala formă de organizare, respectiv de funcționarea unei autorități (de siguranță feroviară-ASFR) în cadrul altei autorități (feroviare-AFER), fiind în același timp independente una de alta și subordonate organizatoric în același timp);
· Toate atribuțiile din statele membre UE privind siguranța feroviară și interoperabilitatea sistemului feroviar sunt exercitate de către autoritățile naționale de siguranță, fapt reieșit din documentele Comisiei Europene emise pentru sistemul de transport feroviar;
· În conformitate cu prevederile art. R17 din Capitolul R4 din Anexa 1 la Decizia nr. 768/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 iulie 2008, privind un cadru comun pentru comercializarea produselor și de abrogare a Deciziei 93/465/CEE a Consiliului, precum și prevederile art. 29 alin. (2) din HG nr. 108/2020 privind interoperabilitatea sistemului feroviar, „organismul de evaluare a conformității trebuie înființat în temeiul legislației naționale și trebuie să aibă personalitate juridică”.
Acest nou mod de organizare va conduce la:
a. o activitate mai suplă a acestor două entități reorganizate, care vor avea responsabilitate juridică în activitățile pe care le prestează;
b.
c. activitățile prestate de către AFER și ASFR nu vor conduce la o creștere a tarifelor pentru activitățile prestate, necrescând povara economică pentru operatorii economici din sistemul feroviar și cu metroul;
d. implementarea unei digitalizări a proceselor de depunere și prelucrare a documentelor care vor sta la baza emiterii documentelor specifice de către cele două instituții nou create, inclusiv pentru procesul de tarifare.
e. atribuțiile Organismului de Licențe Feroviare Române – OLFR, inclusiv personalul aferent vor fi preluate și exercitate de către ASFR.
Înființarea Regiei Autonome ”Autoritatea Navală Română”, cu sediul în municipiul Constanţa, incinta Port Constanţa, numărul 1, clădirea Autorităţii Navale Române, ca persoană juridică română de interes public national, sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, ce funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară, prin reorganizarea Autorității Navale Române, instituţie publică care se desfiinţează.
Potrivit propunerii de act normativ, Regia Autonomă ”Autoritatea Navală Română” se substituie în toate drepturile și obligațiile Autorității Navale Române.
Totodată, prin proiectul de act normativ se dispune că Regia Autonomă ”Autoritatea Navală Română” este organismul tehnic de specialitate care funcționează sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în domeniul siguranţei navigaţiei şi al securităţii navelor, desemnat să asigure în principal atribuțiile Autorității Navale Române, stabilite prin actele constitutive mai sus menționate.
Menționăm faptul că personalul Autorității Navale Române va fi preluat de Regia Autonomă ”Autoritatea Navală Română”, în condiţiile legii. Până la încheierea contractului colectiv de muncă al Regiei Autonome ”Autoritatea Navală Română” personalul prevăzut la alin. (1) va beneficia de drepturile de salarizare şi de celelalte drepturi de personal prevăzute în contractul colectiv de muncă al Autorității Navale Române, corespunzătoare posturilor pe care urmează a le ocupa, precum şi de alte drepturi prevăzute în legislaţia în vigoare.
În ceea ce privește sursele de finanțare ale Regiei Autonome ”Autoritatea Navală Română”, acestea se constituie din venituri proprii, fonduri externe nerambursabile și alte surse legal constituite.
Pentru activităţile pe care le efectuează în scopul îndeplinirii obligaţiilor ce revin statului în temeiul prevederilor unor convenţii şi acorduri internaţionale la care România este parte, Regia Autonomă ”Autoritatea Navală Română” poate primi fondurile necesare acoperirii cheltuielilor, de la bugetul de stat, prin bugetul MTI.
Date fiind specificul activității Regiei Autonome ”Autoritatea Navală Română” și eventualele particularități ale acesteia prin raportare la activitățile desfășurate cu titlu general de alte regii autonome, se propune ca bugetul de venituri şi cheltuieli al acesteia să se aprobe prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii, la propunerea consiliului de administrație. Totodată, se propunerea instituirea unei derogări de la aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare.
Prin măsurile propuse, se are în vedere creșterea capacității Regiei Autonome ”Autoritatea Navală Română” de a atrage, utiliza, reține și motiva resursa umană de specialitate, în vederea oferirii de servicii publice mai bune și, totodată, în vederea aducerii la îndeplinire a obligațiilor ce revin statului din acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte în ceea ce privește siguranța navigației și securitatea navei.
III. Prin proiectul de act normativ se propune înființarea Regiei Autonome ”Centrul Român pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului din Transporturi Navale – CERONAV”, denumită în continuare Regia Autonomă ”CERONAV” , ca persoană juridică română de interes public national, sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, ce funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară, prin reorganizarea Centrului Român pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului din Transporturi Navale – CERONAV, denumită în continuare CERONAV, instituţie publică care se desfiinţează.
Potrivit propunerii de act normativ, Regia Autonomă ”CERONAV” se substituie în toate drepturile și obligațiile CERONAV.
Totodată, prin proiectul de act normativ se dispune că Regia Autonomă ”CERONAV” este organismul tehnic de specialitate care funcționează sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în domeniul pregătirii profesionale şi perfecţionării personalului navigant, desemnat să asigure în principal atribuțiile CERONAV, stabilite prin actele constitutive mai sus menționate.
Menționăm faptul că personalul CERONAV va fi preluat de Regia Autonomă ”CERONAV”, în condiţiile legii. Până la încheierea contractului colectiv de muncă al Regiei Autonome ”CERONAV” personalul prevăzut la alin. (1) va beneficia de drepturile de salarizare şi de celelalte drepturi de personal prevăzute în contractul colectiv de muncă al CERONAV, corespunzătoare posturilor pe care urmează a le ocupa, precum şi de alte drepturi prevăzute în legislaţia în vigoare.
În ceea ce privește sursele de finanțare ale Regiei Autonome ” CERONAV”, acestea se constituie din venituri proprii, fonduri externe nerambursabile și alte surse legal constituite.
Prin măsurile propuse, se are în vedere creșterea capacității Regiei Autonome ”CERONAV” de a atrage, utiliza, reține și motiva resursa umană de specialitate, în vederea creșterii calității sistemului de pregătire profesională și perfecționare a personalului navigant și, totodată, în vederea oferirii de servicii publice mai bune.
Pentru toate Regiile create prin transformarea Autorităților menționate din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii propunem aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli prin Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii, având în vedere independența, flexibilitatea și adaptabilitatea la condițiile concrete ale pieței financiare și de transport.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
· Instrument motivare
· Textul complet al proiectului actului respectiv
Atasamente
Proiectul de Ordin al viceprim-ministrului, ministrul transporturilor și infrastructurii pentru aprobarea formei și conținutului raportului de inspecție pentru agențiile de furnizare navigatori
Data publicării: 5.09.2022
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 15.09.2022
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Legea nr. 214/2015 pentru ratificarea Convenției privind munca în domeniul maritim (MLC 2006), adoptată la 23 februarie 2006 la Geneva, la cea de-a 94-a sesiune a Organizației Internaționale a Muncii, precum şi a Amendamentelor din 2014 la Convenția privind munca în domeniul maritim (MLC 2006), aprobate în cadrul celei de-a 103-a sesiuni a Organizației Internaționale a Muncii la Geneva la 11 iunie 2014, cu completările ulterioare, instituie un sistem eficace de securitate financiară pentru a proteja drepturile navigatorilor în cazul abandonării lor și de a acorda despăgubiri pentru cererile contractuale în caz de deces sau incapacitate pe termen lung a navigatorilor ca urmare a unui accident de muncă, a unei boli profesionale sau a unui risc profesional.
Având în vedere că este necesar a fi consolidat şi optimizat sistemul existent privind condițiile de muncă, sănătatea şi securitatea în muncă, precum şi protecţia socială a lucrătorilor din sectorul transportului maritim, sector predominant transfrontalier, în raport cu noul cadru de reglementare ce vizează contractele de muncă, orele de muncă, repatrierea, protecția sănătății și siguranței, asistența medicală, dezvoltarea competențelor și a carierelor navigatorilor, creat ca urmare a intrării în vigoare a MLC 2006 şi a amendamentelor din 2014 la aceasta, incluzând modificările aduse prin Directiva (UE) 2018/131 Consiliului din 23 ianuarie 2018 de punere în aplicare a Acordului încheiat între Asociația Armatorilor din Comunitatea Europeană (ECSA) și Federația Europeană a Lucrătorilor din Transporturi (ETF) pentru modificarea Directivei 2009/13/CE în conformitate cu modificările din 2014 la Convenția privind munca din domeniul maritim din 2006, astfel cum au fost aprobate de Conferința Internațională a Muncii la 11 iunie 2014,
Luând în considerare prevederile art. 15 alin. (5) din secțiunea a 5-a a Capitolului III din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 50/2022 pentru reglementarea muncii în domeniul maritim care stipulează că forma și conținutul raportului de inspecție pentru agențiile de furnizare navigatori se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii,
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii prin Autoritatea Navală Română are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a asigura dreptul navigatorilor la condiții de muncă decente și să contribuie la crearea condițiilor de concurență loială pentru agențiile de furnizare navigatori.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
· Instrument motivare
· Textul complet al proiectului actului respectiv
· Anexa
Proiectul de Ordin al viceprim-ministrului, ministrul transporturilor și infrastructurii pentru publicarea acceptării amendamentelor la Convenția internațională privind controlul sistemelor antivegetative dăunătoare utilizate la nave, 2001, adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MEPC.331(76) a Comitetului pentru protecția mediului marin din 17 iunie 2021
Data publicării: 5.09.2022
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 15.09.2022
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Organizația Maritimă Internațională (OMI), cu sediul la Londra, este agenţia specializată a Organizaţiei Națiunilor Unite în domeniul navigației maritime comerciale internaționale și are ca scop principal elaborarea cadrului juridic, tehnic și organizatoric pentru asigurarea siguranței navigației, securității navelor și a instalațiilor portuare și prevenirii poluării atmosferice şi a mediului marin de către nave. România este stat membru al acestei organizații ca urmare a aderării, prin Decretul Consiliului de Stat nr.114/1965, la Convenția de la Geneva din 1948 privind crearea OMI și în prezent este parte la toate convențiile internaționale principale privind siguranța maritimă, securitatea maritimă și prevenirea poluării de către nave, adoptate sub egida organizației.
În vederea realizării scopurilor sale, OMI organizează conferințe internaționale și sesiuni ale Adunării statelor membre și ale comitetelor sale, pentru adoptarea convențiilor maritime, codurilor și rezoluțiilor în materie.
România a aderat la Convenția internațională privind controlul sistemelor antivegetative dăunătoare utilizate la nave, 2001 (Convenția AFS), adoptată la Conferința Organizației Maritime Internaționale la Londra la 5 octombrie 2001, prin Legea nr.585/2004. Această lege a intrat în vigoare la data de 25 iunie 2005.
În conformitate cu prevederilor art. 2 din această lege, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a avut obligația de a elabora normele metodologice de punere în aplicare a convenției internaționale în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii.
Normele metodologice de punere în aplicare a Convenției internaționale privind controlul sistemelor antivegetative dăunătoare utilizate la nave, 2001 (Convenția AFS) au fost elaborate de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, cu respectarea prevederilor textului de bază al convenției, al anexelor la aceasta și ale instrucțiunilor special elaborate în cadrul Organizației Maritime Internaționale și adoptate prin trei rezoluții ale Comitetului pentru Protecția Mediului Marin și au fost în vigoare prin Hotărârea Guvernului nr.196 din 9 februarie 2006.
În conformitate cu art. 38(a) din Convenţia privind crearea OMI, referitor la funcţiile conferite Comitetului pentru protecţia mediului marin (MEPC) prin convenţiile internaţionale pentru prevenirea şi controlul poluării marine, acest comitet poate adopta rezoluţii prin care se modifică textul convenţiilor sau anexelor la acestea.
În cadrul sesiunii a șaptezeci și şasea a MEPC a fost adoptată la 17 iunie 2021 rezoluția MEPC.331(76), care face obiectul prezentului proiect de Ordin și care aduce amendamente la Anexa 1 – Controale asupra sistemelor antivegetative, precum și la Anexa 4 – Cerințe privind inspecțiile și certificarea pentru sistemele antivegetative, (modificarea/completarea acesteia, respectiv a Apendicelui 1 la Anexa 4 – Forma corespunzătoare modelului Certificatului Internațional pentru Sistemul Antivegetativ). Astfel, în 2021, MEPC a adoptat aceste amendamente pentru a include controalele asupra biocidului cibutrin.
Conform punctului 2 din rezoluție, termenul pentru acceptarea tacită a acestor amendamente a fost 1 iulie 2022. România nu a formulat niciun fel de obiecţiuni la acestea şi nici OMI nu a comunicat depunerea unor obiecţiuni până la această dată, astfel că amendamentele adoptate vor intra în vigoare, potrivit prevederilor punctului 3 din rezoluţie, la data de 01 ianuarie 2023, în conformitate cu articolul 16(2)(f)(ii) și (iii) din Convenţia AFS.
În concordanță cu prevederile art. 32, coroborate cu prevederile art. 24 alin.(1), din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, textele modificărilor la tratatele la care România este parte, trebuie să fie publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
În temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii asigură ducerea la îndeplinire a obligațiilor ce revin statului din acordurile și convențiile internaționale din domeniul său de activitate, la care România este parte.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
· Instrument motivare
· Textul complet al proiectului actului respectiv
· Anexa
· Anexa
Proiectul de Ordin al viceprim-ministrului, ministrul transporturilor și infrastructurii pentru publicarea acceptării amendamentelor la Convenția internațională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare și efectuare a serviciului de cart, adoptată la Londra la 7 iulie 1978 (STCW 1978), așa cum a fost amendată, adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.486(103) a Comitetului de siguranță maritimă din 13 mai 2021
Data publicării: 5.09.2022
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 13.09.2022
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Prin Legea nr. 214/2015 pentru ratificarea Convenţiei privind munca în domeniul maritim (MLC 2006), adoptată la 23 februarie 2006 la Geneva, la cea de-a 94-a sesiune a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, precum şi a amendamentelor din 2014 la Convenţia privind munca în domeniul maritim (MLC 2006), aprobate în cadrul celei de-a 103-a sesiuni Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI), cu sediul la Londra, activează ca agenţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi se ocupă cu elaborarea cadrului juridic, tehnic şi organizatoric privind navigaţia maritimă în apele internaţionale. Prin reglementările adoptate, OMI stabileşte cerinţele minime care se impun navelor comerciale care efectuează voiaje internaţionale, privind siguranţa navigaţiei, securitatea navelor şi a porturilor şi protecţia mediului, precum şi cerinţele privind modul de certificare şi pregătire a echipajelor ce îşi desfăşoară activitatea la bordul acestora. România a devenit membră a acestei organizaţii prin Decretul nr. 114/1965 şi în această calitate este parte la toate convenţiile internaţionale majore privind siguranţa navigaţiei şi prevenirea poluării de către navele maritime.
În vederea realizării scopurilor sale, OMI organizează conferințe internaționale și sesiuni ale Adunării statelor membre și ale comitetelor sale, pentru adoptarea convențiilor maritime, codurilor și rezoluțiilor în materie.
Una dintre cele mai importante convenţii privind siguranţa navei şi a echipajului este Convenţia internaţională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart, adoptată la Londra la 7 iulie 1978 (STCW 1978), la care România a aderat prin Legea nr.107/1992. Prevederile acestei Convenții sunt perfecționate continuu prin rezoluții de amendare, adoptate în cadrul sesiunilor Comitetului de siguranță maritimă (MSC) ale OMI; menționăm că toate amendamentele adoptate până în prezent au fost implementate în legislația națională prin acte normative specifice.
În data de 13 mai 2021, prin Rezoluția MSC.486(103) a Comitetului de siguranță maritimă au fost adoptate noi amendamente la Convenția STCW 1978.
Aceste amendamente constau în introducerea în Capitolul I – Prevederi generale, respectiv regula I/1.1 a unei noi definiții și anume a termenului „înaltă tensiune”.
Acest termen apare de mai multe ori în Codul privind pregătirea, brevetarea/atestarea și efectuarea serviciului de cart (Codul STCW), fără a avea o definiție specifică.
Întrucât la 1 iulie 2022 au fost îndeplinite condițiile de acceptare a amendamentelor adoptate prin Rezoluția MSC.486(103) (prin așa numita procedură de acceptare tacită), în conformitate cu prevederile specifice ale Convenției STCW 1978 precizate în rezoluție, respectivele amendamente vor intra în vigoare pe plan internațional la 1 ianuarie 2023.
În temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 9 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 370/2021, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în calitatea sa de autoritate de stat în domeniul transportului maritim, elaborează și promovează acte normative și norme specifice aplicabile transportului maritim, urmărește aplicarea acestora și asigură ducerea la îndeplinire a obligațiilor ce revin statului din acordurile și convențiile internaționale la care România este parte.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
· Instrument motivare
· Textul complet al proiectului actului respectiv
· Anexa
· Anexa
Proiectul de Ordin al viceprim-ministrului, ministrul transporturilor și infrastructurii pentru publicarea acceptării amendamentelor la Partea A din Codul privind pregătirea, brevetarea/atestarea și efectuarea serviciului de cart (Codul STCW), adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.487(103) a Comitetului de siguranță maritimă din 13 mai 2021
Data publicării: 5.09.2022
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 15.09.2022
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Organizația Maritimă Internațională (OMI), cu sediul la Londra, activează ca agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite și se ocupă cu elaborarea cadrului juridic, tehnic și organizatoric privind navigația maritimă în apele internaționale. Prin reglementările adoptate, OMI stabilește cerințele minime care se impun navelor comerciale care efectuează voiaje internaționale, privind siguranța navigației, securitatea navelor și a porturilor şi protecția mediului, precum și cerințele privind modul de certificare și pregătire a echipajelor ce își desfășoară activitatea la bordul acestora. România a devenit membră a acestei organizații prin Decretul nr. 114/1965 și în această calitate este parte la toate convențiile internaționale majore privind siguranța navigației și prevenirea poluării de către navele maritime.
În vederea realizării scopurilor sale, OMI organizează conferințe internaționale și sesiuni ale Adunării statelor membre și ale comitetelor sale, pentru adoptarea convențiilor maritime, codurilor și rezoluțiilor în materie.
Una dintre cele mai importante convenții privind siguranța navei și a echipajului este Convenția internațională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare și efectuare a serviciului de cart (Convenția STCW 1978), la care România a aderat prin Legea nr.107/1992. Prevederile acestei convenții sunt perfecționate continuu prin rezoluții de amendare.
Recunoscând importanța stabilirii standardelor de competentă obligatorii detaliate şi a altor prevederi obligatorii necesare să se asigure că întregul personal navigant este educat şi instruit corespunzător, experimentat adecvat, calificat și competent pentru îndeplinirea sarcinilor lor într-o manieră care asigură siguranța vieții, proprietatea și securitatea pe mare precum și protecția mediului marin, în anul 1995, prin Conferința Părților la Convenția STCW 1978, prevederile cuprinse în anexa la respectiva convenție au fost complet revizuite, ocazie cu care s-a introdus în Convenția STCW 1978 obligativitatea respectării noului Cod privind pregătirea, brevetarea/atestarea și efectuarea serviciului de cart (Codul STCW), adoptat la aceeași conferință.
Codul STCW a fost acceptat de România prin art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 122/2000, aprobată prin Legea nr. 20/2001.
Codul STCW este structurat în două părți: Partea A intitulată „Standardele obligatorii în ceea ce privește dispozițiile din anexa la Convenția STCW”, și, respectiv, Partea B, intitulată „ Recomandări orientative privitoare la prevederile Convenției STCW și ale anexei acesteia” care cuprinde recomandările orientative menite să ajute Părțile la convenție, precum și pe cei implicați în aplicarea sau impunerea măsurilor preconizate de aceasta pentru transpunerea efectivă și deplină a convenției în practică, într-o maniera uniformă.
Prevederile Codului STCW sunt perfecționate continuu prin rezoluții de amendare adoptate de Comitetul de siguranță maritimă (MSC) al OMI.
În anul 2021 Comitetul a adoptat noi amendamente la Partea A din Codul STCW prin Rezoluția MSC.487(103). Aceste amendamente au fost aduse la Capitolul I – Standarde referitoare la prevederi generale, în secțiunea A-I/1, la definiția ”Nivel operațional”.
Întrucât la 1 iulie 2022 au fost îndeplinite condițiile de acceptare a amendamentelor adoptate prin Rezoluția MSC.487(103) (prin așa numita procedură de acceptare tacită) în conformitate cu prevederile specifice ale Convenției STCW 1978 precizate în Rezoluție, respectivele amendamente vor intra în vigoare pe plan internațional la 1 ianuarie 2023.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
· Instrument motivare
· Textul complet al proiectului actului respectiv
· Anexa
· Anexa
Proiectul de Ordin al viceprim-ministrului, ministrul transporturilor și infrastructurii privind aprobarea mecanismelor și procedurilor cu privire la modalitatea de soluționare a oricărei cereri, plângeri sau a oricărui raport depus de orice persoană interesată, navigator ori organizație a navigatorilor sau de către armatorii interesați cu privire la activitatea agențiilor de furnizare navigatori
Data publicării: 5.09.2022
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 15.09.2022
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Legea nr. 214/2015 pentru ratificarea Convenției privind munca în domeniul maritim (MLC 2006), adoptată la 23 februarie 2006 la Geneva, la cea de-a 94-a sesiune a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, precum şi a Amendamentelor din 2014 la Convenţia privind munca în domeniul maritim (MLC 2006), aprobate în cadrul celei de-a 103-a sesiuni a Organizației Internaționale a Muncii la Geneva la 11 iunie 2014, cu completările ulterioare, se instituie un sistem eficace de securitate financiară pentru a proteja drepturile navigatorilor în cazul abandonării lor și a acorda despăgubiri pentru cererile contractuale în caz de deces sau incapacitate pe termen lung a navigatorilor ca urmare a unui accident de muncă, a unei boli profesionale sau a unui risc profesional.
Având în vedere că este necesar a fi consolidat şi optimizat sistemul existent privind condiţiile de muncă, sănătatea şi securitatea în muncă, precum şi protecţia socială a lucrătorilor din sectorul transportului maritim, sector predominant transfrontalier, în raport cu noul cadru de reglementare ce vizează contractele de muncă, orele de muncă, repatrierea, protecţia sănătăţii şi siguranţei, asistenţa medicală, dezvoltarea competenţelor şi a carierelor navigatorilor, creat ca urmare a intrării în vigoare a MLC 2006 şi a amendamentelor din 2014 la aceasta, incluzând modificările aduse prin Directiva (UE) 2018/131 Consiliului din 23 ianuarie 2018 de punere în aplicare a Acordului încheiat între Asociația Armatorilor din Comunitatea Europeană (ECSA) și Federația Europeană a Lucrătorilor din Transporturi (ETF) pentru modificarea Directivei 2009/13/CE în conformitate cu modificările din 2014 la Convenția privind munca din domeniul maritim din 2006, astfel cum au fost aprobate de Conferința Internațională a Muncii la 11 iunie 2014,
Luând în considerare prevederile art. 18 alin. (2) din Secțiunea a 5-a a Capitolului III din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 50/2022 pentru reglementarea muncii în domeniul maritim care stipulează că se stabilesc mecanisme și proceduri adecvate pentru soluționarea oricărei cereri, plângeri sau raport depus de orice persoană interesată, navigator ori organizație a navigatorilor sau armatorilor interesați cu privire la activitatea unei agenții de furnizare navigatori prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii,
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii prin Autoritatea Navală Română are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a asigura dreptul navigatorilor la condiții de muncă decente şi de a contribui la crearea condițiilor de concurență loială pentru agențiile de furnizare navigatori.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
· Instrument motivare
· Textul complet al proiectului actului respectiv
Proiectul de Ordin al viceprim-ministrului, ministrul transporturilor și infrastructurii pentru publicarea acceptării amendamentelor la Codul internaţional din 2011 privind programul intensificat de inspecţii efectuate cu ocazia inspecţiilor la vrachiere şi petroliere (Codul ESP 2011), adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluţia MSC.483(103) a Comitetului de siguranță maritimă din 13 mai 2021
Data publicării: 5.09.2022
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 15.09.2022
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI), înfiinţată prin Convenția de la Geneva din 1948, cu sediul la Londra, este instituţia specializată din sistemul Naţiunilor Unite în domeniul navigației maritime comerciale internaţionale şi are ca scop principal elaborarea cadrului juridic, tehnic şi organizatoric pentru asigurarea siguranţei navigaţiei, securității navelor şi a instalațiilor portuare şi prevenirii poluării mediului marin de către nave. România este stat membru al acestei organizații ca urmare a aderării, prin Decretul nr.114/1965, la Convenţia de la Geneva din 1948 privind crearea OMI şi în prezent este parte la toate convenţiile internaţionale principale privind siguranţa maritimă, securitatea maritimă şi prevenirea poluării mediului marin de către nave, adoptate sub egida organizației.
În vederea realizării scopurilor sale, OMI organizează conferințe internaționale și sesiuni ale Adunării statelor membre și ale comitetelor sale, pentru adoptarea convențiilor maritime, codurilor și rezoluțiilor în materie.
În vederea creșterii nivelului siguranţei maritime, precum şi a prevenirii poluării mediului marin de către nave, efectuarea unor inspecții tehnice la vrachiere şi petroliere, adecvate tipului constructiv și vechimii acestora, este de maximă importanță. Astfel, în anul 1993, Adunarea OMI a adoptat „Instrucţiunile privind programul intensificat de inspecţii efectuate cu ocazia inspecţiilor la vrachiere şi petroliere” prin rezoluția A.744(18), care, inițial, aveau caracter de recomandare. În anul 1996 aceste instrucțiuni au devenit obligatorii în temeiul Convenţiei internaţionale din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare (Convenţia SOLAS 1974), ca urmare a intrării în vigoare a amendamentelor la convenţie adoptate prin Rezoluţia nr.1 a Conferinţei din 1994. Respectivele instrucțiuni au fost amendate ulterior în repetate rânduri. Precizăm faptul că România a aderat la Convenţia SOLAS 1974 prin Decretul Consiliului de Stat nr. 80/1979 și că toate reglementările OMI menționate anterior au fost implementate în legislația națională prin acte normative specifice.
În anul 2011, Adunarea OMI, recunoscând faptul că, din cauza numeroaselor amendamente aduse rezoluției A.744(18), a devenit necesară revizuirea completă a acestor instrucțiuni pentru a se garanta aplicarea efectivă a dispozițiilor acestora și pentru a se păstra nivelul de siguranță cel mai ridicat posibil în practică, a adoptat un nou cod, cu titlul ,,Codul internațional din 2011 privind programul intensificat de inspecţii efectuate cu ocazia inspecţiilor la vrachiere şi petroliere (Codul ESP 2011)” prin rezoluția A.1049(27), care înlocuiește respectivele instrucțiuni. Codul ESP 2011 are deci un caracter obligatoriu și este aplicabil de la 1 ianuarie 2014, odată cu intrarea în vigoare la aceeași dată a amendamentelor la Convenția SOLAS 1974 adoptate prin rezoluția MSC.325(90), care au fost acceptate de România prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1131/2013.
Codul ESP 2011 a fost acceptat de România prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1352/2013, iar rectificarea adusă Rezoluţiei A.1049(27) prin documentul A 27/Rez.1049/Corr.2 al Organizaţiei Maritime Internaţionale din 17 iunie 2014 a fost implementată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1395/2014.
Codul ESP 2011 a fost amendat ulterior prin Rezoluţia MSC.371(93) din 22 mai 2014, Rezoluţia MSC.381(94) din 21 noiembrie 2014, Rezoluţia MSC.405(96) din 19 mai 2016, Rezoluţia MSC.412(97) din 25 noiembrie 2016, precum şi Rezoluţia MSC.461(101) din 13 iunie 2019 prin care s-a înlocuit integral textul Codului ESP 2011. Aceste amendamente au fost implementate în legislaţia naţională prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1041/2015, Ordinul ministrului transporturilor nr. 1417/2016, Ordinul ministrului transporturilor nr. 409/2018, precum şi Ordinul ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor nr. 2193/2020.
Prin Rezoluţia MSC.483(103) din 13 mai 2021 au fost adoptate noi amendamente la Anexa 2 (Cerințe minime privind măsurătorile de grosime efectuate cu ocazia inspecției de reînnoire la petrolierele cu dublu corp) a Părţii A din Anexa B la Codul ESP 2011.
Întrucât la 1 iulie 2022 au fost îndeplinite condiţiile de acceptare a amendamentelor la Codul ESP 2011 adoptate prin Rezoluţia MSC.483(103) (prin aşa-numita procedură de acceptare tacită) în conformitate cu prevederile specifice ale Convenţiei SOLAS 1974 precizate în rezoluţie, respectivele amendamente vor intra în vigoare pe plan internaţional la 1 ianuarie 2023.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
· Instrument motivare
· Textul complet al proiectului actului respectiv
· Anexa
· Anexa
Proiectul de Ordin al viceprim-ministrului, ministrul transporturilor și infrastructurii pentru aprobarea extinderii activității la Regia Autonomă ”Administrația Fluvială a Dunării de Jos” Galați
Data publicării: 5.9.2022
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 8.09.2022
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Regimul navigaţiei pe Dunăre este reglementat de Convenţia despre regimul navigaţiei pe Dunăre (Convenţia Dunării), semnată la Belgrad la 18 august 1948 (ratificată prin Decretul nr. 298/1948).
În conformitate cu prevederile art. 23 din Convenția Dunării, navigația pe sectorul de Dunăre cuprins între rada portului Sulina şi Brăila (km 175) se efectuează conform Regulilor de navigație stabilite de Administrația Fluvială Specială, care inițial a fost formată din reprezentanții României și ai fostei URSS. Prin Protocolul din 18 iunie 1957, încheiat între Guvernul României și Guvernul URSS, la care a devenit succesor Ucraina, Guvernul URSS a remis părții române toate bunurile și funcțiile fostei Administrații Speciale mixte.
Astfel că, Regia Autonomă „Administraţia Fluvială a Dunării de Jos” Galaţi (AFDJ RA Galați) a fost înfiinţată pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor art. 3, 20, 23 şi 31 din Convenţia Dunării, prin HG nr. 492/2003 privind organizarea şi funcţionarea Regiei Autonome „Administraţia Fluvială a Dunării de Jos” Galaţi.
Conform art. 2 și art. 5 din HG nr. 492/2003, AFDJ RA Galați îndeplineşte funcţia de autoritate de căi navigabile pe sectorul românesc al Dunării de la intrarea în ţară la km 1.075 până la ieşirea în Marea Neagră, pe braţul Sulina, în rada Sulina, pe braţele navigabile ale Dunării, Borcea, Bala, Măcin, Vâlciu, Caleia, pe braţul Chilia cu braţele secundare, pe braţul Sfântul Gheorghe cu canalele de rectificare şi pe braţele secundare ale Canalului Sulina, denumite Dunărea Veche.
În calitatea sa de autoritate de căi navigabile şi în conformitate cu prevederile Convenţiei Dunării, AFDJ RA Galați are ca obiect de activitate asigurarea adâncimilor minime de navigaţie prin dragaje de întreţinere, asigurarea semnalizării costiere şi plutitoare, efectuarea de măsurători topohidrografice, efectuarea de lucrări de construcţii şi reparaţii construcţii hidrotehnice pentru asigurarea condiţiilor de navigaţie, asigurarea efectuării pilotajului navelor maritime pe sectorul Dunării cuprins între rada Sulina şi Brăila şi în porturile situate pe acest sector, denumit în continuare Dunăre cu caracter maritim, punerea la dispoziţie tuturor utilizatorilor a infrastructurii de transport naval, precum şi ducerea la îndeplinire a unor obligaţii ce revin statului român din convenţiile şi acordurile internaţionale la care România este parte şi care i-au fost încredinţate prin delegare de competenţă de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.
2. Potrivit art. 110 și art. 111 din OG nr. 42/1997 privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare:
”Art. 110 – Pilotajul navelor maritime în porturi şi pe căi navigabile interioare este serviciu de siguranţă şi se efectuează sub controlul statului pentru toate navele, indiferent de pavilionul pe care acestea îl arborează, în mod nediscriminatoriu privind durata, calitatea şi tarifele practicate.
Art. 111. – Prin serviciul de pilotaj se asigură desfăşurarea în condiţii de siguranţă a navigaţiei navelor în porturi şi pe căi navigabile interioare, prin intermediul unei persoane calificate şi autorizate în acest sens, denumită în continuare pilot, şi al unor mijloace specializate”.
Totodată, potrivit art. 51 alin. (1) și (3) din OG nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare și OMTIC nr. 991/2020 pentru stabilirea porturilor şi a căilor navigabile interioare pentru care serviciul de pilotaj al navelor maritime şi fluviomaritime este obligatoriu şi a modului de derulare a acestui serviciu: Pilotajul navelor maritime şi fluviomaritime pe sectorul de Dunăre cuprins între rada portului Sulina şi Brăila (km 175), manevrele de intrare/ieşire în/din porturile Sulina, Tulcea, Galaţi şi Brăila, precum şi pilotajul în aceste porturi se desfăşoară în conformitate cu prevederile Convenţiei Dunării și se asigură de către AFDJ RA Galaţi prin corpul propriu de piloţi.
3. Având în vedere situația generată de agresiunea militară rusă din Ucraina, cu o evoluţie a situaţiei într-o continuă dinamică, pentru deblocarea și tranzitul în condiții optime a navelor care staționează în rada Sulina, numărul de intrări/ieșiri în/din Canalul Sulina, pilotajul navelor maritime și fluviomaritime pe sectorul de Dunăre cu caracter maritim este condiționat de corpul propriu de piloți maritimi ai AFDJ RA Galați.
Menționăm faptul că numărul maxim de nave care au tranzitat Canalul Sulina într-o lună, a fost de 399 nave, dintre care 202 nave intrate, respectiv 197 nave ieșite și a fost înregistrat în luna mai 2022 (31 zile).
În luna iunie 2022 (30 zile) numărul de nave care au tranzitat Canalul Sulina a fost de 385 nave, dintre care 193 nave intrate, respectiv 192 nave ieșite iar în luna iulie 2022 (31 zile), Canalul Sulina a fost tranzitat de 397 nave, dintre care 189 nave intrate, respectiv 208 nave ieșite.
Rezultă că numărul maxim de nave intrate-ieșite înt-o zi prin gura Canalului Sulina a fost de 13 nave, în cazul ultimelor luni în discutie. Acest fapt s-a putut realiza numai datorită faptului că unii piloți au fost de acord să efectueze ore suplimentare, fiind prezenți și în tura liberă.
La această dată, corpul de piloți ai AFDJ RA Galați este alcătuit din 36 piloți (dintre care 13 sunt cu vârsta între 61-65 ani și 4 au peste 65 ani). Mai mult decât atât, din numărul de piloți maritimi disponibili, 4 piloți sunt implicați în activitatea de pilotare nave tehnice, care deservește construcția podului suspendat peste Dunăre din zona Galați – Brăila.
Astfel cum am menționat, pilotajul navelor maritime și fluviomaritime pe sectorul de Dunăre cu caracter maritim este un serviciu de siguranță. Prin suprasolicitarea piloților, pentru o perioadă îndelungată de timp, prin nerespectarea timpului de odihnă necesar se poate crea o stare de oboseală permanentă care în final poate duce la apariția de evenimente de navigație, cu efecte periculoase asupra siguranței infrastructurii de transport naval și/sau a navelor ce sunt angajate în trafic.
Piloții maritimi trebuie să acționeze cu deplină integritate, fără presiune comercială, pentru a putea realiza siguranța, securitatea și sustenabilitatea ecologică a serviciului astfel că, pentru deblocarea și tranzitul în condiții optime a navelor care staționează în rada Sulina este necesară extinderea activității de pilotaj prin suplimentarea corpului propriu de piloți ai AFDJ RA Galați cu un număr de 16 posturi de pilot maritim.
Totodată, trebuie majorat și numărul de personal navigant care deservește activitatea de pilotaj 24h/24h, ceea ce implică suplimentarea organigramei și a statului de funcții cu 10 posturi personal navigant.
Toate aceste aspecte au fost analizate în ședința Consiliului de Administrație al AFDJ RA Galați din data de 31.08.2021 și, prin hotărâre CA, a fost aprobată suplimentarea numărului total de posturi, în anul 2022, de la 748 la 774, modificarea organigramei existente și a statului de funcții.
În considerarea importanței deosebite a serviciului de siguranță și având în vedere că în această perioadă de trafic intens au apărut o serie de riscuri majore care pot afecta activitatea de pilotaj și, implicit, desfășurarea traficului în condiții de siguranță a navigației și securitate a navei, este necesară extinderea activității la Regia Autonomă ”Administrația Fluvială a Dunării de Jos” Galați pentru asigurarea desfăşurării în condiţii de siguranţă a navigaţiei navelor în porturi şi pe căi navigabile interioare și efectuarea serviciului de siguranță ”pilotajul navelor maritime şi fluviomaritime pe sectorul de Dunăre cuprins între rada portului Sulina şi Brăila (km 175), manevrele de intrare/ieşire în/din porturile Sulina, Tulcea, Galaţi şi Brăila, precum şi pilotajul în aceste porturi”.
Creșterile cheltuielilor de natură salarială determinate de extinderea serviciului de pilotaj, precum și de modificarea numărului total de posturi, în anul 2022, de la 748 la 774, astfel cum a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului de Administrație adoptată în ședința din data de 31.08.2021, se vor asigura din bugetul Regiei Autonome ”Administrația Fluvială a Dunării de Jos” Galați.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
· Instrument motivare
· Textul complet al proiectului actului respectiv