Proiectul de HOTĂRÂRE de Guvern privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului interministerial pentru politica maritimă integrată (Consiliul PMI )
Data publicării: 27.08.2018
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 07.09.2018
Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurta descriere a reglementării:
Urmare corespondenței și consultărilor interministeriale coordonate de către ministrul delegat al afacerilor europene în cadrul ședințelor CCAE, care s-au purtat deopotrivă din perspectiva apropiatului exercițiu al României la Președinția Consiliului Uniunii Europene, dar și a faptului că, în cadrul politicilor strategice promovate de UE, politica maritimă integrată ocupă o poziție de importanță majoră și reprezintă o preocupare constantă a UE, prin proiectul de Hotărâre privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului interministerial pentru politica maritimă integrată (Consiliul PMI) este înlăturat vidul legislativ care a condus la blocajul instituțional și funcțional existent în ceea ce privește coordonarea și implementarea la nivel național a politicii maritime integrate a Uniunii Europene.
Proiectul de HG este actul normativ de forța juridică adecvată nivelului de coordonare care se impune pentru implementarea/coordonarea în plan național a politicii maritime integrate a UE (respectiv, un nivel guvernamental, sub coordonarea directă a primului-ministru), și va restaura principiul subordonării ierarhice pe axa premier-miniștri, în cadrul instituțiilor guvernamentale implicate în coordonarea pe verticală și pe orizontală a PMI-UE la nivel național.
Prin înființarea Consiliului interministerial pentru politica maritimă integrată (Consiliul PMI), prezentul proiect de HG desemnează legal instituția coordonatoare/integratoare în plan național, a politicii maritime integrate a UE, respectiv a politicilor transversale/multisectoriale implicate: (1) Supravegherea maritima integrată, (2) Creșterea albastră, (3) Protecția/cunoașterea mediului marin (4) Planificarea spațiului maritim (reamintim că acest pilon a fost deja preluat în coordonarea primului-ministru conform Ordonanței Guvernului nr.18/2016 privind amenajarea spațiului maritim, aprobată prin Legea nr.88/2017, și Regulamentul din 31.05.2017 privind organizarea, funcționarea şi componența nominală a membrilor Comitetului de amenajare a spațiului maritim, aprobat prin HG nr.406/2017) și (5) Strategia privind bazinul maritim al Mării Negre.
Consiliul PMI va funcționa în coordonarea prim-ministrului, care asigură și președinția. În absența prim-ministrului, Consiliul va fi condus de viceprim-ministrul desemnat în acest sens, sau de ministrul delegat pentru afaceri europene.
Secretariatul Consiliului PMI va fi asigurat de către Direcția Coordonare Politici și Priorități din cadrul Secretariatului General al Guvernului.
Prezentul proiect de HG stabilește, de asemenea, componența, atribuțiile, modul de organizare și de funcționare a Consiliului PMI, precum și procedura și modul de luare a deciziilor în vederea integrării, coordonării și monitorizării la nivel național a politicii maritime integrate a Uniunii Europene, precum și al coordonării formulării pozițiilor naționale cu privire la această problematică.
Pentru asigurarea nivelului decizional necesar, componența Consiliului PMI va cuprinde membri titulari sau supleanți la nivel de ministru, secretar de stat sau secretar general al ministerelor și, respectiv, președinte, vicepreședinte sau secretar general al agențiilor și instituțiilor naționale cu atribuții în domeniile vizate de politica maritimă integrată a Uniunii Europene, din următoarele instituții ale administrației publice centrale implicate în domeniul de aplicare a PMI- ministerele Afacerilor Externe, Afacerilor Interne, Apărării Naționale, Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Fondurilor Europene, Economiei, Turismuluiț Mediului de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Energiei, Transporturilor, Mediului, Apelor și Pădurilor, Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Cercetării și Inovării, Finanțelor Publice, Culturii și Identității Naționale, Sănătății, Comunicațiilor și Societății Informaționale, precum și Agenția Națională pentru Resurse Minerale și Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării.
Principalele atribuții ale Consiliului PMI sunt următoarele:
1. Asigură integrarea, corelarea și coordonarea implementării la nivel național a politicii maritime integrate a Uniunii Europene, care are drept obiectiv creșterea eficienței următoarelor politici transversale: amenajarea spațiului maritim; supravegherea maritimă integrată; creșterea albastră; protecția și cunoașterea mediului marin;
2. strategia națională privind bazinul maritim al Mării Negre și contribuția părții române la viitoarea strategie a Uniunii Europene dedicată bazinului Mării Negre, pe care o va promova sub denumirea de Agenda maritimă.
(1) Asigură politica unitară, stabilește liniile directoare și prioritățile de acțiune pentru implementarea la nivel național a politicii maritime integrate a Uniunii Europene și exercită rolul de îndrumare strategică în raport cu politicile transversale enumerate la pct.(1);
(2) Asigură coordonarea pe verticală și comunicarea interministerială în domeniul politicii maritime integrate a Uniunii Europene și colaborează cu structurile înființate pentru fiecare politică transversală enumerate la pct.(1) sau, după caz, cu instituțiile cu atribuții în domeniile vizate de politica maritimă integrată a Uniunii Europene prevăzute în Anexa nr.1 la proiectul de HG, în vederea:
a) elaborării actelor normative,
b) formulării pozițiilor naționale și, după caz, armonizării pozițiilor între instituțiile implicate și
c) asigurării reprezentării la nivel înalt a părții române în cadrul evenimentelor internaționale.
(3) Prezintă Guvernului anual și ori de câte ori acesta solicită , rapoarte privind stadiul de implementare la nivel national a politicii maritime integrate.
Prezentul proiect de HG stabilește, de asemenea, preluarea sau, după caz, absorbirea, de către Consiliul PMI, a acelor comitete și grupuri de lucru interministeriale care au fost anterior înființate pentru soluționarea unor probleme punctuale cu caracter multisectorial din domeniul politicii maritime integrate.
Până în prezent, aceste comitete (cu excepția Comitetului de amenajare a spațiului maritim, singurul care a beneficiat de cadru legal, fiind înființat conform HG nr. 406/2017) și grupuri de lucru interministeriale nu au putut funcționa în absența cadrului legal și a coordonării necesare pe linie verticală, respectiv în absența unui consiliu ministerial. Astfel, prezentul proiect de HG prevede preluarea, de către Consiliul PMI:
-în coordonare: a Comitetului de amenajare a spațiului maritim (înființat conform HG nr. 406/2017) și Comitetului Interministerial pentru Colaborarea Economică a Țărilor din Zona Mării Negre (înființat conform HG nr.111/1992);
-în subordine: a Grupului interministerial de lucru pentru supravegherea maritimă integrată și implementarea proiectului Common Information Sharing Environment (CISE) – coordonat de MAI în colaborare cu MApN, și a Grupului interministerial de lucru pentru creșterea competitivității economice a transportului naval/feroviar de marfă spre și dinspre zona Mării Negre – coordonat de MT, precum și, după caz, a altor structuri interministeriale de lucru anterior înființate în domeniul PMI.
În îndeplinirea scopului și în exercitarea atribuțiilor sale, Consiliul PMI își va coordona activitatea cu Comitetul de amenajare a spațiului maritim (înființat conform Legii nr. 88/2017 pentru aprobarea ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 18/2016 privind amenajarea spațiului maritim).
În același timp, Consiliul PMI va putea înființa în subordinea sa, prin decizie, atunci când se va impune pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite, structuri/grupuri de lucru tematice pentru soluționarea problemelor punctuale cu caracter multisectorial din domeniul politicii maritime integrate, monitorizează activitatea acestora și, după caz, dispune desființarea celor care și-au îndeplinit obiectivul pentru care au fost constituite. Activitatea fiecărei structuri/grup de lucru este coordonată de autoritatea administrației publice centrale responsabilă cu elaborarea şi implementarea cadrului strategic şi de politici publice în domeniul tematic pentru care a fost constituită structura/grupul de lucru respectiv.
http://mt.gov.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/2091-hg27082018dtn
Atasamente
Proiectul de ORDIN al ministrului transporturilor pentru aprobarea cerinţelor tehnice pentru navele de navigaţie interioară
Data publicării: 22.08.2018
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 03.09.2018
Grup ţintă – Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Documentele sunt atasate, dar pot fi consultate şi în cadrul Punctului de Informare de la ministerul Transporturilor – Bdul Dinicu Golescu, nr. 38, sector 1, Bucureşti, Poarta G.
Scurta descriere a reglementării:
Directiva 2006/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, din 12.12.2006, de stabilire a cerinţelor tehnice pentru navele de navigaţie interioară şi de abrogare a Directivei 82/714/CEE a Consiliului (Directiva 2006/87/CE), publicată în Jurnalul Oficial al UE nr. L 389, din 30.12.2006, aşa cum a fost ulterior amendată, a introdus principalele reglementări tehnice pentru navele de navigaţie interioară ale UE, stabilind condiții armonizate de eliberare a certificatelor tehnice pentru navele de navigație interioară pe căile navigabile interioare ale UE.
Cerințele tehnice pentru navele care navighează pe fluviul Rin sunt stabilite de către Comisia Centrală pentru Navigația pe Rin (CCNR).
Cerințele tehnice stabilite prin Directiva 2006/87/CE încorporează majoritatea dispozițiilor prevăzute în Regulamentele de inspecție a navelor pe Rin, în versiunea aprobată în anul 2004 de CCNR.
Condițiile și cerințele tehnice pentru eliberarea de certificate de navigație interioară prevăzute la art. 22 din Convenția revizuită privind navigația pe Rin sunt revizuite periodic și reflectă stadiul actual al dezvoltării tehnologice.
Având în vedere cadrele juridice și calendarele diferite pentru procedurile de luare a deciziilor, la nivel comunitar şi al CCNR, menținerea echivalenței dintre certificatele comunitare eliberate în conformitate cu Directiva 2006/87/CE și certificatele eliberate în conformitate cu art. 22 din Convenția revizuită privind navigația pe Rin devine dificilă. Prin urmare, securitatea juridică nu este asigurată, fapt care riscă să compromită siguranța navigației în cadrul UE.
Pentru a obține armonizarea legislativă la nivelul UE și pentru a preveni denaturarea concurenței și existența unor niveluri diferite de siguranță, trebuie să se aplice aceleași cerințe tehnice pentru toate căile navigabile interioare ale UE și acestea ar trebui să fie actualizate cu regularitate.
În acest context, a fost adoptată Directiva (UE) 2016/1629 a Parlamentului European și a Consiliului, din 14 septembrie 2016, de stabilire a cerințelor tehnice pentru navele de navigație interioară, de modificare a Directivei 2009/100/CE și de abrogare a Directivei 2006/87/CE, publicată în Jurnalul Oficial al UE nr. L 252/118, din 16.9.2016 [Directiva (UE) 2016/1629].
Având în vedere că CCNR a atins un nivel semnificativ de competență în ceea ce privește dezvoltarea și actualizarea cerințelor tehnice pentru navele de navigație interioară, Comitetul european pentru elaborarea de standarde privind navigația interioară (CESNI), nou înfiinţat, funcționează sub auspiciile CCNR. CESNI este responsabil pentru elaborarea standardelor tehnice în domeniul navigației interioare, la care legislaţia UE trebuie să facă referire, cu participarea experților din toate statele membre. De asemenea, CESNI are rolul de a facilita armonizarea standardelor tehnice aplicate în sectorul căilor navigabile interioare ale UE.
Pentru a asigura un nivel înalt de siguranță și eficiență în navigația interioară, pentru a menține echivalența certificatelor de navigație interioară și pentru a ține seama de progresul tehnic și științific, precum și de alte evoluții din acest sector, trimiterile la standardul european al CESNI de stabilire a cerințelor tehnice pentru navele de navigație interioară (standardul ES-TRIN), făcute de legislația europeană, vor fi actualizate periodic, cu referire la cea mai recentă versiune ES-TRIN.
Certificatele unionale de navigație interioară care atestă conformitatea deplină a construcțiilor navale cu cerințele tehnice sunt valabile pe toate căile navigabile interioare ale UE.
De asemenea, este necesară armonizarea condițiile pentru eliberarea de către statele membre a certificatelor unionale suplimentare de navigație interioară pentru navigaţia pe căile navigabile din zonele 1 și 2 (estuare) și respectiv pentru zona 4 (conform repartizării din punct de vedere geografic a căilor navigabile interioare ale UE). Totuşi, după consultarea Comisiei Europene, statele membre pot să stabilească cerințe tehnice suplimentare sau reduse pentru anumite zone, cu condiția ca astfel de măsuri să fie limitate numai la unele subiecte specifice stabilite la nivel comunitar.
În condițiile menținerii unui nivel adecvat de siguranță, statele membre au posibilitatea de a acorda derogări de la Directiva (UE) 2016/1629 pentru navigaţia pe căile navigabile naționale care nu sunt conectate cu căile navigabile interioare ale altor state membre sau pentru anumite construcții navale care navighează exclusiv pe o cale navigabilă națională.
În conformitate cu prevederile Directivei (UE) 2016/1629 este posibilă recunoașterea echivalențelor pentru construcții navale specifice, pentru a se permite abordări alternative, pentru a se promova inovarea sau pentru a se evita costurile nerezonabile, cu condiția să se asigure un nivel de siguranță echivalent sau adecvat.
În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a Directivei (UE) 2016/1629, Comisiei Europene i se conferă competențe de executare cu privire la astfel de derogări și recunoașteri ale echivalențelor, aceasta având posibilitatea de a face trimitere la recomandările formulate de CESNI.
Certificatul unional de navigație interioară trebuie eliberat construcțiilor navale care trec de o inspecție tehnică efectuată înainte de punerea în funcțiune a respectivelor construcții navale. Această inspecție tehnică trebuie utilizată pentru a verifica dacă construcția navală respectă cerințele tehnice stabilite de Directiva (UE) 2016/1629. Autoritățile competente din statele membre au dreptul de a controla în orice moment o astfel de conformitate, precum și prezența la bord a unui certificat de navigație interioară valabil.
Pentru a menține un nivel ridicat de siguranță al navigației interioare, au fost stabilite dispoziții detaliate în ceea ce privește înlocuirea, reînnoirea, prelungirea valabilității și eliberarea de noi certificate unionale de navigație interioară.
Pentru a se asigura punerea în aplicare eficientă a prezentei directive, trebuie să se introducă, în baza de date europeană pentru identificarea navelor, informații privind construcțiile navale de navigație interioară, spre uzul autorităților competente. Baza de date europeană pentru identificarea navelor trebuie să ofere în special posibilitatea de a verifica istoricul oricăror cereri de eliberare de certificate aflate în curs de examinare, precum și informații privind toate certificatele valabile eliberate deja pentru construcția navală în cauză. Comisia Europeană trebuie să păstreze și să adapteze baza de date europeană pentru identificarea navelor, astfel încât aceasta să poată susține pe deplin aplicarea Directivei (UE) 2016/1629.
Măsurile prevăzute prin Directiva 2009/100/CE a Parlamentului European și a Consiliului, din 16 septembrie 2009, privind recunoașterea reciprocă a certificatelor de navigație pentru navele de navigație interioară (Directiva 2009/100/CE), modificată de Directiva (UE) 2016/1629, rămân în vigoare pentru navele care nu fac obiectul Directivei (UE) 2016/1629.
Pentru a asigura claritatea legislației comunitare, domeniul de aplicare al Directivei 2009/100/CE a fost adaptat pentru a lua în considerare domeniul de aplicare complementar al Directivei (UE) 2016/1629 și evoluțiile privind acordurile internaționale.
În scopul unei mai bune reglementări și al simplificării, Directiva (UE) 2016/1629 face trimitere la standarde internaționale fără a le dubla în cadrul juridic al UE.
În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului, din 16 februarie 2011, de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie, în vederea modificării sau a completării anumitor elemente neesențiale ale Directivei (UE) 2016/1629, inclusiv trimiterea la cea mai recentă versiune a standardului ES-TRIN și stabilirea datei punerii în aplicare a acestuia, competența de a adopta acte în conformitate cu art. 290 din TFUE a fost delegată Comisiei Europene.
Astfel, Directiva delegată (UE) 2018/970 a Comisiei, din 18 aprilie 2018, de modificare a anexelor II, III și V la Directiva (UE) 2016/1629 a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a cerințelor tehnice pentru navele de navigație interioară [Directiva delegată (UE) 2018/970], publicată în Jurnalul Oficial al UE, seria L, nr. 174/15, din 10.07.2018, face referire la aplicarea ultimei ediţii ES-TRIN 2017/1 (anexa II), modifică anexa III a Directivei (UE) 2016/1629, în sensul includerii şi a subiectelor de maşini în care statele membre pot stabili reguli naţionale pentru zonele de navigaţie 1 şi 2, și modifică anexa V la Directiva (UE) 2016/1629, în vederea includerii în cadrul comisiei de inspecţie şi a unui expert în construcții navale tradiționale pentru inspecția construcțiilor navale tradiționale.
Referitor la cele menționate și în conformitate cu prevederile art. 2 din Legea 157/2005 pentru ratificarea Tratatului de aderare a României la UE, devine necesară transpunerea în legislaţia română a Directiva (UE) 2016/1629, aşa cum a fost amendată prin Directiva delegată (UE) 2018/970.
Atasamente
Proiectul de LEGE privind desființarea Companiei Naţionale de Radiocomunicaţii Navale „Radionav” – S.A. Constanţa şi modificarea unor acte normative
Data publicării: 20.08.2018
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii:31.08.2018
Grup ţintă – Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Scurta descriere a reglementării:
Din anul 2017 RADIONAV nu mai înregistrează venituri proprii, întreaga activitate a companiei fiind susținută din alocațiile bugetare de la bugetul de stat.
RADIONAV este una dintre societățile care se supun prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă, cu modificările și completările ulterioare, iar din anul 2017 managementul RADIONAV nu poate fi asigurat în condițiile legii deoarece întreaga activitate a companiei este subvenționată de la bugetul de stat în timp ce toate cheltuielile aferente contractelor de mandat trebuie suportate din veniturile proprii ale companiei.
Totodată, o parte dintre activitățile aferente Serviciului Public de Radiocomunicații Navale de Apel, Pericol și Salvare sunt parțial caduce iar parțial se pot asigura de către Autoritatea Navală Română.
Prin proiectul de lege se propune desființarea RADIONAV.
1. De la data desființării RADIONAV, activitatea acestei companii se preia de Autoritatea Navală Română, instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată integral din venituri proprii, aflată în subordinea Ministerului Transporturilor.
2. Activele şi pasivele aferente patrimoniului se preiau de Autoritatea Navală Română pe baza situaţiilor financiare de încetare a activităţii întocmite potrivit prevederilor art. 28 alin. (11) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, anexate la protocolul de predare-preluare.
3. Personalul contractual angajat al RADIONAV se preia de Autoritatea Navală Română, beneficiind de drepturile salariale acordate, potrivit legii, pentru categoriile de funcții din cadrul Autorității Navale Române.
4. De la data desființării RADIONAV, Autoritatea Navală Română preia toate drepturile şi obligaţiile companiei și se substituie în toate litigiile în curs ale acesteia.
5. Desființarea RADIONAV va avea ca rezultat diminuarea cheltuielilor de la bugetul de stat cu sumele aferente alocațiilor bugetare pentru RADIONAV, în valoare de aproximativ 3 mil. lei/an.
Atasamente
Proiectul de HOTĂRÂRE de Guvern privind reaprobarea Notei de fundamentare referitoare la necesitatea şi oportunitatea modificării indicatorilor tehnico-economici ai proiectului de investiții “Modernizarea și retehnologizarea remorcherului maritim multifuncţional cu clasă de gheaţă > – 6.600 CP”
Data publicării: 07.08.2018
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 18.08.2018
Grup ţintă – Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Documentele sunt atasate, dar pot fi consultate şi în cadrul Punctului de Informare de la ministerul Transporturilor – Bdul Dinicu Golescu, nr. 38, sector 1, Bucureşti, Poarta G.
Scurta descriere a reglementării:
Obiectivul lucrărilor de retehnologizare şi modernizare este de a obţine o navă modernă, eficientă şi care să poată îndeplini următoarele funcţii:
– Asistenţă şi intervenţie la manevra navelor maritime şi fluviale în zonele portuare;
– Remorcaj de linie pe zona de navigaţie nelimitată;
– Stins incendiu la nave, platforme şi instalaţii de cheu;
– Menţinerea în condiţii de navigabilitate a sectorului maritim al Dunării şi a Barei Sulina, în cazul producerii fenomenului de îngheţ;
– Salvare nave – dezeşuare, remorcaj, recuperare;
– Transport ocazional de materiale, echipamente şi rezerve.
De asemenea, modernizarea navei va reduce costurile de exploatare ale navei și va reduce gradul de emisii de noxe în atmosferă.
Atasamente
Proiectul de Ordin al ministrului transporturilor privind publicarea acceptării amendamentelor la Codul maritim internațional pentru mărfuri solide în vrac (Codul IMSBC), adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.426(98) a Comitetului de siguranță maritimă din 15 iunie 2017
Data publicării: 02.08.2018
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 13.08.2018
Grup ţintă – Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.
Documentele sunt atasate, dar pot fi consultate şi în cadrul Punctului de Informare de la ministerul Transporturilor – Bdul Dinicu Golescu, nr. 38, sector 1, Bucureşti, Poarta G.