Hotărâre a Guvernului privind modificarea descrierii tehnice și actualizarea valorii de inventar a unui imobil aflat în domeniul public al statului, administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și concesiunea Companiei Naționale ”Administrația Porturilor Dunării Maritime”- S.A. Galați, precum și trecerea unei părți din acest imobil din administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și concesiunea Companiei Naționale ”Administrația Porturilor Dunării Maritime”- S.A. Galați, în administrarea Ministerului Finanțelor – Autoritatea Vamală Română
Data publicării: 06.08.2024
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 19.08.2024
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
- Proiectul de act normativ se referă la modificarea descrierii tehnice și la actualizarea valorii de inventar a imobilului cu nr. MF 150262, aflat în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și concesiunea Companiei Naționale ”Administrația Porturilor Dunării Maritime”- S.A. Galați , ca urmare a dezmembrării și a reevaluării, astfel:
La nr. MF 150262 ”Teren”, se modifică descrierea tehnică din ”Teren portuar – port Isaccea; Sp = 49.785 mp; CF 30456” în ” Teren împrejmuit Port Isaccea
LOT 1. Suprafață = 46.205 mp; CF 37552 Tulcea
LOT 2. Suprafață=3.580mp; CF 37553 Tulcea”.
Valoarea de inventar a bunului cu nr. MF 150262 este de 6.307.905. lei, conform Raportului de reevaluare întocmit de Varasciuc Bogdan Cătălin, evaluator autorizat, membru titular ANEVAR.
II. Proiectul de act normativ se referă și la trecerea unei părți din imobilul înregistrat la poziţia cu nr. M.F. 150262 (parțial), în suprafață de 3.580 mp, din administrarea Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și concesiunea Companiei Naționale ”Administrația Porturilor Dunării Maritime”- S.A. Galați (Contract nr. LO/3447/12.09.2008), în administrarea Ministerului Finanțelor – Autoritatea Vamală Română .
Contractul de concesiune nr. LO/3447/12.09.2008 încheiat între Ministerul Transporturilor în calitate de concedent și Companiei Naționale ”Administrația Porturilor Dunării Maritime”- S.A. Galați în calitate de concesionar se va modifica corespunzător.
Realitatea datelor înscrise în anexa la proiect, precum și necesitatea și oportunitatea promovării actului normativ aparțin aparțin inițiatorilor, respectiv Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Compania Națională ”Administrația Porturilor Dunării Maritime”- S.A. Galați și Ministerului Finanțelor.
Bunurile imobile nu fac obiectul unor litigii aflate pe rolul instanţelor de judecată, nu sunt supuse cererilor de retrocedare și nu sunt grevate de sarcini
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
Atasamente
Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii pentru modificarea şi înlocuirea anexei la Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 982/2011 privind aprobarea Listei cuprinzând porturile şi locurile de operare şi limitele acestora, a căror infrastructură portuară este proprietate privată, precum şi limitele radelor portuare şi ale zonelor de ancoraj
Data publicării: 09.07.2024
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 22.07.2024
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) și art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităților de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare:
„Art. 8. – (1) Lista cuprinzând porturile şi locurile de operare deschise accesului public, precum şi limitele acestora se stabilesc şi se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor.”
„Art 10 – Limitele radelor portuare şi ale zonelor de ancoraj se stabilesc de către Autoritatea Navală Română, prin căpităniile de port și se fac publice prin avize către navigatori şi pe website-ul propriu.”
Prin adresa nr. 2217 din 27.05.2024, UAT Sfântu Gheorghe solicită includerea în Lista cuprinzând porturile şi locurile de operare şi limitele acestora, a căror infrastructură portuară este proprietate privată, precum şi limitele radelor portuare şi ale zonelor de ancoraj a investiției „Mininiport în localitatea Sfântu Gheorghe și dană (estacadă) de acostare nave pasageri”, situată la km 4 – 5, brațul Sfântu Gheorghe, Dunăre, mal stâng.
Localitatea Sfântu Gheorghe este situată în imediata vecinătate a gurii de vărsare a Dunării, prin brațul Sfântu Gheorghe, în Marea Neagră și dispune de facilitățile unei localități de frontieră. Distanța Tulcea – Sfântu Gheorghe este de 120 km pe brațul Sfântu Gheorghe. Accesul în localitatea Sfântu Gheorghe se face doar cu nave de pasageri din portul Tulcea în aproximativ 4 ore, din portul Mahmudia în aprox. 2 ore și jumătate sau din portul Murighiol în 2 ore.
Debarcaderul de la Sfântu Gheorghe este punct de acostare pentru navele de pasageri care circulă spre și dinspre Tulcea. Deoarece în zona de acostare amenajată existentă, din cauza depunerilor de aluviuni nu se mai putea acosta, în amonte de portul pescăresc a fost amenajat un debarcader. Accesul la acest debarcader era însă îngreunat de faptul că se trecea prin incinta portului pescăresc.
Consiliul Judeţean Tulcea a amenajat o dană (estacadă) pentru acostarea navelor de pasageri pe vechiul amplasament care are acces rutier direct spre centrul comunei. Proiectul a avut ca scop dezvoltarea turistică a zonei prin modernizare și extindere a infrastructurii în vederea acostării navelor de pasageri, în continuarea obiectivului deja realizat, „Miniport în localitatea Sfântu Gheorghe”.
Planul de sistematizare al localității Sfântu Gheorghe prevede ca dana de acostare (estacada) nave pasageri să fie amplasată în zona vechiului debarcader din centrul localitatii. Frontul de acostare se află pe curba batimetrică – 3,00 m și permite și acostarea ambarcațiunilor și remorcherelor care navighează pe brațul Sfântu Gheorghe. Dana de acostare este de tip estacadă prevăzută cu o pasarelă legată de noua platformă a debarcaderului pe care se desfășoară traficul de pasageri. În afară de rolul de acces al pasagerilor, platforma debarcader are și rolul de construcție pentru rezemarea și fixarea pasarelei și poate fi utilizată optim pentru amenajarea unor chioșcuri de bilete sau alte tipuri de utilități. Pe platformă sunt prevăzute spațiile necesare pentru așteptare la îmbarcare, spații pentru promenadă cu banci și plantații perimetrale de arbuşti.
Din punct de vedere al regimului juridic terenul face parte din domeniul privat al comunei Sfântu Gheorghe, județul Tulcea.
Analizând documentația depusă s-a constatat că investiția „Mininiport în localitatea Sfântu Gheorghe și dană (estacadă) de acostare nave pasageri” întrunește condițiile de a fi introdusă ca loc de operare în Lista cuprinzând porturile şi locurile de operare şi limitele acestora, a căror infrastructură portuară este proprietate privată, precum şi limitele radelor portuare şi ale zonelor de ancoraj, aprobată prin OMTI nr. 982/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
Atasamente
Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii pentru modificarea şi înlocuirea anexei la Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 982/2011 privind aprobarea Listei cuprinzând porturile şi locurile de operare şi limitele acestora, a căror infrastructură portuară este proprietate privată, precum şi limitele radelor portuare şi ale zonelor de ancoraj
Data publicării: 09.07.2024
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 22.07.2024
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) și art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităților de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare:
„Art. 8. – (1) Lista cuprinzând porturile şi locurile de operare deschise accesului public, precum şi limitele acestora se stabilesc şi se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor.”
„Art 10 – Limitele radelor portuare şi ale zonelor de ancoraj se stabilesc de către Autoritatea Navală Română, prin căpităniile de port și se fac publice prin avize către navigatori şi pe website-ul propriu.”
Prin adresa nr. 39 din 24.04.2024, SC Serv Reparații DIV SRL, în calitate de beneficiar al investiției „Construire hală reparații și stație carburanți” solicită includerea acesteia ca „Loc Operare Eșelnița” în Lista cuprinzând porturile şi locurile de operare şi limitele acestora, a căror infrastructură portuară este proprietate privată, precum şi limitele radelor portuare şi ale zonelor de ancoraj, aprobată prin OMTI nr. 982/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Amplasamentul investiției este între km 959+600 – km 959+950, Dunăre, mal stâng, localitatea Eșelnița, județul Mehedinți.
Investiția a fost realizată în baza autorizațiilor/aprobărilor și avizelor conform cerințelor legislației în vigoare, finalizată și recepționată în aceleași condiții, în anul 2022.
Investiţia dispune de amenajări permanente, respectiv de construcții plutitoare (pontoane de acostare) pentru acostarea și staționarea temporară şi/sau permanentă a ambarcațiunilor și navelor de mici dimensiuni, hală pentru depozitarea ambarcațiunilor și atelier de reparații pentru ambarcațiuni, stație carburanți plutitoare pentru aprovizionare cu combustibil ambarcațiuni de agrement, precum și spații de cazare.
Îmbarcarea și debarcarea pasagerilor se face la construcția plutitoare (ponton de acostare) nr. 6794, amplasată în laterala staţiei de distribuţie carburanţi.
Societatea este autorizată de către Autoritatea Navală Română pentru efectuarea de lucrări de construcţii/reparaţii/modernizare şi transformare la nave şi construcţii plutitoare de navigaţie interioară din oţel şi aluminiu, precum și pentru lucrări de construcţii/reparaţii la ambarcaţiuni de agrement în scop comercial şi construcții metalice.
Analizând documentația depusă s-a constatat că investiția „Construire hală reparații și stație carburanți” întrunește condițiile de loc de operare și poate fi inclusă în Lista cuprinzând porturile şi locurile de operare şi limitele acestora, a căror infrastructură portuară este proprietate privată, precum şi limitele radelor portuare şi ale zonelor de ancoraj, aprobată prin OMTI nr. 982/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
Atasamente
Hotărâre de Guvern privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilului proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „D.A.N.U.B.E – Rețea de acces la Dunăre – Deblocarea circulației în Europa prin dezvoltarea în România a unei infrastructuri de porturi TEN-T de înaltă calitate în condiții economice optime – Port Giurgiu și aprobarea listei cuprinzând imobilele proprietate publică a unității administrativ teritoriale, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară aprobarea sumei cu titlu de despăgubire, în valoare de 36.640,24 lei, pentru o suprafață totală de 108 mp reprezentând un drum, aflat în proprietatea privată a UAT Giurgiu, astfel cum rezultă din anexa nr. 2.
Aceasta rezultă din Raportul de evaluare privind determinarea cuantumului despăgubirilor aferente imobilelor necesare realizării lucrării de utilitate publică de interes național „D.A.N.U.B.E. – Rețea de acces la Dunăre – Deblocarea circulației în Europa prin dezvoltarea în România a unei infrastructuri de porturi TEN-T de înaltă calitate în condiții economice optime – Port Giurgiu”, întocmit în martie 2024, de către expertul autorizat ANEVAR Chelaru Ștefan Dragoș, deținător al Legitimației nr. 11297 valabilă pe anul 2024, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare şi de Hotărârea Guvernului nr. 53/2011 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a acesteia, cu completările ulterioare, avându-se în vedere expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici. Astfel, s-a avut în vedere studiul de piață privind valorile minime ale proprietăților imobiliare din județul Giurgiu pentru anul 2022, valabil și pentru anul 2024 conform informării UNNPR nr. 9804/28.12.2023.
Prin prezentul act normativ se propune aprobarea:
1) amplasamentului lucrării de utilitate publică de interes național „D.A.N.U.B.E. – Rețea de acces la Dunăre – Deblocarea circulației în Europa prin dezvoltarea în România a unei infrastructuri de porturi TEN-T de înaltă calitate în condiții economice optime – Port Giurgiu”, pe raza localității Giurgiu, din județul Giurgiu, conform variantei finale a studiului de fezabilitate, prevăzut în anexa nr. 1 la proiectul de act normativ;
2) declanșării procedurilor de expropriere pentru imobilul proprietate privată supus exproprierii, care face parte din coridorul de expropriere a lucrării de utilitate publică de interes național, „D.A.N.U.B.E. – Rețea de acces la Dunăre – Deblocarea circulației în Europa prin dezvoltarea în România a unei infrastructuri de porturi TEN-T de înaltă calitate în condiții economice optime – Port Giurgiu”, situat pe raza localității Giurgiu, din județul Giurgiu;
3) listei cuprinzând imobilul proprietate privată supus exproprierii, situat pe raza localității Giurgiu, din județul Giurgiu, proprietarul sau deținătorul acestuia, așa cum rezultă din evidențele Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI Giurgiu), precum şi suma individuală estimată de către expropriator, aferentă despăgubirii, în valoare de 36.640,24 lei, pentru imobilul cu o suprafață de 108 mp, în conformitate cu anexa nr. 2;
4) listei cuprinzând imobilele proprietate publică a unității administrativ-teritoriale, care fac parte din coridorul de expropriere a lucrării de utilitate publică de interes național „D.A.N.U.B.E. – Rețea de acces la Dunăre – Deblocarea circulației în Europa prin dezvoltarea în România a unei infrastructuri de porturi TEN-T de înaltă calitate în condiții economice optime – Port Giurgiu”, prevăzută în anexa nr. 3 la prezenta hotărâre.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
Atasamente
Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii privind publicarea acceptării rectificării aduse Rezoluției MSC.501(105) prin documentul MSC 105/20/Add.2/Corr.1 al Organizației Maritime Internaționale din 13 decembrie 2023
Data publicării: 09.07.2024
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 22.07.2024
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Organizația Maritimă Internațională (OMI), cu sediul la Londra, activează ca agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite și se ocupă cu elaborarea cadrului juridic, tehnic și organizatoric privind navigația maritimă în apele internaționale. Prin reglementările adoptate, OMI stabilește cerințele minime care se impun navelor comerciale care efectuează voiaje internaționale, privind siguranța navigației, securitatea navelor și a porturilor și protecția mediului, precum și cerințele privind modul de certificare și pregătire a echipajelor ce își desfășoară activitatea la bordul acestora. România a devenit membră a acestei organizații prin Decretul Consiliului de Stat nr. 114/1965 și în această calitate este parte la toate convențiile internaționale majore privind siguranța navigației și prevenirea poluării de către navele maritime.
În vederea realizării scopurilor sale, OMI organizează conferințe internaționale și sesiuni ale Adunării statelor membre și ale comitetelor sale, pentru adoptarea convențiilor maritime, codurilor și rezoluțiilor în materie.
Codul maritim internațional pentru mărfuri periculoase (denumit în continuare ,,Codul IMDG”) adoptat în 2002 prin Rezoluţia MSC.122(75) a Comitetului de siguranță maritimă (MSC) al OMI, a devenit obligatoriu în anul 2004, în baza prevederilor Capitolului VII (care vizează transportul mărfurilor periculoase) din Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (Convenția SOLAS 1974), convenție la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 80/1979.
Scopul Codului IMDG este acela de a asigura efectuarea în condiții de siguranță a transportului pe mare al mărfurilor periculoase sub formă ambalată, a măsurilor necesare în cazul producerii unor accidente navale, inclusiv depozitarea acestora în zonele portuare, prin furnizarea de informații actualizate cu privire la proprietățile acestor mărfuri, la riscurile asociate transportului anumitor tipuri de astfel de mărfuri, precum și prin furnizarea de instrucțiuni actualizate cu privire la procedurile corespunzătoare ce trebuie urmate în timpul acestor activități.
Prevederile Codului IMDG sunt perfecționate continuu prin rezoluții de amendare adoptate în cadrul sesiunilor MSC; astfel, codul este amendat ciclic, o dată la doi ani. Codul IMDG, așa cum a fost integral amendat prin Rezoluţia MSC.406(96) din 2016, a fost implementat în legislația națională prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.597/2018.
Prin Rezoluţia MSC.442(99) din 24 mai 2018 au fost adoptate noi amendamente la Codul IMDG care au fost implementate în legislația națională prin Ordinul ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor nr. 287/2019.
Prin Rezoluţia MSC.477(102) din 11 noiembrie 2020 au fost adoptate noi amendamente la Codul IMDG, prin care textul existent al Codului IMDG a fost înlocuit integral, care au fost implementate în legislația națională prin Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 275/2022.
Ulterior prin documentul MSC 102/24/Add.2/Corr.1 al Organizației Maritime Internaționale din 3 februarie 2022 au fost aduse rectificări la Rezoluţia MSC.477(102), care au fost implementate în legislația națională prin Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 568/2022.
Prin Rezoluţia MSC.501(105) din 28 aprilie 2022 au fost adoptate noi amendamente la Codul IMDG, care au fost implementate în legislația națională prin Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1.588/2023.
La data de 13 decembrie 2023, prin documentul MSC 105/20/Add.2/Corr.1 al Organizației Maritime Internaționale din 3 februarie 2022 Comitetului de siguranță maritimă a adus rectificări la Rezoluţia MSC.501(105).
Aceste rectificări se referă la modificarea definiției lichidelor, la clasificarea mărfurilor periculoase, la lista mărfurilor periculoase, la dispozițiile speciale și exceptări, la dispozițiile privind utilizarea ambalajelor și cisternelor, la procedurile de expediere, la construcția și încercarea ambalajelor, containerelor intermediare pentru vrac (ibc-urilor), ambalajelor mari, cisternelor mobile, containerelor cu elemente multiple pentru gaze (megc-urilor) și vehiculelor-cisternă rutiere, la prevederile privind operațiunile de transport.
În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, în calitatea sa de autoritate de stat, asigură ducerea la îndeplinire a obligațiilor ce revin statului din acordurile și convențiile internaționale relevante la care România este parte și, implicit, a codurilor cu caracter obligatoriu în baza prevederilor respectivelor convenții.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
Atasamente
Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii privind publicarea acceptării amendamentelor la Codul internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC), adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MEPC.345(78) a Comitetului pentru protecţia mediului marin din 10 iunie 2022 şi, respectiv, prin Rezoluţia MSC.526(106) a Comitetului de siguranţă maritimă din 10 noiembrie 2022
Data publicării: 09.07.2024
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 22.07.2024
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Organizația Maritimă Internațională (OMI), înființată prin Convenția de la Geneva din 1948, cu sediul la Londra, este instituția specializată din sistemul Națiunilor Unite în domeniul navigației maritime comerciale internaționale și are ca scop principal elaborarea cadrului juridic, tehnic și organizatoric pentru asigurarea siguranței navigației, securității navelor și a instalațiilor portuare și prevenirii poluării mediului marin de către nave. România este stat membru al acestei organizații ca urmare a aderării, prin Decretul Consiliului de Stat nr.114/1965, la Convenția de la Geneva din 1948 privind crearea OMI și în prezent este parte la toate convențiile internaționale principale privind siguranța maritimă, securitatea maritimă și prevenirea poluării mediului marin de către nave, adoptate sub egida organizației.
În vederea realizării scopurilor sale, OMI organizează conferințe internaționale și sesiuni ale Adunării statelor membre și ale comitetelor sale, pentru adoptarea convențiilor maritime, codurilor și rezoluțiilor în materie.
Transportul în vrac, pe mare, al produselor chimice periculoase lichide, cu nave cisternă construite la 1 iulie 1986 sau după această dată, care efectuează voiaje internaționale, se face conform prevederilor cuprinse în Codul internațional pentru construcția și echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC), adoptat de OMI prin Rezoluția MSC.4(48) a Comitetului de siguranță maritimă (MSC) din 17 iunie 1983 având în vedere aspecte legate de siguranța constructivă a navelor cisternă, și respectiv prin Rezoluția MEPC.19(22) a Comitetului pentru protecția mediului marin (MEPC) din 5 decembrie 1985 având în vedere aspecte legate de prevenirea poluării mediului marin cu astfel de produse.
Codul IBC a devenit obligatoriu, în conformitate cu prevederile capitolului VII din Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (SOLAS 74) la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 80/1979, și respectiv cu prevederile anexei II din Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78) la care România a aderat prin Legea nr. 6/1993.
Codul IBC este o normă tehnică internațională referitoare la siguranța transportului maritim în vrac al produselor chimice periculoase lichide, impunând navelor cisternă utilizate pentru un asemenea transport cerințe tehnice de proiectare și construcție a corpului și echipamentelor de la bord, în vederea reducerii pericolului la care sunt expuse navele și echipajele lor, precum și prevenirii poluării mediului marin, împreună cu proceduri corespunzătoare de operare.
Codul IBC a fost modificat și completat ulterior printr-o serie de amendamente adoptate prin rezoluții ale celor două comitete, MSC și MEPC, care au stabilit de comun acord proceduri de adoptare oficială a acelorași amendamente.
România a acceptat Codul IBC și amendamentele la acesta adoptate de OMI până în anul 2000, prin Legea nr. 72/2003. Toate amendamentele intrate în vigoare pe plan internațional până în prezent, au fost publicate în legislația națională prin acte normative specifice.
În anul 2022 cele două comitete au adoptat prin rezoluția MEPC.345(78) și, respectiv, prin rezoluția MSC.526(106), noi amendamente la Codul IBC. Subliniem faptul că anexa rezoluției MEPC.345(78) este identică cu anexa rezoluției MSC.526(106), acestea fiind rezultatul comun al activității specifice celor două comitete OMI.
Amendamentele la Codul IBC adoptate prin cele două rezoluții constau în principal în înlocuirea integrală a punctului 2.9.2.1 din capitolul 2 – Capacitatea de supraviețuire a navei și amplasarea tancurilor de marfă, Cerinţe referitoare la supravieţuire.
Întrucât la 1 ianuarie 2024 au fost îndeplinite condițiile de acceptare a amendamentelor la Codul IBC adoptate prin cele două rezoluții (prin așa-numita procedură de acceptare tacită), în conformitate cu prevederile specifice precizate în acele rezoluții, respectivele amendamente vor intra în vigoare pe plan internațional la 1 iulie 2024.
În temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 9 alin. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 370/2021, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitatea sa de autoritate de stat asigură ducerea la îndeplinire a obligațiilor ce revin statului din acordurile și convențiile internaționale la care România este parte și respectiv în calitatea sa de organ de specialitate al administrației publice centrale, ia măsuri de aplicare a convențiilor internaționale din domeniul său de activitate, la care România este parte și, implicit, a codurilor cu caracter obligatoriu în baza prevederilor respectivelor convenții.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
Atasamente
Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii pentru modificarea și completarea anexelor nr.1, 2 și 4 la Ordinul ministrului transporturilor nr. 444/2018 privind aprobarea tarifelor pentru activităţile şi operaţiunile specifice desfăşurate sau pentru activităţile efectuate în legătură cu acestea de către Autoritatea Navală Română
Data publicării: 09.07.2024
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 22.07.2024
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Autoritatea Navală Română (ANR) este autoritatea centrală de specialitate din subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în domeniul siguranţei navigaţiei şi al securităţii navelor și care, potrivit art. 9 alin. (7) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru activităţile şi operaţiunile specifice desfăşurate sau pentru activităţile efectuate în legătură cu acestea Autoritatea Navală Română percepe tarife stabilite prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii.
Tarifele pentru activităţile şi operaţiunile specifice desfăşurate sau pentru activităţile efectuate în legătură cu acestea de către Autoritatea Navală Română sunt aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 444/2018.
Se propune modificarea și completarea anexelor nr.1, 2 și 4 la OMTI nr. 444/2018, după cum urmează:
- La punctul 40 din anexa nr. 1se modifică denumirea „prestaţiei sau a operaţiunii specifice” și va avea următorul cuprins: „Reconfirmarea anuală a autorizației pentru prestarea serviciilor de recrutare și plasare navigatori și pentru desfășurarea activității conexe activităților de transport naval – serviciul de siguranță remorcajul de manevră al navelor maritime în porturi„– aceasta reprezentând o îndreptare a erorii materiale identificată în OMTI nr. 2365/2022 pentru modificarea anexelor nr. 1- 4 la Ordinul ministrului transporturilor nr. 444/2018 privind aprobarea tarifelor pentru activitățile și operațiunile specifice desfășurate sau pentru activitățile efectuate în legătură cu acestea de către Autoritatea Navală Română, prin care a fost eliminată tarifarea activității de reconfirmare anuală a autorizației emise în vederea desfăşurării remorcajului de manevră al navelor maritime în porturi, deși activitatea se efectuează de către ANR în baza art. 7 alin. (1) din OMT nr. 548/2014 privind autorizarea operatorilor economici pentru desfășurarea activității conexe activităților de transport naval – serviciul de siguranță remorcajul de manevră al navelor maritime în porturi.
- Având în vedere emiterea OMTI nr. 1750/28.06.2024 privind inspecțiile de siguranță efectuate navelor de transport produse petroliere, produse chimice lichide şi gaze lichefiate, terminalelor de operare a mărfurilor periculoase (produse petroliere, produse chimice lichide şi gaze lichefiate), precum și inspecțiile pentru emiterea certificatelor de gas free şi hot work,potrivit căruia nu este necesară supravegherea continuă a operațiunilor de încărcare/descărcare a navelor de transport produse petroliere, produse chimice lichide şi gaze lichefiate de personalul de specialitate, fiind suficient ca periodic să fie efectuată verificarea operării în condiții de siguranță, la punctul 66 din anexa nr. 1 este necesară modificarea unității de măsură prin înlocuirea sintagmei „oră/supraveghere„ cu sintagma „oră operare„.
- La punctul 17 din Nota din anexa nr.1. se reformulează enunțul înlocuind sintagma „8 voiaje„cu sintagma „4 escale„. La baza modificării stă solicitarea operatorilor portuari Ro – Ro din portul Constanța în sensul creșterii competitivității acestora în relația cu alți operatori de pe rute concurente. Astfel, pentru îmbunătățirea condițiilor comerciale oferite navelor de tip Ro-Ro, se apreciază utilă reducerea numărului minim impus de escale/lună de la 8 la 4 escale/lună, pentru operațiunile menționate la pct. 58 din OMT nr. 444/2018, pentru care se poate aplica reducerea tarifului.
- La punctul 31, lit. a)din anexa nr. 2 se majorează tariful, deoarece prin OMTI nr. 2365/2022 la calculul tarifului a fost eliminată cheltuiala aferentă participării experților ANR la examenele practice pentru dobândirea calității de conducător de navă, organizate de către CERONAV. Având în vedere că experții ANR participă în continuare la examenele practice pentru dobândirea calității de conducător de navă, conform obligațiilor stabilite prin 17 alin. (1) din OMTI nr. 209/2022 pentru aprobarea standardelor de instruire, confirmarea competenței și certificarea calificărilor profesionale ale personalului navigant român de la bordul navelor de navigație interioară, cu modificările și completările ulterioare, considerăm necesară acoperirea cheltuielilor aferente acestor participări, prin majorarea tarifului existent cu 15 euro/persoană, luând în considerare timpul alocat și numărul de persoane examinate (10 persoane examinate/zi x 15 euro=150 euro).
- La punctul 62 din anexa nr. 2se modifică unitatea de măsură prin înlocuirea sintagmei „oră/supraveghere„ cu sintagma „oră operare„, urmare a emiterii OMTI nr. 1750/2024.
- Se propune exceptarea navelor care aparțin Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare – ARSVOM, de la plata tarifelor prevăzute în anexa nr.4, având în vedere că ARSVOM este organul tehnic de specialitate din subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, prin care acesta asigură aducerea la îndeplinire a obligațiilor care revin statului român prin convențiile adoptate în cadrul Organizației Maritime Internaționale (IMO) și amendamentele la acestea referitoare la căutarea și salvarea vieții omenești pe mare, cooperarea în acțiuni de căutare și salvare pe mare, intervenții în cazul poluării de către nave și minimizarea efectelor poluării de către nave, potrivit OG nr.33/2004, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 337/2004.
Membrii Consiliului de conducere al ANR au avizat în ședința din data de 27.06.2024, prin Hotărârea nr. 7, modificarea și completarea anexelor nr.1, 2 și 4 la OMTI nr. 444/2018.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
Atasamente
Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii privind inspecțiile de siguranță efectuate navelor de transport produse petroliere, produse chimice lichide şi gaze lichefiate, terminalelor de operare a mărfurilor periculoase (produse petroliere, produse chimice lichide şi gaze lichefiate), precum și inspecțiile pentru emiterea certificatelor de gas free şi hot work
Data publicării: 28.05.2024
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 04.06.2024
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Ca urmare a analizei efectuate la nivelul Direcției Transport Naval și Autorității Navale Române (ANR) cu privire la efectele prevederilor OUG nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare și ale Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, cu modificările și completările ulterioare, a reieșit necesitatea și oportunitatea reglementării unor activități desfășurate de către ANR în condiții de eficiență economică fără a avea influențe negative asupra operării în siguranță a navelor în porturile românești și în apele naționale navigabile și, implicit, asupra siguranței navigației.
Totodată, s-a avut în vedere și dificultățile pe care ANR le întâmpină în ceea ce privește respectarea legislației muncii, respectiv a art. 21 din Legea – cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, care prevede că este obligatorie compensarea cu timp liber a muncii prestate peste programul normal de muncă de către personalul care concură la asigurarea siguranței navigației și își desfășoară activitatea în ture.
În contextul celor de mai sus, au fost analizate dispozițiile OMTI nr. 245/2022 privind inspecţiile de siguranţă a navigaţiei la navele de transport şi terminalele de operare a mărfurilor periculoase (produse petroliere, produse chimice lichide şi gaze lichefiate) şi inspecţiile pentru emiterea certificatelor de gas free şi hot work în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti și ale OMTI nr. 1347/2022 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind inspecţiile de siguranţă a navigaţiei la navele de transport şi terminalele de operare a mărfurilor periculoase şi inspecţiile pentru emiterea certificatelor de gas free şi hot work în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti.
În prezent, inspecțiile instituite prin OMTI nr. 245/2022 și emiterea documentelor aferente se efectuează de personalul propriu de specialitate al ANR, constituit din inspectorii de specialitate din cadrul structurii de specialitate a Autorităţii Navale Române cu atribuţii de inspecţie şi supraveghere a navelor şi terminalelor de produse petroliere, produse chimice lichide şi gaze lichefiate în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti.
În vederea optimizării activității se propune ca inspecțiile de siguranță efectuate navelor de transport produse petroliere, produse chimice lichide şi gaze lichefiate, terminalelor de operare a mărfurilor periculoase (produse petroliere, produse chimice lichide şi gaze lichefiate), inspecțiile pentru emiterea certificatelor de gas free şi hot work, precum și verificarea operării în siguranţă a navelor de transport produse petroliere, produse chimice lichide şi gaze lichefiate să fie efectuate atât de personalul din cadrul ANR și/sau din cadrul căpităniilor de port cu atribuții pentru efectuarea acestora și emiterea documentelor aferente.
Sub acest aspect, OMTI nr. 1347/2022 conține dispoziții contradictorii în ceea ce privește criteriile minime de calificare pentru efectuarea activității de inspecție, motiv pentru care ofițerii de căpitănie nu își mai pot desfășura activitatea ca urmare a neîndeplinirii condițiilor minime de calificare (ex. lipsă brevet, certificate de calificare ale Uniunii), aflând-se în imposibilitatea legală de a duce la îndeplinire atribuțiile stabilite în sarcina ANR. În acest sens, criteriile minime de calificare pentru personalul de specialitate care efectuează inspecțiile vor fi stabilite în cadrul ANR și aprobate prin decizie a directorului general al ANR.
Totodată, în urma analizei efectuate, s-a constatat că nu este necesară supravegherea continuă a operațiunilor de încărcare/descărcare a navelor de transport produse petroliere, produse chimice lichide şi gaze lichefiate de personalul de specialitate, fiind suficient ca periodic să fie efectuată verificarea operării în condiții de siguranță. În ceea ce privește operarea la terminalele tip SPM (Single Point Mooring) nu este necesară supravegherea continuă a operațiunilor de încărcare/descărcare a navelor de transport produse petroliere, produse chimice lichide şi gaze lichefiate de personalul de specialitate. În situația propusă, deplasarea personalului de specialitate la terminalul tip SPS este obligatorie în vederea efectuării inspecției la bordul navei și emiterii permisului de operare, precum și ori de câte ori, pe perioada operării navei, au loc evenimente care pot afecta siguranța navei, a terminalului sau mediul înconjurător.
În ceea ce privește evenimentele care pot interveni la bordul navei, pe perioada operării acesteia, astfel cum este prevăzut în OMTI nr. 1347/2022, este necesară corelarea dispozițiilor referitoare la evenimente de tip incident sau accident cu definițiile incidentului/accidentului prevăzute în Codul de standarde internaţionale şi practici recomandate pentru investigaţia privind siguranţa în cazul accidentelor sau incidentelor maritime (Codul de investigaţie a accidentelor), adoptat de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MSC.255(84) a Comitetului Securităţii Maritime din 16 mai 2008, acceptat de România în temeiul legii și publicat prin OMTI nr. 84/2010. Menționăm că definițiile din Codul de investigaţie a accidentelor au fost preluate și în OUG nr. 87/2011 pentru efectuarea investigaţiilor tehnice privind siguranţa în cazul accidentelor din sectorul de transport maritim.
Referior la Certificatul de gas free, necesitatea și oportunitatea emiterii acestuia, condițiile de emitere, emitentul, precum și forma și conținutul acestuia variază de la un stat la altul, sub impactul unor factori de natură economică și socială. Prin urmare, nu există o abordare unitară în statele membre UE/IMO și, în acest sens, un astfel de document nu poate fi emis în numele statului român, așa cum este prevăzut în OMTI nr. 245/2022.
În urma analizei efectuate s-a constatat și necesitatea introducerii unor obligații de informare pentru terminalele de operare a produselor petroliere, produselor chimice lichide şi gazelor lichefiate.
În contextul celor de mai sus, se propune abrogarea OMTI nr. 245/2022 și a OMTI nr. 1347/2022 și emiterea unei noi soluții legislative.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include: