Proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 al Companiei Naționale “Administrația Porturilor Maritime ” – S.A. Constanța aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii
Data publicării: 31.01.2023
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 13.02.2023
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Fundamentarea proiectului bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul 2023, a avut în vedere, funcțiile pe care acest instrument trebuie să le îndeplinească și anume: funcția de previziune, funcția de control a execuției financiare și funcția de asigurare a echilibrului financiar al companiei.
Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul 2023, a fost conceput ca un element de legătură între preliminatul/realizatul anului 2022 și bugetul previzionat pentru anii 2023, 2024 și 2025, respectând structura și conceptul unui buget multianual.
Prin Proiectul Bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023, ca instrument de management financiar, compania îşi propune asigurarea resurselor financiare necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor către terţi, atât din punct de vedere dimensional, pe total venituri şi cheltuieli, cât şi structural, pe fiecare categorie de venituri şi cheltuieli şi pe fiecare verigă organizaţională, rolul procesului de bugetare fiind cel de orientare a activității tuturor sectoarelor din cadrul companiei spre același obiectiv: rentabilitate, lichiditate, diminuarea riscurilor, etc.
Veniturile totale au fost estimate în creștere în anul 2023 faţă de cele realizate/preliminate în anul 2022 cu 10 %, respectiv cu suma de 52.040 mii lei, de la 520.411 mii lei (anul 2022) la 572.451 mii lei (anul 2023).
Creșterea veniturilor totale cu 10%, este influențată preponderent de indexarea tarifelor în lei pentru anul 2023 și de creșterea veniturilor prognozate din refurnizarea energiei electrice la terți.
În structură, veniturile din exploatare dețin o pondere 94,73% iar veniturile financiare dețin o pondere de 5,27% în veniturile totale.
Veniturile din exploatare, au fost estimate în creștere cu 9,93% față de cele realizate la data de 31.12.2022, respectiv cu suma de 48.983 mii lei, de la 493.305 mii lei (anul 2022) la 542.288 mii lei (anul 2023).
Cifra de afaceri, care reprezintă veniturile din prestări de servicii, a fost estimată cu o creştere de aprox. 13,73% faţă de cea preliminata/realizată în anul 2022, creştere influențată preponderent de indexarea tarifelor în lei pentru anul 2023 și de creșterea veniturilor prognozate din refurnizarea energiei electrice la terți.
Veniturile financiare sunt programate în creștere cu 11,28% față de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2022, respectiv în valoare de 30.163 mii lei.
Cheltuielile totale, estimate pentru anul 2023, au fost fundamentate în funcţie de activităţile concrete din programele de achiziţii de bunuri şi servicii, pentru desfăşurarea activităţii, fundamentate pe baza posibilităţilor reale de plată a acestora, a programelor de investiţii şi dotări, în limita surselor legale de finanţare a acestora, a recalculării cheltuielilor de natură salarială şi a cheltuielilor de mandat.
Cheltuielile totale, au fost stabilite în directă corelaţie cu nivelul veniturilor totale, pentru anul 2023, fiind estimate la valoarea de 466.143 mii lei, mai mari cu 20,72% faţă de cheltuielile totale preliminate/realizate în anul 2022.
În structura cheltuielilor totale, cheltuielile din exploatare dețin o pondere 96,72% iar cheltuielile financiare dețin o pondere de 3,28%.
Cheltuielile de exploatare, înregistrează o creștere cu 23,58% față de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2022, respectiv în valoare de 450.842 mii lei.
În total cheltuieli din exploatare, cheltuielile cu bunuri și Servicii, dețin o pondere de 50,38%, indicatorul “cheltuielile cu impozite, taxe și vărsaminte asimilate” deține o pondere de 2,54%, indicatorul “cheltuielile cu personalul” deține o pondere de 37,42% iar indicatorul “alte cheltuieli de exploatare” deține o pondere de 9,66%.
În structură, cheltuielile cu bunuri și servicii au fost programate în anul 2023, în creștere cu 20,55% față de cele preliminate/realizate în anul 2022, respectiv de la 188.405 mii lei (anul 2022) la 227.119 mii lei (anul 2023).
Facem precizarea că aceste cheltuieli sunt estimate pe baza solicitărilor venite de la sucursalele companiei și de la compartimentele interesate, sunt incluse în Programul de aprovizionare și în Planul de achiziții al companiei, iar estimările au la bază evoluția acestor tipuri de cheltuieli pe ultimii ani, prețurile practicate pentru achiziționarea materialelor, necesitățile companiei pentru buna desfașurare a activității și totodată posibilitatea companiei de a acoperi aceste cheltuieli cu veniturile estimate a se realiza din prestațiile către terți în cursul anului 2023.
Cheltuielile cu energia electrică, în valoare de 107.978 mii lei, au fost estimate pentru o cantitate de energie electrică totală de 89.340 MWH, programul consumului de energie electrică este furnizat de Sucursala Energetica Port și are la bază consumurile furnizate terților și consumul propriu al companiei și tarifele reglementate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei.
Cheltuielile cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, în sumă de 11.450 mii lei, au fost estimate în creștere cu 12,51% în anul 2023 față de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2022.
Cheltuielile cu personalul, au fost estimate în anul 2023, în creștere cu 17,49%, respectiv cu suma de 25.111 mii lei față cele aprobate în anul 2022 în bugetul de venituri și cheltuieli rectificat, aprobat prin HG nr. 1308/2022, respectiv de la 143.591 mii lei (anul 2022) la 168.702 mii lei (anul 2023).
La fundamentarea cheltuielilor de natură salarială, s-au respectat prevederile art.63 din Legea nr.368/2022 – legea bugetului de stat pe anul 2023, ținȃnd cont și de nivelul indicatorilor economici de performanță ai proiectului bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2023 și de sumele reprezentând creșteri ale cheltuielilor de natură salarială aferente indicelui mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru anul 2023.
Cheltuielile de natură salarială, au fost estimate în anul 2023, în creștere cu 19,54% față cele aprobate în anul 2022 în bugetul de venituri și cheltuieli rectificat, aprobat prin HG nr. 1308/2022, respectiv de la 133.536 mii lei (anul 2022) la 159.631 mii lei (anul 2023).
În fundamentarea cheltuielilor de natură salarială pe anul 2023, s-a luat în calcul și s-a respectat art. 63, alin (1) lit a) și c) coroborat cu alin (3) din Legea nr.368/2022 – legea bugetului de stat pe anul 2023.
Creșterea cheltuielilor de natură salarială în cuantum de 26.095 mii lei se datorează:
– creșterii cheltuielilor de natură salarială, aferente indicelui mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru anul 2023, cu suma de 12.819 mii lei, în conformitate cu art.63 alin.(1) lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2023 nr.368/2022;
– creşterii cheltuielilor de natură salarială aferente reîntregirii acestora, pentru întreg anul 2023, determinate ca urmare a acordării unor creşteri salariale şi bonusuri în anul 2022 cu suma de 12.828 mii lei, în conformitate cu art.63 alin.(1) lit. c) din Legea bugetului de stat pe anul 2023 nr.368/2022, după cum urmează:
- 758 mii lei – influența determinată de majorarea cheltuielilor de natură salarială, aferentă reîntregirii acestora pentru antreg anul 2023, cu sumele aferente indicelui de inflație din anul 2022;
- 179 mii lei – influența determinată de majorarea cheltuielilor de natură salarială, aferentă reîntregirii acestora pentru antreg anul 2023, cu sumele aferente majorării valorii tichetului de masă de la 20 lei la 30 de lei;
- 891 mii lei – influența determinată de majorarea cheltuielilor de natură salarială, aferentă reîntregirii acestora pentru antreg anul 2023, cu sumele aferente majorării valorii alocatiei de hrană.
– creşterii cheltuielilor de natură salarială determinate de acordarea, în anul 2023, a unor creşteri salariale şi bonusuri prevăzute prin acte normative, respectiv tichetele de vacanță, cu suma de 448 mii lei, în conformitate cu art.63, alin.(1) lit.d) din din Legea bugetului de stat pe anul 2023 nr.368/2022 și a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă.
Cheltuielile aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete, în valoare de 2.433 mii lei, au fost fundamentate în conformitate cu prevederile art 37 alin.(2) și (3) din OUG. 109/2011 cu modicările și completările ulterioare, dupa cum urmează:
- pentru directori – valoarea este de 1.123 mii lei;
- pentru consiliul de administraţie – valoarea este 310 mii lei.
Durata mandatului, atât pentru directorat cât și pentru membrii Consiliului de Administrație, este provizorie, mandatele fiind încheiate pe 4 luni cu posibilitatea prelungirii până la 6 luni.
Valoarea cheltuielilor de natură salarială preliminate/realizate în anul 2022, în sumă de 133.536 mii lei, nu depășeste valoarea cheltuielilor de natură salarială aprobată prin bugetul de venituri și cheltuieli rectificat al anului 2022, aprobat prin HG nr.1308/2022.
Alte cheltuieli de exploatare, care dețin o pondere de 9,66 în cheltuielile de exploatare, au fost estimate în creștere în anul 2023 cu 92,32% faţă de valorile realizate/preliminate în anul 2022.
Cheltuielile financiare în valoare de 15.301 mii lei, au fost estimate în anul 2023 în scădere cu 28,18% față de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2022.
Rezultatul brut (profit) a fost estimat pentru anul 2023 în valoare de 106.308 mii lei, în scădere cu 20,83% față de cel preliminat/realizat la data de 31.12.2022.
Din analiza indicatorilor economico – financiari preliminați/realizați la data de 31.12.2022, comparativ cu cei care au fost aprobați în bugetul de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2022, aprobat prin HG nr.1308/2022, s-a constat faptul că, anumite categorii de cheltuieli nu au fost realizate la nivelul programat, ceea ce a determinat creșterea rezultatului brut preliminat/realizat față de cel programat, cu 32,26% și preluarea anumitor categorii de cheltuieli, nerealizate în anul 2022, în proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2023.
Repartizarea profitului net al companiei pentru anul 2023 în valoare de 89.828 mii lei, a fost efectuată în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 64/2001, cu modificările și completările ulterioare și cu art. 38,alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căile navigabile interioare, cu modificările și completările ulterioare.
Un port, este declarat ca fiind un port sigur, atunci când, pentru o perioadă de timp relevantă, navele sau o anumită navă, poate/pot ajunge la el, poate/pot să-i utilizeze facilitățile, poate/pot să opereze marfa, poate/pot să-l părăsească.
Cu alte cuvinte, cu excepția apariției unor fenomene, care nu pot fi evitate prin buna practică de navigație și marinărie, navele, în nici un moment, nu sunt expuse pericolelor. Portul Constanța este o zonă geografică a teritoriului României, în care operatorii desfăşoară activităţi, iar mărfurile, mijloacele de transport şi alte bunuri se supun prevederilor Legii nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, cu modificările ulterioare.
În conformitate cu art.30¹ lit. b) din O.G. nr. 22/1999, Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” – S.A. Constanţa, are obligaţia de a utiliza peste 50% din totalul veniturilor obţinute din administrarea şi exploatarea structurii de transport naval, care face obiectul concesiunii, pentru întreţinerea, reparaţia, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii.
Sursele necesare finanțării investițiilor pentru anul 2023, în valoare de 396.554 mii lei, au fost estimate în creștere cu 211.582 mii lei, față de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2022, și vor fi asigurate din:
- surse proprii (constituite din profit, amortizare și din alte surse neconsumate în anii anteriori) în valoare de 741 mii lei;
- alocații bugetare pentru investiții în valoare de 363 mii lei;
- alte surse, în valoare de 450 mii lei, din care surse pentru reabilitare în valoare de 22.114 mii lei și fonduri europene, în valoare de 72.331 mii lei.
Sursele pentru reabilitare, în valoare de 20.119 mii lei, reprezintă rambursările de rate, dobânzi și comisioane plătite către JBIC din alocație bugetară pentru obiectivul de investiții Terminal de containere din portul Constanța.
Cheltuielile pentru investiții pentru anul 2023, în valoare de 396.554 mii lei, au fost estimate pentru anul 2023, în creștere cu 582mii lei față de cele preliminate/ realizate la data de 31.12.2022.
Indicatorii economico – financiari cuprinși în proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2023, au următoarele valori:
– productivitatea muncii, în unități valorice pe total personal mediu, recalculată conform Legii anuale a bugetului de stat pe anul 2023 – legea nr.368/2022, în valoare de 544,47 mii lei/persoană, a fost estimată în creștere cu 9,93% față de cea preliminată/realizată în anul 2022;
– câștigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, recalculat conform Ordonanței Guvernului nr. 26/2013 și a Legii anuale a bugetului de stat pe anul 2023 – legea nr.368/2022, în valoare de 11.408,55lei/salariat, a fost estimat în creștere cu 8,27 față de cel preliminat/realizat în anul 2022;
– numărul de personal prognozat la finele anului 2023 de 996 salariați, a fost estimat la același nivel cu cel aprobat în bugetul de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2022 prin HG nr. 1308/2022;
– numărul mediu de salariaţi de 996 salariați a fost estimat la același nivel cu cel aprobat în bugetul de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2022 prin HG nr. 1308/2022;
– cheltuielile totale la 1.000 lei venituri totale au fost estimate în creștere cu 9,75% față de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2022;
– plăţile restante – compania nu a estimat plăţi restante la data de 31.12.2023;
– creanțele restante, în valoare de 78.000 mii lei, au fost estimate în scădere cu 0,65% față de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2022;
– indicele de creştere al cheltuielilor de 20,72% este mai mare decȃt indicele de creştere al veniturilor de 10%;
– – rezultatul brut (profitul ) în valoare de 106.308 mii lei, a fost estimat în scădere cu 20,83% fata de cel preliminat/realizat la data de 31.12.2022.
Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2023 al Companiei Naționale “Administrația Porturilor Maritime ”– S.A. Constanța, a fost supus controlului financiar de gestiune conform Hotărârii Guvernului nr. 1151/2012 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de organizare şi exercitare a controlului financiar de gestiune.
Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2023 al Companiei Naționale “Administrația Porturilor Maritime ”– S.A. Constanța, a fost avizat de către membrii Consiliului de Administrație prin Decizia nr. 796/06.01.2023 și stabilit de către Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor prin Hotărârea nr.1 din 19.01.2023.
În conformitate cu art.6 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013, proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 a fost supus consultării Sindicatului Port Authority Constanța.
Precizăm că sumele sunt actualizate conform filei de buget aprobată de ordonatorul principal de credite din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, transmisă Ministerului Finanțelor cu adresa nr. 89/53377/11.01.2023 și înregistrată sub nr.1001218-2023.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
– Instrument motivare
– Textul complet al proiectului actului respectiv
– Anexa
Atasamente
CPBA solicită autorităților să clarifice prevederi ale legislației naționale aplicabile Canalului Dunăre – Marea Neagră și tranzitului pe Dunăre
Constanța Port Business Association – CPBA s-a adresat Ministrului Transporturilor și Infrastructurii în vederea clarificării aspectelor legate de încadrarea Canalului Dunăre Marea Neagră în căile navigabile ale Dunării, conform Hotărârii Guvernului nr. 665/2008 (pentru stabilirea nominală și pe porțiuni a căilor navigabile interioare ale României).
Atasamente
Proiectul de Ordin al viceprim ministrului, ministrul transporturilor şi infrastructurii pentru modificarea Anexei la Ordinul ministrului transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor nr. 244/2020 privind aprobarea tarifelor pentru prestaţiile de servicii specifice efectuate de Centrul Român pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului din Transporturi Navale -“CERONAV”
Data publicării: 12.12.2022
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 19.12.2022
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
În conformitate cu Hotărârea Consiliului de Conducere al CERONAV nr. 53/26.10.2022, cu prevederile art. 4 din Ordonanţa nr. 33/30.01.2003 privind înființarea Centrului Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale – CERONAV, precum și ale art.12 alin (1) lit. m) din Anexa 1 la Hotǎrârea Guvernului nr. 449/10.04.2003 – Regulament de organizare și funcționare a Centrului Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale – CERONAV, se propun spre aprobare, următoarele:
1. actualizarea grilei de tarife cursuri de formare profesională – obligatorii pentru obţinerea certificatelor de capacitate, brevetelor şi atestatelor, efectuate de către personalul navigant român – cu indicele prețurilor de consum pentru luna august 2022, față de luna decembrie 2019, cu excepția cursurilor ale căror tarife au fost aprobate în decursul anului curent (2022), pe baza următoarelor considerente:
– ultima actualizare a tarifelor a fost efectuată la nivelul de referință al lunii noiembrie 2013 față de luna iulie 2012, tarifele CERONAV majorându-se, ca urmare a creșterii ratei inflației, cu indicele de 1.0422; această actualizare a fost aprobată prin OMTCT nr. 1151/2006, abrogat prin OMTI nr. 244/2020 – în vigoare la data prezentei.
– CERONAV a făcut, de-a lungul acestor ani, investiții majore în simulatoare de ultimă generație, echipamente de training, ambarcațiuni, în modernizarea bazei nautice, sălilor de curs și spațiilor adiacente în care se desfășoară aplicațiile practice; acest lucru a dus la creșterea cheltuielilor, atât a celor cu amortizarea mijloacelor fixe, cât și a celor de mentenanță și service;
– costurile cu salariile, utilitățile și materialele suport pentru cursuri au crescut, de asemenea, pe parcursul acestor ani;
– mare parte dintre cursurile CERONAV au perioadă de valabilitate nelimitată, nu limitată la 2 ani sau 5 ani; ca urmare, nu mai este necesar să fie actualizate periodic;
– recalcularea unora dintre tarifele cursurilor obligatorii organizate de CERONAV s-a efectuat ca urmare a actualizărilor Programelor Analitice, astfel încât acestea să fie în concordanță cu standardele impuse de reglementările internaționale în vigoare; tarifele rezultate au fost calculate conform noilor Programe Analitice și nu prin aplicarea unor majorări de preț nejustificate sau prin actualizarea acestor tarife cu indicele prețului de consum (IPC);
– tarifele practicate situează CERONAV la un nivel minim faţă de alte centre din Europa, fapt reflectat de înscrierile unor participanți din străinătate la cursurile organizate de instituția noastră, precum și de contractele cu firme partenere străine.
Potrivit comunicării primite de la Institutul Naţional de Statistică în data de 03.10.2022, indicele preţurilor de consum (IPC %) pentru luna august 2022, faţǎ de luna de referinţǎ decembrie 2019, este de 1.232.
Se supun actualizării cu indicele prețurilor de consum mai sus menționat, următoarele categorii de tarife:
1. tarifele aferente cursurilor obligatorii în materie de siguranţǎ maritimǎ pentru personal navigant maritim, necesare emiterii certificatelor de competenţǎ şi atestatelor care intrǎ sub incidenţa Convenţiei STCW ;
2. tarifele aferente cursurilor obligatorii necesare pentru certificarea personalului navigant maritim care intrǎ sub incidenţa Convenţiei STCW ;
3. tarifele aferente cursurilor obligatorii necesare pentru certificarea personalului navigant maritim şi maritim- portuar care nu intrǎ sub incidenţa Convenţiei STCW ;
4. tarifele aferente cursurilor de pregǎtire în vederea susţinerii examenului pentru obţinerea unui certificat de competenţǎ ;
5. tarifele aferente cursurilor organizate pentru studenţii/ elevii formelor de pregǎtire aprobatǎ în conformitate cu OMT nr. 1252/13.08.2014 ;
6. tarifele aferente cursurilor obligatorii organizate pentru personalul fluvial.
Tarifele aprobate în decursul anului curent nu vor fi actualizate cu indicele prețurilor de consum.
Eliminarea celor 4 (patru) cursuri menționate mai jos, cu păstrarea tarifelor de reexaminare, actualizate cu indicele prețurilor de consum:
1 – Program de pregătire de bază pentru siguranţa maritimă – Protecţie individuală şi responsabilităţi sociale la bordul navei BST-PSSRBS
2 – Program de pregătire de bază pentru siguranţa maritimă – Prevenirea şi lupta contra incendiilor – Bază BST-BFF
3 – Program de pregătire de bază pentru siguranţa maritimă – Tehnici individuale de supravieţuire pe mare BST-PST
4 – Program de pregătire de bază pentru siguranţa maritimă – Prim ajutor medical elementar BST-EFA
Cursurile de mai sus reprezintă 4 module din cursul BST-s, curs care se păstrează în grila de tarife.
La CERONAV nu se organizează cursurile de mai sus, ci doar evaluarea/ reexaminarea cunoștințelor studenților, pe unul sau mai multe module, în funcție de caz.
La data prezentei, tariful de reexaminare per modul este în sumă 88 lei/ cursant.
În baza prevederilor art.2, din OMTIC nr. 244/21.01.2020, potrivit căruia tarifele pentru prestaţiile de servicii specifice efectuate de Centrul Român pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului din Transporturi Navale – CERONAV se actualizeazǎ în funcţie de indicele preţurilor de consum, publicat de Institutul Naţional de Statisticǎ, supunem spre aprobare, indexarea tarifului de reexaminare modul, cu indicele prețurilor de consum pentru luna august 2022, față de luna decembrie 2019.
Ca atare, noul tarif de reexaminare per modul BST-s, va fi în sumă de 108 lei/cursant (88 lei/ cursant x 1.232).
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
– Instrument motivare
– Textul complet al proiectului actului respectiv
– Anexa
Atasamente
Proiectul de Ordin al viceprim-ministrului, ministrul transporturilor și infrastructurii pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului transporturilor nr. 1266/2014 privind aprobarea formei și conținutului carnetelor de marinar, brevetelor, certificatelor de capacitate și atestatelor pentru personalul navigant maritim și maritim portuar, precum și a formei și conținutului documentelor de atestare pentru personalul navigant pe căile navigabile interioare
Data publicării: 09.12.2022
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 20.12.2022
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI), cu sediul la Londra, activează ca instituţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi se ocupă cu elaborarea cadrului juridic, tehnic şi organizatoric privind navigaţia maritimă în apele internaţionale. Prin reglementările adoptate, OMI stabileşte cerinţele minime care se impun navelor comerciale care efectuează voiaje internaţionale, privind siguranţa navigaţiei şi protecţia mediului marin, precum şi standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart.
România a devenit membră a acestei organizaţii prin Decretul nr. 114/1965 şi este parte la toate convenţiile internaţionale principale privind siguranţa navigaţiei şi prevenirea poluării de către navele maritime, inclusiv parte a Convenţiei internaţionale privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart (STCW 1978), cu amendamentele ulterioare (STCW 1995).
România a implementat prevederile Convenţiei STCW 1978 prin Legea nr. 107/1992 pentru aderarea la Convenţia internaţionale privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart, adoptată la Londra la 07 iulie 1978 şi prevederile Convenţiei STCW 1995 prin Ordonanţa Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
De asemenea, prin Legea nr. 20/2001, România a acceptat amendamentele la anexa la Convenţia internaţională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart, adoptată la Londra la 7 iulie 1978 (STCW 1978) şi a Codului privind pregătirea, brevetarea/atestarea şi efectuarea serviciului de cart (Codul STCW), adoptate prin Actul final al Conferinţei părţilor la această convenţie la Londra la 7 iulie 1995, precum şi a amendamentelor ulterioare, adoptate prin rezoluţii ale Comitetului Securităţii Maritime al Organizaţiei Maritime Internaţionale.
Având în vedere prevederile Ordinului ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 49/2012 pentru publicarea acceptării amendamentelor de la Manila la Anexa la Convenţia internaţională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart, adoptată la Londra la 7 iulie 1978 (STCW 1978), precum şi a amendamentelor de la Manila la Codul privind pregătirea, brevetarea/atestarea şi efectuarea serviciului de cart (Codul STCW), adoptat la Londra la 7 iulie 195l, adoptate prin rezoluţii ale Actului final al Conferinţei părţilor la această convenţie la Manila în anul 2010,
prevederile Directivei 2008/106/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind nivelul minim de pregătire a navigatorilor (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr.323 din 3 decembrie 2008, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2012/35/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 noiembrie 2012 publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr.343 din 14 decembrie 2012,
prevederile Convenţiei ILO nr. 108/1958 privind actele de identitate pentru personalul navigant adoptată la Conferinţa generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, convocată la Geneva de către Consiliul de Administraţie al Biroului Internaţional al Muncii, la 29 aprilie 1958, ratificată de România prin Decretul Consiliului de Stat nr.25/1976,
cât și forma și conținutul documentelor eliberate conducătorilor de navă de navigație interioară, astfel cum sunt prevăzute în OMTI nr. 209/2022 pentru aprobarea standardelor de instruire, confirmarea competenței și certificarea calificărilor profesionale ale personalului navigant român de la bordul navelor de navigație interioară,
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Autoritatea Navală Română, are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a se asigura că documentele emise personalului navigant sunt conforme cu cerințele internaționale în vigoare și sunt recunoscute fără nici o rezervă de toate autoritățile. Pe cale de consecință, documentele emise personalului navigant maritim, maritim-portuar și de căi navigabile interioare trebuie să se alinieze și să respecte cerințele impuse de reglementările internaționale sus-menționate.
Prevederile anexei nr. 6 a OMTI nr. 209/2022 pentru aprobarea standardelor de instruire, confirmarea competenței și certificarea calificărilor profesionale ale personalului navigant român de la bordul navelor de navigație interioară impune transformarea documentelor de atestare pentru personalul la bordul navelor de navigație interioară în certificate de calificare națională.
De asemenea, pentru a veni în întâmpinarea solicitărilor primite din partea personalului navigant maritim prevenind preschimbarea acestuia la intervale de timp scurte, este necesară suplimentarea numărului de pagini și a rubricilor din carnetul de marinar, cât și eliminarea rubricilor ce conțin prenumele părinților, ținând cont că aceste informații au fost eliminate și din cărțile de identitate.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
– Instrument motivare
– Textul complet al proiectului actului respectiv
– Anexa1 Anexa2 Anexa3 Anexa4
Atasamente
Proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea declanşării procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată, aprobarea listei imobilelor proprietate publică a statului, precum și a listei imobilelor proprietate publică a unităților administrativ – teritoriale, situate pe amplasamentul care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ”Modernizarea Infrastructurii feroviare din Portul Constanțaˮ aflate pe raza unităților administrativ – teritoriale: Agigea, Constanța și Valu lui Traian – județul Constanța
Data publicării: 24.11.2022
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 12.12.2022
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța este o lucrare de utilitate publică de interes național cuprinsă în Master Planul General de Transport al României din anul 2016 (MPGT) și în Master Planul Portului Constanța din anul 2016 (MPPC), iar realizarea şi derularea acestui proiect revine Companiei Naţionale de Căi Ferate “C.F.R.” – S.A.
Pentru asigurarea suprafețelor de teren necesare implementării proiectului aferente lucrării de utilitate publică de interes național ”Modernizarea Infrastructurii feroviare din Portul Constanțaˮ, aflate pe raza unităților administrativ – teritoriale: Agigea, Constanța și Valu lui Traian – județul Constanța, este necesară ocuparea unei suprafețe de 484.723 mp aferente unui număr de 238 imobile proprietate publică a statului în administrarea altor instituții sau autorități publice aflate pe raza unităților administrativ – teritoriale Agigea și Constanța – județul Constanța și o suprafață de 17.402 mp aferente unui număr de 23 imobile proprietate publică a unităților administrativ – teritoriale aflate pe raza unităților administrativ – teritoriale Agigea și Constanța–județul Constanța.
Prin prezentul act normativ, se propune aprobarea:
1) amplasamentului lucrării de utilitate publică de interes naţional ”Modernizarea Infrastructurii feroviare din Portul Constanțaˮ, aflate pe raza unităților administrativ – teritoriale: Agigea, Constanța și Valu lui Traian – județul Constanța, conform anexei nr. 1 la proiectul de act normativ;
2) declanșării procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ”Modernizarea Infrastructurii feroviare din Portul Constanțaˮ, aflate pe raza unităților administrativ – teritoriale: Agigea, Constanța și Valu lui Traian – județul Constanța;
3) listei proprietarilor de imobile proprietate privată supuse exproprierii, aflate pe raza localităților antemenționate, așa cum rezultă din evidențele unităților administrativ – teritoriale, precum şi sumele individuale estimate de către expropriator aferente despăgubirilor în cuantum total de 4.347 mii lei (4.346.614,90 lei) pentru un număr total de 147 imobile în suprafață totală de 73.414 mp, prevăzută în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre;
4) listei imobilelor proprietate publică a statului care fac parte din coridorul de expropriere, situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes național ”Modernizarea Infrastructurii feroviare din Portul Constanțaˮ, prevăzută în anexa nr. 3 la prezenta hotărâre;
5) listei imobilelor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale, care fac parte din coridorul de expropriere, situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes național ”Modernizarea Infrastructurii feroviare din Portul Constanțaˮ, prevăzută în anexa nr. 4 la prezenta hotărâre.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
– Instrument motivare
– Textul complet al proiectului actului respectiv
– Anexa2 Anexa3 Anexa4
Atasamente
Proiectul de Lege privind măsurile de raționalizare în scopul înregistrării de progrese în direcția realizării rețelei transeuropene de transport (TEN-T)
Data publicării: 21.11.2022
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 05.12.2022
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Proiectul de act normativ transpune Directiva (UE) 2021/1187 a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2021 privind măsurile de raționalizare în scopul înregistrării de progrese în direcția realizării rețelei transeuropene de transport (TEN-T), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 258/1/20.07.2021.
Directiva se aplică procedurilor de acordare a autorizațiilor necesare pentru autorizarea implementării proiectelor în scopul înregistrării de progrese pentru finalizarea realizării, până în anul 2030, a rețelei centrale.
Directiva vizează procedurile legate de proiecte, inclusiv pe cele legate de evaluarea impactului asupra mediului, stabilind o durată a tuturor etapelor de avizare, de la notificarea proiectului și până la obținerea autorizației de construire, de maximum 4 ani.
Din această perspectivă, având în vedere obligațiile ce revin României ca urmare a angajamentelor asumate în cadrul Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, se impune transpunerea în legislația internă a Directivei (UE) 2021/1187, până la 10 august 2023.
Astfel, sunt definite o serie de roluri și atribuții ale autorității administrației publice centrale responsabile în domeniul transporturilor, respectiv Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, precum și ale unităților aflate în subordinea/sub autoritatea acestuia, care gestionează infrastructurile de transport de interes național (beneficiari), de la momentul inițierii procedurii de autorizare, așa cum este ea definită de Directivă și în legislația națională în domeniul autorizării executării lucrărilor de construcții și până la emiterea autorizației de construire, într-un termen care nu poate depăși 4 ani, cu excepțiile și în condițiile prevăzute de Directivă.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
– Instrument motivare
– Textul complet al proiectului actului respectiv
– Anexa
– Tabel de concordanță
Atasamente
Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții “Asigurarea condițiilor electrice de racordare la cheu a navelor în Portul Constanța (regim Cold Ironing) în vederea interconectării la Rețeaua Trans-Europeană de Transport TEN-T pentru implementarea proiectului Ealing”
Data publicării: 21.11.2022
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 05.12.2022
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
În vederea creșterii eficienței mediului portuar din punct de vedere maritim și energetic, CN APM SA Constanța modernizează infrastructura de distribuție a energiei electrice în Portul Constanța. Obiectivul de investiții “Asigurarea condițiilor electrice de racordare la cheu a navelor în Portul Constanța (regim Cold Ironing) în vederea interconectării la Rețeaua Trans-Europeană de Transport TEN-T pentru implementarea proiectului Ealing” cuprinde investiții care urmează să fie realizate în incinta portului, în cadrul a 10 dane de acostare.
Prin realizarea acestei investiții, instalațiile existente vor fi aduse la o stare de funcționare performantă, pentru toate tipurile de nave existente și în parametri optimi, cu respectarea standardelor și a normativelor tehnice specifice referitoare la siguranța în exploatare, în condiții de eficiență energetică sporită.
Investiția va aduce următoarele beneficii:
– reducerea nivelului de zgomot, reducerea emisiilor poluante, a celor de CO2 în zona portuară și în zona aflată în imediata apropiere a portului, ceea ce va conduce la îmbunătățirea și bunăstarea locuitorilor;
– reducerea zgomotului și a vibrațiilor, ceea ce conduce la o condiții mai confortabile pentru pasagerii aflați la bordul navelor, dar și a echipajelor;
– oportunități de afaceri pentru toate părțile implicate prin reducerea costurilor de funcționare ale navelor;
– cererea suplimentară de energie creează oportunități de echilibrare locală a rețelelor de electricitate.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
– Instrument motivare
– Textul complet al proiectului actului respectiv
Atasamente
Proiectul de Hotărâre de Guvern privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2022, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor și Infrastructurii
Data publicării: 18.11.2022
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 23.11.2022
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurtă descriere
Ca urmare a conflictului militar din zona Mării Negre, traficul de mărfuri pe relația cu Ucraina pune presiune și mai mare pe punctele de trecere a frontierei, unde timpii de așteptare depășesc uneori chiar și o zi. Astfel, schimburile comerciale cu Ucraina au crescut cu 20% față de perioada similară a anului trecut, aceste creșteri fiind determinate de numărul mare de camioane din Ucraina care se întorc în țara vecină după ce au descărcat mărfurile în diverse state, fiind ales transportul rutier pe fondul blocajelor din porturile ucrainene cauzate de război.
Ținând cont de capacitatea de operare redusă din punctele de trecere a frontierei din zona vămilor cu Ucraina și Republica Moldova, cauzată de starea precară sau lipsa unei infrastructuri rutiere adecvate, precum și de creșterea fluxului de transport mărfuri cu camioanele ce trebuie operate în Portul Constanța sau către alte destinații, se impune adoptarea unui plan de măsuri urgente în vederea creării/creșterii capacităților de transport rutier din zona vămilor cu Ucraina și Republica Moldova, pe fondul situațiilor generate de conflictul militar cât și a măsurilor recomandate de către Comisia Europeană cu privire la eliminarea blocajelor din punctele de trecere a frontierei.
Circumstanțele descrise, precum și contextul generat de evenimentele imprevizibile, care nu se datorează sub nici o formă acțiunii sau inacțiunii autorităților publice naționale, coroborat cu faptul că nu se poate determina evoluția evenimentelor generate de conflict, care poate escalada, precum și de necesitatea creșterii conectivității civice între state cât și de conectivitatea dintre state pentru facilitarea fluxurilor de mărfuri, creează premisele unei situații de extremă urgență, care necesită realizarea unor lucrări în zona punctelor de trecere frontieră cu Ucraina și Republica Moldova.
Având în vedere aprobarea „Memorandumului pentru stabilirea unor măsuri de eficientizare a activității de transport rutier din zona vămilor cu Ucraina și Republica Moldova”, prin prezentul act normativ se propune aprobarea suplimentării bugetului Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, pe anul 2022, la capitolul 84.01 “Transporturi” titlul 55 „Alte transferuri”, articolul 55.01 „Transferuri interne” alin. 55.01.12 „Investitii ale agentilor economici cu capital de stat” cu suma de 8.354 mii lei credite de angajament si 984 mii lei credite bugetare, pentru finanțarea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2022, după cum urmează:
1.Punctul de trecere a frontierei Vicovul de Sus – Krasnoilsk
– dotari independente: 258 mii lei;
– proiectare: 5.574 mii lei;
2. Punctul de trecere a frontierei Racovăț – Diakivți
– dotari independente: 258 mii lei;
3. Punctul de trecere a frontierei Siret
– proiectare: 1.086 mii lei;
4. Punctul de trecere a frontierei Rădăuți Prut – Lipcani
– dotari independente: 258 mii lei;
– proiectare: 710 mii lei;
5. Punctul de trecere a frontierei între localitățile Bumbăta (România) – Leova (Republica Moldova)
– dotari independente: 210 mii lei;
De asemenea, prin prezentul act normativ se autorizează Ministerul Finanțelor să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat și în volumul și structura bugetului Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pe anul 2022.
Prezentul act normativ nu generează influențe financiare având în vedere că Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului este parte a bugetului general consolidat.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:
– Instrument motivare
– Textul complet al proiectului actului respectiv