Proiectul de Ordin al ministrului transporturilor transporturilor privind aprobarea Planului de Securitate portuară a porturilor Medgidia, Basarabi, Ovidiu, Luminița și a facilitățiilor portuare Ecluzele Cernavodă, Agigea, Ovidiu și Năvodari aparţinând Companiei Naţionale „Administraţia Canalelor Navigabile” S.A. Constanța
Data publicării: 30.10.2018
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 12.11.2018
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurta descriere a reglementării:
Având în vedere prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 80/2003 privind acceptarea de către România a amendamentelor la Convenţia internaţională pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare 1974, amendată, şi a Codului internaţional pentru securitatea navelor şi facilităţilor portuare, adoptate la Conferinţa Organizaţiei Maritime Internaţionale, Legea nr. 484/2003, Regulamentul (CE) nr. 725/2004 privind consolidarea securităţii navelor şi instalaţiilor portuare, Hotărârea de Guvern nr. 248/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de implementare a prevederilor Codului internaţional ISPS şi a Ordinului Ministrului Transporturilor nr. 290/2007 pentru introducerea măsurilor de întărire a securităţii portuare, Ministerul Transporturilor a autorizat pentru facilităţile portuare 10 Societăţi specializate de securitate care să facă evaluarea externă şi să pregătească planurile de securitate în domeniul portuar.
Planul de Securitate Portuară aparţinând C.N. Administraţia Canalelor Navigabile S.A. Constanța a fost întocmit de Societatea Comercială Global Security Operations S.R.L. Constanța, societate autorizată de Ministerul Transporturilor, pentru următoarele zone de interes:
– Portul Medgidia
– Portul Basarabi
– Portul Ovidiu
– Portul Luminița și Facilitățile Portuare Ecluzele
– Cernavodă
– Agigea
– Ovidiu
– Năvodari
Ordinul ministrului transporturilor nr. 290/2007 pentru introducerea măsurilor de întărire a securităţii portuare stabileşte în art.7 alin.(3) necesitatea întocmirii unui ordin de ministru pentru aprobarea Planului de securitate a porturilor şi al facilităţilor portuare aparţinând C.N. Administraţia Canalelor Navigabile S.A. Constanța
Atasamente
Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții de interes național și utilitate publică ‘Dezvoltarea insulei – cheu de acostare pe latura de Nord a insulei artificiale, inclusiv amenajarea zonei de legătură mal – insula, în vederea deservirii viitoarei platforme industriale din portul Constanța’
Data publicării: 11.10.2018
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 22.10.2018
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurta descriere a reglementării:
Realizarea obiectivului de investiții va duce la creșterea traficului în port prin atragerea, în special, a fluxurilor de mărfuri pentru care stocarea, manipularea sau tranzitul să se facă în zona liberă (ca de exemplu mărfurile de tranzit sau mărfurile accizabile).
Lucrările proiectului contribuie la realizarea obiectivului C.N. APM SA Constanța de a crește traficul ți pe cale de consecință de a crește veniturile proprii din activitatea de bază, precum și din activitățile conexe și auxiliare.
Teritoriul pe care se va realiza investiția este situat în Portul Constanța, în zona insulei artificiale, cea mai mare parte fiind acvatoriu portuar. Cheul va fi construit din virole de beton armat de 100t/buc., în extremitatea nordică a insulei artificiale iar legătura între mal și insulă va fi amenajată între taluzul neamenajat în prelungirea danei 85 și pintenul de pe mal până în zona de Nord-Vest a insulei. Cheul și platformele portuare sunt bunuri nou create și sunt de utilitate publică.
Suprafața totală care urmează să fie amenajată în cadrul acestei investiții este de cca. 241.000 mp din care: cca. 111.000 mp pentru lucrări de infrastructură portuară după cum urmează: – lucrări de umpluturi în spatele cheului până la extremitatea de nord a insulei de cca. 70.700 mp teren câștigat asupra mării și amenajarea zonei adiacente; – lucrare de conectare a insulei la utilități (subtraversare a canalului dintre mal și insulă și traseu conducte pe insulă până la cheu – 700 ml); cca. 130.000 mp pentru lucrări de dragaj în fața cheului până la adâncimea de 19 m.
În perioada de execuție se vor crea un număr total de cca. 100 de locuri de muncă, iar în perioada de exploatare un număr de 6 locuri de muncă nou create.
Pentru realizarea obiectivului de investiții:”Dezvoltarea insulei – Cheu de acostare pe latura de Nord a insulei artificiale, inclusiv amenajarea zonei de legătură mal – insula, în vederea deservirii viitoarei platforme industriale“, beneficiarul C.N. APM S.A. Constanța, solicit obținerea finanțării prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014 – 2020.
Atasamente
Proiectul de HOTĂRÂRE de Guvern privind modificarea datelor de identificare și a valorilor de inventar ale bunurilor din domeniul public al statului, aflate în administrarea Ministerului Transporturilor și în concesiunea Companiei Naționale “Administrația Canalelor Navigabile”- S.A. Constanța, prevăzute în Anexa nr. 16 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a reevaluării
Data publicării: 01.10.2018
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 12.10.2018
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurta descriere a reglementării:
Proiectul vizează actualizarea Anexei 16 la HG 1705/2006, în conformitate cu modificările constatate ca urmare a efectuării reevaluării, efectuării măsurătorilor cadastrale și a finalizării unor lucrări de investiții de către CN “ACN”-S.A. Constanța.
Atasamente
Proiectul de HOTĂRÂRE de Guvern privind preluarea unui teren în suprafață de 6.012 m2 aflat în domeniul public al statului din administrarea Ministerului Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală în administrarea Ministerului Transporturilor și concesiunea Companiei Naționale ”Administrația Porturilor Maritime” – S.A. Constanța și transmiterea unui teren în suprafață de 10.000 m2 aflat în domeniul public al statului din administrarea Ministerului Transporturilor și concesiunea Companiei Naționale ”Administrația Porturilor Maritime” – S.A. Constanța în administrarea Ministerului Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală, precum şi modificarea anexelor nr. 9 și 16 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului
Data publicării: 01.10.2018
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 12.10.2018
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurta descriere a reglementării:
Prin transmiterea unui teren în suprafață de 10.000 m2 aflat în domeniul public al statului din administrarea Ministerului Transporturilor și concesiunea Companiei Naționale ”Administrația Porturilor Maritime” – S.A. Constanța în administrarea Ministerului Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală, DGRFP Galați va putea realiza proiectul ”Modernizarea activității vamale în cadrul Biroului Vamal de Interior Constanța și în cadrul Biroului Vamal de Frontieră Constanța Sud Agigea”.
Terenul în suprafață de 10.000 m2 prin amplasare, dimensiuni și dotare tehnico-edilitară îndeplinește cerințele necesare pentru realizarea proiectului mai sus menționat, astfel:
– permite realizarea unui sediu propriu pentru Biroul Vamal de Frontieră Constanța Sud Agigea care să înglobeze următoarele construcții și amenajări necesare pentru desfășurarea în condiții optime a activității vamale:
• clădiri cu funcțiuni administrative (spații de birouri, de arhivă, spații pentru depozitarea echipamentelor de control vamal, spații tehnice și dependințe) și de depozitare mărfuri confiscate;
• spațiu (hală) destinat controlului special și supravegheat al mărfurilor și mijloacelor de transport, echipată cu rampe de acces;
• construcții tehnico-edilitare necesare pentru asigurarea utilităților în toate clădirile ce se vor realiza în incinta sediului, precum și pentru asigurarea cerințelor privind siguranța la foc a construcțiilor;
• amenajare platformă destinată pentru efectuarea în condiții de protecție și siguranță a controlului nedistructiv prin scanare cu scaner mobil, situată imediat după zona de acces în incinta biroului vamal;
• amenajare curte interioară, inclusiv împrejmuire, acces printr-un singur punct prevăzut cu sistem de control (barieră), cu posibilitate de cântărire în mers, supraveghere video perimetrală și la intrare;
• căi de acces și circulație în incinta biroului vamal, prevăzute cu zone de staționare, de control și manevră care să asigure fluidizarea și eficiența operațiunilor de control vamal asupra mijloacelor de transport și implicit, reducerea timpilor de staționare.
– să poată fi asigurată interconectarea la infrastructura rutieră a portului Constanța, ținând cont de strategia de dezvoltare a acestuia, astfel încât să fie eliminate blocajele la accesul și ieșirea din biroul vamal.
2. Prin proiectul de act normativ se solicită preluarea terenului în suprafață de 6.012 m2 aflat în domeniul public al statului, care a făcut obiectul Hotărârii Guvernului nr. 455/2008, din administrarea Ministerului Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală în administrarea Ministerului Transporturilor și concesiunea Companiei Naționale ”Administrația Porturilor Maritime” – S.A. Constanța, în vederea realizării activităţilor în domeniul administrării infrastructurii portuare.
3. Urmare a aprobării prezentului act normativ se va proceda la rectificarea cărților funciare în sensul înscrierii dreptului de administrare a terenului în suprafață de 6.012 m2 în favoarea Ministerului Transporturilor și concesiunea Companiei Naționale ”Administrația Porturilor Maritime” – S.A. Constanța, respectiv înscrierii dreptului de administrare a terenului în suprafață de 10.000 m2 în favoarea Ministerului Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Atasamente
Proiectul de ORDIN al ministrului transporturilor privind publicarea acceptării Codului maritim internațional pentru mărfuri periculoase (Codul IMDG), adoptat de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.122(75) a Comitetului de siguranță maritimă din 24 mai 2002, așa cum a fost integral amendat prin Rezoluția MSC.406(96) a Comitetului de siguranță maritimă din 13 mai 2016 și ulterior rectificat prin documentul MSC 96/25/Add.2/Corr.1 din 26 octombrie 2017
Data publicării: 21.09.2018
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 02.10.2018
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurta descriere a reglementarii
– În temeiul Convenției SOLAS 1974 amendate, transportul mărfurilor periculoase sub formă ambalată trebuie să respectate prevederile corespunzătoare din Codul IMDG.
România a aderat la Convenția SOLAS 1974 prin Decretul Consiliului de Stat nr. 80/1979 și a acceptat amendamentele la această convenție prin Legea nr. 209/2004 pentru acceptarea unor amendamente adoptate prin rezoluţii de către Organizaţia Maritimă Internaţională la Londra la 24 mai 2002 şi, respectiv, la 12 decembrie 2002, la anexa la Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, amendată;
– Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 (MARPOL 73/78), cea mai importantă convenție privind prevenirea poluării mediului marin de către nave, conține în Anexa III prevederi referitoare la prevenirea poluării cu substanțe dăunătoare transportate pe mare sub formă ambalată, identificate ca poluanți marini în Codul IMDG.
România a aderat la MARPOL 73/78 prin Legea nr. 6/1993 și a acceptat Anexa III, în forma sa revizuită la acea dată, prin Ordonanța Guvernului nr. 38/2001, aprobată prin Legea nr. 750/2001. Cea mai recentă revizuire a Anexei III a fost publicată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1039/2013 pentru publicarea acceptării amendamentelor la anexa la Protocolul din 1978 privind Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave (Anexa III revizuită la MARPOL), adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MEPC.193(61) a Comitetului pentru protecţia mediului marin din 1 octombrie 2010.
Atasamente
Proiectul de HOTĂRÂRE de Guvern privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului interministerial pentru politica maritimă integrată (Consiliul PMI )
Data publicării: 27.08.2018
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 07.09.2018
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurta descriere a reglementării:
Urmare corespondenței și consultărilor interministeriale coordonate de către ministrul delegat al afacerilor europene în cadrul ședințelor CCAE, care s-au purtat deopotrivă din perspectiva apropiatului exercițiu al României la Președinția Consiliului Uniunii Europene, dar și a faptului că, în cadrul politicilor strategice promovate de UE, politica maritimă integrată ocupă o poziție de importanță majoră și reprezintă o preocupare constantă a UE, prin proiectul de Hotărâre privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului interministerial pentru politica maritimă integrată (Consiliul PMI) este înlăturat vidul legislativ care a condus la blocajul instituțional și funcțional existent în ceea ce privește coordonarea și implementarea la nivel național a politicii maritime integrate a Uniunii Europene.
Proiectul de HG este actul normativ de forța juridică adecvată nivelului de coordonare care se impune pentru implementarea/coordonarea în plan național a politicii maritime integrate a UE (respectiv, un nivel guvernamental, sub coordonarea directă a primului-ministru), și va restaura principiul subordonării ierarhice pe axa premier-miniștri, în cadrul instituțiilor guvernamentale implicate în coordonarea pe verticală și pe orizontală a PMI-UE la nivel național.
Prin înființarea Consiliului interministerial pentru politica maritimă integrată (Consiliul PMI), prezentul proiect de HG desemnează legal instituția coordonatoare/integratoare în plan național, a politicii maritime integrate a UE, respectiv a politicilor transversale/multisectoriale implicate: (1) Supravegherea maritima integrată, (2) Creșterea albastră, (3) Protecția/cunoașterea mediului marin (4) Planificarea spațiului maritim (reamintim că acest pilon a fost deja preluat în coordonarea primului-ministru conform Ordonanței Guvernului nr.18/2016 privind amenajarea spațiului maritim, aprobată prin Legea nr.88/2017, și Regulamentul din 31.05.2017 privind organizarea, funcționarea şi componența nominală a membrilor Comitetului de amenajare a spațiului maritim, aprobat prin HG nr.406/2017) și (5) Strategia privind bazinul maritim al Mării Negre.
Consiliul PMI va funcționa în coordonarea prim-ministrului, care asigură și președinția. În absența prim-ministrului, Consiliul va fi condus de viceprim-ministrul desemnat în acest sens, sau de ministrul delegat pentru afaceri europene.
Secretariatul Consiliului PMI va fi asigurat de către Direcția Coordonare Politici și Priorități din cadrul Secretariatului General al Guvernului.
Prezentul proiect de HG stabilește, de asemenea, componența, atribuțiile, modul de organizare și de funcționare a Consiliului PMI, precum și procedura și modul de luare a deciziilor în vederea integrării, coordonării și monitorizării la nivel național a politicii maritime integrate a Uniunii Europene, precum și al coordonării formulării pozițiilor naționale cu privire la această problematică.
Pentru asigurarea nivelului decizional necesar, componența Consiliului PMI va cuprinde membri titulari sau supleanți la nivel de ministru, secretar de stat sau secretar general al ministerelor și, respectiv, președinte, vicepreședinte sau secretar general al agențiilor și instituțiilor naționale cu atribuții în domeniile vizate de politica maritimă integrată a Uniunii Europene, din următoarele instituții ale administrației publice centrale implicate în domeniul de aplicare a PMI- ministerele Afacerilor Externe, Afacerilor Interne, Apărării Naționale, Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Fondurilor Europene, Economiei, Turismuluiț Mediului de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Energiei, Transporturilor, Mediului, Apelor și Pădurilor, Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Cercetării și Inovării, Finanțelor Publice, Culturii și Identității Naționale, Sănătății, Comunicațiilor și Societății Informaționale, precum și Agenția Națională pentru Resurse Minerale și Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării.
Principalele atribuții ale Consiliului PMI sunt următoarele:
1. Asigură integrarea, corelarea și coordonarea implementării la nivel național a politicii maritime integrate a Uniunii Europene, care are drept obiectiv creșterea eficienței următoarelor politici transversale: amenajarea spațiului maritim; supravegherea maritimă integrată; creșterea albastră; protecția și cunoașterea mediului marin;
2. strategia națională privind bazinul maritim al Mării Negre și contribuția părții române la viitoarea strategie a Uniunii Europene dedicată bazinului Mării Negre, pe care o va promova sub denumirea de Agenda maritimă.
(1) Asigură politica unitară, stabilește liniile directoare și prioritățile de acțiune pentru implementarea la nivel național a politicii maritime integrate a Uniunii Europene și exercită rolul de îndrumare strategică în raport cu politicile transversale enumerate la pct.(1);
(2) Asigură coordonarea pe verticală și comunicarea interministerială în domeniul politicii maritime integrate a Uniunii Europene și colaborează cu structurile înființate pentru fiecare politică transversală enumerate la pct.(1) sau, după caz, cu instituțiile cu atribuții în domeniile vizate de politica maritimă integrată a Uniunii Europene prevăzute în Anexa nr.1 la proiectul de HG, în vederea:
a) elaborării actelor normative,
b) formulării pozițiilor naționale și, după caz, armonizării pozițiilor între instituțiile implicate și
c) asigurării reprezentării la nivel înalt a părții române în cadrul evenimentelor internaționale.
(3) Prezintă Guvernului anual și ori de câte ori acesta solicită , rapoarte privind stadiul de implementare la nivel national a politicii maritime integrate.
Prezentul proiect de HG stabilește, de asemenea, preluarea sau, după caz, absorbirea, de către Consiliul PMI, a acelor comitete și grupuri de lucru interministeriale care au fost anterior înființate pentru soluționarea unor probleme punctuale cu caracter multisectorial din domeniul politicii maritime integrate.
Până în prezent, aceste comitete (cu excepția Comitetului de amenajare a spațiului maritim, singurul care a beneficiat de cadru legal, fiind înființat conform HG nr. 406/2017) și grupuri de lucru interministeriale nu au putut funcționa în absența cadrului legal și a coordonării necesare pe linie verticală, respectiv în absența unui consiliu ministerial. Astfel, prezentul proiect de HG prevede preluarea, de către Consiliul PMI:
-în coordonare: a Comitetului de amenajare a spațiului maritim (înființat conform HG nr. 406/2017) și Comitetului Interministerial pentru Colaborarea Economică a Țărilor din Zona Mării Negre (înființat conform HG nr.111/1992);
-în subordine: a Grupului interministerial de lucru pentru supravegherea maritimă integrată și implementarea proiectului Common Information Sharing Environment (CISE) – coordonat de MAI în colaborare cu MApN, și a Grupului interministerial de lucru pentru creșterea competitivității economice a transportului naval/feroviar de marfă spre și dinspre zona Mării Negre – coordonat de MT, precum și, după caz, a altor structuri interministeriale de lucru anterior înființate în domeniul PMI.
În îndeplinirea scopului și în exercitarea atribuțiilor sale, Consiliul PMI își va coordona activitatea cu Comitetul de amenajare a spațiului maritim (înființat conform Legii nr. 88/2017 pentru aprobarea ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 18/2016 privind amenajarea spațiului maritim).
În același timp, Consiliul PMI va putea înființa în subordinea sa, prin decizie, atunci când se va impune pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite, structuri/grupuri de lucru tematice pentru soluționarea problemelor punctuale cu caracter multisectorial din domeniul politicii maritime integrate, monitorizează activitatea acestora și, după caz, dispune desființarea celor care și-au îndeplinit obiectivul pentru care au fost constituite. Activitatea fiecărei structuri/grup de lucru este coordonată de autoritatea administrației publice centrale responsabilă cu elaborarea şi implementarea cadrului strategic şi de politici publice în domeniul tematic pentru care a fost constituită structura/grupul de lucru respectiv.
http://mt.gov.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/2091-hg27082018dtn
Atasamente
Proiectul de ORDIN al ministrului transporturilor pentru aprobarea cerinţelor tehnice pentru navele de navigaţie interioară
Data publicării: 22.08.2018
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 03.09.2018
Grup ţintă – Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Documentele sunt atasate, dar pot fi consultate şi în cadrul Punctului de Informare de la ministerul Transporturilor – Bdul Dinicu Golescu, nr. 38, sector 1, Bucureşti, Poarta G.
Scurta descriere a reglementării:
Directiva 2006/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, din 12.12.2006, de stabilire a cerinţelor tehnice pentru navele de navigaţie interioară şi de abrogare a Directivei 82/714/CEE a Consiliului (Directiva 2006/87/CE), publicată în Jurnalul Oficial al UE nr. L 389, din 30.12.2006, aşa cum a fost ulterior amendată, a introdus principalele reglementări tehnice pentru navele de navigaţie interioară ale UE, stabilind condiții armonizate de eliberare a certificatelor tehnice pentru navele de navigație interioară pe căile navigabile interioare ale UE.
Cerințele tehnice pentru navele care navighează pe fluviul Rin sunt stabilite de către Comisia Centrală pentru Navigația pe Rin (CCNR).
Cerințele tehnice stabilite prin Directiva 2006/87/CE încorporează majoritatea dispozițiilor prevăzute în Regulamentele de inspecție a navelor pe Rin, în versiunea aprobată în anul 2004 de CCNR.
Condițiile și cerințele tehnice pentru eliberarea de certificate de navigație interioară prevăzute la art. 22 din Convenția revizuită privind navigația pe Rin sunt revizuite periodic și reflectă stadiul actual al dezvoltării tehnologice.
Având în vedere cadrele juridice și calendarele diferite pentru procedurile de luare a deciziilor, la nivel comunitar şi al CCNR, menținerea echivalenței dintre certificatele comunitare eliberate în conformitate cu Directiva 2006/87/CE și certificatele eliberate în conformitate cu art. 22 din Convenția revizuită privind navigația pe Rin devine dificilă. Prin urmare, securitatea juridică nu este asigurată, fapt care riscă să compromită siguranța navigației în cadrul UE.
Pentru a obține armonizarea legislativă la nivelul UE și pentru a preveni denaturarea concurenței și existența unor niveluri diferite de siguranță, trebuie să se aplice aceleași cerințe tehnice pentru toate căile navigabile interioare ale UE și acestea ar trebui să fie actualizate cu regularitate.
În acest context, a fost adoptată Directiva (UE) 2016/1629 a Parlamentului European și a Consiliului, din 14 septembrie 2016, de stabilire a cerințelor tehnice pentru navele de navigație interioară, de modificare a Directivei 2009/100/CE și de abrogare a Directivei 2006/87/CE, publicată în Jurnalul Oficial al UE nr. L 252/118, din 16.9.2016 [Directiva (UE) 2016/1629].
Având în vedere că CCNR a atins un nivel semnificativ de competență în ceea ce privește dezvoltarea și actualizarea cerințelor tehnice pentru navele de navigație interioară, Comitetul european pentru elaborarea de standarde privind navigația interioară (CESNI), nou înfiinţat, funcționează sub auspiciile CCNR. CESNI este responsabil pentru elaborarea standardelor tehnice în domeniul navigației interioare, la care legislaţia UE trebuie să facă referire, cu participarea experților din toate statele membre. De asemenea, CESNI are rolul de a facilita armonizarea standardelor tehnice aplicate în sectorul căilor navigabile interioare ale UE.
Pentru a asigura un nivel înalt de siguranță și eficiență în navigația interioară, pentru a menține echivalența certificatelor de navigație interioară și pentru a ține seama de progresul tehnic și științific, precum și de alte evoluții din acest sector, trimiterile la standardul european al CESNI de stabilire a cerințelor tehnice pentru navele de navigație interioară (standardul ES-TRIN), făcute de legislația europeană, vor fi actualizate periodic, cu referire la cea mai recentă versiune ES-TRIN.
Certificatele unionale de navigație interioară care atestă conformitatea deplină a construcțiilor navale cu cerințele tehnice sunt valabile pe toate căile navigabile interioare ale UE.
De asemenea, este necesară armonizarea condițiile pentru eliberarea de către statele membre a certificatelor unionale suplimentare de navigație interioară pentru navigaţia pe căile navigabile din zonele 1 și 2 (estuare) și respectiv pentru zona 4 (conform repartizării din punct de vedere geografic a căilor navigabile interioare ale UE). Totuşi, după consultarea Comisiei Europene, statele membre pot să stabilească cerințe tehnice suplimentare sau reduse pentru anumite zone, cu condiția ca astfel de măsuri să fie limitate numai la unele subiecte specifice stabilite la nivel comunitar.
În condițiile menținerii unui nivel adecvat de siguranță, statele membre au posibilitatea de a acorda derogări de la Directiva (UE) 2016/1629 pentru navigaţia pe căile navigabile naționale care nu sunt conectate cu căile navigabile interioare ale altor state membre sau pentru anumite construcții navale care navighează exclusiv pe o cale navigabilă națională.
În conformitate cu prevederile Directivei (UE) 2016/1629 este posibilă recunoașterea echivalențelor pentru construcții navale specifice, pentru a se permite abordări alternative, pentru a se promova inovarea sau pentru a se evita costurile nerezonabile, cu condiția să se asigure un nivel de siguranță echivalent sau adecvat.
În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a Directivei (UE) 2016/1629, Comisiei Europene i se conferă competențe de executare cu privire la astfel de derogări și recunoașteri ale echivalențelor, aceasta având posibilitatea de a face trimitere la recomandările formulate de CESNI.
Certificatul unional de navigație interioară trebuie eliberat construcțiilor navale care trec de o inspecție tehnică efectuată înainte de punerea în funcțiune a respectivelor construcții navale. Această inspecție tehnică trebuie utilizată pentru a verifica dacă construcția navală respectă cerințele tehnice stabilite de Directiva (UE) 2016/1629. Autoritățile competente din statele membre au dreptul de a controla în orice moment o astfel de conformitate, precum și prezența la bord a unui certificat de navigație interioară valabil.
Pentru a menține un nivel ridicat de siguranță al navigației interioare, au fost stabilite dispoziții detaliate în ceea ce privește înlocuirea, reînnoirea, prelungirea valabilității și eliberarea de noi certificate unionale de navigație interioară.
Pentru a se asigura punerea în aplicare eficientă a prezentei directive, trebuie să se introducă, în baza de date europeană pentru identificarea navelor, informații privind construcțiile navale de navigație interioară, spre uzul autorităților competente. Baza de date europeană pentru identificarea navelor trebuie să ofere în special posibilitatea de a verifica istoricul oricăror cereri de eliberare de certificate aflate în curs de examinare, precum și informații privind toate certificatele valabile eliberate deja pentru construcția navală în cauză. Comisia Europeană trebuie să păstreze și să adapteze baza de date europeană pentru identificarea navelor, astfel încât aceasta să poată susține pe deplin aplicarea Directivei (UE) 2016/1629.
Măsurile prevăzute prin Directiva 2009/100/CE a Parlamentului European și a Consiliului, din 16 septembrie 2009, privind recunoașterea reciprocă a certificatelor de navigație pentru navele de navigație interioară (Directiva 2009/100/CE), modificată de Directiva (UE) 2016/1629, rămân în vigoare pentru navele care nu fac obiectul Directivei (UE) 2016/1629.
Pentru a asigura claritatea legislației comunitare, domeniul de aplicare al Directivei 2009/100/CE a fost adaptat pentru a lua în considerare domeniul de aplicare complementar al Directivei (UE) 2016/1629 și evoluțiile privind acordurile internaționale.
În scopul unei mai bune reglementări și al simplificării, Directiva (UE) 2016/1629 face trimitere la standarde internaționale fără a le dubla în cadrul juridic al UE.
În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului, din 16 februarie 2011, de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie, în vederea modificării sau a completării anumitor elemente neesențiale ale Directivei (UE) 2016/1629, inclusiv trimiterea la cea mai recentă versiune a standardului ES-TRIN și stabilirea datei punerii în aplicare a acestuia, competența de a adopta acte în conformitate cu art. 290 din TFUE a fost delegată Comisiei Europene.
Astfel, Directiva delegată (UE) 2018/970 a Comisiei, din 18 aprilie 2018, de modificare a anexelor II, III și V la Directiva (UE) 2016/1629 a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a cerințelor tehnice pentru navele de navigație interioară [Directiva delegată (UE) 2018/970], publicată în Jurnalul Oficial al UE, seria L, nr. 174/15, din 10.07.2018, face referire la aplicarea ultimei ediţii ES-TRIN 2017/1 (anexa II), modifică anexa III a Directivei (UE) 2016/1629, în sensul includerii şi a subiectelor de maşini în care statele membre pot stabili reguli naţionale pentru zonele de navigaţie 1 şi 2, și modifică anexa V la Directiva (UE) 2016/1629, în vederea includerii în cadrul comisiei de inspecţie şi a unui expert în construcții navale tradiționale pentru inspecția construcțiilor navale tradiționale.
Referitor la cele menționate și în conformitate cu prevederile art. 2 din Legea 157/2005 pentru ratificarea Tratatului de aderare a României la UE, devine necesară transpunerea în legislaţia română a Directiva (UE) 2016/1629, aşa cum a fost amendată prin Directiva delegată (UE) 2018/970.
Atasamente
Proiectul de LEGE privind desființarea Companiei Naţionale de Radiocomunicaţii Navale „Radionav” – S.A. Constanţa şi modificarea unor acte normative
Data publicării: 20.08.2018
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii:31.08.2018
Grup ţintă – Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurta descriere a reglementării:
Din anul 2017 RADIONAV nu mai înregistrează venituri proprii, întreaga activitate a companiei fiind susținută din alocațiile bugetare de la bugetul de stat.
RADIONAV este una dintre societățile care se supun prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă, cu modificările și completările ulterioare, iar din anul 2017 managementul RADIONAV nu poate fi asigurat în condițiile legii deoarece întreaga activitate a companiei este subvenționată de la bugetul de stat în timp ce toate cheltuielile aferente contractelor de mandat trebuie suportate din veniturile proprii ale companiei.
Totodată, o parte dintre activitățile aferente Serviciului Public de Radiocomunicații Navale de Apel, Pericol și Salvare sunt parțial caduce iar parțial se pot asigura de către Autoritatea Navală Română.
Prin proiectul de lege se propune desființarea RADIONAV.
1. De la data desființării RADIONAV, activitatea acestei companii se preia de Autoritatea Navală Română, instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată integral din venituri proprii, aflată în subordinea Ministerului Transporturilor.
2. Activele şi pasivele aferente patrimoniului se preiau de Autoritatea Navală Română pe baza situaţiilor financiare de încetare a activităţii întocmite potrivit prevederilor art. 28 alin. (11) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, anexate la protocolul de predare-preluare.
3. Personalul contractual angajat al RADIONAV se preia de Autoritatea Navală Română, beneficiind de drepturile salariale acordate, potrivit legii, pentru categoriile de funcții din cadrul Autorității Navale Române.
4. De la data desființării RADIONAV, Autoritatea Navală Română preia toate drepturile şi obligaţiile companiei și se substituie în toate litigiile în curs ale acesteia.
5. Desființarea RADIONAV va avea ca rezultat diminuarea cheltuielilor de la bugetul de stat cu sumele aferente alocațiilor bugetare pentru RADIONAV, în valoare de aproximativ 3 mil. lei/an.