Proiectul de Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii privind modificarea Ordinului ministrului transporturilor nr. 1252 din 13 august 2014 pentru aprobarea criteriilor minime de pregătire şi perfecţionare a personalului navigant maritim român şi a sistemului de recunoaştere a brevetelor şi a certificatelor de capacitate!
Data publicării: 15.10.2021
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 26.10.2021
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurta descriere a reglementării:
Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI), cu sediul la Londra, activează ca instituţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi se ocupă cu elaborarea cadrului juridic, tehnic şi organizatoric privind navigaţia maritimă în apele internaţionale. Prin reglementările adoptate, OMI stabileşte cerinţele minime care se impun navelor comerciale care efectuează voiajuri internaţionale, privind siguranţa navigaţiei şi protecţia mediului marin, precum şi standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart.
România a devenit membră a acestei organizaţii prin Decretul nr. 114/1965 şi este parte la toate convenţiile internaţionale principale privind siguranţa navigaţiei şi prevenirea poluării de către navele maritime, inclusiv parte a Convenţiei internaţionale privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart (STCW 1978), cu amendamentele ulterioare.
România a implementat prevederile Convenţiei STCW 1978 prin Legea nr. 107/1992 pentru aderarea la Convenţia internaţională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart, adoptată la Londra la 07 iulie 1978.
Având în vedere prevederile Directivei (UE) 2019/1159 a Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2019 de modificare a Directivei 2008/106/CE privind nivelul minim de formare a navigatorilor și de abrogare a Directivei 2005/45/CE privind recunoașterea reciprocă a brevetelor navigatorilor eliberate de statele membre,
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii prin Autoritatea Navală Română are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a se asigura că documentele emise personalului navigant în numele Guvernului României sunt conforme cu cerințele internaționale în vigoare și sunt recunoscute fără nici o rezervă de toate autoritățile maritime, astfel încât legislația națională trebuie modificată prin necesitatea impunerii de noi competențe personalului navigant maritim, maritim-portuar și actualizate de noile cerințe impuse de reglementările internaționale sus-menționate.
Ținând cont de necesitatea corelării dintre competențe și locurile de muncă, apariția unor noi funcții la bordul navelor maritim-portuare poate facilita, de asemenea, accesul lucrătorilor cu experiență anterioară din alte sectoare la profesiile din domeniul navigației, atragerea tinerilor indiferent de sex, persoane care ar putea beneficia de programe de formare de specialitate, care să țină seama de competențele deja dobândite.
Dobândirea unor competențe profesionale și stabilirea unor standarde sunt necesare atât pentru dezvoltarea locală, regională și națională, cât și în beneficiul comunității.
Autoritatea Navală Română trebuie să emită certificate numai persoanelor care au nivelurile minime de competență, vârstă, capacitatea din punct de vedere medical și timpul de navigație necesare pentru îndeplinirea funcțiilor la bordul navelor în condiții de siguranță a navigației, precum și pentru a asigura protecția vieților omenești și a mediului.
Introducerea prevederilor Directivei (UE) 2019/1159 a Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2019 de modificare a Directivei 2008/106/CE privind nivelul minim de formare a navigatorilor și de abrogare a Directivei 2005/45/CE privind recunoașterea reciprocă a brevetelor navigatorilor eliberate de statele membre, au dus la necesitatea modificării şi completării Ordinului nr. 1252/2014 pentru aprobarea criteriilor minime de pregătire şi perfecţionare a personalului navigant maritim român şi a sistemului de recunoaştere a brevetelor şi a certificatelor de capacitate.
Documente supuse consultarii:
Proiectul de ORDIN al ministrului transporturilor și infrastructurii pentru publicarea acceptării rectificării aduse Codului internaţional pentru nave care operează în ape polare (Codul polar) prin Procesul-verbal de rectificare al Organizaţiei Maritime Internaţionale din 30 iulie 2021
Data publicării: 08.10.2021
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 19.10.2021
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurta descriere a reglementării:
Organizația Maritimă Internațională (OMI), cu sediul la Londra, este instituția specializată din sistemul Națiunilor Unite în domeniul navigației maritime comerciale internaționale și are ca scop principal elaborarea cadrului juridic, tehnic și organizatoric pentru asigurarea siguranței navigației, securității navelor și a instalațiilor portuare și prevenirii poluării mediului marin de către nave. România este stat membru al acestei organizații ca urmare a aderării, prin Decretul Consiliului de Stat nr.114/1965, la Convenția de la Geneva din 1948 privind crearea OMI și în prezent este parte la toate convențiile internaționale principale privind siguranța maritimă, securitatea maritimă și prevenirea poluării mediului marin de către nave, adoptate sub egida organizației.
În vederea realizării scopurilor sale, OMI organizează conferințe internaționale și sesiuni ale Adunării statelor membre și ale comitetelor sale, pentru adoptarea convențiilor maritime, codurilor și rezoluțiilor în materie.
Totalitatea reglementărilor la nivelul OMI au ca scop aplicarea uniformă a unor cerințe privind construcția navelor, operarea acestora, dotarea cu echipamente specifice, pregătirea echipajului și certificarea acestuia, toate acestea contribuind în mod decisiv la siguranța navei, a încărcăturii, a echipajului și nu în ultimul rând, protecția mediului marin.
O parte de aceste cerințe sunt realizate prin reglementările impuse de Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare (Convenţia SOLAS 1974), la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 80/1979 și de Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta, cunoscută sub abrevierea MARPOL 73/78, la care România a aderat prin Legea nr. 6/1993. În temeiul acestor două convenții, Codul internațional pentru nave care operează în ape polare (Codul polar) a căpătat un caracter obligatoriu.
Codul polar a intrat în vigoare în condiţiile Convenţiilor SOLAS 1974 şi MARPOL 73/78, în temeiul legii, fiind publicat prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1404/2016 privind publicarea acceptării Codului internaţional pentru nave care operează în ape polare (Codul polar), adoptat de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MSC.385(94) a Comitetului de siguranţă maritimă din 21 noiembrie 2014 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.264(68) a Comitetului pentru protecţia mediului marin din 15 mai 2015.
Recent, prin Procesul-verbal de rectificare al Organizației Maritime Internaționale din 30 iulie 2021, document distribuit prin Nota Verbală NV.039 din aceeași dată, a fost adusă o rectificare la Codul polar. Aceasta se referă la stabilirea navelor cărora li se cere să aibă la bord un Certificat pentru nava polară, valabil.
Drept urmare, este necesară implementarea în legislația națională și a rectificării aduse Codului polar, prin emiterea unui nou ordin al ministrului de publicare/acceptare a acesteia.
Documente supuse consultarii:
Anexa pr. OMTI rectif Cod polar
Proiect OMTI
Referat de aprobare
Atasamente
Proiectul de ORDIN al ministrului transporturilor și infrastructurii pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 982/2011 privind aprobarea Listei cuprinzând punctele şi locurile de operare şi limitele acestora, a căror infrastructură portuară este proprietate privată, precum şi limitele radelor portuare şi ale zonelor de ancoraj
Data publicării: 08.10.2021
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 19.10.2021
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurta descriere a reglementării:
În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) și art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare:
”Art. 8. – (1) Lista cuprinzând porturile şi locurile de operare deschise accesului public, precum şi limitele acestora se stabilesc şi se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor.”
”Art 10 – Limitele radelor portuare şi ale zonelor de ancoraj se stabilesc de către Autoritatea Navală Română, prin căpităniile de port, şi se fac publice prin avize către navigatori şi pe website-ul propriu.”
Prin adresa nr. 19399 din 21.09.2021, SC COFCO INTERNATIONAL ROMANIA SRL solicită includerea punctului de operare „Loc Operare COFCO INTERNATIONAL ROMANIA – Calafat”, în Lista cuprinzând punctele şi locurile de operare şi limitele acestora, a căror infrastructură portuară este proprietate privată, precum şi limitele radelor portuare şi ale zonelor de ancoraj.
SC COFCO INTERNATIONAL ROMANIA SRL este o companie ce desfășoară activități de încărcare/ descărcare cereale în barje, având un punct de lucru în localitatea Calafat, județul Dolj.
SC COFCO INTERNATIONAL ROMANIA SRL este lider de piata, fiind cel mai mare exportator de cereale, cu cea mai mare cota de piata pentru toate produsele comercializate (cota de piata 27%) și având o cifră de afaceri de 4.116 milioane RON.
Acestă performanță a fost realizată prin dezvoltarea unui model de afacere integrat, printr-o bună colaborare cu fermierii locali, cu achiziții directe de la producatori.
Analizând documentația depusă s-a constatat că punctul de operare „COFCO INTERNATIONAL ROMANIA – Calafat” întrunește condițiile de a fi introdus în Lista cuprinzând punctele şi locurile de operare şi limitele acestora, a căror infrastructură portuară este proprietate privată, precum şi limitele radelor portuare şi ale zonelor de ancoraj, având și avizul favorabil al Autorității Navale Române, din punct de vedere al siguranței navigației și al AFDJ Galați, ca administrator de cale navigabilă.
Documente supuse consultarii:
Anexa Ordin v1 05.10.2021
Proiect Ordin
Referat de aprobare
Atasamente
Proiectul de Hotărâre de Guvern privind completarea Hotărârii Guvernului nr. 876 /2007 pentru stabilirea și sancționarea contravențiilor la regimul transporturilor navale
Data publicării: 16.09.2021
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 27.09.2021
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurta descriere a reglementării:
Prezenta Hotărâre de Guvern se va aplica în mod nediscriminatoriu tuturor operatorilor economici şi armatorilor, indiferent de naţionalitatea acestora, care nu respectă legislaţia naţională.
Documente supuse consultării:
Proiect HG
Nota de fundamentare
Atasamente
Constanța Port Business Association a înaintat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cât și Autorității Naționale Fitosanitare, Adresa nr. 301/15.09.2021, ref. la întarzierea nepermis de mare înregistrată în cazul eliberării certificatelor fitosanitare, a pașapoartelor fitosanitare, care impiedică astfel, desfășurarea în bune condiții a exportului de cereale din porturile românești
Atasamente
Proiectul de Ordonanța de urgență privind instalațiile portuare de preluare pentru predarea deșeurilor de la nave, de modificare a Legii nr.162/2013 privind formalitățile de raportare aplicabile navelor la sosirea în şi/sau la plecarea din porturile româneşti și de abrogare a Ordonanţei Guvernului nr. 20/2012 privind instalaţiile portuare de preluare a deşeurilor generate de nave şi a reziduurilor mărfii
Data publicării: 01.09.2021
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 13.09.2021
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurta descriere a reglementării:
1. Scopul proiectului de act normativ propus îl reprezintă crearea cadrului legal pentru protejarea mediului marin, în mod special a ecosistemului marin Marea Neagră, împotriva efectelor negative a deversărilor ilegale de deșeuri provenite de la nave care folosesc porturile românești, prin îmbunătățirea procesului de predare/primire controlată în instalațiile portuare de preluare a deșeurilor provenite de la nave, corelată cu revizuirea formalităților de raportare pentru monitorizarea navelor la sosirea în și/sau la plecarea din porturi. Totodată se asigură transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei (UE) 2019/883. Directiva aliniază legislația UE la Convenția internațională pentru prevenirea poluării de către nave (MARPOL) modificată, care se concentrează pe operațiuni pe mare la care participă UE.
Directiva (UE) 2019/883 abrogă Directiva 2000/59/CE și modifică Directiva 2010/65/UE privind formalitățile de raportare aplicabile navelor.
Schimbările preconizate vizează următoarele: proiectul de Ordonanța de urgență, care va transpune noua directivă în legislația națională va cuprinde actualizarea normelor privind predarea deșeurilor, inclusiv notificarea în prealabil a predărilor, cu regimuri speciale aplicabile pentru navele cu trafic programat și care fac escale frecvente sau regulate în port și va abroga OG nr.20/2012, ce transpunea în legislația națională prevederile Directivei 2000/59/CE.
Noile cerințe pentru ca instalațiile portuare să fie adecvate sunt următoarele:
• pot prelua tipurile și cantitățile de deșeuri provenite de la navele care utilizează în mod obișnuit portul respectiv;
• evită întârzierile;
• nu percep taxe excesive care ar putea descuraja navele să le utilizeze;
• gestionează deșeurile navelor într-un mod adecvat din punctul de vedere al protecției mediului, respectând prevederile legislației europene transpuse în legislația națională (Directiva 2008/98/CE, Directiva (UE)2019/904, etc) precum și alte norme în vigoare privind deșeurile (Legea nr.211/2011 privind regimul deșeurilor republicată, cu modificările și completările ulterioare).
Conform noilor norme, navele vor plăti :
– o taxă indirectă pentru a acoperi costurile programului, ceea ce le va da dreptul de a-și preda deșeurile unui port, indiferent dacă predau sau nu deșeuri. Această taxă se va aplica, de asemenea, vaselor de pescuit și ambarcațiunilor de agrement, cu scopul de a preveni deversarea direct în mare a plaselor de pescuit abandonate și a deșeurilor prinse accidental în acestea ;
-în anumite cazuri, dacă o navă predă o cantitate excepțională de deșeuri, poate fi percepută o taxă directă suplimentară pentru a se asigura că costurile legate de primirea unei asemenea cantități de deșeuri nu generează o sarcină disproporționată asupra sistemului de recuperare a costurilor al unui port ;
-taxele pot fi diferențiate, în funcție de categoria, tipul și mărimea navei, precum și de tipul de trafic în care este implicată nava.
-o taxă redusă se aplică „navelor ecologice”, adică navelor care pot demonstra că dețin controlul cantităților reduse de deșeuri (prin tratare, neutralizare, compactare, reciclare, etc) și practică o gestionare durabilă și ecologică a deșeurilor la bordul navei.
Navele pot fi inspectate pentru a se verifica conformitatea cu noile cerințe și în caz de neconformare, se vor aplica sancțiuni efective, proporționale și cu efect de descurajare.
Totodată, vor fi adaptate formalitățile de raportare ce cuprind notificări privind deșeurile de la nave, prin modificarea Legii nr.162/2013 privind formalitățile de raportare aplicabile navelor la sosirea în și/sau la plecarea din porturile româneşti, care transpune Directiva 2010/65/UE. Conform noilor prevederi, următoarele informații sunt raportate pe cale electronică și într-un interval de timp rezonabil:
(a) informații privind ora efectivă de sosire și de plecare a oricărei nave care face escală într-un port al Uniunii, împreună cu un element de identificare a portului în cauză, prevăzute în HG nr. 1016/2010 pentru stabilirea Sistemului de informare şi monitorizare a traficului navelor maritime care intră/ies în/din apele naţionale navigabile ale României, cu modificările și completările ulterioare, ce transpun prevederile Directivei 2002/59/CE, modificată ulterior,
(b) informațiile din notificarea prealabilă a deșeurilor, astfel cum se prevede în anexa 2;
(c) informațiile din confirmarea predării deșeurilor, astfel cum se prevede în anexa 3;
(d) informațiile din certificatul de exceptare, astfel cum se prevede în anexa 5
2. Elementele care vizează o situație de urgență și extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată
Obiectivele actului normativ sunt de a preveni și de a reduce impactul anumitor deșeuri provenite din operarea navelor în special asupra mediului acvatic, asupra atmosferei și asupra sănătății umane, precum și de a promova tranziția la o economie circulară cu reducerea cantitativă a deșeurilor generate și posibilitatea de reciclare a acestora în instalații și sisteme de tratare adecvate.
Odată cu abrogarea Directivei 2000/59/CE prevederile OG nr.20/2012 trebuie adaptate noilor cerințe și este necesară crearea în regim de urgență a cadrului legal necesar continuității în condiții de siguranță a serviciilor portuare de preluare a deșeurilor de la navele în porturile românești.
Totodată, pentru conformarea cu noile dispoziții, administrațiile portuare și operatorii economici deținători de instalații portuare trebuie să-și planifice cât mai rapid alocarea unor fonduri pentru investiții vizând îmbunătățirea sistemului de preluare adaptat noilor cerințe, pentru toate tipurile de deșeuri (incluzând reziduuri de epurare, cenușă, gudroane, etc. provenite din emisiile de ardere a combustibililor, precum și alte tipuri de deșeuri pescuite în mod pasiv). Aceste deșeuri de la nave gestionate în porturi trebuie să fie colectate corespunzător și prelucrate diferențiat pentru a fi acceptate în Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor, la nivel național.
Urgența promovării proiectului de act normativ este justificată și de faptul că în acest caz este deja în derulare o procedură de punere în întârziere în Cauza 2021/0339 pentru necomunicarea măsurilor naționale de transpunere la termenul stabilit al Directivei(UE) 2019/883.
Netranspunerea la timp a legislației Uniunii Europene reprezintă unul dintre principalele riscuri de declanșare de către Comisia Europeană a procedurilor de infringement, proceduri ce pot avansa rapid spre etapele contencioase și se pot finaliza cu hotărâri de condamnare a statului membru, emise de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru neîndeplinirea obligațiilor asumate de România prin art. 2 din Legea nr. 157/2005 pentru ratificarea Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) si Republica Bulgaria si România privind aderarea Republicii Bulgaria si a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005
Documente supuse consultării:
Instrument de motivare
Text proiect
Anexe (arhiva zip)
Prin Adresa CPBA nr. 291/09.08.2021, Constanța Port Business Association se adresează Ministrului Transporturilor, subliniind astfel, obligația administrațiilor de a utiliza peste 50% din totalul veniturilor obținute din administrarea și exploatarea infrastructurii de transport naval pentru întreținerea, reparația, modernizarea și dezvoltarea acesteia
Atasamente
Proiectul de Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii privind completarea Ordinului ministrului transporturilor nr. 608/2017 pentru aplicarea Codului de reguli practice de siguranță pentru stivuirea și amararea mărfurilor (Codul CSS), adoptat de Adunarea Organizației Maritime Internaționale prin Rezoluția A.714(17) din 6 noiembrie 1991, precum și a amendamentelor la Codul CSS aprobate de Comitetul de siguranță maritimă al Organizației Maritime Internaționale și difuzate prin circulare
Data publicării: 23.07.2021
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 02.08.2021
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurta descriere a reglementării:
Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI), înfiinţată prin Convenția de la Geneva din 1948, cu sediul la Londra, este instituţia specializată din sistemul Naţiunilor Unite în domeniul navigației maritime comerciale internaţionale şi are ca scop principal elaborarea cadrului juridic, tehnic şi organizatoric pentru asigurarea siguranţei navigaţiei, securității navelor şi a instalațiilor portuare şi prevenirii poluării mediului marin de către nave.
România este stat membru al acestei organizații ca urmare a aderării, prin Decretul Consiliului de Stat nr.114/1965, la Convenţia de la Geneva din 1948 privind crearea OMI şi în prezent este parte la toate convenţiile internaţionale principale privind siguranţa maritimă, securitatea maritimă şi prevenirea poluării mediului marin de către nave, adoptate sub egida organizației.
În vederea realizării scopurilor sale, OMI organizează conferințe internaționale și sesiuni ale Adunării statelor membre și ale comitetelor sale, pentru adoptarea convențiilor maritime, codurilor și rezoluțiilor în domeniu.
Una dintre cele mai importante convenţii privind siguranţa navigaţiei, adoptate de OMI, este Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare (Convenţia SOLAS 1974), la care România a aderat prin Decretul nr. 80/1979. Prevederile Convenţiei SOLAS 1974 se actualizează şi se perfecţionează continuu.
În regula 1.2 din Capitolul VI al Convenției SOLAS 1974, așa cum a fost amendată, se face trimitere, în nota de subsol, la Codul de reguli practice de siguranţă pentru stivuirea și amararea mărfurilor (Codul CSS-Code of safe practice for Cargo Stowage and Securing), adoptat de Adunarea Organizaţiei Maritime Internaţionale prin Rezoluția A.714(17) din 6 noiembrie 1991, așa cum a fost amendat. Mai mult, conform regulii 2 din Capitolul VI al Convenției SOLAS 1974, prevederile cuprinse în subcapitolul 1.9 al Codului CSS, referitor la informațiile despre mărfuri, au devenit obligatorii de la data de 1 iulie 1996 – data intrării în vigoare a amendamentelor la Convenția SOLAS 1974, adoptate prin Rezoluția MSC.42(64) din 9 decembrie 1994.
Necesitatea elaborării de către IMO a acestui cod complex de reguli practice de siguranţă, a rezultat din faptul că o mare parte din accidentele navale grave s-a produs ca urmare a sistemelor de amarare inadecvate de la bordul navelor și a amarării și stivuirii cu deficiențe a mărfurilor în vehicule și containere.
Scopul Codului CSS este de a oferi un standard internațional pentru a promova siguranța stivuirii și amarării mărfurilor prin atragerea atenției proprietarilor și operatorilor de nave asupra necesității asigurării că nava este adecvată pentru scopul căruia îi este destinată și că nava este echipată cu mijloace adecvate de amarare a mărfii.
Codul CSS se aplică mărfurilor transportate la bordul navelor (altele decât mărfurile solide și lichide în vrac și încărcăturile de lemn stivuite pe punte) și, în special, acelor mărfuri ale căror stivuire și amarare au creat dificultăți în practică.
Codul CSS a fost amendat ulterior prin circularele MSC/Circ.664 din 22 decembrie 1994, MSC/Circ.691 din 1 iunie 1995, MSC/Circ.740 din 14 iunie 1996, MSC/Circ.812 din 16 iunie 1997, MSC/Circ.1026 din 27 mai 2002 și MSC.1/Circ.1352 din 30 iunie 2010 care a fost înlocuită de MSC.1/Circ.1352/Rev.1 din 15 decembrie 2014.
În România, Codul CSS împreună cu aceste amendamente a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 516 din 04 iulie 2017 prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 608/2017 pentru aplicarea Codului de reguli practice de siguranţă pentru stivuirea şi amararea mărfurilor (Codul CSS), adoptat de Adunarea Organizaţiei Maritime Internaţionale prin Rezoluţia A.714(17) din 6 noiembrie 1991, precum şi a amendamentelor la Codul CSS aprobate de Comitetul de siguranţă maritimă al Organizaţiei Maritime Internaţionale şi difuzate prin circulare.
La cea de-a 102-a sesiune a sa din noiembrie 2020, Comitetul de siguranţă maritimă al OMI (MSC) a aprobat noi amendamente la Codul CSS (a fost înlocuit textul anexei 13 privind metodele de evaluare a eficienței sistemelor de amarare pentru mărfurile semi-standardizate și nestandardizate) pe care le-a difuzat prin circulara MSC.1/Circ. 1623 din 7 decembrie 2020.
În temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 9 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 370/2021, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în calitatea sa de autoritate de stat în domeniul transportului maritim, elaborează şi promovează acte normative şi norme specifice aplicabile transportului maritim, urmăreşte aplicarea acestora şi asigură ducerea la îndeplinire a obligaţiilor ce revin statului din acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte.
Atasamente:
Proiect Ordin
Referat Aprobare
Anexa
Codul CSS