Proiectul de Ordin al viceprim-ministrului, ministrul transporturilor și infrastructurii pentru publicarea acceptării amendamentelor la Codul internaţional din 2011 privind programul intensificat de inspecţii efectuate cu ocazia inspecţiilor la vrachiere şi petroliere (Codul ESP 2011), adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluţia MSC.483(103) a Comitetului de siguranță maritimă din 13 mai 2021
Data publicării: 5.09.2022
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 15.09.2022
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI), înfiinţată prin Convenția de la Geneva din 1948, cu sediul la Londra, este instituţia specializată din sistemul Naţiunilor Unite în domeniul navigației maritime comerciale internaţionale şi are ca scop principal elaborarea cadrului juridic, tehnic şi organizatoric pentru asigurarea siguranţei navigaţiei, securității navelor şi a instalațiilor portuare şi prevenirii poluării mediului marin de către nave. România este stat membru al acestei organizații ca urmare a aderării, prin Decretul nr.114/1965, la Convenţia de la Geneva din 1948 privind crearea OMI şi în prezent este parte la toate convenţiile internaţionale principale privind siguranţa maritimă, securitatea maritimă şi prevenirea poluării mediului marin de către nave, adoptate sub egida organizației.
În vederea realizării scopurilor sale, OMI organizează conferințe internaționale și sesiuni ale Adunării statelor membre și ale comitetelor sale, pentru adoptarea convențiilor maritime, codurilor și rezoluțiilor în materie.
În vederea creșterii nivelului siguranţei maritime, precum şi a prevenirii poluării mediului marin de către nave, efectuarea unor inspecții tehnice la vrachiere şi petroliere, adecvate tipului constructiv și vechimii acestora, este de maximă importanță. Astfel, în anul 1993, Adunarea OMI a adoptat „Instrucţiunile privind programul intensificat de inspecţii efectuate cu ocazia inspecţiilor la vrachiere şi petroliere” prin rezoluția A.744(18), care, inițial, aveau caracter de recomandare. În anul 1996 aceste instrucțiuni au devenit obligatorii în temeiul Convenţiei internaţionale din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare (Convenţia SOLAS 1974), ca urmare a intrării în vigoare a amendamentelor la convenţie adoptate prin Rezoluţia nr.1 a Conferinţei din 1994. Respectivele instrucțiuni au fost amendate ulterior în repetate rânduri. Precizăm faptul că România a aderat la Convenţia SOLAS 1974 prin Decretul Consiliului de Stat nr. 80/1979 și că toate reglementările OMI menționate anterior au fost implementate în legislația națională prin acte normative specifice.
În anul 2011, Adunarea OMI, recunoscând faptul că, din cauza numeroaselor amendamente aduse rezoluției A.744(18), a devenit necesară revizuirea completă a acestor instrucțiuni pentru a se garanta aplicarea efectivă a dispozițiilor acestora și pentru a se păstra nivelul de siguranță cel mai ridicat posibil în practică, a adoptat un nou cod, cu titlul ,,Codul internațional din 2011 privind programul intensificat de inspecţii efectuate cu ocazia inspecţiilor la vrachiere şi petroliere (Codul ESP 2011)” prin rezoluția A.1049(27), care înlocuiește respectivele instrucțiuni. Codul ESP 2011 are deci un caracter obligatoriu și este aplicabil de la 1 ianuarie 2014, odată cu intrarea în vigoare la aceeași dată a amendamentelor la Convenția SOLAS 1974 adoptate prin rezoluția MSC.325(90), care au fost acceptate de România prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1131/2013.
Codul ESP 2011 a fost acceptat de România prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1352/2013, iar rectificarea adusă Rezoluţiei A.1049(27) prin documentul A 27/Rez.1049/Corr.2 al Organizaţiei Maritime Internaţionale din 17 iunie 2014 a fost implementată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1395/2014.
Codul ESP 2011 a fost amendat ulterior prin Rezoluţia MSC.371(93) din 22 mai 2014, Rezoluţia MSC.381(94) din 21 noiembrie 2014, Rezoluţia MSC.405(96) din 19 mai 2016, Rezoluţia MSC.412(97) din 25 noiembrie 2016, precum şi Rezoluţia MSC.461(101) din 13 iunie 2019 prin care s-a înlocuit integral textul Codului ESP 2011. Aceste amendamente au fost implementate în legislaţia naţională prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1041/2015, Ordinul ministrului transporturilor nr. 1417/2016, Ordinul ministrului transporturilor nr. 409/2018, precum şi Ordinul ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor nr. 2193/2020.
Prin Rezoluţia MSC.483(103) din 13 mai 2021 au fost adoptate noi amendamente la Anexa 2 (Cerințe minime privind măsurătorile de grosime efectuate cu ocazia inspecției de reînnoire la petrolierele cu dublu corp) a Părţii A din Anexa B la Codul ESP 2011.
Întrucât la 1 iulie 2022 au fost îndeplinite condiţiile de acceptare a amendamentelor la Codul ESP 2011 adoptate prin Rezoluţia MSC.483(103) (prin aşa-numita procedură de acceptare tacită) în conformitate cu prevederile specifice ale Convenţiei SOLAS 1974 precizate în rezoluţie, respectivele amendamente vor intra în vigoare pe plan internaţional la 1 ianuarie 2023.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
· Instrument motivare
· Textul complet al proiectului actului respectiv
· Anexa
· Anexa
Proiectul de Ordin al viceprim-ministrului, ministrul transporturilor și infrastructurii pentru aprobarea extinderii activității la Regia Autonomă ”Administrația Fluvială a Dunării de Jos” Galați
Data publicării: 5.9.2022
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 8.09.2022
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Regimul navigaţiei pe Dunăre este reglementat de Convenţia despre regimul navigaţiei pe Dunăre (Convenţia Dunării), semnată la Belgrad la 18 august 1948 (ratificată prin Decretul nr. 298/1948).
În conformitate cu prevederile art. 23 din Convenția Dunării, navigația pe sectorul de Dunăre cuprins între rada portului Sulina şi Brăila (km 175) se efectuează conform Regulilor de navigație stabilite de Administrația Fluvială Specială, care inițial a fost formată din reprezentanții României și ai fostei URSS. Prin Protocolul din 18 iunie 1957, încheiat între Guvernul României și Guvernul URSS, la care a devenit succesor Ucraina, Guvernul URSS a remis părții române toate bunurile și funcțiile fostei Administrații Speciale mixte.
Astfel că, Regia Autonomă „Administraţia Fluvială a Dunării de Jos” Galaţi (AFDJ RA Galați) a fost înfiinţată pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor art. 3, 20, 23 şi 31 din Convenţia Dunării, prin HG nr. 492/2003 privind organizarea şi funcţionarea Regiei Autonome „Administraţia Fluvială a Dunării de Jos” Galaţi.
Conform art. 2 și art. 5 din HG nr. 492/2003, AFDJ RA Galați îndeplineşte funcţia de autoritate de căi navigabile pe sectorul românesc al Dunării de la intrarea în ţară la km 1.075 până la ieşirea în Marea Neagră, pe braţul Sulina, în rada Sulina, pe braţele navigabile ale Dunării, Borcea, Bala, Măcin, Vâlciu, Caleia, pe braţul Chilia cu braţele secundare, pe braţul Sfântul Gheorghe cu canalele de rectificare şi pe braţele secundare ale Canalului Sulina, denumite Dunărea Veche.
În calitatea sa de autoritate de căi navigabile şi în conformitate cu prevederile Convenţiei Dunării, AFDJ RA Galați are ca obiect de activitate asigurarea adâncimilor minime de navigaţie prin dragaje de întreţinere, asigurarea semnalizării costiere şi plutitoare, efectuarea de măsurători topohidrografice, efectuarea de lucrări de construcţii şi reparaţii construcţii hidrotehnice pentru asigurarea condiţiilor de navigaţie, asigurarea efectuării pilotajului navelor maritime pe sectorul Dunării cuprins între rada Sulina şi Brăila şi în porturile situate pe acest sector, denumit în continuare Dunăre cu caracter maritim, punerea la dispoziţie tuturor utilizatorilor a infrastructurii de transport naval, precum şi ducerea la îndeplinire a unor obligaţii ce revin statului român din convenţiile şi acordurile internaţionale la care România este parte şi care i-au fost încredinţate prin delegare de competenţă de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.
2. Potrivit art. 110 și art. 111 din OG nr. 42/1997 privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare:
”Art. 110 – Pilotajul navelor maritime în porturi şi pe căi navigabile interioare este serviciu de siguranţă şi se efectuează sub controlul statului pentru toate navele, indiferent de pavilionul pe care acestea îl arborează, în mod nediscriminatoriu privind durata, calitatea şi tarifele practicate.
Art. 111. – Prin serviciul de pilotaj se asigură desfăşurarea în condiţii de siguranţă a navigaţiei navelor în porturi şi pe căi navigabile interioare, prin intermediul unei persoane calificate şi autorizate în acest sens, denumită în continuare pilot, şi al unor mijloace specializate”.
Totodată, potrivit art. 51 alin. (1) și (3) din OG nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare și OMTIC nr. 991/2020 pentru stabilirea porturilor şi a căilor navigabile interioare pentru care serviciul de pilotaj al navelor maritime şi fluviomaritime este obligatoriu şi a modului de derulare a acestui serviciu: Pilotajul navelor maritime şi fluviomaritime pe sectorul de Dunăre cuprins între rada portului Sulina şi Brăila (km 175), manevrele de intrare/ieşire în/din porturile Sulina, Tulcea, Galaţi şi Brăila, precum şi pilotajul în aceste porturi se desfăşoară în conformitate cu prevederile Convenţiei Dunării și se asigură de către AFDJ RA Galaţi prin corpul propriu de piloţi.
3. Având în vedere situația generată de agresiunea militară rusă din Ucraina, cu o evoluţie a situaţiei într-o continuă dinamică, pentru deblocarea și tranzitul în condiții optime a navelor care staționează în rada Sulina, numărul de intrări/ieșiri în/din Canalul Sulina, pilotajul navelor maritime și fluviomaritime pe sectorul de Dunăre cu caracter maritim este condiționat de corpul propriu de piloți maritimi ai AFDJ RA Galați.
Menționăm faptul că numărul maxim de nave care au tranzitat Canalul Sulina într-o lună, a fost de 399 nave, dintre care 202 nave intrate, respectiv 197 nave ieșite și a fost înregistrat în luna mai 2022 (31 zile).
În luna iunie 2022 (30 zile) numărul de nave care au tranzitat Canalul Sulina a fost de 385 nave, dintre care 193 nave intrate, respectiv 192 nave ieșite iar în luna iulie 2022 (31 zile), Canalul Sulina a fost tranzitat de 397 nave, dintre care 189 nave intrate, respectiv 208 nave ieșite.
Rezultă că numărul maxim de nave intrate-ieșite înt-o zi prin gura Canalului Sulina a fost de 13 nave, în cazul ultimelor luni în discutie. Acest fapt s-a putut realiza numai datorită faptului că unii piloți au fost de acord să efectueze ore suplimentare, fiind prezenți și în tura liberă.
La această dată, corpul de piloți ai AFDJ RA Galați este alcătuit din 36 piloți (dintre care 13 sunt cu vârsta între 61-65 ani și 4 au peste 65 ani). Mai mult decât atât, din numărul de piloți maritimi disponibili, 4 piloți sunt implicați în activitatea de pilotare nave tehnice, care deservește construcția podului suspendat peste Dunăre din zona Galați – Brăila.
Astfel cum am menționat, pilotajul navelor maritime și fluviomaritime pe sectorul de Dunăre cu caracter maritim este un serviciu de siguranță. Prin suprasolicitarea piloților, pentru o perioadă îndelungată de timp, prin nerespectarea timpului de odihnă necesar se poate crea o stare de oboseală permanentă care în final poate duce la apariția de evenimente de navigație, cu efecte periculoase asupra siguranței infrastructurii de transport naval și/sau a navelor ce sunt angajate în trafic.
Piloții maritimi trebuie să acționeze cu deplină integritate, fără presiune comercială, pentru a putea realiza siguranța, securitatea și sustenabilitatea ecologică a serviciului astfel că, pentru deblocarea și tranzitul în condiții optime a navelor care staționează în rada Sulina este necesară extinderea activității de pilotaj prin suplimentarea corpului propriu de piloți ai AFDJ RA Galați cu un număr de 16 posturi de pilot maritim.
Totodată, trebuie majorat și numărul de personal navigant care deservește activitatea de pilotaj 24h/24h, ceea ce implică suplimentarea organigramei și a statului de funcții cu 10 posturi personal navigant.
Toate aceste aspecte au fost analizate în ședința Consiliului de Administrație al AFDJ RA Galați din data de 31.08.2021 și, prin hotărâre CA, a fost aprobată suplimentarea numărului total de posturi, în anul 2022, de la 748 la 774, modificarea organigramei existente și a statului de funcții.
În considerarea importanței deosebite a serviciului de siguranță și având în vedere că în această perioadă de trafic intens au apărut o serie de riscuri majore care pot afecta activitatea de pilotaj și, implicit, desfășurarea traficului în condiții de siguranță a navigației și securitate a navei, este necesară extinderea activității la Regia Autonomă ”Administrația Fluvială a Dunării de Jos” Galați pentru asigurarea desfăşurării în condiţii de siguranţă a navigaţiei navelor în porturi şi pe căi navigabile interioare și efectuarea serviciului de siguranță ”pilotajul navelor maritime şi fluviomaritime pe sectorul de Dunăre cuprins între rada portului Sulina şi Brăila (km 175), manevrele de intrare/ieşire în/din porturile Sulina, Tulcea, Galaţi şi Brăila, precum şi pilotajul în aceste porturi”.
Creșterile cheltuielilor de natură salarială determinate de extinderea serviciului de pilotaj, precum și de modificarea numărului total de posturi, în anul 2022, de la 748 la 774, astfel cum a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului de Administrație adoptată în ședința din data de 31.08.2021, se vor asigura din bugetul Regiei Autonome ”Administrația Fluvială a Dunării de Jos” Galați.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
· Instrument motivare
· Textul complet al proiectului actului respectiv
Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții “Amenajare dane RO-RO – Port Bazinul Nou Galați”
Data publicării: 25.08.2022
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 02.09.2022
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
La finalizarea obiectivului de investiții se vor realiza cheuri verticale pe o lungime de 300 m, se va reabilita un front de acostare cu pereu dalat pe o lungime de 109 m, se va amenaja dana RO-RO cu o lungime de 46 m și lățime de 30 m, se va crea o platformă portuară nouă în suprafață de 13.300 mp și se va moderniza drumul din incinta portuară pe o lungime de 418 ml.
La finalizarea obiectivului de investiții se vor opera volume sporite de mărfuri și se vor îmbunătăți legăturile comerciale de transport ale portului Galați cu statele situate în amonte pe Dunăre, dar și cu statele riverane din bazinul Mării Negre.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
Atasamente
Proiectul de Ordin comun al viceprim-ministrului, ministrului transporturilor și infrastructurii și al ministrului investițiilor și proiectelor europene privind aprobarea elementelor de cost semnificative pentru proiectele de infrastructură de transport naval și aerian de interes național si european
Astăzi, 10 august 2022, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii anunţă deschiderea procedurii de transparenţă decizională a procesului de elaborare a proiectului următorului act normativ:
Ordin comun al viceprim-ministrului, ministrului transporturilor și infrastructurii și al ministrului investițiilor și proiectelor europene privind aprobarea elementelor de cost semnificative pentru proiectele de infrastructură de transport naval și aerian de interes național si european
Scurtă descriere
Criza provocată de conflictul militar din regiunea Mării Negre a afectat piața construcțiilor din întreaga Uniune Europeană, având în vedere că Ucraina este principalul furnizor și producător de oțel și materie primă pentru piața europeană a construcțiilor. Consecința imediată a fost o creștere semnificativă a prețurilor la materiale, determinând creșteri și de peste 40% la unele materiale utilizate în proiectele de infrastructură, cum sunt: oțelul, fierul-beton sau structuri metalice si cabluri izolate si neizolate care urmează a fi reflectate în indicele de cost total în construcții, un indice compozit care cumulează impactul creșterii cheltuielilor materiale, manoperă, utilaje și transport asupra prețului contractelor de achiziție legal încheiate pentru care finanțarea este asigurată din fonduri externe nerambursabile. Indicele de cost total în construcții este comunicat de Institutul Național de Statistică.
Prin raportare la contextul economic actual, privind creșterile semnificative reflectate în costurile suplimentare generate de implementarea contractelor aferente obiectivelor de investiții de interes național/european, pentru procedurile de atribuire publicate după data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 64/2022, care au ca obiect execuția lucrărilor sau proiectarea și execuția lucrărilor de infrastructură de transport naval și aerian și pentru care nu s-a împlinit termenul limită de depunere a ofertelor, beneficiarii fondurilor externe nerambursabile vor include în documentațiile de atribuire formula de ajustare menționată la art. 31 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 64/2022, folosind elementele de cost prevăzute în Anexa 1 și Anexa 2.
Astfel, prin prezentul proiect de ordin se urmărește aprobarea elementelor de cost pentru proiectele de infrastructură de transport naval și aerian de interes național și european, astfel cum acestea sunt prevăzute în anexa nr. 1 și anexa nr. 2 la prezentul proiect de ordin.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
Instrument motivare
textul complet al proiectului actului respectiv + Anexe
Atasamente
Proiectul de Hotărâre de Guvern privind alocarea din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2022, a unei sume necesare pentru executarea în regim de urgenţă a unor operaţiuni de dragare a fluviului Dunărea şi a altor lucrări specifice în vederea înlăturării stării de risc cauzată de situaţia hidrologică critică actuală
Data publicării: 26.07.2022
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 29.07.2022
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie, specificăm că foarte important este ca aceste lucrări să fie începute de urgenţă, pentru a reduce riscul de blocaje a traficului şi timpii de aşteptare, pentru tranzitarea zonelor dificile, situaţii care generează pierderi mari atât pentru companiile de navigaţie cât şi pentru industria românească.
În condiţiile în care cotele apelor Dunării vor creşte datorită unor aporturi pluviometrice, trebuie intervenit în continuare cu lucrări de dragaj căci se menţine riscul eşuării navelor la punctele critice unde s-au format praguri.
Pe sectorul cuprins între km 610 şi km 375 sunt estimate următoarele intervenții și costuri aferente:
1. Lucrări de dragaj în punctele critice:
– Belene (kmf 565 – kmf 563) – 85.000 mc – nr. zile de dragaj 30 zile –
– Vardim (kmf 547 – kmf 546) – 40.000 mc – nr. zile de dragaj 15 zile –
– Batin (kmf 525 – kmf 523) – 25.000 mc – nr. zile de dragaj 7 zile –
– Breslian (kmf 458 – kmf 456) – 20.000 mc – nr. zile de dragaj 6 zile –
Cheltuieli generate de intervenție prin lucrări de dragaj efectuate cu operatori economici specializați pentru un volum de sedimente estimat de 170.000 mc x 9 euro/mc = 1.530.000 euro x 5 lei/euro = 7.650.000 lei
2. Lucrări de măsurători hidrografice pentru determinarea traiectoriei şenalului, monitorizare, pregătire lucrări de dragaj, precum şi stabilirea zonelor de dragaj şi de deversare a sedimentelor dragate:
– Belene – 3 curse măsurători x 1.500 kg/cursă = 4.500 kg
– Vardim – 3 curse măsurători x 500 kg/cursă = 1.500 kg
– Batin – 3 curse măsurători x 300 kg/cursă = 900 kg
– Breslian – 2 curse măsurători x 500 kg/cursă = 1.000 kg
3. Activitate semnalizare pentru repoziţionarea geamandurilor în punctele dificile pentru navigaţie şi completarea semnalizării plutitoare pentru perioada cu niveluri mici
– 3 curse x 40 ore x 200 kg/oră = 24.000 kg
Consum total motorină 8.000 kg (măsurători) + 24.000 kg (semnalizare) = 32.000 kg
Buget motorină 32.000 kg x 1,35 euro/kg = 45.000 euro
4. Intervenție cu navele tehnice de dragaj ale AFDJ RA Galați
– 35 zile x 1.000 kg/zi = 35.000 kg
– valoare estimată pentru motorina cu accize
35.000 kg x 1,8 euro = 63.000 euro
Valoare totală pentru intervenții cu navele AFDJ RA Galați 105.000 euro x 5 lei/euro = 540.000 lei.
Menționăm că trebuie avute în vedere și celelate costuri de întreţinere şi intervenţii pentru navele AFDJ RA Galați, precum:
– cheltuielile pentru ulei și vaselină necesare funcționării navelor;
– tarife de legare la cheu a navelor;
– furnizare energie electrică de la mal;
– cheltuieli cu personalul.
Total costuri pentru sectorul cuprins între kmf 610 şi kmf 375 = 9.500 mii lei
Decontarea cheltuielilor se va face pe baza situaţiilor de lucrări însuşite de beneficiar, respectiv de AFDJ RA Galați.
Sumele rămase neutilizate se restituie la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului până la sfârșitul anului 2022
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
· Instrument motivare
· Textul complet al proiectului actului respectiv
Atasamente
Proiectul de Hotărâre a Guvernului privind declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național “Extinderea la 4 benzi a drumului dintre Poarta 7 şi joncţiunea obiectivului „Pod rutier la km 0+540 a Canalului Dunăre – Marea Neagră cu drumul care realizează legătura între Poarta 9 şi Poarta 8 spre zona de Nord a portului Constanţa”
Data publicării: 01.07.2022
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 12.07.2022
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurta descriere a reglementării:
Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară suma de 7.704,259 mii lei, pentru o suprafață totală de 50.928 mp reprezentând un număr de 17 imobile, astfel cum rezultă din anexa nr. 2.
Aceasta rezultă din Raportul de evaluare privind determinarea cuantumului despăgubirilor aferente imobilelor necesare realizării lucrării de utilitate publică de interes național “Extinderea la 4 benzi a drumului dintre Poarta 7 şi joncţiunea obiectivului „Pod rutier la km 0+540 a Canalului Dunăre – Marea Neagră cu drumul care realizează legătura între Poarta 9 şi Poarta 8 spre zona de Nord a portului Constanţa”, întocmit în anul 2022, de către expertul autorizat ANEVAR Gheorghescu Ion, deținător al Legitimației nr. 19321, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare şi de Hotărârea Guvernului nr. 53/2011 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a acesteia, avându-se în vedere expertizele întocmite și actualizate de camerele notarior publici.
Prin prezentul act normativ se propune aprobarea:
1) amplasamentului lucrării de utilitate publică de interes național “Extinderea la 4 benzi a drumului dintre Poarta 7 şi joncţiunea obiectivului „Pod rutier la km 0+540 a Canalului Dunăre – Marea Neagră cu drumul care realizează legătura între Poarta 9 şi Poarta 8 spre zona de Nord a portului Constanţa”, pe raza localităților Constanța, Agigea, Sanatoriul Agigea și Lazu din județul Constanța, conform variantei finale a studiului de fezabilitate, prevăzut în anexa nr. 1 la proiectul de act normativ;
2) declanșării procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată supuse exproprierii, care constituie coridorul de expropriere a lucrării de utilitate publică de interes național, “Extinderea la 4 benzi a drumului dintre Poarta 7 şi joncţiunea obiectivului „Pod rutier la km 0+540 a Canalului Dunăre – Marea Neagră cu drumul care realizează legătura între Poarta 9 şi Poarta 8 spre zona de Nord a portului Constanţa”, situate pe raza localităților localităților Constanța, Agigea, Sanatoriul Agigea și Lazu din județul Constanța;
3) listei proprietarilor de imobile proprietate privată supuse exproprierii, situate pe raza localităților Constanța, Agigea, Sanatoriul Agigea, Lazu din județul Constanța, așa cum rezultă din evidențele unităților administrativ – teritoriale, precum şi a sumelor individuale estimate de către expropriator, aferente despăgubirilor în valoare de 7.704,259 mii lei, pentru un număr de 17 imobile, pentru o suprafață de 50.928 mp, în conformitate cu anexa nr. 2.
Documente supuse consultării:
Instrument de motivare
Text proiect
Anexa
Atasamente
Proiectul de Ordin al viceprim-ministrului, ministrul transporturilor și infrastructurii pentru aprobarea Regulamentului privind criteriile minime de pregătire, perfecţionare şi brevetare a piloţilor maritimi, alţii decât piloţii de mare largă
Data publicării: 14.06.2022
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 27.06.2022
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurta descriere a reglementării:
Activitatea de pilotaj a navelor maritime în porturi şi pe căi navigabile interioare din România este considerată serviciu de siguranţă şi se efectuează sub controlul statului pentru toate navele, indiferent de pavilionul pe care acestea îl arborează.
Prin serviciul de pilotaj se asigură desfăşurarea în condiţii de siguranţă a navigaţiei navelor în porturi şi pe căi navigabile interioare, prin intermediul unei persoane calificate şi autorizate în acest sens, denumită în continuare pilot maritim.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de autoritate de stat în domeniul transportului naval, emite norme obligatorii de atestare, certificare, licenţiere şi brevetare a personalului care lucrează în transporturi, ori care concură la siguranţa traficului şi stabileşte condiţiile de suspendare, de retragere sau de anulare a atestatelor, certificatelor, licenţelor ori brevetelor acordate, iar prin Autoritatea Navală Română (ANR) – organ tehnic de specialitate din subordinea sa –MTI îşi exercită funcţia de autoritate de stat în domeniul siguranţei navigaţiei.
În atribuţiile ANR intră şi acordarea, reconfirmarea, suspendarea şi anularea brevetelor / certificatelor de capacitate a personalului navigant român, inclusiv a piloţilor maritimi şi organizarea de sesiuni de examene pentru atestarea acestora, precum şi aprobarea programelor de pregătire şi perfecţionare derulate prin centrele de pregătire şi perfecţionare în domeniu.
Convenţia internaţională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/ atestare şi efectuare a serviciului de cart adoptată la Londra la 07 iulie 1978 (STCW 78) cu amendamentele şi modificările ulterioare, stă la baza pregătirii, atestării şi certificării personalului navigant care concură la siguranţa navigaţiei. Pentru aplicarea convenţiei sus menţionate statele interesate au fost de acord cu continuarea şi implementarea principiilor Convenţiei şi, în consecinţă, au fost adoptate:
– Recomandările V-103 din mai 1998 referitoare la standardele de pregătire şi certificare a personalului de dirijare a traficului naval din cadrul serviciilor de Dirijare Trafic Nave emise de Asociaţia Internaţională a Autorităţilor Mijloacelor de Semnalizare pentru Navigaţie şi a Farurilor (International Association of Marine Aids to Navigation and Lighthouse Authorities – IALA);
– Rezoluţia Adunării Generale a Organizaţiei Maritime Internaţionale A.960 (23) privind pregătirea profesională, certificarea şi procedurile de lucru pentru piloţii maritimi, alţii decât piloţii de mare largă.
Datorită schimbărilor legislative privind activitatea de pilotaj, respectiv intrarea în vigoare a OMTIC nr. 991/2020 pentru stabilirea porturilor şi a căilor navigabile interioare pentru care serviciul de pilotaj al navelor maritime şi fluviomaritime este obligatoriu şi a modului de derulare a acestui serviciu;
luând în considerare faptul că în contextul actual al traficului navelor maritime și fluviomaritime, influențat în mare măsură de războiul din Ucraina, numărul de piloți maritimi din cadrul ”Administrației Fluviale a Dunării de Jos” RA Galați (AFDJ RA Galați) este la limita solicitărilor reprezentanților armatorilor;
ținând cont de faptul că media de vârstă a corpului propriu de piloți ai AFDJ RA Galați este ridicată, din totalul de 36 piloți maritimi, 13 sunt cu vârste cuprinse între 61-65 ani și 4 au peste 65 ani;
având în vedere că în această perioadă de trafic intens au apărut o serie de riscuri majore care pot afecta activitatea de pilotaj și, implicit, desfășurarea traficului în condiții de siguranță a navigației și securitate a navei;
în considerarea importanței deosebite a serviciului de siguranță – pilotajul navelor maritime -, fără de care nu se poate desfășura traficul maritim al navelor, cu condiția respectării instrumentelor internaționale mai sus menționate, fără a afecta în sens negativ atât piloții cât şi beneficiarii serviciului, cu rezultatul punerii în pericol a siguranţei navigaţiei, a vieţilor omeneşti, a infrastructurii de transport naval şi a mediului înconjurător,
este necesar a fi modificate condițiile care stau la baza reformării şi pregătirii piloţilor maritimi în sensul facilitării accesului mai multor categorii de personal la profesia de pilot și diminuării timpului de pregătire, fără a avea influențe negative asupra calităţii serviciului de pilotaj, luând în considerare faptul că desfășurarea acestuia presupune un proces de decizie cu privire la manevra navei în condiţii de siguranţă în zona portuară.
Documente supuse consultării:
Instrument de motivare
Text proiect
Anexa
Anexa
Anexa
Atasamente
Proiectul de Ordin al viceprim-ministrului, ministrul transporturilor și infrastructurii privind completarea Regulamentului privind închirierea infrastructurii de transport naval care aparține domeniului public al statului şi este concesionată administrațiilor portuare şi/sau de căi navigabile interioare aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1286/2012
Data publicării: 06.06.2022
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 17.06.2022
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurta descriere a reglementării:
Prin Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1286/2012, cu modificările și completările ulterioare, este aprobat Regulamentul privind închirierea infrastructurii de transport naval care aparține domeniului public al statului şi este concesionată administrațiilor portuare şi/sau de căi navigabile interioare.
Regulamentul prevede obligativitatea constituirii unei garanții contractuale privind buna execuție a contractului, acoperind riscul de neplată a chiriei şi având valoarea a 3 chirii lunare. Contractul de închiriere intră în vigoare la data semnării lui, dar obligația administrației de predare a infrastructurii de transport naval către locatar se naște numai după data constituirii garanției contractuale.
În Portul Constanța, sediul administrativ al Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) este amplasat pe domeniul public al statului aflat în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și în concesiunea CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța.
ARSVOM a fost în imposibilitate de a încheia un contract de închiriere cu CN APMC pentru folosința terenului pe care se află bunurile sale din lipsa fondurilor necesare pentru constituirea garanției contractuale.
Potrivit OMTI 1286/2012, în termen de 10 de zile de la semnarea contractului, locatarul are obligația depunerii unei garanții contractuale în cuantum de 3 chirii lunare, în caz contrar contractul fiind reziliat de plin drept.
ARSVOM este o instituție publică aflată în subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii care desfășoară în prezent următoarele activități pentru care este finanțată de la bugetul de stat:
· duce la îndeplinire obligaţiile care revin statului român prin convenţiile şi acordurile internaţionale la care acesta este parte, referitoare la activitatea de căutare şi salvare a vieţii omeneşti pe mare;
· îndeplineşte sarcinile care îi revin din Planul naţional de pregătire, răspuns şi cooperare în caz de poluare marină;
· execută intervenţii în caz de poluare.
Astfel cum am arătat mai sus, finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ARSVOM se asigură în prezent din alocații acordate de la bugetul de stat prin bugetul MTI, Curtea de Conturi stabilind că ARSVOM nu poate presta servicii comerciale și, pe cale de consecință, nu poate realiza venituri proprii.
Prin urmare, pentru încheierea unui contract de închiriere între CN APMC și ARSVOM, ar fi necesară alocarea de la bugetul ministerului a unor sume care să acopere garanția contractuală în favoarea CN APMC.
Pentru a nu fi blocate sume de la bugetul de stat, respectiv bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru constituirea unei garanții având valoarea a 3 chirii lunare, se propune modificarea Regulamentului privind închirierea infrastructurii de transport naval aprobat prin OMTI nr. 1286/2012, cu modificările și completările ulterioare, prin exceptarea Agenției Naționale pentru Salvarea Vieții Omenești pe Mare, utilizator al infrastructurii de transport naval, de la obligația constituirii garanției contractuale, având în vedere caracterul de instituție publică finanțată exclusiv de la bugetul de stat.
Se va surmonta astfel impedimentul încheierii valabile a unui contract de închiriere cu CN APMC, fiind totodată înlăturate dificultățile întâlnite în procesul de alocare bugetară a sumelor reprezentând valoarea lunară a chiriei pentru terenul avut în folosință de către ARSVOM.
Documente supuse consultării:
Instrument de motivare
Text proiect