Data publicării: 5.09.2022
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 15.09.2022

Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.

Scurtă descriere

Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI), înfiinţată prin Convenția de la Geneva din 1948, cu sediul la Londra, este instituţia specializată din sistemul Naţiunilor Unite în domeniul navigației maritime comerciale internaţionale şi are ca scop principal elaborarea cadrului juridic, tehnic şi organizatoric pentru asigurarea siguranţei navigaţiei, securității navelor şi a instalațiilor portuare şi prevenirii poluării mediului marin de către nave. România este stat membru al acestei organizații ca urmare a aderării, prin Decretul nr.114/1965, la Convenţia de la Geneva din 1948 privind crearea OMI şi în prezent este parte la toate convenţiile internaţionale principale privind siguranţa maritimă, securitatea maritimă şi prevenirea poluării mediului marin de către nave, adoptate sub egida organizației.

În vederea realizării scopurilor sale, OMI organizează conferințe internaționale și sesiuni ale Adunării statelor membre și ale comitetelor sale, pentru adoptarea convențiilor maritime, codurilor și rezoluțiilor în materie.

În vederea creșterii nivelului siguranţei maritime, precum şi a prevenirii poluării mediului marin de către nave, efectuarea unor inspecții tehnice la vrachiere şi petroliere, adecvate tipului constructiv și vechimii acestora, este de maximă importanță. Astfel, în anul 1993, Adunarea OMI a adoptat „Instrucţiunile privind programul intensificat de inspecţii efectuate cu ocazia inspecţiilor la vrachiere şi petroliere” prin rezoluția A.744(18), care, inițial, aveau caracter de recomandare. În anul 1996 aceste instrucțiuni au devenit obligatorii în temeiul Convenţiei internaţionale din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare (Convenţia SOLAS 1974), ca urmare a intrării în vigoare a amendamentelor la convenţie adoptate prin Rezoluţia nr.1 a Conferinţei din 1994. Respectivele instrucțiuni au fost amendate ulterior în repetate rânduri. Precizăm faptul că România a aderat la Convenţia SOLAS 1974 prin Decretul Consiliului de Stat nr. 80/1979 și că toate reglementările OMI menționate anterior au fost implementate în legislația națională prin acte normative specifice.

În anul 2011, Adunarea OMI, recunoscând faptul că, din cauza numeroaselor amendamente aduse rezoluției A.744(18), a devenit necesară revizuirea completă a acestor instrucțiuni pentru a se garanta aplicarea efectivă a dispozițiilor acestora și pentru a se păstra nivelul de siguranță cel mai ridicat posibil în practică, a adoptat un nou cod, cu titlul ,,Codul internațional din 2011 privind programul intensificat de inspecţii efectuate cu ocazia inspecţiilor la vrachiere şi petroliere (Codul ESP 2011)” prin rezoluția A.1049(27), care înlocuiește respectivele instrucțiuni. Codul ESP 2011 are deci un caracter obligatoriu și este aplicabil de la 1 ianuarie 2014, odată cu intrarea în vigoare la aceeași dată a amendamentelor la Convenția SOLAS 1974 adoptate prin rezoluția MSC.325(90), care au fost acceptate de România prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1131/2013.

Codul ESP 2011 a fost acceptat de România prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1352/2013, iar rectificarea adusă Rezoluţiei A.1049(27) prin documentul A 27/Rez.1049/Corr.2 al Organizaţiei Maritime Internaţionale din 17 iunie 2014 a fost implementată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1395/2014.

Codul ESP 2011 a fost amendat ulterior prin Rezoluţia MSC.371(93) din 22 mai 2014, Rezoluţia MSC.381(94) din 21 noiembrie 2014, Rezoluţia MSC.405(96) din 19 mai 2016, Rezoluţia MSC.412(97) din 25 noiembrie 2016, precum şi Rezoluţia MSC.461(101) din 13 iunie 2019 prin care s-a înlocuit integral textul Codului ESP 2011. Aceste amendamente au fost implementate în legislaţia naţională prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1041/2015, Ordinul ministrului transporturilor nr. 1417/2016, Ordinul ministrului transporturilor nr. 409/2018, precum şi Ordinul ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor nr. 2193/2020.

Prin Rezoluţia MSC.483(103) din 13 mai 2021 au fost adoptate noi amendamente la Anexa 2 (Cerințe minime privind măsurătorile de grosime efectuate cu ocazia inspecției de reînnoire la petrolierele cu dublu corp) a Părţii A din Anexa B la Codul ESP 2011.

Întrucât la 1 iulie 2022 au fost îndeplinite condiţiile de acceptare a amendamentelor la Codul ESP 2011 adoptate prin Rezoluţia MSC.483(103) (prin aşa-numita procedură de acceptare tacită) în conformitate cu prevederile specifice ale Convenţiei SOLAS 1974 precizate în rezoluţie, respectivele amendamente vor intra în vigoare pe plan internaţional la 1 ianuarie 2023.

Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:

· Instrument motivare
· Textul complet al proiectului actului respectiv
· Anexa
· Anexa

Sursa: http://www.mt.gov.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/4110-omti02092022dtn-6

Data publicării: 5.9.2022
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 8.09.2022

Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.

Scurtă descriere

Regimul navigaţiei pe Dunăre este reglementat de Convenţia despre regimul navigaţiei pe Dunăre (Convenţia Dunării), semnată la Belgrad la 18 august 1948 (ratificată prin Decretul nr. 298/1948).

În conformitate cu prevederile art. 23 din Convenția Dunării, navigația pe sectorul de Dunăre cuprins între rada portului Sulina şi Brăila (km 175) se efectuează conform Regulilor de navigație stabilite de Administrația Fluvială Specială, care inițial a fost formată din reprezentanții României și ai fostei URSS. Prin Protocolul din 18 iunie 1957, încheiat între Guvernul României și Guvernul URSS, la care a devenit succesor Ucraina, Guvernul URSS a remis părții române toate bunurile și funcțiile fostei Administrații Speciale mixte.

Astfel că, Regia Autonomă „Administraţia Fluvială a Dunării de Jos” Galaţi (AFDJ RA Galați) a fost înfiinţată pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor art. 3, 20, 23 şi 31 din Convenţia Dunării, prin HG nr. 492/2003 privind organizarea şi funcţionarea Regiei Autonome „Administraţia Fluvială a Dunării de Jos” Galaţi.

Conform art. 2 și art. 5 din HG nr. 492/2003, AFDJ RA Galați îndeplineşte funcţia de autoritate de căi navigabile pe sectorul românesc al Dunării de la intrarea în ţară la km 1.075 până la ieşirea în Marea Neagră, pe braţul Sulina, în rada Sulina, pe braţele navigabile ale Dunării, Borcea, Bala, Măcin, Vâlciu, Caleia, pe braţul Chilia cu braţele secundare, pe braţul Sfântul Gheorghe cu canalele de rectificare şi pe braţele secundare ale Canalului Sulina, denumite Dunărea Veche.

În calitatea sa de autoritate de căi navigabile şi în conformitate cu prevederile Convenţiei Dunării, AFDJ RA Galați are ca obiect de activitate asigurarea adâncimilor minime de navigaţie prin dragaje de întreţinere, asigurarea semnalizării costiere şi plutitoare, efectuarea de măsurători topohidrografice, efectuarea de lucrări de construcţii şi reparaţii construcţii hidrotehnice pentru asigurarea condiţiilor de navigaţie, asigurarea efectuării pilotajului navelor maritime pe sectorul Dunării cuprins între rada Sulina şi Brăila şi în porturile situate pe acest sector, denumit în continuare Dunăre cu caracter maritim, punerea la dispoziţie tuturor utilizatorilor a infrastructurii de transport naval, precum şi ducerea la îndeplinire a unor obligaţii ce revin statului român din convenţiile şi acordurile internaţionale la care România este parte şi care i-au fost încredinţate prin delegare de competenţă de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

2. Potrivit art. 110 și art. 111 din OG nr. 42/1997 privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare:

”Art. 110 – Pilotajul navelor maritime în porturi şi pe căi navigabile interioare este serviciu de siguranţă şi se efectuează sub controlul statului pentru toate navele, indiferent de pavilionul pe care acestea îl arborează, în mod nediscriminatoriu privind durata, calitatea şi tarifele practicate.

Art. 111. – Prin serviciul de pilotaj se asigură desfăşurarea în condiţii de siguranţă a navigaţiei navelor în porturi şi pe căi navigabile interioare, prin intermediul unei persoane calificate şi autorizate în acest sens, denumită în continuare pilot, şi al unor mijloace specializate”.

Totodată, potrivit art. 51 alin. (1) și (3) din OG nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare și OMTIC nr. 991/2020 pentru stabilirea porturilor şi a căilor navigabile interioare pentru care serviciul de pilotaj al navelor maritime şi fluviomaritime este obligatoriu şi a modului de derulare a acestui serviciu: Pilotajul navelor maritime şi fluviomaritime pe sectorul de Dunăre cuprins între rada portului Sulina şi Brăila (km 175), manevrele de intrare/ieşire în/din porturile Sulina, Tulcea, Galaţi şi Brăila, precum şi pilotajul în aceste porturi se desfăşoară în conformitate cu prevederile Convenţiei Dunării și se asigură de către AFDJ RA Galaţi prin corpul propriu de piloţi.

3. Având în vedere situația generată de agresiunea militară rusă din Ucraina, cu o evoluţie a situaţiei într-o continuă dinamică, pentru deblocarea și tranzitul în condiții optime a navelor care staționează în rada Sulina, numărul de intrări/ieșiri în/din Canalul Sulina, pilotajul navelor maritime și fluviomaritime pe sectorul de Dunăre cu caracter maritim este condiționat de corpul propriu de piloți maritimi ai AFDJ RA Galați.

Menționăm faptul că numărul maxim de nave care au tranzitat Canalul Sulina într-o lună, a fost de 399 nave, dintre care 202 nave intrate, respectiv 197 nave ieșite și a fost înregistrat în luna mai 2022 (31 zile).

În luna iunie 2022 (30 zile) numărul de nave care au tranzitat Canalul Sulina a fost de 385 nave, dintre care 193 nave intrate, respectiv 192 nave ieșite iar în luna iulie 2022 (31 zile), Canalul Sulina a fost tranzitat de 397 nave, dintre care 189 nave intrate, respectiv 208 nave ieșite.

Rezultă că numărul maxim de nave intrate-ieșite înt-o zi prin gura Canalului Sulina a fost de 13 nave, în cazul ultimelor luni în discutie. Acest fapt s-a putut realiza numai datorită faptului că unii piloți au fost de acord să efectueze ore suplimentare, fiind prezenți și în tura liberă.

La această dată, corpul de piloți ai AFDJ RA Galați este alcătuit din 36 piloți (dintre care 13 sunt cu vârsta între 61-65 ani și 4 au peste 65 ani). Mai mult decât atât, din numărul de piloți maritimi disponibili, 4 piloți sunt implicați în activitatea de pilotare nave tehnice, care deservește construcția podului suspendat peste Dunăre din zona Galați – Brăila.

Astfel cum am menționat, pilotajul navelor maritime și fluviomaritime pe sectorul de Dunăre cu caracter maritim este un serviciu de siguranță. Prin suprasolicitarea piloților, pentru o perioadă îndelungată de timp, prin nerespectarea timpului de odihnă necesar se poate crea o stare de oboseală permanentă care în final poate duce la apariția de evenimente de navigație, cu efecte periculoase asupra siguranței infrastructurii de transport naval și/sau a navelor ce sunt angajate în trafic.

Piloții maritimi trebuie să acționeze cu deplină integritate, fără presiune comercială, pentru a putea realiza siguranța, securitatea și sustenabilitatea ecologică a serviciului astfel că, pentru deblocarea și tranzitul în condiții optime a navelor care staționează în rada Sulina este necesară extinderea activității de pilotaj prin suplimentarea corpului propriu de piloți ai AFDJ RA Galați cu un număr de 16 posturi de pilot maritim.

Totodată, trebuie majorat și numărul de personal navigant care deservește activitatea de pilotaj 24h/24h, ceea ce implică suplimentarea organigramei și a statului de funcții cu 10 posturi personal navigant.

Toate aceste aspecte au fost analizate în ședința Consiliului de Administrație al AFDJ RA Galați din data de 31.08.2021 și, prin hotărâre CA, a fost aprobată suplimentarea numărului total de posturi, în anul 2022, de la 748 la 774, modificarea organigramei existente și a statului de funcții.

În considerarea importanței deosebite a serviciului de siguranță și având în vedere că în această perioadă de trafic intens au apărut o serie de riscuri majore care pot afecta activitatea de pilotaj și, implicit, desfășurarea traficului în condiții de siguranță a navigației și securitate a navei, este necesară extinderea activității la Regia Autonomă ”Administrația Fluvială a Dunării de Jos” Galați pentru asigurarea desfăşurării în condiţii de siguranţă a navigaţiei navelor în porturi şi pe căi navigabile interioare și efectuarea serviciului de siguranță ”pilotajul navelor maritime şi fluviomaritime pe sectorul de Dunăre cuprins între rada portului Sulina şi Brăila (km 175), manevrele de intrare/ieşire în/din porturile Sulina, Tulcea, Galaţi şi Brăila, precum şi pilotajul în aceste porturi”.

Creșterile cheltuielilor de natură salarială determinate de extinderea serviciului de pilotaj, precum și de modificarea numărului total de posturi, în anul 2022, de la 748 la 774, astfel cum a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului de Administrație adoptată în ședința din data de 31.08.2021, se vor asigura din bugetul Regiei Autonome ”Administrația Fluvială a Dunării de Jos” Galați.

Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:

· Instrument motivare
· Textul complet al proiectului actului respectiv

Sursa: http://www.mt.gov.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/4111-omti02092022dtn-7

Data publicării: 25.08.2022
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 02.09.2022

Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.

Scurtă descriere

La finalizarea obiectivului de investiții se vor realiza cheuri verticale pe o lungime de 300 m, se va reabilita un front de acostare cu pereu dalat pe o lungime de 109 m, se va amenaja dana RO-RO cu o lungime de 46 m și lățime de 30 m, se va crea o platformă portuară nouă în suprafață de 13.300 mp și se va moderniza drumul din incinta portuară pe o lungime de 418 ml.

La finalizarea obiectivului de investiții se vor opera volume sporite de mărfuri și se vor îmbunătăți legăturile comerciale de transport ale portului Galați cu statele situate în amonte pe Dunăre, dar și cu statele riverane din bazinul Mării Negre.

Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:

http://www.mt.gov.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/4097-hg25082022dtn

Astăzi, 10 august 2022, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii anunţă deschiderea procedurii de transparenţă decizională a procesului de elaborare a proiectului următorului act normativ:

Ordin comun al viceprim-ministrului, ministrului transporturilor și infrastructurii și al ministrului investițiilor și proiectelor europene privind aprobarea elementelor de cost semnificative pentru proiectele de infrastructură de transport naval și aerian de interes național si european

Scurtă descriere

Criza provocată de conflictul militar din regiunea Mării Negre a afectat piața construcțiilor din întreaga Uniune Europeană, având în vedere că Ucraina este principalul furnizor și producător de oțel și materie primă pentru piața europeană a construcțiilor. Consecința imediată a fost o creștere semnificativă a prețurilor la materiale, determinând creșteri și de peste 40% la unele materiale utilizate în proiectele de infrastructură, cum sunt: oțelul, fierul-beton sau structuri metalice si cabluri izolate si neizolate care urmează a fi reflectate în indicele de cost total în construcții, un indice compozit care cumulează impactul creșterii cheltuielilor materiale, manoperă, utilaje și transport asupra prețului contractelor de achiziție legal încheiate pentru care finanțarea este asigurată din fonduri externe nerambursabile. Indicele de cost total în construcții este comunicat de Institutul Național de Statistică.

Prin raportare la contextul economic actual, privind creșterile semnificative reflectate în costurile suplimentare generate de implementarea contractelor aferente obiectivelor de investiții de interes național/european, pentru procedurile de atribuire publicate după data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 64/2022, care au ca obiect execuția lucrărilor sau proiectarea și execuția lucrărilor de infrastructură de transport naval și aerian și pentru care nu s-a împlinit termenul limită de depunere a ofertelor, beneficiarii fondurilor externe nerambursabile vor include în documentațiile de atribuire formula de ajustare menționată la art. 31 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 64/2022, folosind elementele de cost prevăzute în Anexa 1 și Anexa 2.

Astfel, prin prezentul proiect de ordin se urmărește aprobarea elementelor de cost pentru proiectele de infrastructură de transport naval și aerian de interes național și european, astfel cum acestea sunt prevăzute în anexa nr. 1 și anexa nr. 2 la prezentul proiect de ordin.

Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:

Instrument motivare
textul complet al proiectului actului respectiv + Anexe

http://www.mt.gov.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/4076-omti10082022dtn