Proiectul de Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii privind publicarea acceptării amendamentelor la Codul maritim internațional pentru mărfuri periculoase (Codul IMDG), adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.501(105) a Comitetului de siguranță maritimă din 28 aprilie 2022
Data publicării: 02.08.2023
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 14.08.2023
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Organizația Maritimă Internațională (OMI), cu sediul la Londra, activează ca agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite și se ocupă cu elaborarea cadrului juridic, tehnic și organizatoric privind navigația maritimă în apele internaționale. Prin reglementările adoptate, OMI stabilește cerințele minime care se impun navelor comerciale care efectuează voiaje internaționale, privind siguranța navigației, securitatea navelor și a porturilor și protecția mediului, precum și cerințele privind modul de certificare și pregătire a echipajelor ce își desfășoară activitatea la bordul acestora. România a devenit membră a acestei organizații prin Decretul Consiliului de Stat nr. 114/1965 și în această calitate este parte la toate convențiile internaționale majore privind siguranța navigației și prevenirea poluării de către navele maritime.
În vederea realizării scopurilor sale, OMI organizează conferințe internaționale și sesiuni ale Adunării statelor membre și ale comitetelor sale, pentru adoptarea convențiilor maritime, codurilor și rezoluțiilor în materie.
Codul maritim internațional pentru mărfuri periculoase (denumit în continuare ,,Codul IMDG”) adoptat în 2002 prin Rezoluţia MSC.122 (75) a Comitetului de siguranță maritimă (MSC) al OMI, a devenit obligatoriu în anul 2004, în baza prevederilor Capitolului VII (care vizează transportul mărfurilor periculoase) din Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (Convenția SOLAS 1974), convenție la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 80/1979.
Scopul Codului IMDG este acela de a asigura efectuarea în condiții de siguranță a transportului pe mare al mărfurilor periculoase sub formă ambalată, a luării măsurilor necesare în cazul producerii unor accidente navale, inclusiv depozitarea mărfurilor în zonele portuare, prin furnizarea de informații actualizate cu privire la proprietățile acestor mărfuri, la riscurile asociate transportului anumitor tipuri de astfel de mărfuri, precum și prin furnizarea de instrucțiuni actualizate cu privire la procedurile corespunzătoare ce trebuie urmate în timpul acestor activități.
Prevederile Codului IMDG sunt perfecționate continuu prin rezoluții de amendare adoptate în cadrul sesiunilor MSC, codul fiind amendat ciclic, o dată la doi ani.
Astfel, Codul IMDG, integral amendat prin Rezoluţia MSC.406(96) din 2016, a fost implementat în legislația națională prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.597/2018.
Prin Rezoluţia MSC.442(99) din 24 mai 2018 au fost adoptate noi amendamente la Codul IMDG, implementate în legislația națională prin Ordinul ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor nr. 287/2019.
Prin Rezoluţia MSC.477(102) din 11 noiembrie 2020 și prin documentul MSC 102/24/Add.2/Corr.1 al Organizației Maritime Internaționale din 3 februarie 2022 rectificativ, textul existent al Codului IMDG a fost înlocuit integral și implementat în legislația națională prin Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 275/2022, respectiv prin Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 568/2022.
La data de 28 aprilie 2022, Rezoluţia MSC.501(105) a adoptat noi amendamente la Codul IMDG, amendamente care figurează în anexa la noua rezoluție.
Aceste amendamente se referă la prevederi generale, definiții și formare, clasificarea mărfurilor periculoase, lista mărfurilor periculoase, dispoziții speciale și exceptări, dispoziții privind utilizarea ambalajelor și cisternelor, proceduri de expediere, construcția și încercarea ambalajelor, containerelor intermediare pentru vrac (ibc-urilor), ambalajelor mari, cisternelor mobile, containerelor cu elemente multiple pentru gaze (megc-urilor) și vehiculelor-cisternă rutiere, prevederi privind operațiunile de transport.
Întrucât la 1 iulie 2023 au fost îndeplinite condițiile de acceptare a amendamentelor la Codul IMDG adoptate prin Rezoluția MSC.501(105) (prin așa numita procedură de acceptare tacită), respectivele amendamente vor intra în vigoare pe plan internațional la 1 ianuarie 2024, în conformitate cu prevederile specifice ale Convenției SOLAS 1974 precizate în rezoluție.
În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, în calitatea sa de autoritate de stat, asigură ducerea la îndeplinire a obligațiilor ce revin statului din acordurile și convențiile internaționale relevante la care România este parte și, implicit, a codurilor cu caracter obligatoriu în baza prevederilor respectivelor convenții.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
– Instrument de motivare
– Textul complet al proiectului actului respectiv
– Anexa 1, Anexa 2
Atasamente
Proiectul de Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii pentru publicarea acceptării amendamentelor la Protocolul din 1988 privind Convenția Internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC. 497(105) a Comitetului de siguranță maritimă din 28 aprilie 2022
Data publicării: 23.06.2023
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 04.07.2023
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Organizația Maritimă Internațională (OMI), înființată prin Convenția de la Geneva din 1948, cu sediul la Londra, este instituția specializată din sistemul Națiunilor Unite în domeniul navigației maritime comerciale internaționale și are ca scop principal elaborarea cadrului juridic, tehnic și organizatoric pentru asigurarea siguranței navigației, securității navelor și a instalațiilor portuare și prevenirii poluării mediului marin de către nave. România este stat membru al acestei organizații ca urmare a aderării, prin Decretul nr.114/1965, la Convenția de la Geneva din 1948 privind crearea OMI și în prezent este parte la toate convențiile internaționale principale privind siguranța maritimă, securitatea maritimă și prevenirea poluării mediului marin de către nave, adoptate sub egida organizației.
În vederea realizării scopurilor sale, OMI organizează conferințe internaționale și sesiuni ale Adunării statelor membre și ale comitetelor sale, pentru adoptarea convențiilor maritime, codurilor și rezoluțiilor în materie.
Una dintre cele mai importante convenții privind siguranța navigației, adoptate de OMI, este Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (Convenția SOLAS 1974), la care România a aderat prin Decretul nr. 80/1979. Prevederile Convenției SOLAS 1974 se actualizează și se perfecționează continuu; astfel, prevederile care stabilesc regimul inspecțiilor tehnice la care trebuie supuse navele maritime, inclusiv modelele de certificate prin care se atestă conformitatea navelor cu prevederile respectivei convenții, au fost modificate prin Protocolul din 1988 privind Convenția SOLAS 1974 (Protocolul din 1988 la SOLAS), la care România a aderat prin Ordonanța Guvernului nr. 53/1999, art. 1, aprobată prin Legea nr. 23/2001. Ulterior, Protocolul din 1988 la SOLAS a fost amendat în mai multe rânduri de către OMI prin rezoluții ale Comitetului de siguranță maritimă (MSC).
Ultimele amendamente la Protocolul din 1988 la SOLAS au fost adoptate la sesiunea 105 a MSC prin Rezoluția MSC. 497(105) din 28 aprilie 2022. Prin aceste noi amendamente au fost introduse noi modele ale certificatelor eliberate navelor maritime de către Părțile la Protocolul din 1988 la SOLAS, modele care figurează în apendicele anexei la acest protocol.
Întrucât la 1 iulie 2023 au fost îndeplinite condițiile de acceptare a amendamentelor la Protocolul din 1988 la SOLAS adoptate prin Rezoluția MSC. 497(105) (prin așa-numita procedură de acceptare tacită), în conformitate cu prevederile specifice ale Protocolului din 1988 la SOLAS, respectiv ale Convenției SOLAS 1974, precizate în rezoluție, respectivele amendamente se consideră acceptate pe plan internațional la data de 1 iulie 2023.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitatea sa de organ de specialitate al administrației publice centrale, ia măsuri de aplicare a convențiilor internaționale și, implicit, a protocoalelor la respectivele convenții, din domeniul său de activitate, la care România este parte.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
– Instrument motivare
– Textul complet al proiectului actului respectiv
– Anexa
Atasamente
Proiectul de Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii privind publicarea acceptării amendamentelor la Codul maritim internațional pentru mărfuri solide în vrac (Codul IMSBC), adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.500(105) a Comitetului de siguranță maritimă din 28 aprilie 2022
Data publicării: 23.06.2023
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 04.07.2023
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Organizația Maritimă Internațională (OMI), înființată prin Convenția de la Geneva din 1948, cu sediul la Londra, este instituția specializată din sistemul Națiunilor Unite în domeniul navigației maritime comerciale internaționale și are ca scop principal elaborarea cadrului juridic, tehnic și organizatoric pentru asigurarea siguranței navigației, securității navelor și a instalațiilor portuare și prevenirii poluării mediului marin de către nave. România este stat membru al acestei organizații ca urmare a aderării, prin Decretul Consiliului de Stat nr.114/1965, la Convenția de la Geneva din 1948 privind crearea OMI și în prezent este parte la toate convențiile internaționale principale privind siguranța maritimă, securitatea maritimă și prevenirea poluării mediului marin de către nave, adoptate sub egida organizației.
În vederea realizării scopurilor sale, OMI organizează conferințe internaționale și sesiuni ale Adunării statelor membre și ale comitetelor sale, pentru adoptarea convențiilor maritime, codurilor și rezoluțiilor în materie.
Codul maritim internațional pentru mărfuri solide în vrac (Codul IMSBC) a fost adoptat în anul 2008 prin Rezoluția MSC.268(85) a Comitetului de siguranță maritimă (MSC) al OMI și a devenit obligatoriu, începând cu anul 2011, în baza prevederilor Capitolului VI din Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (Convenția SOLAS 1974), convenție la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 80/1979. Scopul acestui cod este acela de a asigura efectuarea în condiții de siguranță a transportului pe mare al mărfurilor solide în vrac și a depozitării acestora, prin furnizarea de informații cu privire la proprietățile mărfurilor solide în vrac, la riscurile asociate transportului anumitor tipuri de mărfuri solide în vrac, precum și de instrucțiuni cu privire la procedurile corespunzătoare ce trebuie urmate în timpul acestor activități.
Codul IMSBC a intrat în vigoare, în temeiul legii, și a fost publicat prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.177/20142014 privind publicarea acceptării Codului maritim internațional pentru mărfuri solide în vrac (Codul IMSBC), adoptat de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.268(85) a Comitetului de siguranță maritimă din 4 decembrie 2008.
Prevederile Codului IMSBC sunt perfecționate continuu prin rezoluții de amendare, adoptate în cadrul sesiunilor Comitetului MSC. Astfel în anii 2011, 2013, 2015 2017 și 2019, prin rezoluțiile MSC.318(89), MSC.354(92), MSC.393(95), MSC.426(98) și MSC.462(101) au fost aduse amendamente la acest cod, amendamente care au fost acceptate și publicate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.387/2014 privind publicarea acceptării amendamentelor la Codul maritim internațional pentru mărfuri solide în vrac (Codul IMSBC), adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.318(89) a Comitetului de siguranță maritimă din 20 mai 2011, Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.518/2014 privind publicarea acceptării amendamentelor la Codul maritim internațional pentru mărfuri solide în vrac (Codul IMSBC), adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.354(92) a Comitetului de siguranță maritimă din 21 iunie 2013, Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.420/2016 privind publicarea acceptării amendamentelor la Codul maritim internațional pentru mărfuri solide în vrac (Codul IMSBC), adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.393(95) a Comitetului de siguranță maritimă din 11 iunie 2015, Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.299/2018 privind publicarea acceptării amendamentelor la Codul maritim internațional pentru mărfuri solide în vrac (Codul IMSBC), adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.426(98) a Comitetului de siguranță maritimă din 15 iunie 2017 și respectiv Ordinul ministrului transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor nr. 1950/2020 privind publicarea acceptării amendamentelor la Codul maritim internațional pentru mărfuri solide în vrac (Codul IMSBC), adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.462(101) a Comitetului de siguranță maritimă din 13 iunie 2019.
Recent, în anul 2022, prin Rezoluția MSC.500(105), s-au adoptat noi amendamente la Codul IMSBC.
Aceste amendamente se referă la definiții, evaluarea acceptabilității loturilor de marfă în scopul transportului în condiții siguranță, documentația cerută la bordul navelor care transportă mărfuri periculoase, mărfuri care se pot lichefia, materiale cu proprietăți chimice periculoase, amendamente la fișele individuale existente, metode de încercare în laborator, aparate și standarde aferente, proprietăți ale mărfurilor solide în vrac, denumirea mărfurilor în vrac în trei limbi (franceză, engleză și spaniolă).
Întrucât la 1 iunie 2023 au fost îndeplinite condițiile de acceptare a amendamentelor la Codul IMSBC adoptate prin Rezoluția MSC.500(105) (prin așa-numita procedură de acceptare tacită), în conformitate cu prevederile specifice precizate în rezoluție, respectivele amendamente vor intra în vigoare pe plan internațional la data de 1 decembrie 2023.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitatea sa de organ de specialitate al administrației publice centrale, ia măsuri de aplicare a convențiilor internaționale și a protocoalelor la respectivele convenții, din domeniul său de activitate, la care România este parte, și, implicit, a codurilor cu caracter obligatoriu în baza prevederilor respectivelor convenții.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
– Instrument motivare
– Textul complet al proiectului actului respectiv
– Anexa
Atasamente
Proiectul de Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii pentru modificarea și completarea Anexei la Ordinul viceprim-ministrului, ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1203/2022 pentru aprobarea Regulamentului privind criteriile minime de pregătire, perfecţionare şi brevetare a piloţilor maritimi, alţii decât piloţii de mare largă
Data publicării: 16.06.2023
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 26.06.2023
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Ca urmare a invaziei neprovocate și nejustificate a Rusiei asupra Ucrainei, statele membre ale UE s-au angajat să sprijine economia și redresarea economică a Ucrainei, precum și să contribuie la stabilizarea piețelor alimentare globale și la îmbunătățirea securității alimentare la nivel mondial.
În acest context, există o nevoie urgentă de a se stabili rute logistice alternative care să utilizeze toate modurile de transport și să conecteze UE cu Ucraina. Acest lucru necesită extinderea și dezvoltarea serviciilor de transport de mărfuri corespunzătoare de-a lungul rutelor logistice respective care leagă Ucraina de porturile maritime din UE, unde mărfurile ar putea fi expediate mai departe sau ar putea fi, de asemenea, depozitate.
Noile „culoare de solidaritate UE-Ucraina”, potrivit Comunicării Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor ”Un plan de acțiune pentru culoarele de solidaritate UE-Ucraina pentru a facilita exporturile agricole ale Ucrainei și schimburile comerciale bilaterale cu UE” vor facilita în special expedierea produselor agricole din Ucraina, dar și comerțul bilateral cu mărfuri și accesul Ucrainei la piețele internaționale și la lanțurile de aprovizionare globale, asigurându-se faptul că pe piața mondială ajung cerealele atât de necesare.
În timp ce porturile maritime ucrainene se află sub blocada rusă, anumite nave maritime pot ajunge în porturile interioare ucrainene de pe Dunăre: Reni, Izmail și Chilia, însă acestea sunt restricționate de capacitatea de preluare a traficului prin Canalul Sulina.
În contextul celor de mai sus, Comisia Europeană împreună cu reprezentanții Ucrainei au solicitat Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI) și, implicit, ”Administrației Fluviale a Dunării de Jos” R.A. Galați (AFDJ Galați) întreprinderea măsurilor necesare pentru deblocarea și tranzitul în condiții optime a navelor care staționează în rada Sulina, dar fără a afecta siguranța navigației pe întregul sector al Dunării cu caracter maritim.
Necesitatea facilitării exporturilor de cereale din Ucraina prin porturile de la Dunăre a condus, încă din luna mai 2022, la dublarea numărului de nave ce tranzitează Canalul Sulina.
Dacă în perioada 2019-2021 numărul mediu lunar al navelor intrate și ieșite prin bara Sulina era de 155 nave, după invadarea Ucrainei de către Rusia, prin eforturile cumulate MTI și AFDJ RA Galați, numărul maxim de nave intrate și ieșite prin bara Sulina într-o lună, a fost de 476 nave, dintre care 186 nave intrate și 290 nave ieșite (înregistrat în luna mai 2023). Rezultă că numărul maxim de nave intrate-ieșite într-o zi prin bara Sulina a fost de 15 nave.
Menționăm faptul că în perioada 01.03.2022 – 31.05.2023 numărul total al navelor intrate și ieșite prin bara Sulina este de 5102 nave.
În scopul creșterii continue a capacității de tranzit a navelor pe sectorul de Dunăre cu caracter maritim și, implicit, pe Canalul Sulina, precum și a creșterii siguranței navigației au fost identificate următoarele măsuri:
· creșterea siguranței navigației prin îmbunătățirea semnalizării șenalului prin instalarea în teren a semnalelor plutitoare și costiere echipate cu sisteme AIS AtoNs, echipamente de semnalizare luminoase pentru navigația pe timp de noapte, stații meteo pentru determinarea condițiilor de navigație pe Canalul Sulina și sistem de monitorizare a semnalizării;
· creșterea capacității tehnice pentru intervenții rapide în punctele semnalizate pe Canalul Sulina și Dunărea cu caracter maritim prin achiziția a două nave tehnice de semnalizare;
· modernizarea dispeceratelor AFDJ RA Galați din porturile Sulina, Tulcea și Galați prin dotarea cu sisteme pentru managementul serviciului de pilotaj, de monitorizare a traficului de nave, a schemei de semnalizare a șenalului și a condițiilor de navigație;
· creșterea calității serviciului de pilotaj și a siguranței traficului prin dotarea și instruirea piloților pentru folosirea sistemelor portabile de pilotaj la bordul navelor maritime în timpul voiajelor pe Canalul Sulina și Dunărea cu caracter maritim;
· îmbunătățirea timpilor de transfer a piloților și a securității acestora prin achiziția unei nave tehnice pentru transportul piloților în timpul execuției serviciului de pilotaj;
· îmbunătățirea infrastructurii informaționale de transmitere și vizualizare a datelor de trafic și a condițiilor de navigație, necesare utilizării sistemelor portabile de pilotaj și monitorizării infrastructurii instalată în teren, prin dezvoltarea unei platforme informatice.
Toate aceste măsuri au fost înglobate în proiectul de investiții ”Creșterea capacitatii de trafic a Canalului Sulina” – acronim PRIMUS – aflat în derulare la nivelul AFDJ RA Galați a cărui valoare totală (cu TVA) este de 87.010 mii lei/17,580 mil. Euro.
Finanțarea proiectului PRIMUS este asigurată prin Programului Operațional Infrastructură Mare și beneficiază de 85 % finanțare UE și 15% de la Bugetul de Stat. Termenul limită de realizare a proiectului: 31.12.2023.
Îmbunătățirea infrastructurii de semnalizare a sectorului de Dunăre cu caracter maritim, și, implicit, pe Canalul Sulina, dezvoltarea centrelor de monitorizare și dirijare a traficului, dotarea piloților cu sisteme portabile de pilotaj și îmbunătățirea managementului de trafic vor conduce la:
· intensificarea traficului de nave, având în vedere posibilitatea desfășurării navigației atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte. Creșterea perioadei ce permite intrarea/ieșirea navelor pe Canalul Sulina de la maxim 12 ore/zi la 24 ore/zi va conduce implicit la creșterea cu cel puțin 40% a numărului de nave tranzitate în 24 de ore pe Canalul Sulina;
· creșterea siguranței navigației;
· scăderea riscului de accidente și desfășurarea simultan a traficului atât în amonte, cât și în aval pe Canalul Sulina prin optimizarea timpilor de tranzitare și realizarea întâlnirilor între nave în zonele de pe canal în care sunt permise aceste tipuri de manevre.
Potrivit art. 110 din OG nr. 42/1997 privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare ”Pilotajul navelor maritime în porturi şi pe căi navigabile interioare este serviciu de siguranţă şi se efectuează sub controlul statului pentru toate navele, indiferent de pavilionul pe care acestea îl arborează, în mod nediscriminatoriu privind durata, calitatea şi tarifele practicate. ”.
Totodată, potrivit art. 51 alin. (1) și (3) din OG nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare și OMTIC nr. 991/2020 pentru stabilirea porturilor şi a căilor navigabile interioare pentru care serviciul de pilotaj al navelor maritime şi fluviomaritime este obligatoriu şi a modului de derulare a acestui serviciu: Pilotajul navelor maritime şi fluviomaritime pe sectorul de Dunăre cuprins între rada portului Sulina şi Brăila (km 175), manevrele de intrare/ieşire în/din porturile Sulina, Tulcea, Galaţi şi Brăila, precum şi pilotajul în aceste porturi se desfăşoară în conformitate cu prevederile Convenţiei Dunării și se asigură de către AFDJ RA Galaţi prin corpul propriu de piloţi.
Având în vedere că fiecare navă ce tranzitează Canalul Sulina trebuie să aibă la bord un pilot al AFDJ RA Galați, pentru a crește numărul de nave ce tranzitează Canalul Sulina este necesar creșterea numărul de piloți care deservesc această activitate. În aceste condiții, dacă prin realizarea proiectului PRIMUS se estimează o creștere a traficului de nave cu 40%, AFDJ RA Galați trebuie să crească numărul de piloți cu 40%.
, respectiv cu 17 piloți (de la 43 de piloți la 60 de piloți).
Pentru creșterea numărului de piloți maritimi, prin OMTI nr. 1203/2022 pentru aprobarea Regulamentului privind criteriile minime de pregătire, perfecţionare şi brevetare a piloţilor maritimi, alţii decât piloţii de mare largă au fost modificate condițiile care stau la baza reformării şi pregătirii piloţilor maritimi în sensul facilitării accesului mai multor categorii de personal la profesia de pilot și diminuării timpului de pregătire, fără a avea influențe negative asupra calității serviciului de pilotaj.
Totodată, în vederea creșterii numărului de piloți maritimi ai AFDJ RA Galați au fost majorate drepturile de natură salarială până la o valoare similară cu drepturile salariale ale piloților maritimi care își desfășoară activitatea în portul Constanța.
Având în vedere că măsurile mai sus menționate nu au fost suficiente pentru majorarea corpului de piloți maritimi ai AFDJ RA Galați deoarece în România există un deficit cantitativ și calitativ al forței de muncă în acest sector, prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 11/03.04.2023 privind abilitarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru întreprinderea tuturor măsurilor necesare în vederea creșterii siguranței navigației și a capacității de tranzitare a sectorului de Dunăre cu caracter maritim și, implicit, a Canalului Sulina s-au dispus, printre altele, următoarele:
”Art. 2. – La solicitarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Apărării Naționale va sprijini AFDJ RA Galați, pe o perioadă determinată de 9 luni, cu personal navigant de specialitate în rezervă și/sau în activitate care a îndeplinit funcția de comandant de navă militară fluvială/maritimă pentru o perioadă de cel puțin 2 ani sau a îndeplinit funcția de ofițer secund pentru o perioadă de cel puțin 2 ani, fiind admis la comanda navei.
Art. 3. – În vederea asigurării serviciului de pilotaj al navelor maritime şi fluviomaritime pe sectorul de Dunăre cuprins între rada portului Sulina şi Brăila (km 175), manevrele de intrare/ieşire în/din porturile Sulina, Tulcea, Galaţi şi Brăila, precum şi pilotajul în aceste porturi, personalul navigant prevăzut la art. 2 trebuie să participe împreună cu un pilot din cadrul AFDJ RA Galați la minimum 10 voiajuri fără o întrerupere mai mare de 30 de zile între ele, pentru a dobândi cunoștințe temeinice de navigație pentru sectorul de Dunăre cu caracter maritim.”
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
– Instrument motivare
– Textul complet al proiectului actului respectiv
Atasamente
Proiectul de Ordonanță a Guvernului privind măsurile de raționalizare în scopul înregistrării de progrese în direcția realizării rețelei transeuropene de transport (TEN-T) – pentru transpunerea Directivei (UE) 2021/1187 a Parlamentului European și a Comisiei din 7 iulie 2021 – Smart TEN-T
Data publicării: 15.05.2023
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 26.05.2023
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Proiectul de act normativ transpune Directiva (UE) 2021/1187 a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2021 privind măsurile de raționalizare în scopul înregistrării de progrese în direcția realizării rețelei transeuropene de transport (TEN-T), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 258/1/20.07.2021.
Directiva se aplică procedurilor de acordare a autorizațiilor necesare pentru autorizarea implementării proiectelor, în scopul înregistrării de progrese pentru finalizarea realizării, până în anul 2030, a rețelei transeuropene de transport (TEN-T) centrale.
Directiva vizează procedurile legate de proiecte, inclusiv pe cele legate de evaluarea impactului asupra mediului, stabilind o durată a tuturor etapelor de avizare, de la notificarea proiectului și până la obținerea autorizației de construire, de maximum 4 ani.
Din această perspectivă, având în vedere obligațiile ce revin României ca urmare a angajamentelor asumate în cadrul Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, se impune transpunerea în legislația internă a Directivei (UE) 2021/1187, până la 10 august 2023.
Astfel, sunt definite o serie de roluri și atribuții ale autorității administrației publice centrale responsabile în domeniul transporturilor, respectiv Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, precum și ale unităților aflate în subordinea/sub autoritatea acestuia, care gestionează infrastructurile de transport de interes național (beneficiari), de la momentul inițierii procedurii de autorizare, așa cum este ea definită de Directivă și în legislația națională în domeniul autorizării executării lucrărilor de construcții și până la emiterea autorizației de construire, într-un termen care nu poate depăși 4 ani, cu excepțiile și în condițiile prevăzute de Directivă.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
– Instrument motivare
– Textul complet al proiectului actului respectiv
Atasamente
Proiectul de Ordin al viceprim-ministrului, ministrul transporturilor și infrastructurii pentru modificarea Ordinului ministrului transporturilor nr. 1266/2014 privind aprobarea formei şi conţinutului carnetelor de marinar, brevetelor, certificatelor de capacitate şi atestatelor pentru personalul navigant maritim şi maritim portuar, precum şi a formei şi conţinutului certificatelor de calificare naţională pentru personalul navigant pe căile navigabile interioare.
Data publicării: 17.03.2023
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 28.02.2023
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Fundamentarea proiectului bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul 2023, a avut în vedere, funcțiile pe care acest instrument trebuie să le îndeplinească și anume: funcția de previziune, funcția de control a execuției financiare și funcția de asigurare a echilibrului financiar al companiei.
Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI), cu sediul la Londra, activează ca instituţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi se ocupă cu elaborarea cadrului juridic, tehnic şi organizatoric privind navigaţia maritimă în apele internaţionale. Prin reglementările adoptate, OMI stabileşte cerinţele minime care se impun navelor comerciale care efectuează voiaje internaţionale, privind siguranţa navigaţiei şi protecţia mediului marin, precum şi standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart.
România a devenit membră a acestei organizaţii prin Decretul nr. 114/1965 şi este parte la toate convenţiile internaţionale principale privind siguranţa navigaţiei şi prevenirea poluării de către navele maritime, inclusiv parte a Convenţiei internaţionale privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart (STCW 1978), cu amendamentele ulterioare (STCW 1995).
România a implementat prevederile Convenţiei STCW 1978 prin Legea nr. 107/1992 pentru aderarea la Convenţia internaţionale privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart, adoptată la Londra la 07 iulie 1978 şi prevederile Convenţiei STCW 1995 prin Ordonanţa Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
De asemenea, prin Legea nr. 20/2001, România a acceptat amendamentele la anexa la Convenţia internaţională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart, adoptată la Londra la 7 iulie 1978 (STCW 1978) şi a Codului privind pregătirea, brevetarea/atestarea şi efectuarea serviciului de cart (Codul STCW), adoptate prin Actul final al Conferinţei părţilor la această convenţie la Londra la 7 iulie 1995, precum şi a amendamentelor ulterioare, adoptate prin rezoluţii ale Comitetului Securităţii Maritime al Organizaţiei Maritime Internaţionale.
Având în vedere prevederile Ordinului ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 49/2012 pentru publicarea acceptării amendamentelor de la Manila la Anexa la Convenţia internaţională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart, adoptată la Londra la 7 iulie 1978 (STCW 1978), precum şi a amendamentelor de la Manila la Codul privind pregătirea, brevetarea/atestarea şi efectuarea serviciului de cart (Codul STCW), adoptat la Londra la 7 iulie 195l, adoptate prin rezoluţii ale Actului final al Conferinţei părţilor la această convenţie la Manila în anul 2010,
prevederile Directivei 2022/993 a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 iunie 2022 privind nivelul minim de formare a navigatorilor (codificare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 169 din 27.06.2022,
prevederile Convenţiei ILO nr. 108/1958 privind actele de identitate pentru personalul navigant adoptată la Conferinţa generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, convocată la Geneva de către Consiliul de Administraţie al Biroului Internaţional al Muncii, la 29 aprilie 1958, ratificată de România prin Decretul Consiliului de Stat nr.25/1976,
cât și forma și conținutul documentelor eliberate conducătorilor de navă de navigație interioară, astfel cum sunt prevăzute în OMTI nr. 209/2022 pentru aprobarea standardelor de instruire, confirmarea competenței și certificarea calificărilor profesionale ale personalului navigant român de la bordul navelor de navigație interioară,
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Autoritatea Navală Română, are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a se asigura că documentele emise personalului navigant sunt conforme cu cerințele internaționale în vigoare și sunt recunoscute fără nici o rezervă de toate autoritățile. Pe cale de consecință, documentele emise personalului navigant maritim, maritim-portuar și de căi navigabile interioare trebuie să se alinieze și să respecte cerințele impuse de reglementările internaționale sus-menționate.
Prevederile anexei nr. 6 a OMTI nr. 209/2022 pentru aprobarea standardelor de instruire, confirmarea competenței și certificarea calificărilor profesionale ale personalului navigant român de la bordul navelor de navigație interioară impune transformarea documentelor de atestare pentru personalul la bordul navelor de navigație interioară în certificate de calificare națională.
De asemenea, pentru a veni în întâmpinarea solicitărilor primite din partea personalului navigant maritim prevenind preschimbarea acestuia la intervale de timp scurte, este necesară suplimentarea numărului de pagini și a rubricilor din carnetul de marinar.
Prin acest nou act normativ se pune accent pe întărirea elementelor de siguranță, realizată prin introducerea rubricii “Serie” în partea de jos a contracoperții/a primei pagini a fiecărui document, fiind de asemenea eliminate rubricile referitoare la prenumele părinților, motivat de eliminarea acestor informații și din cărțile de identitate.
Având în vedere faptul că implementarea modificărilor și completărilor aduse necesită adaptarea documentelor emise, în scopul asigurării intervalului de timp necesar pregătirii acestora, ANR propune ca intrarea în vigoare a prezentului ordin să se realizeze la 90 de zile de la publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Totodată, documentele emise la data publicării noului act normativ, care necesită preschimbarea, rămân valabile până la data expirării lor, dar nu mai târziu de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului ordin.
.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
Atasamente
Proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 al Companiei Naţionale „Administraţia Canalelor Navigabile” – S.A. aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii
Data publicării: 08.02.2023
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 18.02.202
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Fundamentarea proiectului bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul 2023, a avut în vedere, funcțiile pe care acest instrument trebuie să le îndeplinească și anume: funcția de previziune, funcția de control a execuției financiare și funcția de asigurare a echilibrului financiar al companiei.
Prin Proiectul Bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023, ca instrument de management financiar, compania îşi propune asigurarea resurselor financiare necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor către terţi, atât din punct de vedere dimensional, pe total venituri şi cheltuieli, cât şi structural, pe fiecare categorie de venituri şi cheltuieli şi pe fiecare verigă organizaţională, rolul procesului de bugetare fiind cel de orientare a activității tuturor sectoarelor din cadrul companiei spre același obiectiv: rentabilitate, lichiditate, diminuarea riscurilor, etc.
Veniturile totale în valoare de 118.288 mii lei, au fost estimate în creștere în anul 2023 faţă de cele realizate/preliminate în anul 2022 cu 5,04 %, respectiv cu suma de 5.672,69 mii lei, de la 112.615,31 mii lei (anul 2022) la 118.288 mii lei (anul 2023).
Veniturile de exploatare în valoare de 115.200 mii lei, reprezintă 97,39% din veniturile totale iar veniturile financiare în valoare de 3.088 mii lei, reprezintă 2,61% din veniturile totale.
Veniturile din exploatare în valoare de 115.200 mii lei, au fost estimate în creștere cu 3,89 % față de cele realizate la data de 31.12.2022, respectiv de la 110.886,96 mii lei (anul 2022) la 115.200 mii lei (anul 2023).
Cifra de afaceri în valoare de 63.000 mii lei, reprezentată de veniturile din prestările de servicii, a fost estimată în creștere cu 6,45% faţă de cea preliminată/realizată în anul 2022, respectiv din veniturile care se vor obține din tranzitarea canalelor navigabile pe care Compania le administrează.
Compania realizează venituri aferente tranzitării barjelor în convoi şi navelor fluviale (TC), navelor maritime (TRN), navelor tehnice (LBT), împingătoarelor și remorcherelor (CP).
Aceste venituri au o pondere de cca 85% din cifra de afaceri a Companiei.
Veniturile financiare, în valoare de 3.088 mii lei, sunt programate în creștere cu 78,67 % peste nivelul celor preliminate a se realiza în anul 2022 și reprezintă în principal, diferențe favorabile de curs valutar la disponibilitățile din conturile bancare, generate de încasările din prestațiile portuare în valută.
Cheltuielile totale estimate pentru anul 2023 în valoare de 113.491,86 mii lei, au fost fundamentate în funcţie de activităţile concrete din programele de achiziţii de bunuri şi servicii, pentru desfăşurarea activităţii, fundamentate pe baza posibilităţilor reale de plată a acestora, a programelor de investiţii şi dotări, în limita surselor legale de finanţare a acestora, a recalculării cheltuielilor de natură salarială şi a cheltuielilor de mandat.
Cheltuielile totale în valoare de 113.491,86 mii lei, au fost stabilite în directă corelaţie cu nivelul veniturilor totale, pentru anul 2023, mai mari cu 5,03% faţă de cheltuielile totale preliminate/realizate în anul 2022.
În structura cheltuielilor totale în valoare de 113.491,86 mii lei, cheltuielile din exploatare în valoare de 113.438 mii lei, dețin o pondere 99,95% iar cheltuielile financiare în valoare de 53 mii lei, dețin o pondere de 0,05%.
Cheltuielile de exploatare în valoare de 113.438 mii lei înregistrează o creștere cu 5,03% față de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2022.
În total cheltuieli din exploatare, cheltuielile cu bunuri și servicii, dețin o pondere de 24,94%, indicatorul “cheltuielile cu impozite, taxe și vărsaminte asimilate” deține o pondere de 2,58%, indicatorul “cheltuielile cu personalul” deține o pondere de 33,91% iar indicatorul “alte cheltuieli de exploatare” deține o pondere de 38,57%.
În structură, cheltuielile cu bunuri și servicii au fost programate în valoare de 28.287,63 mii lei, în creștere cu 4,67% față de cele preliminate/realizate în anul 2022, respectiv de la 27.026,58 mii lei (anul 2022) la 28.287,63 mii lei (anul 2023).
Cheltuielile cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, în valoare de 2.929,50 mii lei, au fost estimate în creștere cu 4,84% în anul 2023 față de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2022.
Cheltuielile cu personalul, au fost estimate în anul 2023, în creștere cu 17,02 %, respectiv cu suma de 5.594,66 mii lei față cele aprobate în anul 2022 în bugetul de venituri și cheltuieli rectificat, aprobat prin HG nr. 1286/2022, respectiv de la 32.868,34 mii lei (anul 2022) la 38.463 mii lei (anul 2023).
La fundamentarea cheltuielilor de natură salarială, s-au respectat prevederile art.63 din Legea nr.368/2022 – legea bugetului de stat pe anul 2023, cu privire la majorarea cheltuielilor de natură salarială, ținȃnd cont și de nivelul indicatorilor economici de performanță ai proiectului bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2023 și de sumele reprezentând creșteri ale cheltuielilor de natură salarială aferente indicelui mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru anul 2023.
Cheltuielile de natură salarială, în valoare de 34.083,63 mii lei, au fost estimate în creștere cu 19,59%, respectiv cu suma de 5.583,07 mii lei faţă de cele aprobate bugetul de venituri și rectificat pe anul 2022, prin HG nr.1286/2022, de la 28.500,56 mii lei (anul 2022) la 34.083,63 mii lei (anul 2023).
Creșterea cheltuielilor de natură salarială în cuantum de 5.583,07 mii lei se datorează:
– creșterii cheltuielilor de natură salarială, aferente indicelui mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru anul 2023, cu suma de 1.657,67 mii lei, în conformitate cu art.63 alin.(1) lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2023 nr.368/2022;
– creşterii câştigului mediu brut pe salariat datorat majorării salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2023 şi alte cheltuieli de natură salarială aferente acestuia în valoare de 20,52 mii le, in conformitate cu prevederile art.63, alin.(1) lit.b) din Legea nr.368/2022- legea bugetului de stat pe anul 2023;
– creşterii cheltuielilor de natură salarială aferente reîntregirii acestora, pentru întreg anul 2023, determinate ca urmare a acordării unor creşteri salariale şi bonusuri în anul 2022 cu suma de 3.259,16 mii lei, în conformitate cu art.63 alin.(1) lit. c) din Legea bugetului de stat pe anul 2023 nr.368/2022, după cum urmează:
- 714,56 mii lei – influența determinată de majorarea cheltuielilor de naturăsalarială, aferentă reîntregirii acestora pentru antreg anul 2023, cu sumele aferente indicelui de inflație din anul 2022;
- 541,60 mii lei – influența determinată de majorarea cheltuielilor de naturăsalarială, aferentă reîntregirii acestora pentru antreg anul 2023, cu sumele aferente majorării valorii tichetului de masă de la 20 lei la 30 de lei;
- creşterii cheltuielilor de natură salarială determinate de acordarea, în anul 2023,a unor creşteri salariale şi bonusuri prevăzute prin acte normative, respectiv tichetele de vacanță, cu suma de 648,72 mii lei, în conformitate cu art.63, alin.(1) lit.d) din din Legea
bugetului de stat pe anul 2023 nr.368/2022 și a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă.
Cheltuielile aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete, în valoare de 3.092,01 mii lei, au fost fundamentate în conformitate cu prevederile art 37 alin.(2) și (3) din OUG. 109/2011 cu modicările și completările ulterioare, dupa cum urmează:
- pentru directori – valoarea este de 1.232,36 mii lei;
- pentru consiliul de administraţie – valoarea este de 1.758,53 mii lei.
- Pentru alte comisii și comitete – valoarea este de 101,12 mii lei.
Valoarea cheltuielilor de natură salarială preliminate/realizate în anul 2022, în sumă de 28.373,28 mii lei, nu depășește nivelul celei aprobată prin bugetul de venituri și cheltuieli rectificat al anului 2022, prin HG nr.1286/2022.
Alte cheltuieli de exploatare în valoare de 43.758,73 mii lei, au fost estimate în scădere în anul 2023 cu 4,31 % faţă de valorile realizate/preliminate în anul 2022.
Cheltuielile financiare, în valoare de 53 mii lei, au fost estimate în creștere cu 0,02% fata de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2022.
Rezultatul brut (profit) în valoare de 4.796,14 mii lei, a fost prevăzut pentru anul 2023 în crestere cu 5,23% față de nivelul preliminat a se realiza în anul 2022.
Repartizarea profitului net al companiei pentru anul 2023 în valoare de 4.366,49 mii lei, a fost efectuată în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 64/2001, cu modificările și completările ulterioare și a art. 38,alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căile navigabile interioare.
În conformitate cu art.30¹ lit. b) din O.G. nr. 22/1999, Compania Naţională „Administraţia Canalelor Navigabile” – S.A. are obligaţia de a utiliza peste 50% din totalul veniturilor obţinute din administrarea şi exploatarea structurii de transport naval, care face obiectul concesiunii, pentru întreţinerea, reparaţia, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii.
Sursele de finanţare a investiţiilor, prevăzute pentru anul 2023, în valoare de 112.777,50 mii lei, au fost estimate în creștere cu 71,65% faţă de cele preliminate/realizate în anul 2022, respectiv mai mari cu suma de 47.074,12 mii lei și sunt constituite din:
- a) surse proprii în valoare de 10.174,50 mii lei;
- b) alocaţii de la buget în valoare de 27.000 mii lei;
- c) fonduri externe nerambursabile (POIM) în valoare de 603 mii lei.
Cheltuielile pentru investiții pentru anul 2023 în valoare de 112.777,50 mii lei, au fost estimate pentru anul 2023, în creștere cu 71,65% față de cele preliminate/ realizate la data de 31.12.2022, respectiv mai mari cu suma de 47.074,12 mii lei.
Indicatorii economico – financiari cuprinși în proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2023, au următoarele valori:
– productivitatea muncii în unități valorice pe total personal mediu, recalculată conform Legii anuale a bugetului de stat pe anul 2023 – legea nr.368/2022, în valoare de 280,98 mii lei/persoană, a fost estimată în creștere cu 10,22% față de cea preliminată/realizată în anul 2022;
– câștigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, recalculat conform Ordonanței Guvernului nr. 26/2013 și a Legii anuale a bugetului de stat pe anul 2023 – legea nr.368/2022, în valoare de 5.771,48 lei/salariat, a fost estimat în creștere cu 5,37 față de cel preliminat/realizat în anul 2022;
– numărul de personal prognozat la finele anului 2023 de 417 salariați, a fost estimat la același nivel cu cel aprobat în bugetul de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2022 prin HG nr. 1286/2022;
– numărul mediu de salariaţi de 410 salariați a fost estimat la același nivel cu cel aprobat în bugetul de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2022 prin HG nr. 1286/2022;
– cheltuielile totale la 1.000 lei venituri totale au fost estimate în scădere cu 0,01% față de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2022;
– plăţile restante – compania nu a estimat plăţi restante la data de 31.12.2023;
– creanțele restante, în valoare de 13.850,00 mii lei au fost estimate în scadere 0,25% față de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2022;
– indicele de creştere al cheltuielilor de 5,03% este mai mic decȃt indicele de creştere al veniturilor de 5,04%;
– rezultatul brut (profitul ) în valoare de 4.796,14 mii lei, a fost estimat în creștere cu 5,23% fata de cel preliminat/realizat la data de 31.12.2022.
Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2023 al Companiei Naţionale „Administraţia Canalelor Navigabile” – S.A. a fost supus controlului financiar de gestiune conform Hotărârii Guvernului nr. 1151/2012 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de organizare şi exercitare a controlului financiar de gestiune.
Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2023 al Companiei Naţionale „Administraţia Canalelor Navigabile” – S.A. a fost avizat de către membrii Consiliului de Administrație prin Hotărârea nr. 1/12.01.2023 și stabilit de către Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor prin Hotărârea nr.1 din 26.01.2023.
În conformitate cu art.6 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013, proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 a fost supus consultării Sindicatului Unit Dunăre – Marea Neagră.
Precizăm că sumele sunt actualizate conform filei de buget aprobată de ordonatorul principal de credite din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, transmisă Ministerului Finanțelor cu adresa nr. 89/53377/11.01.2023 și înregistrată sub nr.1001218-2023.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
– Instrument motivare
– Textul complet al proiectului actului respectiv
– Anexa
Atasamente
Proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 al Companiei Naționale “Administrația Porturilor Maritime ” – S.A. Constanța aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii
Data publicării: 31.01.2023
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 13.02.2023
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Fundamentarea proiectului bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul 2023, a avut în vedere, funcțiile pe care acest instrument trebuie să le îndeplinească și anume: funcția de previziune, funcția de control a execuției financiare și funcția de asigurare a echilibrului financiar al companiei.
Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul 2023, a fost conceput ca un element de legătură între preliminatul/realizatul anului 2022 și bugetul previzionat pentru anii 2023, 2024 și 2025, respectând structura și conceptul unui buget multianual.
Prin Proiectul Bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023, ca instrument de management financiar, compania îşi propune asigurarea resurselor financiare necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor către terţi, atât din punct de vedere dimensional, pe total venituri şi cheltuieli, cât şi structural, pe fiecare categorie de venituri şi cheltuieli şi pe fiecare verigă organizaţională, rolul procesului de bugetare fiind cel de orientare a activității tuturor sectoarelor din cadrul companiei spre același obiectiv: rentabilitate, lichiditate, diminuarea riscurilor, etc.
Veniturile totale au fost estimate în creștere în anul 2023 faţă de cele realizate/preliminate în anul 2022 cu 10 %, respectiv cu suma de 52.040 mii lei, de la 520.411 mii lei (anul 2022) la 572.451 mii lei (anul 2023).
Creșterea veniturilor totale cu 10%, este influențată preponderent de indexarea tarifelor în lei pentru anul 2023 și de creșterea veniturilor prognozate din refurnizarea energiei electrice la terți.
În structură, veniturile din exploatare dețin o pondere 94,73% iar veniturile financiare dețin o pondere de 5,27% în veniturile totale.
Veniturile din exploatare, au fost estimate în creștere cu 9,93% față de cele realizate la data de 31.12.2022, respectiv cu suma de 48.983 mii lei, de la 493.305 mii lei (anul 2022) la 542.288 mii lei (anul 2023).
Cifra de afaceri, care reprezintă veniturile din prestări de servicii, a fost estimată cu o creştere de aprox. 13,73% faţă de cea preliminata/realizată în anul 2022, creştere influențată preponderent de indexarea tarifelor în lei pentru anul 2023 și de creșterea veniturilor prognozate din refurnizarea energiei electrice la terți.
Veniturile financiare sunt programate în creștere cu 11,28% față de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2022, respectiv în valoare de 30.163 mii lei.
Cheltuielile totale, estimate pentru anul 2023, au fost fundamentate în funcţie de activităţile concrete din programele de achiziţii de bunuri şi servicii, pentru desfăşurarea activităţii, fundamentate pe baza posibilităţilor reale de plată a acestora, a programelor de investiţii şi dotări, în limita surselor legale de finanţare a acestora, a recalculării cheltuielilor de natură salarială şi a cheltuielilor de mandat.
Cheltuielile totale, au fost stabilite în directă corelaţie cu nivelul veniturilor totale, pentru anul 2023, fiind estimate la valoarea de 466.143 mii lei, mai mari cu 20,72% faţă de cheltuielile totale preliminate/realizate în anul 2022.
În structura cheltuielilor totale, cheltuielile din exploatare dețin o pondere 96,72% iar cheltuielile financiare dețin o pondere de 3,28%.
Cheltuielile de exploatare, înregistrează o creștere cu 23,58% față de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2022, respectiv în valoare de 450.842 mii lei.
În total cheltuieli din exploatare, cheltuielile cu bunuri și Servicii, dețin o pondere de 50,38%, indicatorul “cheltuielile cu impozite, taxe și vărsaminte asimilate” deține o pondere de 2,54%, indicatorul “cheltuielile cu personalul” deține o pondere de 37,42% iar indicatorul “alte cheltuieli de exploatare” deține o pondere de 9,66%.
În structură, cheltuielile cu bunuri și servicii au fost programate în anul 2023, în creștere cu 20,55% față de cele preliminate/realizate în anul 2022, respectiv de la 188.405 mii lei (anul 2022) la 227.119 mii lei (anul 2023).
Facem precizarea că aceste cheltuieli sunt estimate pe baza solicitărilor venite de la sucursalele companiei și de la compartimentele interesate, sunt incluse în Programul de aprovizionare și în Planul de achiziții al companiei, iar estimările au la bază evoluția acestor tipuri de cheltuieli pe ultimii ani, prețurile practicate pentru achiziționarea materialelor, necesitățile companiei pentru buna desfașurare a activității și totodată posibilitatea companiei de a acoperi aceste cheltuieli cu veniturile estimate a se realiza din prestațiile către terți în cursul anului 2023.
Cheltuielile cu energia electrică, în valoare de 107.978 mii lei, au fost estimate pentru o cantitate de energie electrică totală de 89.340 MWH, programul consumului de energie electrică este furnizat de Sucursala Energetica Port și are la bază consumurile furnizate terților și consumul propriu al companiei și tarifele reglementate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei.
Cheltuielile cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, în sumă de 11.450 mii lei, au fost estimate în creștere cu 12,51% în anul 2023 față de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2022.
Cheltuielile cu personalul, au fost estimate în anul 2023, în creștere cu 17,49%, respectiv cu suma de 25.111 mii lei față cele aprobate în anul 2022 în bugetul de venituri și cheltuieli rectificat, aprobat prin HG nr. 1308/2022, respectiv de la 143.591 mii lei (anul 2022) la 168.702 mii lei (anul 2023).
La fundamentarea cheltuielilor de natură salarială, s-au respectat prevederile art.63 din Legea nr.368/2022 – legea bugetului de stat pe anul 2023, ținȃnd cont și de nivelul indicatorilor economici de performanță ai proiectului bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2023 și de sumele reprezentând creșteri ale cheltuielilor de natură salarială aferente indicelui mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru anul 2023.
Cheltuielile de natură salarială, au fost estimate în anul 2023, în creștere cu 19,54% față cele aprobate în anul 2022 în bugetul de venituri și cheltuieli rectificat, aprobat prin HG nr. 1308/2022, respectiv de la 133.536 mii lei (anul 2022) la 159.631 mii lei (anul 2023).
În fundamentarea cheltuielilor de natură salarială pe anul 2023, s-a luat în calcul și s-a respectat art. 63, alin (1) lit a) și c) coroborat cu alin (3) din Legea nr.368/2022 – legea bugetului de stat pe anul 2023.
Creșterea cheltuielilor de natură salarială în cuantum de 26.095 mii lei se datorează:
– creșterii cheltuielilor de natură salarială, aferente indicelui mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru anul 2023, cu suma de 12.819 mii lei, în conformitate cu art.63 alin.(1) lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2023 nr.368/2022;
– creşterii cheltuielilor de natură salarială aferente reîntregirii acestora, pentru întreg anul 2023, determinate ca urmare a acordării unor creşteri salariale şi bonusuri în anul 2022 cu suma de 12.828 mii lei, în conformitate cu art.63 alin.(1) lit. c) din Legea bugetului de stat pe anul 2023 nr.368/2022, după cum urmează:
- 758 mii lei – influența determinată de majorarea cheltuielilor de natură salarială, aferentă reîntregirii acestora pentru antreg anul 2023, cu sumele aferente indicelui de inflație din anul 2022;
- 179 mii lei – influența determinată de majorarea cheltuielilor de natură salarială, aferentă reîntregirii acestora pentru antreg anul 2023, cu sumele aferente majorării valorii tichetului de masă de la 20 lei la 30 de lei;
- 891 mii lei – influența determinată de majorarea cheltuielilor de natură salarială, aferentă reîntregirii acestora pentru antreg anul 2023, cu sumele aferente majorării valorii alocatiei de hrană.
– creşterii cheltuielilor de natură salarială determinate de acordarea, în anul 2023, a unor creşteri salariale şi bonusuri prevăzute prin acte normative, respectiv tichetele de vacanță, cu suma de 448 mii lei, în conformitate cu art.63, alin.(1) lit.d) din din Legea bugetului de stat pe anul 2023 nr.368/2022 și a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă.
Cheltuielile aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete, în valoare de 2.433 mii lei, au fost fundamentate în conformitate cu prevederile art 37 alin.(2) și (3) din OUG. 109/2011 cu modicările și completările ulterioare, dupa cum urmează:
- pentru directori – valoarea este de 1.123 mii lei;
- pentru consiliul de administraţie – valoarea este 310 mii lei.
Durata mandatului, atât pentru directorat cât și pentru membrii Consiliului de Administrație, este provizorie, mandatele fiind încheiate pe 4 luni cu posibilitatea prelungirii până la 6 luni.
Valoarea cheltuielilor de natură salarială preliminate/realizate în anul 2022, în sumă de 133.536 mii lei, nu depășeste valoarea cheltuielilor de natură salarială aprobată prin bugetul de venituri și cheltuieli rectificat al anului 2022, aprobat prin HG nr.1308/2022.
Alte cheltuieli de exploatare, care dețin o pondere de 9,66 în cheltuielile de exploatare, au fost estimate în creștere în anul 2023 cu 92,32% faţă de valorile realizate/preliminate în anul 2022.
Cheltuielile financiare în valoare de 15.301 mii lei, au fost estimate în anul 2023 în scădere cu 28,18% față de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2022.
Rezultatul brut (profit) a fost estimat pentru anul 2023 în valoare de 106.308 mii lei, în scădere cu 20,83% față de cel preliminat/realizat la data de 31.12.2022.
Din analiza indicatorilor economico – financiari preliminați/realizați la data de 31.12.2022, comparativ cu cei care au fost aprobați în bugetul de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2022, aprobat prin HG nr.1308/2022, s-a constat faptul că, anumite categorii de cheltuieli nu au fost realizate la nivelul programat, ceea ce a determinat creșterea rezultatului brut preliminat/realizat față de cel programat, cu 32,26% și preluarea anumitor categorii de cheltuieli, nerealizate în anul 2022, în proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2023.
Repartizarea profitului net al companiei pentru anul 2023 în valoare de 89.828 mii lei, a fost efectuată în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 64/2001, cu modificările și completările ulterioare și cu art. 38,alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căile navigabile interioare, cu modificările și completările ulterioare.
Un port, este declarat ca fiind un port sigur, atunci când, pentru o perioadă de timp relevantă, navele sau o anumită navă, poate/pot ajunge la el, poate/pot să-i utilizeze facilitățile, poate/pot să opereze marfa, poate/pot să-l părăsească.
Cu alte cuvinte, cu excepția apariției unor fenomene, care nu pot fi evitate prin buna practică de navigație și marinărie, navele, în nici un moment, nu sunt expuse pericolelor. Portul Constanța este o zonă geografică a teritoriului României, în care operatorii desfăşoară activităţi, iar mărfurile, mijloacele de transport şi alte bunuri se supun prevederilor Legii nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, cu modificările ulterioare.
În conformitate cu art.30¹ lit. b) din O.G. nr. 22/1999, Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” – S.A. Constanţa, are obligaţia de a utiliza peste 50% din totalul veniturilor obţinute din administrarea şi exploatarea structurii de transport naval, care face obiectul concesiunii, pentru întreţinerea, reparaţia, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii.
Sursele necesare finanțării investițiilor pentru anul 2023, în valoare de 396.554 mii lei, au fost estimate în creștere cu 211.582 mii lei, față de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2022, și vor fi asigurate din:
- surse proprii (constituite din profit, amortizare și din alte surse neconsumate în anii anteriori) în valoare de 741 mii lei;
- alocații bugetare pentru investiții în valoare de 363 mii lei;
- alte surse, în valoare de 450 mii lei, din care surse pentru reabilitare în valoare de 22.114 mii lei și fonduri europene, în valoare de 72.331 mii lei.
Sursele pentru reabilitare, în valoare de 20.119 mii lei, reprezintă rambursările de rate, dobânzi și comisioane plătite către JBIC din alocație bugetară pentru obiectivul de investiții Terminal de containere din portul Constanța.
Cheltuielile pentru investiții pentru anul 2023, în valoare de 396.554 mii lei, au fost estimate pentru anul 2023, în creștere cu 582mii lei față de cele preliminate/ realizate la data de 31.12.2022.
Indicatorii economico – financiari cuprinși în proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2023, au următoarele valori:
– productivitatea muncii, în unități valorice pe total personal mediu, recalculată conform Legii anuale a bugetului de stat pe anul 2023 – legea nr.368/2022, în valoare de 544,47 mii lei/persoană, a fost estimată în creștere cu 9,93% față de cea preliminată/realizată în anul 2022;
– câștigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, recalculat conform Ordonanței Guvernului nr. 26/2013 și a Legii anuale a bugetului de stat pe anul 2023 – legea nr.368/2022, în valoare de 11.408,55lei/salariat, a fost estimat în creștere cu 8,27 față de cel preliminat/realizat în anul 2022;
– numărul de personal prognozat la finele anului 2023 de 996 salariați, a fost estimat la același nivel cu cel aprobat în bugetul de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2022 prin HG nr. 1308/2022;
– numărul mediu de salariaţi de 996 salariați a fost estimat la același nivel cu cel aprobat în bugetul de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2022 prin HG nr. 1308/2022;
– cheltuielile totale la 1.000 lei venituri totale au fost estimate în creștere cu 9,75% față de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2022;
– plăţile restante – compania nu a estimat plăţi restante la data de 31.12.2023;
– creanțele restante, în valoare de 78.000 mii lei, au fost estimate în scădere cu 0,65% față de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2022;
– indicele de creştere al cheltuielilor de 20,72% este mai mare decȃt indicele de creştere al veniturilor de 10%;
– – rezultatul brut (profitul ) în valoare de 106.308 mii lei, a fost estimat în scădere cu 20,83% fata de cel preliminat/realizat la data de 31.12.2022.
Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2023 al Companiei Naționale “Administrația Porturilor Maritime ”– S.A. Constanța, a fost supus controlului financiar de gestiune conform Hotărârii Guvernului nr. 1151/2012 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de organizare şi exercitare a controlului financiar de gestiune.
Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2023 al Companiei Naționale “Administrația Porturilor Maritime ”– S.A. Constanța, a fost avizat de către membrii Consiliului de Administrație prin Decizia nr. 796/06.01.2023 și stabilit de către Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor prin Hotărârea nr.1 din 19.01.2023.
În conformitate cu art.6 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013, proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 a fost supus consultării Sindicatului Port Authority Constanța.
Precizăm că sumele sunt actualizate conform filei de buget aprobată de ordonatorul principal de credite din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, transmisă Ministerului Finanțelor cu adresa nr. 89/53377/11.01.2023 și înregistrată sub nr.1001218-2023.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
– Instrument motivare
– Textul complet al proiectului actului respectiv
– Anexa