Proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2022 al Companiei Naționale “Administrația Porturilor Maritime ” – S.A. Constanța aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii
Data publicării: 17.02.2022
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 28.02.2022
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurta descriere a reglementării:
Fundamentarea proiectului bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul 2022, a avut în vedere, funcțiile pe care acest instrument trebuie să le îndeplinească și anume: funcția de previziune, funcția de control a execuției financiare și funcția de asigurare a echilibrului financiar al societății.
Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul 2022, a fost conceput ca un element de legătură între preliminatul/realizatul anului 2021 și bugetul previzionat pentru anii 2022, 2023 și 2024, respectând structura și conceptul unui buget multianual.
Prin Proiectul Bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2022, ca instrument de management financiar, compania îşi propune asigurarea resurselor financiare necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor către terţi, atât din punct de vedere dimensional, pe total venituri şi cheltuieli, cât şi structural, pe fiecare categorie de venituri şi cheltuieli şi pe fiecare verigă organizaţională, rolul procesului de bugetare fiind cel de orientare a activității tuturor sectoarelor din cadrul companiei spre același obiectiv: rentabilitate, lichiditate, diminuarea riscurilor, etc.
Veniturile totale au fost estimate în creștere în anul 2022 faţă de cele realizate/preliminate în anul 2021 cu 8,73 %, respectiv cu suma de 39.352 mii lei, de la 450.579 mii lei (anul 2021) la 489.931 mii lei (anul 2022).
Creșterea veniturilor totale cu 8,73%, este influențată preponderent de creșterea veniturilor prognozate din refurnizarea energiei electrice la terți.
În structură, veniturile din exploatare dețin o pondere 95,56% iar veniturile financiare dețin o pondere de 4,44% în veniturile totale.
Veniturile din exploatare, au fost estimate în creștere cu 8,99% față de cele realizate la data de 31.12.2021, respectiv cu suma de 38.618 mii lei, de la 429.569 mii lei (anul 2021) la 468.187 mii lei (anul 2022).
Cifra de afaceri, care reprezintă veniturile din prestări de servicii, a fost estimată cu o creştere de aprox. 9,60% faţă de cea preliminata/realizată în anul 2021, creştere influențată preponderent de creșterea veniturilor prognozate din refurnizarea energiei electrice la terți. Veniturile din servicii prestate la navele maritime, fluviale, tehnice, funcţie de numărul de nave, mărimea acestora, escale, din activitatea de pilotaj, din refurnizare utilități etc. şi tarifele în vigoare, sunt estimate în valoare de 298.622 mii lei și sunt mai mari decît cele preliminate/realizate în anul 2021, cu 19,96%.
Veniturile financiare sunt programate în creștere cu 3,49% față de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2021, respectiv în valoare de 21.744 mii lei.
Cheltuielile totale, estimate pentru anul 2022, au fost fundamentate în funcţie de activităţile concrete din programele de achiziţii de bunuri şi servicii, pentru desfăşurarea activităţii, fundamentate pe baza posibilităţilor reale de plată a acestora, a programelor de investiţii şi dotări, în limita surselor legale de finanţare a acestora, a recalculării cheltuielilor de natură salarială şi a cheltuielilor de mandat.
Cheltuielile totale, au fost stabilite în directă corelaţie cu nivelul veniturilor totale, pentru anul 2022, fiind estimate la valoarea de 388.409 mii lei, mai mari cu 21,13% faţă de cheltuielile totale preliminate/realizate în anul 2021.
În structura cheltuielilor totale, cheltuielile din exploatare dețin o pondere 98,87% iar cheltuielile financiare dețin o pondere de 1,13%.
Cheltuielile de exploatare, înregistrează o creștere cu 22,44% față de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2021, respectiv în valoare de 384.027 mii lei.
În total cheltuieli din exploatare, cheltuielile cu bunuri și Servicii, dețin o pondere de 54,35%, indicatorul “cheltuielile cu impozite, taxe și vărsaminte asimilate” deține o pondere de 5,54%, indicatorul “cheltuielile cu personalul” deține o pondere de 35,47% iar indicatorul “alte cheltuieli de exploatare” deține o pondere de 7,53%.
În structură, cheltuielile cu bunuri și servicii au fost programate în anul 2022, în creștere cu 62,01% față de cele preliminate/realizate în anul 2021, respectiv de la 128.821 mii lei (anul 2021) la 208.701 mii lei (anul 2022).
Creșteri semnificative, în cadrul cheltuielilor cu bunuri și servicii, în anul 2022, vor înregistra următorele categorii de cheltuieli:
– cheltuielile privind stocurile, vor crește cu 94,17% față de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2021, creșterea este generată de faptul că, în anul 2022, sunt programate creșteri majore ale prețului la energia electrică, gaze naturale, combustibili.
Facem precizarea că aceste cheltuieli sunt estimate pe baza solicitărilor venite de la sucursalele companiei și de la compartimentele interesate, sunt incluse în Programul de aprovizionare și în Planul de achiziții al companiei, iar estimările au la bază evoluția acestor tipuri de cheltuieli pe ultimii ani, prețurile practicate pentru achiziționarea materialelor, necesitățile companiei pentru buna desfașurare a activității și totodată posibilitatea companiei de a acoperi aceste cheltuieli cu veniturile estimate a se realiza din prestațiile către terți în cursul anului 2022.
Cheltuielile cu energia electrică, în sumă de 103.754 mii lei, au fost estimate pentru o cantitate de energie electrică totală de 91.570 MWH, programul consumului de energie electrică este furnizat de Sucursala Energetica Port și are la bază consumurile furnizate terților și consumul propriu al companiei și tarifele reglementate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei.
Cheltuielile cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, în sumă de 10.173 mii lei, au fost estimate în creștere cu 5,22% în anul 2022 față de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2021.
Cheltuielile cu personalul, au fost estimate în anul 2022, în creștere cu 8,44%, respectiv cu suma de 10.599 mii lei față cele aprobate în anul 2021, în bugetul de venituri și cheltuieli, prin HG nr. 809/2021, respectiv de la 125.632 mii lei (anul 2021) la 136.231 mii lei (anul 2022).
La fundamentarea cheltuielilor de natură salarială, s-au respectat prevederile art.48 din Legea nr.317/2021 pentru aprobarea Bugetului de Stat pe anul 2022, cu privire la majorarea cheltuielilor de natură salarială, ținȃnd cont și de nivelul indicatorilor economici de performanță ai proiectului bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2022 și de sumele reprezentând creșteri ale cheltuielilor de natură salarială aferente indicelui mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru anul 2022.
Cheltuielile de natură salarială, au fost estimate în anul 2022, în creștere cu 6,5% (indicele mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru anul 2022 ), respectiv cu suma 7.708 mii lei, față cele aprobate în anul 2021 în bugetul de venituri și cheltuieli prin HG nr. 809/2021, respectiv de la 118.598 mii lei (anul 2021) la 126.306 mii lei (anul 2022).
În fundamentarea cheltuielilor de natură salarială pe anul 2022, s-a luat în calcul și s-a respectat art. 48, alin (1) lit a) coroborat cu alin (3) din Legea nr.317/2021 – legea bugetului de stat pe anul 2022.
Câștigul mediu brut lunar/salariat, estimat în anul 2022, calculat în conformitate cu prevederile Legii bugetului de stat numărul 317/28.12.2021 și a Ordonanței Guvernului nr.26/2013 și reprezintă 95,43% din câștigul mediu brut lunar preliminat/ realizat/salariat în anul 2021.
În anul 2022, productivitatea muncii crește cu 2,31% față de cea preliminată/realizată la data de 31.12.2021, iar câștigul mediu lunar pe salariat, reprezintă 95,43% din cel preliminat/realizat/salariat la data de 31.12.2021.
Valoarea cheltuielilor de natură salarială preliminate/realizate în anul 2021, în sumă de 114.865 mii lei, se situează sub nivelul celei aprobată prin bugetul de venituri și cheltuieli al anului 2021, prin HG nr.809/2021, în valoare de 126.306 mii lei.
Alte cheltuieli de exploatare, care dețin o pondere de 7,53 în cheltuielile de exploatare, au fost estimate în scădere în anul 2022, cu 45,80% faţă de valorile realizate/preliminate în anul 2021.
În concluzie, cheltuielile totale pe anul 2022, au fost programate în creștere față de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2021, după cum urmează:
– programul de reparații executate cu terții pentru anul 2022, este de 19.000 mii lei și are o creștere de 37,18% față de preliminatul/realizatul anului 2021;
-cheltuielile cu energia și apa, programate pentru anul 2022, cresc față de preliminatul/realizatul anului 2021, cu 103,20%, având în vedere cantitățile propuse și prețurile curente/Mwh, care au crescut într-un ritm accelerat față de cele din anul anterior;
-cheltuielile cu personalul, vor crește cu 11,86% față de preliminat/realizatul anului 2021 și au fost fundamentate pe baza Legii bugetului de stat pe anul 2022 – Legea nr 317/2021;
– cheltuielile cu materiile prime programate în anul 2022, vor crește cu 40,74% față de preliminatul/realizat pe anul 2021, ca urmare a faptului că, în programul de reparații pentru anul 2022, anumite activități de întreținere, reparații și investiții se execută cu forțe proprii, lucrări pentru care este necesară achiziționarea diverselor materiale de construcții;
– cheltuielile cu materialele consumabile (combustibili, piese de schimb), programate în anul 2022, vor crește cu 72,33% față de preliminatul/realizat la data de 31.12.2021, fiind influențate de creșterea prețurilor la combustibil.
Rezultatul brut (profit) a fost estimat pentru anul 2022 în valoare de 101.522 mii lei, în scădere cu 21,87% față de cel preliminat/realizat la data de 31.12.2021
Din analiza indicatorilor economico – financiari preliminați/realizați la data de 31.12.2021, comparativ cu cei care au fost aprobați în bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2021, prin HG nr.809/2021, s-a constat faptul că, anumite categorii de cheltuieli nu au fost realizate la nivelul programat, ceea ce a determinat creșterea rezultatului brut preliminat/realizat față de cel programat, cu 42,01% și preluarea anumitor categorii de cheltuieli, nerealizate în anul 2021, în proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2022.
Repartizarea profitului net al companiei pentru anul 2022, a fost efectuată în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 64/2001, cu modificările și completările ulterioare și cu art. 38,alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căile navigabile interioare, cu modificările și completările ulterioare.Un port, este declarat ca fiind un port sigur, atunci când, pentru o perioadă de timp relevantă, navele sau o anumită navă, poate/pot ajunge la el, poate/pot să-i utilizeze facilitățile, poate/pot să opereze marfa, poate/pot să-l părăsească.Cu alte cuvinte, cu excepția apariției unor fenomene, care nu pot fi evitate prin buna practică de navigație și marinărie, navele, în nici un moment, nu sunt expuse pericolelor.
Portul Constanța este o zonă geografică a teritoriului României, în care operatorii desfăşoară activităţi, iar mărfurile, mijloacele de transport şi alte bunuri se supun prevederilor Legii nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, cu modificările ulterioare.
În conformitate cu art.30¹ lit. b) din O.G. nr. 22/1999, Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” – S.A. Constanţa, are obligaţia de a utiliza peste 50% din totalul veniturilor obţinute din administrarea şi exploatarea structurii de
transport naval, care face obiectul concesiunii, pentru întreţinerea, reparaţia, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii.
Sursele necesare finanțării investițiilor pentru anul 2022, în valoare de 210.665, au fost estimate în creștere cu 65.650 mii lei, față de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2021, și vor fi asigurate din:
· -surse proprii (constituite din profit, amortizare și din alte surse neconsumate în anii anteriori), în valoare de 620 mii lei;
· -alocații bugetare pentru investiții în valoare de 363 mii lei;
· -alte surse, în valoare de 682 mii lei, din care surse pentru reabilitare în valoare de 22.114 mii lei și fonduri europene, în valoare de 54.568 mii lei.
· Cheltuielile pentru investiții pentru anul 2022, în valoare de 210.665 mii lei, au fost estimate pentru anul 2022, în creștere cu 650 mii lei față de cele preliminate/ realizate la data de 31.12.2021.
Indicatorii economico – financiari cuprinși în proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2022, au următoarele valori:
– productivitatea muncii crește 2,31 cu %, respectiv de la 459,43 mii lei/persoană la 470,07 mii lei/ persoană;
– numărul de personal, programat la finele anului 2022, de 996 salariați, va rămâne același cu numărul de personal aprobat, în bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2021 prin HG nr. 809/2021;
– numărul mediu de salariaţi de 996 salariați , va rămâne același cu numărul de personal aprobat în bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2021, prin HG nr.809/2021;
– câștigul mediu lunar pe salariat, determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, calculat conform legii anuale a bugetului de stat în anul 2022, se va diminua cu 4,57%, respectiv de la 9.648,40 lei/persoană (anul 2021) la 9.207,16 lei/persoană (anul 2022);
– cheltuielile totale la 1.000 lei venituri totale, vor ȋnregistra o creștere cu 11,40% față de cheltuiala preliminată/realizată în anul 2021;
– creanţele restante ale anului 2022, au fost estimate în scădere cu 0,12% față de valoarea preliminată/realizată a anului 2021;
– plăţile restante, compania și-a propus să nu înregistreze plăți restante la data de 31.12.2022;
– în anul 2022, indicele de creştere a veniturilor totale este de 8,73% iar indicele de creștere al cheltuielilor totale este de 21,13%;
– pentru anul 2022, se estimează un profit brut în valoare de 101.522 mii lei, mai mic cu 21,87% față de cel preliminat/realizat la data de 31.12.2021.
Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2022 al Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime” – S.A. Constanţa , a fost supus controlului financiar de gestiune conform Hotorârii Guvernului nr. 1151/2012 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de organizare şi exercitare a controlului financiar de gestiune.
Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2022 al Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime” – S.A. Constanţa a fost avizat de către membrii Consiliului de Administrație prin Decizia nr.2625/17.01.2022 și aprobat de către Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor prin Hotărârea nr.2 din 09.02.2022.
În conformitate cu art.6, alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013, proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pe anul 2022, a fost supus consultării Sindicatului Port Authority Constanța.
Precizăm că sumele sunt actualizate conform filei de buget aprobată de ordonatorul principal de credite din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, transmisă Ministerului Finanțelor cu adresa nr. 308/27.01.2022 și înregistrată sub nr.1002474/28.01.2022
Documente supuse consultarii:
Instrument de motivare
Text Proiect
Anexa
Atasamente
Proiectul de Ordin al viceprim-ministrului, ministrul transporturilor și infrastructurii privind inspecțiile de siguranță navigației la navele de transport și terminalele de operare a mărfurilor periculoase (produse petroliere, produse chimice lichide și gaze lichefiate) și inspecțiile pentru emiterea certificatelor de gas free și hot work în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti
Data publicării: 15.02.2022
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 28.02.2022
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurta descriere a reglementării:
Ca urmare a analizei efectuate la nivelul direcției de specialitate a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii asupra aspectelor constatate de Curtea de Conturi a României cu privire la efectuarea inspecțiilor la nave pentru eliberarea certificatelor ,,gas free”, a reieșit necesitatea și oportunitatea reglementării acestora în condiții de eficiență economică, precum și imperativul corelării legislației secundare cu legislația primară națională în domeniu.
Inspecțiile de siguranță a navigației și securitate a navelor fac parte din atribuțiile statului român, prin Ministerul Transporturilor, astfel cum stabilește art. 5 din OG 42/1997 privind transportul naval:
,,Ministerul îşi exercită rolul de autoritate de stat în domeniul transportului maritim şi pe căile navigabile interioare privind activităţile de reglementare, autorizare, coordonare, inspecţie, control, supraveghere şi certificare a infrastructurii de transport maritim şi pe căi navigabile interioare, a navelor, a activităţilor de transport naval, a activităţilor conexe şi a activităţilor auxiliare acestora, precum şi a personalului care efectuează aceste activităţi, prin Direcţia generală transport naval din cadrul ministerului, denumită în continuare direcţie.”
Autoritatea centrală de specialitate din subordinea ministerului în domeniul siguranţei navigaţiei şi al securităţii navelor este, potrivit art. 7 din OG. 42/1997 privind transportul naval, Autoritatea Navală Română, autoritate ce are printre atribuţii efectuarea inspecţiilor şi controlul navelor, indiferent de pavilionul acestora, în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti.
În același sens sunt și dispozițiile art. 1, alin. (1) din HG 1133/2002 potrivit cărora Autoritatea Navală Română este autoritatea centrală de specialitate în domeniul siguranţei navigaţiei şi al securităţii navelor, afșată în subordinea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.
Față de dispozițiile legale sus menționate coroborate cu prevederile O.G. 19/1997 privind transporturile și având în vedere riscurile implicate de operațiunile ce se desfășoară în apele naționale navigabile și în porturile românești, la nave și la terminalele de operare a acestor categorii de produse, se impune ca
– inspecția înaintea începerii operării la navele care transportă produse petroliere, produse chimice lichide și gaze lichefiate,
– supravegherea respectării procedurilor de operare în siguranță la navele transportă produse petroliere, produse chimice lichide și gaze lichefiate,
– inspecția terminalelor de operare a produselor petroliere, produselor chimice lichide în vrac și gazelor lichefiate,
– inspecția în vederea emiterii certificatului de gas free la navele maritime și la navele de navigație interioară, precum și
– inspecția în vederea emiterii certificatului de hot work la navele maritime și la navele de navigație interioară,
să se efectueze sub stricta supraveghere și controlul statului român, prin personal de specialitate, astfel încât riscul producerii de accidente (explozii la bordul navelor și/sau în terminalele de operare) ce pot avea consecințe grave de pierderi de vieți omenești, pierderi materiale importante și de poluarea mediului înconjurător să fie eliminat.
În prezent, conform OMT 813/2008 privind procedurile de inspecţie şi supraveghere a operării navelor de transport produse petroliere, gaze lichefiate şi substanţe lichide nocive în terminalele din porturile româneşti, inspecțiile pentru eliberarea certificatelor gas free pot fi efectuate și de către agenți economici autorizați, situație ce lasă sub sfera de control a statului toate riscurile pe care le implică transportul maritim și fluvial de produse petroliere, produse chimice lichide și gaze lichefiate.
În acest context, s-a constatat lipsa responsabilizării agenților economici privați prin condițiile de autorizare, sub aspectul capacității profesionale/ tehnice și sub aspectul răspunderii în caz de accidente.
Mai mult, reglementarea actuală a creat premisele unor disfucționalități majore în ceea ce privește controlul statului asupra inspecțiilor pentru emiterea certificatelor gas free și hot work, în sensul în care inspecția se efectuează în mod discreționar, numai la cererea navei (având deci caracter opțional) și fără a exista o evidență clară a numărului de inspecții efectuate de agenții economici privați, a tipului navelor inspectate sau a certificatelor eliberate.
Sub aspect economic, astfel cum a fost constatat și de către Curtea de Conturi a României, efectuarea de către Autoritatea Navală Română a inspecțiilor pentru eliberarea certificatelor gas free și hot work prin personal propriu de specialitate, va conduce la suplimentarea veniturilor instituției, asigurându-se respectarea principiilor economicității, eficienței și eficacității în utilizarea fondurilor publice.
Sub aspectul resurselor umane, raporat la veniturile pe care le generează inspecțiile pentru gas free, costurile pentru efectuarea acestora de către ANR prin personal propriu specializat sunt considerabil reduse, fiind limitate la cheltuieli cu salariile inspectorilor (remunerați conform legii salarizării unice în sectorul bugetar) și cheltuieli cu materialul necesar eliberării certifcatelor gas free.
Documente supuse consultarii:
Instrument de motivare
Text Proiect
Atasamente
Proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2022 al Companiei Naţionale „Administraţia Canalelor Navigabile” – S.A.” aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii
Data publicării: 09.02.2022
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 21.02.2022
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurta descriere a reglementării:
Bugetul de Venituri şi Cheltuieli pentru anul 2022 al Companiei Naţionale „Administraţia Canalelor Navigabile” – S.A.” asigură echilibrul financiar intern al companiei în vederea desfăşurarii activităţii economice în condiţii de eficienţă şi de asigurare a echilibrului financiar pentru întreaga activitate a companiei.
În proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2022, ca instrument de management financiar, compania îşi propune asigurarea resurselor financiare necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor către terţi, atât din punct de vedere dimensional, pe total venituri şi cheltuieli, cât şi structural, pe fiecare categorie de venituri şi cheltuieli şi pe fiecare verigă organizaţională, rolul procesului de bugetare fiind cel de orientare a activității tuturor sectoarelor din cadrul companiei spre același obiectiv: rentabilitate, lichiditate, diminuarea riscurilor.
Conform alin.(b) art.30¹ din O.G.nr.22/1999, Compania Naţională „Administraţia Canalelor Navigabile” – S.A.” are obligaţia de a utiliza peste 50% din totalul veniturilor obţinute din administrarea şi exploatarea structurii de transport naval care face obiectul concesiunii, pentru întreţinerea, reparaţia, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii.
Veniturile totale estimate a se realiza în anul 2022, sunt în sumă de 105.956,04 mii lei, înregistrând o creștere cu 4,37 % faţă de cele realizate/preliminate la finele anului precedent. Creșterea veniturilor cu 4,37% se datorează în principal creșterii veniturilor din prestări servicii, respectiv a veniturilor din tranzitarea canalelor navigabile pe care compania le administrează.
În structură, veniturile din exploatare dețin o pondere 99,42% iar veniturile financiare dețin o pondere de 0,58%, în veniturile totale.
Veniturile din exploatare au fost estimate în creștere cu 4,18% față de cele realizate la data de 31.12.2021. Cifra de afaceri va creşte cu 7,13% datorită creșterii veniturilor din serviciile prestate. Veniturile aferente tranzitării barjelor în convoi şi a navelor fluviale (TC), a navelor maritime (TRN), a navelor tehnice (LBT), a împingătoarelor și remorcherelor (CP), au o pondere de 86,81% în cifra de afaceri a companiei și vor crește cu 11,40% față de cele relizate/preliminate la data de 31.12. 2021.
Tarifele portuare aplicate au fost agreate de Consiliul de Supraveghere din domeniul Naval din cadrul Consiliului Concurenței și aprobate de Consiliul de Administrație al Companiei Naţionale „Administraţia Canalelor Navigabile” – S.A”.
Menționăm faptul că, indicatorul “alte venituri”, a fost programat în anul 2022 în scădere față de anul 2021 cu 22,49%, datorită faptului că în anul 2021, s-a finalizat contractul de dragaj pentru Canalul „Dunăre – Marea Neagră” în bieful I, contract care prevedea, suportarea de către Compania Nuclear Electrica Cernavodă a procentului de 80% din contravaloarea acestor lucrări.
Indicatorul „alte venituri din exploatare” cuprinde și veniturile din subvenţii pentru investiţii, în valoare de 41.660,14 mii lei, care ramân la același nivel ca în anul 2021, deoarece valoarea imobilizărilor corporale finanțate din fonduri europene, va ramâne neschimbată și pe parcursul anului 2022.
Aceste venituri provin, din reluarea amortizării aferente imobilizărilor corporale puse în funcțiune, la finalizarea proiectului de modernizare a ecluzelor, proiect care a fost finanțat din fonduri europene nerambursabile, asigurandu-se astfel, corelarea cheltuielilor cu amortizarea, pentru activele imobilizate finanțate din fondurile europene nerambursabile, cu veniturile din subvenţii pentru investiţii.
Aceste imobilizări corporale, finanțate din fonduri europene nerambursabile, au fost înregistrate în proprietatea Companiei Naţionale „Administraţia Canalelor Navigabile” – S.A.” și nu au fost trecute în domeniul public al statului.
Veniturile financiare în valoare de 611 mii lei, au fost programate în proiectul bugetului de venituri și cheltuieli al anului 2022, în creștere cu 53,13% față de cele realizate/preliminate în anul 2021 și reprezintă în principal, dobânzile acordate pentru depozitele bancare ale companiei constituite la termen, precum şi diferenţele de curs valutar.
Cheltuielile totale în anul 2022 sunt estimate în creștere cu 3,55% față de cele realizate/preliminate la data de 31.12.2021.
În structura cheltuielilor totale, cheltuielile din exploatare dețin o pondere 99,99% iar cheltuielile financiare dețin o pondere de 0,01%.
În total cheltuieli din exploatare, cheltuielile cu bunuri și servicii dețin o pondere de 23,76%, indicatorul “cheltuielile cu impozite, taxe și vărsaminte asimilate”, deține o pondere de 2,55%, indicatorul “cheltuielile cu personalul” deține o pondere de 29,34% iar indicatorul “alte cheltuieli de exploatare” deține o pondere de 44,35%.
În structură, cheltuielile cu bunuri și servicii, au fost programate în anul 2022, în creștere cu 11,35% față de cele realizate/preliminate la data de 31.12.2021.
Cheltuielile cu bunuri și servicii, sunt estimate pe baza solicitărilor de la compartimentele interesate, sunt incluse în Programul de aprovizionare și în Planul de achiziții al companiei, iar estimările au la bază evoluția acestor tipuri de cheltuieli pe ultimii ani, prețurile practicate pentru achiziționarea materialelor, necesitățile companiei pentru buna desfașurare a activității și totodată posibilitatea companiei de a acoperi aceste cheltuieli cu veniturile estimate a se realiza din prestațiile către terți în cursul anului 2022.
Cauzele creșterii cheltuielilor cu bunuri și servicii în anul 2022, sunt următoarele:
– creşterea cheltuielilor privind stocurile, energia și apa, cu suma de 2.148 mii lei, ca urmare a creșterii prețului la energie și gaze;
– creşterea cheltuielilor privind alte servicii executate de terţi, cu suma de 833,05 mii lei, generată, în special, de creșterea cheltuielilor cu transportul cu 98 mii lei, a celor cu paza cu 363,38 mii lei și a altor cheltuieli diverse cu 264,10 mii lei.
Cheltuielile cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate, au fost programate în anul 2022, în creștere cu 17,30% față de cele realizate/preliminate la data de 31.12.2021, din cauza creșterii cheltuielilor privind impozitele şi taxele cu suma de 387,32 mii lei, ca urmare a aplicării prevederilor OUG nr.6/2019 privind restructurarea obligațiilor bugetare (TVA).
Nivelul total al cheltuielilor de natură salarială în valoare de 25.913,65 mii lei, a fost estimat plecând de la stabilirea drepturilor salariale individuale, a numărului de personal prognozat la finele anului 2022 și a altor drepturi, ținând cont de competențele profesionale și de alte criterii.
La fundamentarea cheltuielilor de natură salarială, s-au respectat prevederile art.48 din Legea nr.317/2021 pentru aprobarea Bugetului de Stat pe anul 2022, cu privire la majorarea cheltuielilor de natură salarială, ținȃnd cont și de nivelul indicatorilor economici de performanță ai proiectului bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2022 și de sumele reprezentând creșteri ale cheltuielilor de natură salarială aferente indicelui mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru anul 2022.
Cheltuielile de natură salarială în anul 2022, în valoare de 25.913,65 mii lei, au fost fundamentate având în vedere prevederile art.48 alin.(1) lit. a) și b) coroborat cu alin.(3) din Legea nr. 317/2021 – Legea bugetului de stat pe anul 2022 și cu art.9, alin.(1), lit.b) din Ordonanța Guvernului nr.26/2013.
Cheltuielile de natură salarială în anul 2022, au fost programate în creștere față de cele realizate/preliminate în anul 2021 cu 3,45%, respectiv cu suma de 864,83 mii lei și reprezintă:
– creşterea cheltuielilor de natură salarială aferente indicelui mediu de creştere a preţurilor prognozat pentru anul 2022, în valoare de 761,78 mii lei;
– creşterea câştigului mediu brut pe salariat datorită majorării salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi alte cheltuieli de natură salarială, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.071/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în valoare de 103,05 mii lei.
Valoarea cheltuielilor de natură salarială realizate/preliminate în anul 2021 în sumă de 25.048,82 mii lei, se situează sub nivelul celei aprobată prin bugetul de venituri și cheltuieli al anului 2021, prin HG nr.726/2021.
Indicatorul “Alte cheltuieli de exploatare”, în valoare de 45.697,05 mii lei, a fost programat în anul 2022, în scădere cu 0,09% față de cel realizat/preliminat în anul 2021.
Ponderea cea mai mare în valoarea acestor cheltuieli în anul 2022, o reprezintă cheltuiala cu amortizarea imobilizărilor, care este programată în creștere cu 0,17% față de cea realizată/preliminată în anul 2021.
Cheltuielile financiare propuse pentru anul 2022, în sumă de 11,11 mii lei, au fost programate în creștere cu 69,36% față de cele realizate în anul precedent, iar ponderea cea mai mare, o dețin cheltuielile din diferenţele de curs valutar.
Profitul brut planificat pentru anul 2022 a fost programat în sumă de 2.915,79 mii lei, mai mare cu 45,45% față de profitul brut realizat/preliminat în anul 2021.
Profitul net bugetat al anului 2022 în valoare de 2.543,32 mii lei, s-a repartizat conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, coroborată cu prevederile art.38, alin.(2) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare.
Sursele necesare finanțării investițiilor pentru anul 2022, în valoare de 99.149,40 mii lei, au fost estimate în creștere cu 193,95% față de cele realizate la data de 31.12.2021, și vor fi asigurate din:
– surse proprii, în valoare de 11.564,40 mii lei, care sunt constituite din amortizare în valoare de 10.587,09 mii lei și din sume repartizate din profitul net al anului 2021, în valoare de 977,31 mii lei;
– alocații bugetare în valoare de 71.085 mii lei;
– alte surse – fonduri externe nerambursabile (FEN) – POIM 2014-2020, în valoare de 16.500 mii lei.
Cheltuielile pentru investiții pentru anul 2022, în valoare de 99.149,40 mii lei, au fost estimate pentru anul 2022, în creștere cu 193,95% față de cele realizate la data de 31.12.2021.
Cheltuielile de investiţii din surse proprii, în valoare de 11.564,40 mii lei, vor fi efectuate pentru:
– lucrări de investiții la instalații și echipamente în sumă de 4.360,00 mii lei;
– lucrări de investiții pentru construcții în sumă de 6.273 mii lei;
– dotări și utilaje independente în sumă de 931,40 mii lei.
Cheltuielile de investiţii din alocaţiile bugetare în valoare de 71.085 mii lei, vor fi efectuate pentru lucrarile privind „Reabilitarea taluz afectat de alunecare de teren (calimitate naturală) zona Cumpăna – mal stâng CDMN km56+989 si km 57+217”.
Cheltuielile de investiţii din fonduri externe nerambursabile (FEN) – POIM 2014-2020, în valoare de 16.500 mii lei, vor fi efectuate pentru :
– investiții în curs:
– modernizare ecluze, echipamente și instalații – Faza 2, în valoare de 2.344,00 mii lei;
– studiu de fezabilitate :”retehnologizare ecluza Năvodari” în vederea creșterii siguranței navigației în valoare de 3.186,00 mii lei;
– studiu de fezabilitate :”modernizarea canalelor navigabile ale Dunării: Canal Dunăre – Marea Neagră și Canal Poarta Albă-Midia Năvodari” în vederea creșterii siguranței navigației, în valoare de 4.107,00 mii lei.
– investiții noi:
– reactualizare studiu de fezabilitate pentru obiectivul de investiții: ”Amenajarea râurilor Argeș și Dâmbovița pentru navigație și alte folosințe” în valoare de 500,00 mii lei;
– modernizare și extindere capacitate de operare în portul Ovidiu 2.363,00 mii lei;
– modernizare și extindere capacitate de operare în portul Medgidia 2.000,00 mii lei;
– modernizare și extindere capacitate de operare în portul Luminița 2.000,00 mii lei.
Indicatorii economico – financiari cuprinși în proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2022, au următoarele valori:
– productivitatea muncii creşte de la 243,65 mii lei/persoană la 254,46 mii lei/ persoană (4,43%);
– numărul de personal programat la finele anului 2022 – 417 salariați, va rămâne același cu numărul de personal programat la finele anului 2021, aprobat în bugetul de venituri și cheltuieli prin HG nr.726/2021;
– numărul mediu de salariaţi – 414 salariați, este mai mic decât numărul de mediu de salariați – 415 salariați, aprobat în bugetul de venituri și cheltuieli al anului 2021, prin HG nr.726/2021;
– câștigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, calculat conform legii anuale a bugetului de stat, în anul 2022, va crește de la 4.749,14 lei (anul 2021) la 4.795,63 lei (anul 2022) cu 0,98%;
– cheltuielile totale la 1.000 lei venituri totale vor ȋnregistra o diminuare cu 0,79% față de cheltuiala prognozat/realizată în anul 2021;
– pentru creanţele restante ale anului 2022 – s-a estimat o descreștere a valorii acestora față de valoarea preliminată/realizată a anului 2021, respectiv de la 13.990 mii lei la 13.900 mii lei;
– plăţile restante – compania şi-a propus în continuare să nu înregistreze plăţi restante;
– în anul 2022, indicele de creştere a veniturilor totale de 4,37% este mai mare decât indicele de creștere a cheltuielilor totale de 3,55%, compania respectă prevederile legale;
– pentru anul 2022 se estimează un profit brut în sumă de 2.915,79 mii lei.
Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2022, a fost supus controlului financiar de gestiune conform Hotorârii Guvernului nr. 1151/2012 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de organizare şi exercitare a controlului financiar de gestiune.
Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2022 al Companiei Naţionale „Administraţia Canalelor Navigabile”- S.A. a fost avizat de către membrii Consiliului de Administrație, prin Hotărârea nr.1/05.01.2022 și aprobat de către Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor, prin Hotărârea nr.1/31.01.2022.
În conformitate cu art.6 (1) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013, proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pe anul 2022, a fost supus consultării Sindicatului Unit Dunăre – Marea Neagră, care şi-a exprimat acordul cu privire la respectarea politicii salariale stabilite prin legea anuală bugetului de stat pe anul 2022 şi aplicată în elaborarea proiectului bugetului de venituri și cheltuieli al Companiei Naţionale „Administraţia Canalelor Navigabile”- S.A. pentru acest an.
Precizăm că sumele sunt actualizate conform filei de buget aprobată de ordonatorul principal de credite din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, transmisă Ministerului Finanțelor cu adresa nr. 308/27.01.2022 și înregistrată sub nr.1002474/28.01.2022.
Documente supuse consultarii:
Instrument de motivare
Text Proiect
Anexe
Atasamente
Proiectul de Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii pentru modificarea și înlocuirea anexei la Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 982/2011 privind aprobarea Listei cuprinzând punctele și locurile de operare și limitele acestora, a căror infrastructură portuară este proprietate privată, precum și limitele radelor portuare și ale zonelor de ancoraj
Data publicării: 01.02.2022
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 14.02.2022
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurta descriere a reglementării:
În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) și art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare:
”Art. 8. – (1) Lista cuprinzând porturile și locurile de operare deschise accesului public, precum și limitele acestora se stabilesc și se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor.”
”Art.10 – Limitele radelor portuare și ale zonelor de ancoraj se stabilesc de către Autoritatea Navală Română, prin căpităniile de port, și se fac publice prin avize către navigatori și pe website-ul propriu.”
Prin adresa nr. 6104 din 18.11.2021, SC HeidelbergCement România SA solicită includerea punctului de operare „Loc Operare HEIDELBERGCEMENT ROMÂNIA”, în Lista cuprinzând punctele și locurile de operare și limitele acestora, a căror infrastructură portuară este proprietate privată, precum și limitele radelor portuare și ale zonelor de ancoraj.
Cariera Iglicioara este una dintre subunitățile de producție ale SC HeidelbergCement România SA și are ca obiect de activitate extracția pietrei ornamentale și a pietrei pentru construcții, extracția pietrei calcaroase, a ghipsului, a cretei și a ardeziei.
Cariera Iglicioara este situată în partea de sud a comunei Turcoaia, județul Tulcea, fiind amplasată la aproximativ 3 km de aceasta, pe un teren ce este concesionat de la UAT Turcoaia și își desfășoară activitatea în mod permanent din anii 1970.
Pentru comercializarea produselor de carieră societatea deține și are amenajat un punct de încărcare propriu, situat pe malul drept al Dunării, pe brațul Măcin, la km 35+900 / 36+100, ce funcționează încă de la înființarea exploatării, fără întrerupere.
Analizând documentația depusă s-a constatat că locul de operare ” HEIDELBERGCEMENT ROMÂNIA ” întrunește condițiile de a fi introdus în Lista cuprinzând punctele și locurile de operare și limitele acestora, a căror infrastructură portuară este proprietate privată, precum și limitele radelor portuare și ale zonelor de ancoraj, având și avizul favorabil al Autorității Navale Române, din punct de vedere al siguranței navigației și al AFDJ Galați, ca administrator de cale navigabilă.
Documente supuse consultarii:
Instrument de motivare
Text Proiect
Anexe
Atasamente
Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 245/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval
Data publicării: 01.02.2022
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 14.02.2022
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurta descriere a reglementării:
România a fost recunoscută și trecută pe Lista Albă ca stat care a implementat în totalitate prevederile Convenției STCW, tocmai datorită condițiilor de certificare impuse, astfel încât competența navigatorilor români este recunoscută şi permite acestora să navigheze fără probleme pe nave înregistrate sub alte pavilioane, în contextul în care România nu mai are flotă comercială.
Pentru a veni în sprijinul celor 30.000 de navigatori români, se dorește modificarea valabilității carnetului de marinar de la 2 ani la 5 ani condiționată de valabilitatea avizului medical și psihologic. În aceste condiții, obligativitatea Statului de pavilion este de a se asigura în permanenţă că navigatorii îndeplinesc standardele de competenţă şi sănătate impuse la certificare.
În condițiile actualei epidemii globale, când tot mai mulți armatori cer ca documentele să fie valabile minim 8 luni, această situație duce, de cele mai multe ori, la reînnoirea carnetului de marinar, mai devreme de 2 ani.
Mai mult decât atât, prin prelungirea valabilității carnetelor de marinar, navigatorii români pot rămâne la bordul navelor mai mult timp, evitându-se astfel schimbarea lor cu alți navigatori din alte state, unde valabilitatea carnetului de marinar este de până la 10 (zece) ani și nu este condiționată de valabilitatea avizului medical.
Documente supuse consultarii:
Instrument de motivare
Text Proiect
Atasamente
Proiectul de Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii privind aprobarea standardelor de instruire, confirmarea competenţei şi eliberarea documentelor de atestare a personalului navigant român pentru navele de navigaţie interioară
Data publicării: 07.01.2022
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 18.01.2022
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurta descriere a reglementării:
Directiva Consiliului 91/672/EEC, publicată în Jurnalul Oficial nr. L 373 din 31 decembrie 1991, privind recunoașterea reciprocă a certificatelor naţionale de comandant pentru navele utilizate în transportul mărfurilor şi persoanelor pe apele interioare navigabile și Directiva Consiliului 96/50/EC, publicată în Jurnalul Oficial nr. L 235 din 17 septembrie 1996 privind armonizarea condiţiilor de obţinere a certificatelor naţionale de comandant de navă de navigaţie interioară pentru transportul mărfurilor şi persoanelor în Comunitate, amendată de Regulamentul (EC) nr. 1.882/2003 al Parlamentului European, publicat în Jurnalul Oficial nr. L 284 din 31 octombrie 2003 reprezintă la nivel european primii pași realizați în direcția armonizării și recunoașterii calificărilor profesionale pentru membrii de echipaj în domeniul navigației interioare.
În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România a transpus actele europene mai sus menționate prin Ordinul nr. 318/2006 privind aprobarea standardelor de instruire, confirmarea competenței şi eliberarea documentelor de atestare a personalului navigant pentru navele de navigaţie interioară care arborează pavilion român, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr.315 din 07 aprilie 2006, cu modificările ulterioare.
Cu scopul de a contribui la mobilitatea persoanelor implicate în operarea construcțiilor navale la nivelul întregii Uniuni, in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 345 din 27 decembrie 2017 a fost publicată Directiva (UE) 2017/2397 a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2017 privind recunoașterea calificărilor profesionale în domeniul navigației interioare și de abrogare a Directivelor 91/672/CEE și 96/50/CE ale Consiliului.
Directiva (UE) 2017/2397 stabilește condițiile și procedurile pentru certificarea calificărilor persoanelor implicate în operarea unei nave care navighează pe căile navigabile interioare ale UE. Certificarea are drept scop facilitarea mobilității, garantarea siguranței navigației și asigurarea protecției vieții omenești și a mediului.
Totoadată, se prevede obligativitatea ca membrii echipajului de punte și în special persoanele responsabile în situații de urgență la bordul navelor de pasageri și persoanele implicate în buncherajul navelor alimentate cu gaz natural lichefiat să dețină certificate care să le ateste calificările.
Conducătorii de navă care navighează în condiții ce prezintă un risc deosebit pentru siguranța navigației trebuie să dețină autorizații specifice, în special pentru conducerea unor convoaie mari, conducerea de construcții navale alimentate cu gaz natural lichefiat, navigația în condiții de vizibilitate redusă, navigația pe căi navigabile interioare cu caracter maritim sau navigația pe căi navigabile ce prezintă riscuri specifice. Pentru a obține astfel de autorizații, conducătorii de navă trebuie să demonstreze competențe suplimentare specifice.
Având în vedere cooperarea dintre Uniunea Europeană și CCNR, existentă încă din 2003, care a condus la instituirea Comitetului european pentru elaborarea de standarde privind navigația interioară (CESNI) sub auspiciile CCNR, precum și în vederea simplificării cadrelor juridice care reglementează calificările profesionale în Europa, trebuie ca certificatele de calificare, carnetele de serviciu și jurnalele de bord, eliberate în conformitate cu Regulamentele privind personalul navigant de pe Rin care stabilesc cerințe identice cu cele din Directiva (UE) 2397/2017, să fie valabile pe toate căile navigabile interioare ale Uniunii Europene.
Aptitudinile pentru operarea sistemelor radio de la bord sunt esențiale pentru a asigura siguranța navigației interioare şi urmarea unor cursuri de formare și deținerea unor certificări trebuie să fie obligatorii pentru conducătorii de navă și pentru timonieri.
Aprobarea programelor de formare este necesară pentru a se verifica dacă programele respectă cerințele minime comune în ceea ce privește conținutul și organizarea.
Timpul de navigație trebuie să fie verificat prin intermediul unor înregistrări validate în carnetele de serviciu.
Pentru a asigura standarde armonizate minime pentru certificarea calificărilor, Comisia a fost împuternicită să adopte norme detaliate care stabilesc standarde pentru competențe și cunoștințele și aptitudinile corespunzătoare, standarde pentru examinările practice, standarde pentru omologarea simulatoarelor și standarde pentru capacitatea din punct de vedere medical, prin Directiva delegată (UE) 2020/12 a Comisiei din 2 august 2019 de completare a Directivei (UE) 2017/2397 a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele pentru competențe și cunoștințele și aptitudinile corespunzătoare, pentru examenele practice, pentru omologarea simulatoarelor și pentru capacitatea din punct de vedere medical. Directiva delegată introduce patru noi anexe, respectiv: Anexa I – Standardele pentru competențe și cunoștințele și aptitudinile corespunzătoare, Anexa II – Standardele pentru examenele practice, Anexa III – Standardele pentru omologarea simulatoarelor şi Anexa IV – Standardele privind capacitatea din punct de vedere medical.
Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare, Directiva (UE) 2017/2397 prevede modele pentru eliberarea certificatelor de calificare, a carnetelor de serviciu, a documentelor unice care combină certificatele de calificare și carnetele de serviciu, a jurnalelor de bord și a certificatelor de examinare practică. În acest sens, Comisia a adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/182 al Comisiei din 14 ianuarie 2020 privind modelele utilizate pentru calificările profesionale în domeniul navigației interioare. Regulamentul cuprinde 5 Anexe, respectiv, Anexa I – Modelele de certificate ale Uniunii de calificare în calitate de comandant de navă, de expert în gaz natural lichefiat și de expert în navigația cu pasageri, Anexa II – Modelul de document unic care combină certificatele Uniunii de calificare și carnetul de serviciu, Anexa III – Modelul de certificat pentru examinarea practică, Anexa IV – Modelul de carnet de serviciu și Anexa V – Modelul de jurnal de bord.
În vederea asigurării unei tranziții line către sistemul de recunoaștere a documentelor din țări terțe prevăzut la art. 10 din Directiva (UE) 2017/2397, este necesar să se prevadă măsuri tranzitorii care oferă timpul necesar țărilor terțe pentru a-și alinia cerințele la cele stabilite în Directiva menționată. În acest sens, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 374 din 30 iulie 2021 a fost publicată Directiva (UE) 2021/1233 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iulie 2021 de modificare a Directivei (UE) 2017/2397 în ceea ce privește măsurile tranzitorii pentru recunoașterea certificatelor țărilor terțe.
Prin acest proiect de act normativ au fost transpuse în legislația națională prevederile Directivei (UE) 2397/2017, ale Directivei delegate (UE) 2020/12 şi ale Directivei (UE) 2021/1233.
Ținând seama de prevederile art. 2 din Legea nr. 157/2005 pentru ratificarea Tratatului de aderare a României la UE, devine necesară introducerea în legislația română a prevederilor Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/182 şi ale Regulamentului delegat (UE) 2020/473.
Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 318/2006 privind aprobarea standardelor de instruire, confirmarea competenței și eliberarea documentelor de atestare a personalului navigant pentru navele de navigație interioară care arborează pavilion român, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 7 aprilie 2006 și Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 509/2007 pentru modificarea Ordinului ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 318/2006 privind aprobarea standardelor de instruire, confirmarea competenței și eliberarea documentelor de atestare a personalului navigant pentru navele de navigație interioară care arborează pavilion român, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 12 iulie 2007, se abrogă la data intrării în vigoare a prezentului ordin.
De asemenea, anexa nr. 4 la Ordinului ministrului transporturilor nr. 1.266 din 20 august 2014 privind aprobarea formei și conținutului carnetelor de marinar, brevetelor, certificatelor de capacitate și atestatelor pentru personalul navigant maritim și maritim portuar, precum și a formei și conținutului documentelor de atestare pentru personalul navigant pe căile navigabile interioare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 3 septembrie 2014, se abrogă la data intrării în vigoare a prezentului ordin.
Luând în considerare prevederile art. 4 și art. 5 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/182, anexele nr. 3 și nr. 4 privind forma și conținutul pentru Carnetul de serviciu și Jurnalul de bord din Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 434/2009 pentru aprobarea Normelor privind stabilirea echipajului minim de siguranţă la navele de navigaţie interioară care arborează pavilion român, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 285 din 30 aprilie 2009 vor fi modificate și înlocuite printr-un act normativ distinct.
Documente supuse consultarii:
Instrument de motivare
Text Proiect
Anexe
Atasamente
Proiectul de Ordonanță a Guvernului privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor de la nave, de modificare a Legii nr.162/2013 privind formalitățile de raportare aplicabile navelor la sosirea în şi/sau la plecarea din porturile româneşti și de abrogare a Ordonanţei Guvernului nr. 20/2012 privind instalaţiile portuare de preluare a deşeurilor generate de nave şi a reziduurilor mărfii
Data publicării: 07.01.2022
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 18.01.2022
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurta descriere a reglementării:
Scopul proiectului de act normativ propus îl reprezintă crearea cadrului legal pentru protejarea mediului marin, în mod special a ecosistemului marin Marea Neagră, împotriva efectelor negative a deversărilor ilegale de deșeuri provenite de la navele care folosesc porturile românești, prin îmbunătățirea procesului de predare/primire controlată în instalațiile portuare de preluare a deșeurilor provenite de la nave, corelată cu revizuirea formalităților de raportare pentru monitorizarea navelor la sosirea în și/sau la plecarea din porturi.
Schimbările preconizate vizează următoarele: proiectul de ordonanță cuprinde actualizarea normelor privind predarea deșeurilor, inclusiv notificarea în prealabil a predărilor, cu regimuri speciale aplicabile pentru navele cu trafic programat și care fac escale frecvente sau regulate în port și va abroga OG nr.20/2012, ce transpunea în legislația națională prevederile Directivei 2000/59/CE.
Noile cerințe pentru ca instalațiile portuare să fie adecvate sunt următoarele:
• pot prelua tipurile și cantitățile de deșeuri provenite de la navele care utilizează în mod obișnuit portul respectiv;
• evită întârzierile;
• nu percep tarife excesive care ar putea descuraja navele să le utilizeze;
• gestionează deșeurile navelor într-un mod adecvat din punctul de vedere al protecției mediului, respectând prevederile legislației europene (Directiva 2008/98/CE, Directiva (UE)2019/904, etc) transpuse în legislația națională, precum și alte norme în vigoare privind deșeurile.
Conform noilor norme, navele vor plăti :
– Un tarif indirect pentru a acoperi costurile programului, ceea ce le va da dreptul de a-și preda deșeurile într-un port, indiferent dacă predau sau nu deșeuri. Acest tarif se va aplica, de asemenea, navelor de pescuit și ambarcațiunilor de agrement, cu scopul de a preveni deversarea directă în mare a plaselor de pescuit abandonate și a deșeurilor prinse accidental în acestea ;
– în anumite cazuri, dacă o navă predă o cantitate excepțională de deșeuri, poate fi percepută un tarif direct suplimentar pentru a se asigura că toate costurile legate de primirea unei asemenea cantități de deșeuri nu generează o sarcină disproporționată asupra sistemului de recuperare a costurilor al unui port ;
– tarifele pot fi diferențiate, în funcție de categoria, tipul și mărimea navei, precum și de tipul de trafic în care este implicată nava.
– un tarif redus – se aplică „navelor ecologice”, adică navelor care pot demonstra că dețin controlul cantităților reduse de deșeuri (prin tratare, neutralizare, compactare, reciclare, etc) și practică o gestionare durabilă și ecologică a deșeurilor la bordul navei.
Navele pot fi inspectate pentru a se verifica conformitatea cu noile cerințe și în caz de neconformare, se vor aplica sancțiuni efective, proporționale și cu efect de descurajare.
Totodată, vor fi adaptate formalitățile de raportare ce cuprind notificări privind deșeurile de la nave, prin modificarea Legii nr.162/2013 privind formalitățile de raportare aplicabile navelor la sosirea în și/sau la plecarea din porturile româneşti, care transpune Directiva 2010/65/UE. Conform noilor prevederi, următoarele informații sunt raportate pe cale electronică și într-un interval de timp rezonabil:
(a) informații privind ora efectivă de sosire și de plecare a oricărei nave care face escală într-un port al Uniunii, împreună cu un element de identificare a portului în cauză, prevăzute în HG nr. 1016/2010 pentru stabilirea Sistemului de informare şi monitorizare a traficului navelor maritime care intră/ies în/din apele naţionale navigabile ale României, cu modificările și completările ulterioare, ce transpun prevederile Directivei 2002/59/CE, modificată ulterior,
(b) informațiile din notificarea prealabilă a deșeurilor, astfel cum se prevede în anexa 2;
(c) informațiile din confirmarea predării deșeurilor, astfel cum se prevede în anexa 3;
(d) informațiile din certificatul de exceptare, astfel cum se prevede în anexa 5.
Documente supuse consultarii:
Instrument de motivare
Text Proiect
Anexe
Atasamente
Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții “Extinderea cheurilor danelor 10 și 12 din zona Midia, inclusiv consolidări în spatele cheurilor”
Data publicării: 29.12.2021
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 10.01.2022
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurta descriere a reglementării:
Realizarea lucrărilor de extindere a cheurilor danelor 10 și 12 din zona Midia, inclusiv consolidări în spatele cheurilor, va impulsiona operatorii portuari să-și extindă activitățile de operare, manipulare, depozitare de mărfuri prin investiții suplimentare în capacitățile existente, ceea ce va conduce la creșterea volumelor de trafic derulate în zona Midia. Din extinderea danelor 10 și 12 va rezulta o suprafață de aproximativ 24.755 mp de teritorii câștigate asupra mării.
Adoptarea și publicarea Hotărârii de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții “Extinderea cheurilor danelor 10 și 12 din zona Midia, inclusiv consolidări în spatele cheurilor” este o condiție pentru accesarea fondurilor externe nerambursabile prin POIM 2014 – 2020.
Documente supuse consultarii:
Instrument de motivare
Text Proiect