Revista presei

Ziua portului Constanța la Parlamentul European – Revista presei 04 – 08 Mai 2018

  • Port Constanța

08.06.2018

 

Pe data de 6 iunie 2018, la Parlamentul European a avut loc, în premieră, Ziua portului Constanța – Danube Transport Day, un eveniment organizat de C.N. Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța împreună cu Pro Danube International, cu sprijinul europarlamentarilor Claudia Țapardel, Ramona Mănescu și Dan Nica, se arată într-un comunicat de presă.

Tema manifestării a fost „Portul Constanța – hub multimodal pentru dezvoltarea regională și partener strategic al porturilor de pe Dunăre“ și a avut ca obiectiv sensibilizarea reprezentanților instituțiilor europene cu privire la potențialul economic al Dunării și al portului Constanța, rolul crucial pe care îl joacă acestea în creșterea eficienței sistemului european de transport, prin încurajarea dezvoltării comerțului intercomunitar și a legăturii cu piețele din Asia.

Desfășurată în prezența ministrului Transporturilor, Lucian Șova, Ziua portului Constanța la Parlamentul European a reunit europarlamentari, factori de decizie din Comisia Europeană, din DG Move, reprezentanți ai operatorilor portuari și ai Pro Danube Internațional. Au mai fost prezenți oficiali din Ministerul Transporturilor, primarul municipiului Constanța, Decebal Făgădău, președintele Constanța Port Business Association, Viorel Panait, directorul general adjunct al DG Move, Maja Bakran Marcich.

A fost evidențiat rolul portului Constanța și al Dunării pentru economia europeană, alternativele eficiente pe care le oferă transportul pe Dunăre.

Ana Claudia Țapardel a declarat în deschiderea evenimentului că portul Constanța este, fără îndoială, unul dintre cele mai importante centre de distribuție a mărfurilor, poarta de intrare dinspre Orient și, în parteneriat cu Comisia Europeană, putem face din cel mai mare port românesc o poveste europeană de succes.

Europarlamentarul, alături de alți reprezentanți ai României în Parlamentul European, a sprijinit inițiativele portului Constanța și ale operatorilor portuari legate de îmbunătățirea condițiilor de navigabilitate pe Dunăre și necesitatea dragajului pe sectorul bulgar. „Inițiativa a avut succes, iar la începutul acestei luni partenerii bulgari au început lucrările de dragaj”, a precizat Ana Claudia Țapardel.Ministrul Transporturilor, Lucian Șova, a evidențiat importanța majoră a portului Constanța în creșterea eficienței sistemului european de transport și următorii pași care vor fi făcuți pentru dezvoltarea sectorului românesc al Dunării, un factor important al transportului intermodal.

Nicolae Dan Tivilichi, directorul general al CN APM SA, a evidențiat rolul portului Constanța ca poartă de est a Europei, punctând importanța Dunării pentru portul Constanța, precum și efectul pe care îl are fluviul în dezvoltarea economică regională.

`Din cele 60 milioane tone de mărfuri operate anul trecut în portul Constanța, 13 milioane tone au tranzitat Dunărea. Cantitatea ar putea atinge 20 milioane tone în condiții mai bune de navigabilitate, dacă am folosi la adevăratul potențial această . În ciuda tuturor blocajelor de pe Dunăre, cauzate în principal de lipsa lucrărilor de dragaj pe sectorul bulgăresc, portul Constanța rămâne hub intermodal de transport în regiune. Investițiile private din ultimii ani au fost concentrate pe noi spații de depozitare a cerealelor, dar nu numai, iar pentru următorii 5 ani sunt deja anunțate investiții private de peste 200 milioane euro. Acestea se adaugă investițiilor pe care CN Administrația Porturilor Maritime le are în derulare, atât din fonduri europene cât și din fonduri proprii, concentrate în special pe dezvoltarea infrastructurii navale”, a declarat Nicolae Dan Tivilichi.

Viorel Panait, președintele Constanța Port Business Association, a prezentat cele mai noi și importante investiții private, precum și oportunitățile pe care le oferă portul Constanța, dar și modul în care autoritățile europene ar putea sprijini eforturile companiilor private.

Manfred Seitz, secretar general al Pro Danube International, a evidențiat rolul pe care îl are portul Constanța ca partener strategic pentru rețeaua de porturi dunărene.

Ideea generală susținută de cei prezenți – se spune în comunicat – s-a referit la faptul că portul Constanța este legătura optimă între Europa și Asia, iar Dunărea trebuie folosită la adevăratul său potențial, cu costuri reduse de transport. Dunărea reprezintă atât un punct de intrare în inima Europei, cât și un punct de referință de-a lungul mai multor axe strategice, iar afectându-i-se navigabilitatea determină consecințe grave asupra întregului sistem de transport european.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-ziua-portului-constanta-la-parlamentul-european-350261

 

 

În cadrul Zilei portului Constanța, la Parlamentul European s-a semnat un memorandum între porturile Constanța și Anaklia (Georgia), se arată ăntr-un comuniat d presă. Documentul descrie cadrul în care cele două porturi vor colabora pentru dezvoltarea traficului de mărfuri, prin revitalizarea conexiunilor directe între România și Georgia.

România și Georgia reprezintă o punte între Europa și Asia, prin intermediul Mării Negre, iar explorarea întregului potențial de cooperare între portul Constanța și porturile georgiene reprezintă una dintre prioritățile CN APM SA Constanța, care a determinat noua strategie de promovare a portului Constanța.

Noul port Anaklia, un proiect regional de anvergură, va avea o poziționare strategică menită să atragă trafic suplimentar de mărfuri în regiunea Caucazului și a Asiei Centrale, contribuind la restaurarea vechiului „Drum al mătăsii”. Având în vedere adâncimile de până la 16 metri de care va dispune, portul Anaklia va așeza Georgia pe rutele serviciilor directe ale navelor portcontainer.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-memorandum-intre-portul-constanta-si-portul-anaklia-georgia-350262

 

Actuala conducere a Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța a devenit foarte activă pe plan internațional. În urmă cu patru zile, compania a anunțat că, împreună cu porturile Odessa, Burgas și Varna, va aplica un plan de măsuri care va încuraja relansarea turismului de croazieră la Marea Neagră.

Iată că pe data de 6 iunie 2018 a organizat, chiar în Parlamentul European, evenimentul „Ziua portului Constanța – Danube Transport Day”, menit a-i sensibiliza pe reprezentanții instituțiilor europene cu privire la potențialul economic al Dunării și al portului Constanța.

Portuarii români s-au străduit să-i convingă pe invitații la eveniment că portul Constanța este legătura optimă între Europa și Asia, iar Dunărea trebuie folosită la adevăratul său potențial, cu costuri reduse de transport.

Cu acest prilej, s-a semnat un memorandum de colaborare între porturile Constanța și Anaklia (Georgia). România și Georgia reprezintă o punte între Europa și Asia, prin intermediul Mării Negre, iar explorarea întregului potențial de cooperare între portul Constanța și porturile georgiene reprezintă una dintre prioritățile CN APM SA Constanța.

Noul port Anaklia, un proiect regional de anvergură, are o poziționare strategică și va atrage un trafic suplimentar de mărfuri în regiunea Caucazului și a Asiei Centrale, contribuind la restaurarea vechiului „Drum al mătăsii”. Având în vedere adâncimile de până la 16 metri de care va dispune, portul Anaklia va așeza Georgia pe rutele serviciilor directe ale navelor portcontainer.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-portul-constanta-este-tot-mai-activ-pe-plan-international-350307?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Redactor: Ziua Portului Constanţa a fost sărbătorită în premieră la Parlamentul European. În cadrul evenimentului europarlamentarii români au susţinut potenţialul economic al Dunării şi al portului de la Marea Neagră. Rolul Constanţei este extrem de important pentru creşterea eficienţei sistemului european de transport. Evenimentul a reunit şi mai mulţi oficiali ai Comisiei Europene şi ai operatorilor portuari.

Reporter: În deschiderea evenimentului europarlamentarul Claudia Ţapardel a declarat că Portul Constanţa este unul dintre cele mai importante centre de distribuţie a mărfurilor din Europa, o adevărată poartă către Orient. Ea a cerut totodată sprijinul autorităţilor europene pentru dezvoltarea portului aflat la Marea Neagră.

Claudia Ţapardel, europarlamentar: Acest port reprezintă poarta de est a Uniunii Europene şi a Europei. Este portul care face legătura între Uniunea Europeană şi Europa de Est dar şi între Asia de Est şi Orientul Mijlociu.

Nu putem vorbi de un transport mai sustenabil decât cel realizat pe cale maritimă sau fluvială.

Reporter: Potrivit europarlamentarilor români Portul Constanţa va beneficia în următorii 5 ani de investiţii private în valoare de 200 de milioane de euro. Totodată participanţii susţin faptul că modernizarea cursului Dunării ar ajuta nu doar la dezvoltarea porturilor de la Marea Neagră ci şi a ţărilor prin care curge fluviul. Din cele 60 de milioane de tone operate în Portul Constanţa, anul trecut, 13 milioane au tranzitat Dunărea, iar potenţialul este mult mai mare.

Europarlamentar: Ceea ce se vede în imagine este Portul Constanţa, unul dintre cele mai mari din Europa. V-aş ruga să ne credeţi când spunem că are un potenţial uriaş.
Ines Ayala Sender, europarlamentar spaniol: Trebuie să fim prezenţi cu o infrastructură solidă, cu o ofertă puternică, în ceea ce priveşte capacitatea, expertiza pentru o infrastructură bună şi a serviciilor de acolo.

Reporter: Evenimentul a fost organizat cu sprijinul europarlamentarilor Claudia Ţapardel, Ramona Mănescu şi Dan Nica.

 

Pe 6 iunie 2018, la Parlamentul European, a avut loc, în premieră, Ziua Portului Constanța – Danube Transport Day, potrivit unui comunicat remis de CN APM SA.

Evenimentul, care a evidențiat rolul Portului Constanța și al Dunării, pentru economia europeană, a fost organizat de CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, împreună cu Pro Danube International, cu sprijinul europarlamentarilor Claudia Țapardel, Ramona Mănescu și Dan Nica.

Tema manifestării a fost „Portul Constanța – hub multimodal pentru dezvoltarea regională și partener strategic al porturilor de pe Dunăre“ și a avut ca obiectiv sensibilizarea reprezentanților instituțiilor europene cu privire la potențialul economic al Dunării și al Portului Constanța, rolul crucial pe care îl joacă acestea în creșterea eficienței sistemului european de transport, prin încurajarea dezvoltării comerțului intercomunitar și a legăturii cu piețele din Asia.

Desfășurată în prezența ministrului Transporturilor, Lucian Șova, Ziua Portului Constanța la Parlamentul European a reunit europarlamentari, factori de decizie din Comisia Europeană, din DG Move, reprezentanți ai operatorilor portuari și ai Pro Danube Internațional. Au mai fost prezenți oficiali din Ministerul Transporturilor, primarul municipiului Constanța, Decebal Făgădău, președintele Constanța Port Business Association, Viorel Panait, directorul general adjunct al DG Move, Maja Bakran Marcich.

A fost evidențiat rolul Portului Constanța și al Dunării pentru economia europeană, alternativele eficiente pe care le oferă transportul pe Dunăre. Portul Constanța este, fără îndoială, unul dintre cele mai mai importante centre de distribuție a mărfurilor, poarta de intrare dinspre Orient și, în parteneriat cu Comisia Europeană, putem face din cel mai mare port românesc o poveste europeană de succes, a declarat europarlamentarul Ana Claudia Țapardel, în deschiderea evenimentului

Alături de alți reprezentanți ai României în Parlamentul European, a sprijinit inițiativele Portului Constanța și ale operatorilor portuari, legate de îmbunătățirea condițiilor de navigabilitate pe Dunăre și necesitatea dragajului pe sectorul bulgar. Inițiativa a avut succes, iar la începutul acestei luni partenerii bulgari au început lucrările de dragaj, a precizat Ana Claudia Țapardel.
Ministrul Transporturilor, Lucian Șova, a evidențiat importanța majoră a Portului Constanța, în creșterea eficienței sistemului european de transport, precum și următorii pași care vor fi făcuți pentru dezvoltarea sectorului românesc al Dunării, un factor important al transportului intermodal.

Nicolae Dan Tivilichi, directorul general al CN APM SA, a evidențiat rolul Portului Constanța ca poartă de est a Europei, punctând importanța Dunării pentru Portul Constanța, precum și efectul pe care îl are fluviul în dezvoltarea economică regională.

Din cele 60 milioane tone de mărfuri operate anul trecut în Portul Constanța, 13 milioane tone au tranzitat Dunărea. Cantitatea ar putea atinge 20 milioane tone, în condiții mai bune de navigabilitate, dacă am folosi la adevăratul potențial această . În ciuda tuturor blocajelor de pe Dunăre, cauzate în principal de lipsa lucrărilor de dragaj pe sectorul bulgăresc, Portul Constanța rămâne hub intermodal de transport în regiune. Investițiile private din ultimii ani au fost concentrate pe noi spații de depozitare a cerealelor, dar nu numai, iar pentru următorii 5 ani sunt deja anunțate investiții private de peste 200 milioane euro. Acestea se adaugă investițiilor pe care CN Administrația Porturilor Maritime le are în derulare, atât din fonduri europene cât și din fonduri proprii, concentrate în special pe dezvoltarea infrastructurii navale, a declarat Nicolae Dan Tivilichi.

Viorel Panait, președintele Constanța Port Business Association, a prezentat cele mai noi și importante investiții private, precum și oportunitățile pe care le oferă Portul Constanța, dar și modul în care autoritățile europene ar putea sprijini eforturile companiilor private.

Manfred Seitz, secretar general al Pro Danube International, a evidențiat rolul pe care îl are Portul Constanța ca partener strategic pentru rețeaua de porturi dunărene.

Ideea generală susținută de cei prezenți s-a referit la faptul că Portul Constanța este legătura optimă între Europa și Asia, iar Dunărea trebuie folosită la adevăratul său potențial, având costuri reduse de transport. Dunărea reprezintă atât un punct de intrare în inima Europei, cât și un punct de referință de-a lungul mai multor axe strategice, afectarea navigabilităţii determinând consecințe grave asupra întregului sistem de transport european.

Memorandum între Portul Constanța și Portul Anaklia (Georgia)
În cadrul acestui eveniment s-a semnat un Memorandum între porturile Constanța și Anaklia (Georgia). Documentul descrie cadrul în care cele două porturi vor colabora pentru dezvoltarea traficului de mărfuri, prin revitalizarea conexiunilor directe între România și Georgia.

România și Georgia reprezintă o punte între Europa și Asia, prin intermediul Mării Negre, iar explorarea întregului potențial de cooperare între Portul Constanța și porturile georgiene reprezintă una dintre prioritățile CN APM SA Constanța, care a determinat noua strategie de promovare a Portului Constanța.

Noul port Anaklia, un proiect regional de anvergură, va avea o poziționare strategică, menită să atragă trafic suplimentar de mărfuri în regiunea Caucazului și a Asiei Centrale, contribuind la restaurarea vechiului Drum al Mătăsii. Având în vedere adâncimile de până la 16 metri de care va dispune, Portul Anaklia va așeza Georgia pe rutele serviciilor directe ale navelor portcontainer.

https://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/premiera-ziua-portului-constanta-la-parlamentul-european-memorandum-intre-porturile-constanta-si-anaklia-galerie-foto-660880.html

 

În cadrul Consiliului Concurenţei, la sfârşitul anului trecut, a fost înfiinţat Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval, care este independent din punct de vedere organizatoric, juridic, decizional şi cu privire la deciziile de ordin financiar faţă de administraţiile portuare, faţă de utilizatorii de infrastructură de transport naval, precum şi faţă de operatorii economici care desfăşoară activităţi de transport naval.

Ca urmare a modificărilor aduse Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, prin Legea nr. 235/2017, a fost înfiinţat Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval, care este organizat şi funcţionează ca structură fără personalitate juridică în cadrul Consiliului Concurenţei.

Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval este independent din punct de vedere organizatoric, juridic, decizional şi cu privire la deciziile de ordin financiar faţă de administraţiile portuare, faţă de utilizatorii de infrastructură de transport naval, precum şi faţă de operatorii economici care desfăşoară activităţi de transport naval. Din punct de vedere decizional, Consiliul de Supraveghere este independent faţă de orice autoritate publică. Este format din cinci membri, numiţi prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei pentru o perioadă de cinci ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului o singură dată.

Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval a avut şedinţa de constituire, în urma numirii, prin ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei, a trei membri, respectiv: în calitate de preşedinte, Elena Kleininger (numită prin ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 1395/21.12.2017); Cosmin Belacurencu – membru (numit prin ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 404/01.03.2018); Elena Carmen Bucur – membru (numită prin ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 405/01.03.2018).

Componenţa Consiliului de Supraveghere a fost completată de: Ovidiu Cristian Acomi – membru (numit prin ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 748/08.05.2018) şi Mircea-Nicu Toader – membru (numit prin ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 772/21.05.2018). În cadrul Consiliului Concurenţei, a fost înfiinţat Serviciul de Supraveghere din Domeniul Naval, în scopul asigurării desfăşurării activităţii Consiliului de Supraveghere în Domeniul Naval.
…..

Ce atribuţii are Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval
Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval are următoarele atribuţii: avizează normele de fundamentare a tarifelor prevăzute la art. 37, alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999, a chiriei şi a redevenţei pentru închirierea şi concesiunea/subconcesiunea terenurilor portuare care aparţin domeniului public al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, percepute de către administraţiile prevăzute la art. 23, alin. (1) şi (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999, precum şi structura pe elemente de cheltuieli a acestora şi urmăreşte aplicarea lor în mod nediscriminatoriu; avizează normele de fundamentare a tarifelor percepute pentru efectuarea serviciilor de siguranţă şi structura pe elemente de cheltuieli a acestor tarife şi verifică proporţionalitatea acestora cu costul serviciului furnizat, precum şi aplicarea lor în mod nediscriminatoriu; analizează şi se pronunţă, prin decizie, în termen de 60 de zile lucrătoare de la primirea tuturor informaţiilor necesare, cu privire la plângerile formulate în legătură cu un tratament inechitabil sau discriminatoriu, aplicat, prin deciziile administratorului, infrastructurii de transport naval, în ceea ce priveşte procedura de alocare a infrastructurii de transport naval; impune prin decizie măsurile care să asigure remedierea situaţiei, în situaţia în care se constată că printr-o decizie a administratorului de infrastructură navală a fost aplicat un tratament inechitabil şi/sau discriminatoriu; monitorizează şi avizează procedura de elaborare a contractelor-cadru prevăzută la art. 401 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999; formulează recomandări pentru adoptarea de măsuri care să faciliteze dezvoltarea domeniului transportului naval; colaborează cu alte autorităţi publice în îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin; analizează periodic respectarea cadrului legal în domeniul său de activitate şi face propuneri pentru îmbunătăţirea acestuia, în concordanţă cu reglementările Uniunii Europene; efectuează schimburi de informaţii cu organisme de supraveghere similare din statele membre ale Uniunii Europene cu privire la activitatea, principiile şi practicile lor decizionale, astfel încât acestea să fie armonizate.

În exercitarea atribuţiilor sale, ori de câte ori Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval constată că pot fi incidente prevederile legislaţiei în materia ajutorului de stat, informează Consiliul Concurenţei. În scopul îndeplinirii atribuţiilor prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999, Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval poate apela, în cazuri speciale, la specialişti externi din domeniul naval sau conex.

Articol integral la: https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/deschidere-editie/consiliul-concurentei-a-infiintat-consiliul-de-supraveghere-din-domeniul-naval-cu-ce-se-ocupa-cine-sunt-cei-care-il-conduc-si-ce-averi-au-acestia-documente-660937.html

 

În Monitorul Oficial al României a fost publicată hotărârea Consiliului de Administraţie al Companiei Naţionale Administraţia Canalelor Navigabile (CN ACN) SA Constanţa, întrunit în şedinţă în data de 25.04.2018.

Astfel, începând cu data de 27.04.2018 a fost numit în funcţia de director general provizoriu Daniel Georgescu. Durata mandatului directorului general provizoriu este de patru luni, cu posibilitatea prelungirii cu aprobarea Consiliului de Administraţie, pentru motive temeinice, fără ca durata mandatului directorului general provizoriu să depăşească şase luni.

Contractul îşi produce efectele de la data de 27 aprilie 2018 până la finalizarea procedurii de selecţie pentru ocuparea postului de director general al societăţii, conform prevederilor OUG nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, modificată şi completată prin Legea nr. 111/2016. De asemenea, s-a aprobat aceeaşi valoare a indemnizaţiei directorului general provizoriu cu cea din contractul de mandat anterior, adică 26.196,50 de lei brut/lună.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/daniel-georgescu-numit-in-functia-de-director-general-provizoriu-al-cn-acn-sa-660920.html

 

Ziua Portului Constanța – Danube Transport Day, un eveniment organizat de C.N. Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța împreună cu Pro Danube International, cu sprijinul europarlamentarilor Claudia Țapardel, Ramona Mănescu și Dan Nica, a avut loc pe 6 iunie 2018.

Tema manifestării a fost „Portul Constanța – hub multimodal pentru dezvoltarea regională și partener strategic al porturilor de pe Dunăre“ și a avut ca obiectiv sensibilizarea reprezentanților instituțiilor europene cu privire la potențialul economic al Dunării și al Portului Constanța, rolul crucial pe care îl joacă acestea în creșterea eficienței sistemului european de transport, prin încurajarea dezvoltării comerțului intercomunitar și a legăturii cu piețele din Asia.

Desfășurată în prezența ministrului Transporturilor, Lucian Șova, Ziua Portului Constanța la Parlamentul European a reunit europarlamentari, factori de decizie din Comisia Europeană, din DG Move, reprezentanți ai operatorilor portuari și ai Pro Danube Internațional. Au mai fost prezenți oficiali din Ministerul Transporturilor, primarul municipiului Constanța, Decebal Făgădău, președintele Constanța Port Business Association, Viorel Panait, directorul general adjunct al DG Move, Maja Bakran Marcich.

A fost evidențiat rolul Portului Constanța și al Dunării pentru economia europeană, alternativele eficiente pe care le oferă transportul pe Dunăre.

Ana Claudia Țapardel a declarat în deschiderea evenimentului că Portul Constanța este, fără îndoială, unul dintre cele mai mai importante centre de distribuție a mărfurilor, poarta de intrare dinspre Orient și, în parteneriat cu Comisia Europeană, putem face din cel mai mare port românesc o poveste europeană de succes.

Europarlamentarul, alături de alți reprezentanți ai României în Parlamentul European, a sprijinit inițiativele Portului Constanța și ale operatorilor portuari legate de îmbunătățirea condițiilor de navigabilitate pe Dunăre și necesitatea dragajului pe sectorul bulgar.

„Inițiativa a avut succes, iar la începutul acestei luni partenerii bulgari au început lucrările de dragaj”, a precizat Ana Claudia Țapardel.

Ministrul Transporturilor, Lucian Șova, a evidențiat importanța majoră a Portului Constanța în creșterea eficienței sistemului european de transport și următorii pași care vor fi făcuți pentru dezvoltarea sectorului românesc al Dunării, un factor important al transportului intermodal.

Nicolae Dan Tivilichi, directorul general al CN APM SA, a evidențiat rolul Portului Constanța ca poartă de est a Europei, punctând importanța Dunării pentru Portul Constanța, precum și efectul pe care îl are fluviul în dezvoltarea economică regională.

„Din cele 60 milioane tone de mărfuri operate anul trecut în Portul Constanța, 13 milioane tone au tranzitat Dunărea. Cantitatea ar putea atinge 20 milioane tone în condiții mai bune de navigabilitate, dacă am folosi la adevăratul potențial această <autostradă pe apă>. În ciuda tuturor blocajelor de pe Dunăre, cauzate în principal de lipsa lucrărilor de dragaj pe sectorul bulgăresc, Portul Constanța rămâne hub intermodal de transport în regiune. Investițiile private din ultimii ani au fost concentrate pe noi spații de depozitare a cerealelor, dar nu numai, iar pentru următorii 5 ani sunt deja anunțate investiții private de peste 200 milioane euro. Acestea se adaugă investițiilor pe care CN Administrația Porturilor Maritime le are în derulare, atât din fonduri europene cât și din fonduri proprii, concentrate în special pe dezvoltarea infrastructurii navale”, a declarat Nicolae Dan Tivilichi.

Viorel Panait, președintele Constanța Port Business Association, a prezentat cele mai noi și importante investiții private, precum și oportunitățile pe care le oferă Portul Constanța, dar și modul în care autoritățile europene ar putea sprijini eforturile companiilor private.

Manfred Seitz, secretar general al Pro Danube International, a evidențiat rolul pe care îl are Portul Constanța ca partener strategic pentru rețeaua de porturi dunărene.
Ideea generală susținută de cei prezenți la Ziua Portului Constanța s-a referit la faptul că Portul Constanța este legătura optimă între Europa și Asia, iar Dunărea trebuie folosită la adevăratul său potențial, cu costuri reduse de transport. Dunărea reprezintă atât un punct de intrare în inima Europei, cât și un punct de referință de-a lungul mai multor axe strategice, iar afectându-i-se navigabilitatea determină consecințe grave asupra întregului sistem de transport european.

Memorandum între Portul Constanța și Portul Anaklia (Georgia)

În cadrul acestui eveniment s-a semnat un Memorandum între porturile Constanța și Anaklia (Georgia). Documentul descrie cadrul în care cele două porturi vor colabora pentru dezvoltarea traficului de mărfuri, prin revitalizarea conexiunilor directe între România și Georgia.

România și Georgia reprezintă o punte între Europa și Asia, prin intermediul Mării Negre, iar explorarea întregului potențial de cooperare între Portul Constanța și porturile georgiene reprezintă una dintre prioritățile CN APM SA Constanța, care a determinat noua strategie de promovare a Portului Constanța.

Noul port Anaklia, un proiect regional de anvergură, va avea o poziționare strategică menită să atragă trafic suplimentar de mărfuri în regiunea Caucazului și a Asiei Centrale, contribuind la restaurarea vechiului Drum al Mătăsii. Având în vedere adâncimile de până la 16 metri de care va dispune, Portul Anaklia va așeza Georgia pe rutele serviciilor directe ale navelor portcontainer.

Ziua Portului Constanța, organizată în premieră la Parlamentul European

 

Dezvoltarea capacitatii feroviare in portul Constanta Sud – Agigea, dublarea liniei de cale ferata Agigea Ecluza – Portul Constanta Sud si sistematizarea punctului de racord Agigea Ecluza se numara printre cele mai importante investitii in Portul Constanta cuprinse in Master Planul General de Transport.

Acestor proiecte li se alatura si altele, la fel de importante, precum modernizarea infrastructurii portuare, realizarea unei dane specializate intr-o zona cu adancimi mari, realizarea terminalului LNG pe digul de sud al portului, realizarea terminalului RO-RO si pentru autoturisme, cresterea capacitatii de navigabilitate pe Dunare pe sectoarele Pristol – Calarasi, Calarasi – Braila si Canalul Dunare – Marea Neagra.

Toate aceste investitii sunt estimate la aproximativ un miliard de euro.
Ponderea economica a portului romanesc de la Marea Neagra a fost subliniata in cadrul evenimentului „Portul Constanta- hub multimodal pentru dezvoltarea regionala si partener strategic al porturilor de pe Dunare“, desfasurat la sediul Parlamentului European, din Bruxelles, la 6 iunie. Evenimentul, organizat in premiera, a urmarit sa evidentieze rolul Portului Constanta si al Dunarii pentru economia europeana.

Discutiile au vizat dezvoltarea unui sistem de transport modern si durabil, avand in vedere ca navigatia pe Dunare reprezinta una din cele mai curate alternative si este cruciala in implementarea obiectivelor care tin de multimodalitate.

In interventia sa in cadrul conferintei, ministrul Transporturilor, Lucian Sova, a vorbit despre dezvoltarea sectorului romanesc al Dunarii. Ministrul a subliniat rolul pe care Romania il poate avea in realizarea unui sistem de transport modern si importanta Portului Constanta in cresterea eficientei sistemului european de transporturi prin incurajarea dezvoltarii comertului intra si extracomunitar.

Nicolae Dan Tivilichi, directorul general al CN APM SA, a evidentiat rolul Portului Constanta ca poarta de est a Europei, punctand importanta Dunarii pentru port, precum si efectul pe care il are fluviul in dezvoltarea economica regionala.

“Din cele 60 milioane tone de mărfuri operate anul trecut în Portul Constanța, 13 milioane tone au tranzitat Dunărea. Cantitatea ar putea atinge 20 milioane tone în condiții mai bune de navigabilitate, dacă am folosi la adevăratul potențial această <autostradă pe apă>. În ciuda tuturor blocajelor de pe Dunăre, cauzate în principal de lipsa lucrărilor de dragaj pe sectorul bulgăresc, Portul Constanța rămâne hub intermodal de transport în regiune. Investițiile private din ultimii ani au fost concentrate pe noi spații de depozitare a cerealelor, dar nu numai, iar pentru următorii 5 ani sunt deja anunțate investiții private de peste 200 milioane euro. Acestea se adaugă investițiilor pe care Administrația Porturilor Maritime le are în derulare, atât din fonduri europene cât și din fonduri proprii, concentrate în special pe dezvoltarea infrastructurii navale”, a declarat Nicolae Dan Tivilichi.

In cadrul evenimentului a fost semnat un protocol de colaborare intre porturile Constanta si Anaklia, din Georgia. Acesta vizeaza dezvoltarea traficului de mafuri, prin revitalizarea conexiunilor directe intre Romania si Georgia. Cele doua state sunt o punte intre Europa si Asia, prin intermediul Marii Negre.

Investitii de un miliard de euro, vizate pentru Portul Constanta

 

La 6 iunie, in cadrul Mecanismului de Interconectare a Europei (CEF) 2021-2027, Comisia Europeana a propus o investite de 30,6 miliarde de euro pentru sustinerea retelei infrastructurii europene de transport. Suma de 11,3 miliarde de euro va fi rezervata Statelor Membre eligibile la fondul de coeziune.

In plus, CEF va sustine si infrastructura de transport cu dubla utilizare civila si militara cu suma de 6,5 miliarde de euro in vederea adaptarii retelei de transport europene la cerintele militare si imbunatatirii mobilitatii militare in UE.

Ca parte a urmatorului budget UE pe termen lung, valoarea totala propusa prin CEF este de 42,3 miliarde de euro, din care o investitie de 8,7 miliarde de euro ar trebui sa sustina sectorul energetic, iar 3 miliarde de euro, segmentul digital. Comparativ cu actualul Cadru Financiar Multianual, acest buget reprezinta o crestere de 47%, „care demonstreaza angajamentul UE fata de o Uniune bine conectata si integrata in care cetatenii si afacerile sa poata beneficia de libera circulatie si piata unica”.

CEF va sustine o mobilitate inteligenta, durabila, cuprinzatoare si sigura si va incuraja decarbonizarea transportului, prioritizand modurile de transport ecologice, precum transportul feroviar, dar si dezvoltarea punctelor de reincarcare pentru combustibili alternativi.

Pentru 2021-2027, Comisia propune consolidarea dimensiunii de mediu a Mecanismului de Coonectare a Europei cu o tinta de 50% din bugetul sau care sa contribuie la obiectivele climatice.

Acest lucru va contribui la consolidarea Uniunii Energetice, la indeplinirea angajamentelor UE conform Acordului de la Paris si la consolidarea pozitiei globale a Europei in lupta improtriva schimbarilor climatice.

„Transportul este un domeniu in care UE aduce beneficii concrete oamenilor sai, iar astazi, propunem un buget fara precedent pentru imbunatatirea mobilitatii pe intregul continent”, a declarat Comisarul pentru Transport Violeta Bulc.

30,6 miliarde de euro propuse in cadrul bugetului CEF-Transport 2027

 

A fost evidențiat rolul Portului Constanța și al Dunării pentru economia europeană, alternativele eficiente pe care le oferă transportul pe Dunăre, miercuri, 6 iunie 2018, la Parlamentul European. Cu o zi în urmă a avut loc, în premieră, Ziua Portului Constanța – Danube Transport Day, un eveniment organizat de C.N. Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța împreună cu Pro Danube International, cu sprijinul europarlamentarilor Claudia Țapardel, Ramona Mănescu și Dan Nica.

Tema manifestării a fost „Portul Constanța – hub multimodal pentru dezvoltarea regională și partener strategic al porturilor de pe Dunăre“ și a avut ca obiectiv sensibilizarea reprezentanților instituțiilor europene cu privire la potențialul economic al Dunării și al Portului Constanța, rolul crucial pe care îl joacă acestea în creșterea eficienței sistemului european de transport, prin încurajarea dezvoltării comerțului intercomunitar și a legăturii cu piețele din Asia.

Desfășurată în prezența ministrului Transporturilor, Lucian Șova, Ziua Portului Constanța la Parlamentul European a reunit europarlamentari, factori de decizie din Comisia Europeană, din DG Move, reprezentanți ai operatorilor portuari și ai Pro Danube Internațional. Au mai fost prezenți oficiali din Ministerul Transporturilor, primarul municipiului Constanța, Decebal Făgădău, președintele Constanța Port Business Association, Viorel Panait, directorul general adjunct al DG Move, Maja Bakran Marcich.

A fost evidențiat rolul Portului Constanța și al Dunării pentru economia europeană, alternativele eficiente pe care le oferă transportul pe Dunăre.

Ana Claudia Țapardel a declarat în deschiderea evenimentului că Portul Constanța este, fără îndoială, unul dintre cele mai mai importante centre de distribuție a mărfurilor, poarta de intrare dinspre Orient și, în parteneriat cu Comisia Europeană, putem face din cel mai mare port românesc o poveste europeană de succes.

Europarlamentarul, alături de alți reprezentanți ai României în Parlamentul European, a sprijinit inițiativele Portului Constanța și ale operatorilor portuari legate de îmbunătățirea condițiilor de navigabilitate pe Dunăre și necesitatea dragajului pe sectorul bulgar. „Inițiativa a avut succes, iar la începutul acestei luni partenerii bulgari au început lucrările de dragaj”, a precizat Ana Claudia Țapardel.

Ministrul Transporturilor, Lucian Șova, a evidențiat importanța majoră a Portului Constanța în creșterea eficienței sistemului european de transport și următorii pași care vor fi făcuți pentru dezvoltarea sectorului românesc al Dunării, un factor important al transportului intermodal.

Nicolae Dan Tivilichi, directorul general al CN APM SA, a evidențiat rolul Portului Constanța ca poartă de est a Europei, punctând importanța Dunării pentru Portul Constanța, precum și efectul pe care îl are fluviul în dezvoltarea economică regională.

“Din cele 60 milioane tone de mărfuri operate anul trecut în Portul Constanța, 13 milioane tone au tranzitat Dunărea. Cantitatea ar putea atinge 20 milioane tone în condiții mai bune de navigabilitate, dacă am folosi la adevăratul potențial această . În ciuda tuturor blocajelor de pe Dunăre, cauzate în principal de lipsa lucrărilor de dragaj pe sectorul bulgăresc, Portul Constanța rămâne hub intermodal de transport în regiune. Investițiile private din ultimii ani au fost concentrate pe noi spații de depozitare a cerealelor, dar nu numai, iar pentru următorii 5 ani sunt deja anunțate investiții private de peste 200 milioane euro. Acestea se adaugă investițiilor pe care CN Administrația Porturilor Maritime le are în derulare, atât din fonduri europene cât și din fonduri proprii, concentrate în special pe dezvoltarea infrastructurii navale”, a declarat Nicolae Dan Tivilichi.ă>

Viorel Panait, președintele Constanța Port Business Association, a prezentat cele mai noi și importante investiții private, precum și oportunitățile pe care le oferă Portul Constanța, dar și modul în care autoritățile europene ar putea sprijini eforturile companiilor private.

Manfred Seitz, secretar general al Pro Danube International, a evidențiat rolul pe care îl are Portul Constanța ca partener strategic pentru rețeaua de porturi dunărene.

Ideea generală susținută de cei prezenți s-a referit la faptul că Portul Constanța este legătura optimă între Europa și Asia, iar Dunărea trebuie folosită la adevăratul său potențial, cu costuri reduse de transport. Dunărea reprezintă atât un punct de intrare în inima Europei, cât și un punct de referință de-a lungul mai multor axe strategice, iar afectându-i-se navigabilitatea determină consecințe grave asupra întregului sistem de transport european.
Colaborare pentru traficul de mărfuri

În cadrul acestui eveniment s-a semnat un Memorandum între porturile Constanța și Anaklia (Georgia). Documentul descrie cadrul în care cele două porturi vor colabora pentru dezvoltarea traficului de mărfuri, prin revitalizarea conexiunilor directe între România și Georgia.

România și Georgia reprezintă o punte între Europa și Asia, prin intermediul Mării Negre, iar explorarea întregului potențial de cooperare între Portul Constanța și porturile georgiene reprezintă una dintre prioritățile CN APM SA Constanța, care a determinat noua strategie de promovare a Portului Constanța.

Noul port Anaklia, un proiect regional de anvergură, va avea o poziționare strategică menită să atragă trafic suplimentar de mărfuri în regiunea Caucazului și a Asiei Centrale, contribuind la restaurarea vechiului Drum al Mătăsii. Având în vedere adâncimile de până la 16 metri de care va dispune, Portul Anaklia va așeza Georgia pe rutele serviciilor directe ale navelor portcontainer.

https://www.replicaonline.ro/memorandum-intre-portul-constanta-si-portul-anaklia-cu-ocazia-zilei-portului-constanta-357772/

 

Ministrul Transporturilor, Lucian Șova, a participat miercuri, 6 iunie a.c., la Conferința la nivel înalt „Portul Constanța- hub multimodal pentru dezvoltarea regională și partener strategic al porturilor de pe Dunăre“, desfășurată la Bruxelles. Evenimentul, organizat în premieră, a urmărit să evidențieze rolul Portului Constanța și al Dunării pentru economia europeană.

Discuțiile au vizat dezvoltarea unui sistem de transport modern și sustenabil, având în vedere că navigația pe Dunăre reprezintă una din cele mai curate alternative și este crucială în implementarea obiectivelor care țin de multimodalitate.

În intervenția sa în cadrul conferinței, ministrul Lucian Șova a vorbit despre dezvoltarea sectorului românesc al Dunării. Ministrul Transporturilor a subliniat rolul important pe care România îl poate avea în realizarea unui sistem de transport modern și importanța Portului Constanța în creșterea eficienței sistemului european de transporturi prin încurajarea dezvoltării comerțului intra și extracomunitar.

În cadrul evenimentului a fost semnat un protocol de colaborare între porturile Constanța și Anaklia, din Georgia. Acesta vizează dezvoltarea traficului de mărfuri, prin revitalizarea conexiunilor directe între România și Georgia. România și Georgia reprezintă o punte între Europa și Asia, prin intermediul Mării Negre.

Investiții de aproximativ un miliard de euro în portul Constanța

Potrivit reprezentanților Ministerului Transporturilor, investițiile în Portul Constanța cuprinse în Master Planul General de Transport al României sunt estimate la aproximativ un miliard de euro, iar cele mai importante vizează: modernizarea infrastructurii portuare, realizarea unei dane specializate într-o zonă cu adâncimi mari; dezvoltarea capacității feroviare în portul Constanța Sud – Agigea; dublarea liniei de cale ferată Agigea Ecluză – Portul Constanța Sud și sistematizarea punctului de racord Agigea Ecluză; realizarea terminalului LNG pe digul de sud al portului; realizarea terminalului RO-RO și pentru autoturisme; creșterea capacității de navigabilitate pe Dunăre pe sectoarele Pristol – Călărași, Călărași – Brăila și Canalul Dunăre – Marea Neagră.

Portul Constanța este gazda celui mai mare terminal de containere din Marea Neagră și este situat strategic la gura Canalului Dunăre-Marea Neagră, dar și pe „Drumul mătăsii”.

Conferința la nivel înalt a fost organizată de Administrația Porturilor Maritime Constanța și ProDanube Internațional, împreună cu europarlamentarul Claudia Țapardel. La eveniment au mai participat reprezentanți ai Parlamentului European și ai Comisiei Europene, precum și reprezentanți ai industriei portuare, ai transportului pe căile navigabile interioare și ai asociațiilor economice.

https://www.replicaonline.ro/portul-constanta-laudat-de-ministrul-lucian-sova-la-bruxelles-357766/

 

România poate avea un rol semnificativ în realizarea unui sistem de transport modern la nivel european iar Portul Constanţa este important pentru creşterea eficienţei sistemului european de transporturi prin încurajarea dezvoltării comerţului intra şi extracomunitar, consideră ministrul Transporturilor, Lucian Şova.

Şeful de la Transporturi a participat, la Burxelles, la Conferinţa la nivel înalt ”Portul Constanţa- hub multimodal pentru dezvoltarea regională şi partener strategic al porturilor de pe Dunăre”, despre rolul Portului Constanţa şi al Dunării pentru economia europeană, se arată într-un comunicat al Ministerului Transporturilor, remis joi AGERPRES.

Discuţiile au vizat dezvoltarea unui sistem de transport modern şi sustenabil, având în vedere că navigaţia pe Dunăre reprezintă una din cele mai curate alternative şi este crucială în implementarea obiectivelor care ţin de multimodalitate. În intervenţia sa în cadrul conferinţei, ministrul Lucian Şova a vorbit despre dezvoltarea sectorului românesc al Dunării.

În cadrul evenimentului a fost semnat un protocol de colaborare între porturile Constanţa şi Anaklia, din Georgia, document care vizează dezvoltarea traficului de mărfuri, prin revitalizarea conexiunilor directe între România şi Georgia. România şi Georgia reprezintă o punte între Europa şi Asia, prin intermediul Mării Negre.

Investiţiile în Portul Constanţa cuprinse în Master Planul General de Transport al României sunt estimate la aproximativ un miliard de euro, iar cele mai importante vizează modernizarea infrastructurii portuare, realizarea unei dane specializate într-o zonă cu adâncimi mari, dezvoltarea capacităţii feroviare în portul Constanţa Sud – Agigea, dublarea liniei de cale ferată Agigea Ecluză – Portul Constanţa Sud şi sistematizarea punctului de racord Agigea Ecluză, realizarea terminalului LNG pe digul de sud al portului, realizarea terminalului RO-RO şi pentru autoturisme, creşterea capacităţii de navigabilitate pe Dunăre pe sectoarele Pristol – Călăraşi, Călăraşi – Brăila şi Canalul Dunăre – Marea Neagră.

Portul Constanţa este gazda celui mai mare terminal de containere din Marea Neagră şi este situat strategic la gura Canalului Dunăre-Marea Neagră, dar şi pe „Drumul mătăsii”.

Conferinţa la nivel înalt a fost organizată de Administraţia Porturilor Maritime Constanţa şi ProDanube Internaţional, împreună cu europarlamentarul Claudia Ţapardel. La eveniment au mai participat reprezentanţi ai Parlamentului European şi ai Comisiei Europene, precum şi reprezentanţi ai industriei portuare, ai transportului pe căile navigabile interioare şi ai asociaţiilor economice.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2018/06/07/ministrul-transporturilor-a-participat-la-bruxelles-la-o-conferinta-despre-rolul-portului-constanta-si-al-dunarii-pentru-economia-europeana–122326

 

Europarlamentarul Claudia Țapardel găzduiește la Parlamentul European Conferința la nivel înalt ‘Port of Constanța – multimodal hub for regional development and strategic partner of Danube ports’

Bruxelles, 7 iunie 2018

Ieri, 6 iunie, a avut loc, la Bruxelles, prima Ediție a Conferinței la nivel înalt ‘Port of Constanța — multimodal hub for regional development and strategic partner of Danube ports’.

La acest eveniment au participat înalți reprezentanți ai Parlamentului European, ai Comisiei Europene, ai autorităților publice locale din țara noastră, dar și stakeholderi europeni din domeniul transporturilor și turismului, pentru a discuta despre potențialul economic al Portului Constanța și despre posibilitatea integrării depline a acestuia pe piața unică europeană.

În deschiderea evenimentului, Claudia Țapardel, membră în Comisia pentru Transport și Turism din Parlamentul European, a declarat:

‘Portul Constanța oferă, fără îndoială, cea mai mare varietate de facilități în ceea ce privește transportul maritim și cred cu tărie faptul că România poate deveni principala poartă maritimă de intrare în Europa a mărfurilor din Asia de Est și Orientul Mijlociu. Hinterlandul portului Constanța poate fi extins către Europa Centrală cu condiția dezvoltării conexiunilor sale cu transportul rutier și feroviar, dar și a îmbunătățirii condițiilor de navigație pe Dunăre.

În acest sens, în calitate de reprezentant al României în Parlamentul European, dar și de membru al Comisiei de Transporturi, am întreprins încă de la începutul mandatului meu numeroase eforturi în vederea realizării acestui deziderat. Totodată, am susținut dintotdeauna aderarea rapidă a României la spațiul Schengen și sunt ferm convinsă că realizarea acestui obiectiv va stimula dezvoltarea Portului Constanța, care are un potențial major de a deveni unul dintre cele mai importante porturi din Uniunea Europeană’, a punctat europarlamentarul Claudia Țapardel.
În cadrul ceremoniei de deschidere, Ministrul Transporturilor, Lucian Șova, a punctat proiectele susținute de către Guvernul României pentru dezvoltarea Portului, precum și strânsa colaborare dintre operatori și administrația locală, și a subliniat faptul că este extrem de important ca autoritățile naționale să pună în valoare capacitatea tehnică a Portului Constanța și să continue să susțină inițiativele care vor contribui la competitivitatea acestuia pe plan global. Totodată, Ministrul Șova a apreciat importanța acestui eveniment și a susținut ideea continuării acestuia și în anii următori.

Mesajul transmis de doamna Comisar European pentru politică regională, Corina Crețu, a reiterat importanța unei mai bune cooperări interguvernamentale cu statele UE și non-UE, care contribuie la dezvoltarea acestei Strategii. Mai mult decât atât, este extrem de important să menținem angajamentul politic al tuturor statelor implicate. Regiunea Dunării are nevoie de implementarea proiectelor noi de îmbunătățire a infrastructurii rutiere, feroviare, navale și multimodale, iar acest lucru nu se poate realiza fără susținerea instituțiilor europene.
La rândul său, Decebal Făgădău, Primarul municipiului Constanța a vorbit despre importanța crucială a unei bune cooperări cu statele vecine în ceea ce privește navigabilitatea Dunării, în special colaborarea dintre România și Bulgaria. Din perspectiva acestuia, soluția oricărei neînțelegeri pe acest subiect poate fi rezolvată doar prin elaborarea unor proiecte comune și accesarea fondurilor structurale pentru realizarea acestora.

Din partea Parlamentului European, eurodeputații Ines Ayala Sender și Gesine Meissner, au subliniat importanța poziției unice a Portului Constanța și relevanța acesteia pentru asigurarea unui nivel bun de interconectivitate multimodală la nivel european. Pentru aceasta este nevoie de o serie de inițiative și proiecte pe termen lung, care vor maximiza potențialul tehnic al acestuia prin extinderea infrastructurii și accesarea fondurilor europene.

Evenimentul de ieri a fost încheiat prin semnarea Memorandului de Înțelegere între Nicolae Dan Tivilichi, directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, și Levan Akhvlediani, CEO al Anaklia Development Consortium. Acesta a pus temelia unui parteneriat și a unei colaborări eficiente între portul Constanța și portul Anaklia din Georgia. Astfel, s-a pus accent pe importanța dezvoltării traficului între portul Constanța și porturile georgiene, prin revitalizarea conexiunilor directe între România și Georgia. Ținând cont de caracteristicile tehnice, poziționare și potențial, porturile Anaklia și Constanța dețin premisele necesare îndeplinirii tuturor condițiilor de a face parte din inițiativa ‘One Belt, One Road’.
În încheierea evenimentului, europarlamentarul Claudia Țapardel a reiterat importanța unei astfel de inițiative și a subliniat faptul că la nivel european se vor face eforturi susținute pentru a sprijini navigabilitatea pe Dunăre și dezvoltarea Portului Constanța:

‘Mă bucur să constat că inițiativa mea s-a bucurat de o largă susținere în cadrul Comisiei TRAN a Parlamentului European. Aceasta este dovada faptului că astăzi s-au discutat subiecte de importanță majoră atât pentru România, cât și pentru Uniunea Europeană. Mesajul cheie pe care am dorit să îl transmit este că pentru realizarea tuturor obiectivelor propuse este important ca România să obțină sprijin financiar susținut din partea Comisiei Europene, precum și expertiză tehnică, fără să se confrunte cu o serie de condiționalități injuste impuse de către executivul european. Țara noastră trebuie să se bucure de același tratament care i se cuvine oricărui stat membru cu drepturi depline’, a conchis eurodeputatul.

https://www1.agerpres.ro/comunicate/2018/06/07/comunicat-de-presa-europarlamentar-claudia-tap

 

România pierde anual 1,5 miliarde de euro pentru că traficul de tranzit al mărfurilor de la Marea Neagră spre Europa l-am pierdut complet şi se face prin toate celelalte porturi estice ale Europei, mai puţin prin România, a declarat joi Sorin Bota, deputat PSD.

România pierde anual 1,5 miliarde de euro pentru că traficul de tranzit al mărfurilor de la Marea Neagră spre Europa l-am pierdut complet şi se face prin toate celelalte porturi estice ale Europei, mai puţin prin România, a declarat joi Sorin Bota, deputat PSD, la conferinţa ”2018 – Moment de răscruce pentru infrastructura din România”.

„Dacă luăm în calcul traficul de tranzit de la Marea Neagră spre Europa l-am pierdut complet. Astăzi se face prin toate celelalte porturi estice ale Europei şi mai puţin prin România, inclusiv, din păcate, traficul pentru importul de mărfuri româneşti. Au ajuns să se importe prin alte porturi europene decât prin portul Constanţa. Dau o cifră. Am făcut un mic studiu. Pierderea anuală din acest trafic şi din faptul că aceste mărfuri nu sunt taxate la intrarea în Uniunea Europeană pe teritoriul României este undeva la 1,5 miliarde de euro pe ansamblul acestui business, de la port, taxe, canale, profituri, agenţi economici. Şi la capăt ce? Transportatorii şi administratorii de infrastructură: tui, taxe de navigaţie, taxe de autostrăzi şi aşa mai departe. Un calcul duce la această sumă anuală”, a spus Sorin Bota.

Potrivit acestuia, avem creştere economică şi a importurilor, dar acest trafic stagnează sau merge în jos. De asemenea, acesta a spus că este nevoie de a restructura anumite instituţii.

„Avem un punct comun cu colegii din opoziţie legat de faptul că astăzi la nivelul CFR şi acolo încă nu s-au făcut restructurări, nici măcar gândite nu sunt la ora asta şi la nivelul CNAIR, CNADNR, AND cum vrem să-i spunem. E clar că acolo dacă lucrurile au mers prost de 10 ani, de 12 ani, de câţi vrem noi, e clar că cu aceeaşi oameni, oricât i-ai recicla şi i-ai muta de pe un post pe altul, nu poţi să faci lucrurile să meargă mai bine”, a afirmat Sorin Bota.

De asemenea, deputatul USR, Cătălin Drulă, a declarat că sunt probleme cu resursa umană, cu aceia care ocupă din partea statului de dezvoltarea infrastructurii.

„Aceşti oameni sunt total nepotriviţi pentru a administra mari proiecte. Proiecte de miliarde de euro. Nu ştiu, nu vor uneori şi nu pot. Tot încercăm să facem infrastructură şi a ajuns un loc comun că ne plângem că nu ne iese, că am încercat orice, dar de fapt încercăm din nou şi din nou aceeaşi reţetă să facem mega-proiecte cu oameni care nu ar putea gestiona nici o reţea de drumuri comunale, probabil”, a spus Cătălin Drulă.

O a doua cauză a situaţiei din infrastructură o reprezintă, potrivit lui Cătălin Drulă, slaba pregătire a proiectelor care sunt lansate la licitaţie, fapt care duce la întârzieri în faza de execuţie, la creşteri de costuri, dar mai ales la blocaje şi rezilieri, iar în final la nerealizarea acestor proiecte.

Asociaţia Română a Antreprenorilor de Construcţii împreună cu Asociaţia Română a Inginerilor Consultanţi organizează joi conferinţa cu tema ”2018 – Moment de răscruce pentru infrastructura din România”.

https://romanialibera.ro/economie/infrastructura-calcaiul-lui-ahile-pierdem-15-miliarde-de-euro-anual-din-lispa-de-investitii-733742

 

07.06.2018

 

Nicolae Dan Tivilichi, directorul general al CN APM SA Constanța, a avut o întâlnire cu Airam Diaz Pastor, președintele MedCruise, ocazie cu care au stabilit o implicare sporită a reprezentanților portului Constanța pentru relansarea turismului de croazieră la scară mare în zona Mării Negre.

CN APM SA Constanța este membru cu drepturi depline al acestei asociații din 2007.

Scopul întâlnirii l-a constituit promovarea portului și orașului Constanța pentru creșterea numărului de nave maritime de pasageri și implicit dezvoltarea sectorului turistic.

Recent, la Valletta, Malta, a avut loc cea de-a 52-a Adunare Generală a asociației MedCruise, ocazie cu care reprezentanții CN APM SA Constanța, au vorbit despre eforturile pe care compania le face pentru revitalizarea transportului cu nave de pasageri în Marea Neagră.

Portul Constanța deține din 2017 directoratul MedCruise pentru zona Mării Negre și propune un plan de măsuri, împreună cu porturile Odessa, Burgas și Varna, astfel încât marile linii de croaziere să revină în Marea Neagră. Se propune adoptarea unor facilități fiscale, promovarea mai intensă pentru infrastructura de turism din România, Bulgaria și Ucraina.

Se are în vedere semnarea unei declarații comune, adresată liniilor de croaziere, prin care se încurajează revenirea acestora în zona Mării Negre începând cu sezonul 2019. Astfel, se evidențiază faptul că nu există evenimente cu impact negativ asupra navelor de pasageri, iar infrastructura portuară de care dispun porturile de la Marea Neagră vine în sprijinul dezvoltării acestui sector de turism. Nu în ultimul rând, se va anunța revenirea unor croaziere pentru care s-au făcut deja rezervări pentru anul 2019.

În cursul anului viitor se va organiza conferința MedCruise a porturilor de la Marea Neagră: Constanța, Odessa, Burgas și Varna, cu scopul dezvoltării până în 2021 a itinerariilor pentru navele de pasageri.Anul viitor marile linii de croaziere vor analiza și testa toate condițiile oferite pentru navele de pasageri în portul Constanța. Pentru anul 2020, compania Azamara Club Cruises a făcut deja rezervări ferme pentru nava Azamara Journey.

În prezent sunt semnale clare că turismul de croazieră se va relua conform așteptărilor, deoarece nave maritime de pasageri cu capacitate mare și-au anunțat prezența în portul Constanța, în sezonul următor de croaziere.

Autoritățile portuare, interesate de dezvoltarea turismului de croazieră

 

Nicolae Dan Tivilichi, directorul general al CN APM SA Constanța, a avut o întâlnire cu Airam Diaz Pastor, președintele MedCruise, ocazie cu care au stabilit o implicare sporită a reprezentanților portului Constanța pentru relansarea turismului de croazieră la scară mare în zona Mării Negre.

CN APM SA Constanța este membru cu drepturi depline al acestei asociații din 2007.

Scopul întâlnirii l-a constituit promovarea portului și orașului Constanța pentru creșterea numărului de nave maritime de pasageri și implicit dezvoltarea sectorului turistic.

Recent, la Valletta, Malta, a avut loc cea de-a 52-a Adunare Generală a asociației MedCruise, ocazie cu care reprezentanții CN APM SA Constanța, au vorbit despre eforturile pe care compania le face pentru revitalizarea transportului cu nave de pasageri în Marea Neagră.

Portul Constanța deține din 2017 directoratul MedCruise pentru zona Mării Negre și propune un plan de măsuri, împreună cu porturile Odessa, Burgas și Varna, astfel încât marile linii de croaziere să revină în Marea Neagră. Se propune adoptarea unor facilități fiscale, promovarea mai intensă pentru infrastructura de turism din România, Bulgaria și Ucraina.

Se are în vedere semnarea unei declarații comune, adresată liniilor de croaziere, prin care se încurajează revenirea acestora în zona Mării Negre începând cu sezonul 2019. Astfel, se evidențiază faptul că nu există evenimente cu impact negativ asupra navelor de pasageri, iar infrastructura portuară de care dispun porturile de la Marea Neagră vine în sprijinul dezvoltării acestui sector de turism. Nu în ultimul rând, se va anunța revenirea unor croaziere pentru care s-au făcut deja rezervări pentru anul 2019.

În cursul anului viitor se va organiza conferința MedCruise a porturilor de la Marea Neagră: Constanța, Odessa, Burgas și Varna, cu scopul dezvoltării până în 2021 a itinerariilor pentru navele de pasageri.

Anul viitor marile linii de croaziere vor analiza și testa toate condițiile oferite pentru navele de pasageri în portul Constanța. Pentru anul 2020, compania Azamara Club Cruises a făcut deja rezervări ferme pentru nava Azamara Journey.

În prezent sunt semnale clare că turismul de croazieră se va relua conform așteptărilor, deoarece nave maritime de pasageri cu capacitate mare și-au anunțat prezența în portul Constanța, în sezonul următor de croaziere.

http://www.atacdeconstanta.com/articole/10239-cn-apm-sa-constan%C8%9Ba:-%E2%80%9Dtraficul-de-pasageri-va-reveni-%C3%AEn-portul-constan%C8%9Ba%E2%80%9D.html

 

Grupul elvețian Ameropa, unul dintre cei mai importanți jucători din agrobusiness-ul local și o companie controlată de omul de afaceri elvețian Andreas Zivy, preia 40% din companiile de agrobusiness românești Promat Comimpex și Agroind Cauaceu.

Promat Comimpex este deținută de Cristian Moldovan și Marcela Moldovan, iar Agroind Cauaceu este deținută de familia Corbuț.

“Suntem entuziasmați să intrăm în acest parteneriat cu două dintre cele mai de succes companii din segmentul de agrobusiness din România. Alianța strategică dintre Ameropa Holding și cele două companii este în beneficiul fermierilor români și marchează un nouă bornă în procesul de dezvoltare a agriculturii din România”, a spus Constantin Vasile, Country Manager al Ameropa Grains.

Tranzacția dintre Ameropa și oamenii de afaceri români se află în proces de aprobare la Consiliul Concurenței.

Nu există informații oficiale privind valoarea acestei tranzacții.

Cele două companii vor continua să fie conduse de Cristian Moldovan (Promat Comimpex) și de către Dan Corbuț (Agroind Cauaceu).

Înțelegerea dintre Ameropa și cele două companii antreprenoriale românești vine la aproximativ un an distanță de momentul în care numele Promat Comimpex și Agroind Cauaceu apăreau pe site-ul companiei de consultanță americane Woodbridge International ca fiind de vânzare.

În anunțul public al Woodbridge de la acel moment apărea și numele companiei Glissando, care nu face parte în prezent din înțelegerea cu Ameropa.

În urmă cu un an, oamenii de afaceri Cristian Moldovan și Dan Corbut au negat public interesul de a-și vinde companiile.

Tranzacția dintre Ameropa și cele două companii românești vine în contextul în care prezența multinațională în segmentul distribuției de îngrășăminte, pesticide și semințe devine una din ce în ce mai pronunțată.

O miză uriașă
Miza tranzacției dintre Ameropa și antreprenorii români este una uriașă în condițiile în care elvețienii își consolidează astfel accesul în vestul României, una dintre cele mai productive regiuni ale agriculturii românești alături de Bărăgan.

Promat Comimpex și Agroind Cauaceu sunt cunoscute în piață ca fiind două companii ce au reușit să își fidelizeze un portofoliu important de fermieri din regiune.

“Ambele companii au dezvoltat o puternică colaborare cu fermierii locali în decursul anilor. Intrarea companiei Ameropa în capitalul acestor companii va dezvolta și mai mult potențialul acestora”, se arată în anunțul făcut de Ameropa.

Punctele de interes comune dintre Ameropa și cele două companii românești sunt reprezentate atât de distribuția agricolă, cât și de colectarea de cereale, semințe și boabe oleaginoase.

Promat Comimpex și Agroind Cauaceu sunt de mulți ani distribuitori ai îngrășămintelor produse de Azomureș, companie parte a grupului Ameropa.

În același timp, cele două companii antreprenoriale românești sunt doi dintre jucătorii activi pe piața comerțului cu cereale, semințe și boabe oleaginoase din vestul României, o regiune cu potențial de competitivitate pe linia exportului către economiile din Uniunea Europeană.
Ameropa și-a manifestat interesul pentru expansiunea în această regiune încă de acum doi ani, atunci când a cumpărat un siloz de 56.000 MT din localitatea Cărpiniș, județul Timiș.

Își completează infrastructura din teritoriu
Odată cu finalizarea acestei tranzacții, grupul Ameropa va deveni acționar în cadrul a două companii ce dețin împreună facilități de depozitare a cerealelor, semințelor și boabelor oleaginoase cu o capacitate totală cumulată de circa 140.000 MT în județele Bihor, Satu Mare și Sălaj.

Agroind Cauaceu deține cinci puncte de preluare a mărfurilor agricole în județul Bihor cu o capacitate cumulată de 82.000 MT, iar Promat Comimpex este proprietara altor opt facilități cu o capacitate cumulată de circa 58.000 MT.

Intrarea Ameropa în acționariatul celor două companii românești indică faptul că elvețienii vor avea acces la silozuri și magazii în teritoriu cu o capacitate ce se apropie de pragul de 1 milion MT.
Ameropa deține în prezent o rețea de silozuri și magazii cu o capacitate cumulată de circa 800.000 MT, în județele Constanța, Tulcea, Brăila, Iași, Ialomița, Călărași, Teleorman, Olt și Timiș.

Aproximativ două treimi din capacitatea totală a acestei rețele de infrastructură de depozitare este concentrată pe teritoriul județului Constanța, fieful grupului elvețian.

Constanța a fost și județul în care Ameropa a intrat pe piață din România în urmă cu unsprezece ani prin achiziția de acțiuni în cadrul depozitarului Comcereal Constanța.

Diversificarea și expansiunea în afara acestui județ a fost unul dintre elementele ce a stat în spatele strategiei de investiții din ultimii ani a comerciantului elvețian.

Succesiv, elvețienii au cumpărat silozuri și magazii în mai multe puncte agricole, astfel că au ajuns să reducă treptat dependența față de infrastructura din Constanța.

Premieră în România: Traderul multinațional devine fermier

Unul dintre elementele surprinzătoare ale acestei tranzacții este expansiunea indirectă a comerciantului Ameropa și în producția agricolă în România.

Ameropa, grup cunoscut local ca exportator de cereale, semințe și boabe oleaginoase, producător și comerciant de îngrășăminte, ajunge să aibă o participație în cadrul unei companii implicate în producția agricolă.

Agroind Cauaceu exploatează în mai multe puncte un total de 4.500 de hectare de teren arabil.

În consecință, Ameropa devine primul comerciant multinațional de materii prime agricole ce este implicat în România și în producție.

Un astfel de model de business nu este o premieră in segmentul comercianților multinaționali de materii prime agricole având în vedere că Glencore a exploatat teren arabil în Ucraina, iar Cargill este implicată în producția de ulei de palmier în Asia.

Piața locală a distribuției de îngrășăminte, pesticide și semințe este evaluată la 2 miliarde de euro annual, iar producția de cereale, semințe și boabe oleaginoase este un business de 6 miliarde de euro la nivel de economie.

Grupul Ameropa este cel mai mare producător de îngrășăminte din România prin combinatul chimic Azomures și unul dintre cei mai mari trei exportatori de cereale, semințe și boabe oleaginoase de pe piața locală.

Ameropa concurează în comerțul local cu alte multinaționale precum ADM, COFCO, Cargill, CHS, Bunge sau Glencore, dar și cu antreprenori români precum Jabar Kanani (Agricover), Mihai Anghel (Cerealcom Dolj) sau Marius Bucur (Brisegroup).

http://www.agrofinanciar.ro/Elvetienii-de-la-Ameropa-preiau-40-din-Promat-Comimpex-si-Agroind-Cauaceu-n590.html

 

06.06.2018

 

Eurodeputații Claudia Țapardel (S&D) și Ramona Mănescu (PPE) organizează miercuri, la sediul Parlamentului European din Bruxelles, conferința de la nivel înalt ”Portul Constanța – hub multimodal pentru dezvoltare regională și partener strategic al porturilor dunărene”, eveniment la care va lua parte și comisarul european politică regională și urbană, Corina Crețu.
Evenimentul va fi transmis LIVE pe CaleaEuropeana.ro de la ora 17:00 (16:00, ora Bruxelles-ului).

Obiectivul acestui eveniment este acela de a ridica nivelul de conștientizare la nivelul reprezentanților instituțiilor europene privind potențialul economic și poziția favorabilă pe care Portul Constanța le deține, având în vedere și conexiunea strategică a acestuia cu coridorul de transport pan-european VII – Dunăre (coridor fluvial) și cu coridorul patru (feroviar).

”Mesajul cheie pe care căutăm să-l transmitem este că Portul Constanța joacă un rol crucial în creșterea eficienței sistemului european de transport, prin încurajarea dezvoltării comerțului intercomunitar și a legăturilor cu părțile terțe”, motivează organizatorii.

La eveniment participă directorul general adjunct al DG Move din partea Comisiei Europene, reprezentanți ai Ministerului Transporturilor din România, directorul Portului Constanța, Nicolae

Dan Tivilichi, președintele Asociației de Business a Portului Constanța, precum și primarul municipiului Constanța, Decebal Făgădău.

Evenimentul cuprinde și semnarea unui memorandum între porturile Constanța și Anaklia, din Georgia.

LIVE VIDEO | Eurodeputații Claudia Țapardel (S&D) și Ramona Mănescu (PPE) organizează la Bruxelles o conferința la nivel înalt privind dezvoltarea Portului Constanța

 

2018 este primul an când în Portul Constanţa nu va intra nicio navă de croazieră maritimă. Conducerea Administraţiei Porturilor Maritime asigură liniile de croazieră că nu există evenimente cu impact negativ asupra navelor de pasageri.

Printre motivele care au determinat marile linii de croazieră maritimă să evite Marea Neagră se numără anexarea Crimeei de către Rusia, instabilitatea din Ucraina, migraţii care folosesc diferite culoare de a ajunge în Europa şi atentatele teroriste din 2016 şi 2017 din Turcia. Pentru a relua traficul de pasageri, Nicolae Dan Tivilichi, directorul general al CN APM SA Constanţa, a avut o întâlnire cu Airam Diaz Pastor, preşedintele MedCruise, ocazie cu care au stabilit o implicare sporită a reprezentanţilor portului Constanţa pentru relansarea turismului de croazieră la scară mare în zona Mării Negre. „Scopul întâlnirii l-a constituit promovarea portului şi oraşului Constanţa pentru creşterea numărului de nave maritime de pasageri şi implicit dezvoltarea sectorului turistic. Se are în vedere semnarea unei declaraţii comune, adresată liniilor de croaziere, prin care se încurajează revenirea acestora în zona Mării Negre începând cu sezonul 2019. Astfel, se evidenţiază faptul că nu există evenimente cu impact negativ asupra navelor de pasageri, iar infrastructura portuară de care dispun porturile de la Marea Neagră vine în sprijinul dezvoltării acestui sector de turism. Nu în ultimul rând, se va anunţa revenirea unor croaziere pentru care s-au făcut deja rezervări pentru anul 2019”, anunţă APM. În cursul anului viitor se va organiza conferinţa MedCruise a porturilor de la Marea Neagră: Constanţa, Odessa, Burgas şi Varna, cu scopul dezvoltării până în 2021 a itinerariilor pentru navele de pasageri. De asemenea, APM SA susţine că anul viitor marile linii de croaziere vor analiza şi testa toate condiţiile oferite pentru navele de pasageri în portul Constanţa. Pentru anul 2020, compania Azamara Club Cruises a făcut deja rezervări ferme pentru nava Azamara Journey. „În prezent sunt semnale clare că turismul de croazieră se va relua conform aşteptărilor, deoarece nave maritime de pasageri cu capacitate mare şi-au anunţat prezenţa în portul Constanţa, în sezonul următor de croaziere”, se mai arată în comunicatul APM SA Constanţa.

http://adevarul.ro/locale/constanta/cand-vor-intra-primele-nave-croaziera-maritima-portul-constanta-oficialii-incurajeaza-revenirea-acestora-marea-neagra-1_5b16527fdf52022f75ca956a/index.html

 

Nicolae Dan Tivilichi, directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, s-a întâlnit cu Airam Diaz Pastor, președintele Asociației MedCruise. Scopul întâlnirii l-a constituit promovarea portului și orașului Constanța pentru creșterea numărului de nave maritime de pasageri și implicit dezvoltarea sectorului turistic. Cu acest prilej s-a stabilit o implicare sporită a reprezentanților portului Constanța în relansarea turismului de croazieră la scară mare, în zona Mării Negre. Trebuie reamintit faptul că CNAPMC este membru cu drepturi depline al acestei asociații din anul 2007.

Recent, la Valletta, Malta, a avut loc cea de-a 52-a adunare generală a Asociației MedCruise, ocazie cu care reprezentanții CNAPMC au vorbit despre eforturile pe care compania le face pentru revitalizarea transportului cu nave de pasageri în Marea Neagră.

Portul Constanța deține, din 2017, directoratul MedCruise pentru zona Mării Negre și propune un plan de măsuri, împreună cu porturile Odessa, Burgas și Varna, astfel încât marile linii de croaziere să revină în Marea Neagră. Se propune adoptarea unor facilități fiscale, promovarea mai intensă pentru infrastructura de turism din România, Bulgaria și Ucraina.

Se are în vedere semnarea unei declarații comune, adresată liniilor de croaziere, prin care se încurajează revenirea acestora în zona Mării Negre începând cu sezonul 2019. Astfel, se evidențiază faptul că nu există evenimente cu impact negativ asupra navelor de pasageri, iar infrastructura portuară de care dispun porturile de la Marea Neagră vine în sprijinul dezvoltării acestui sector de turism. Nu în ultimul rând, se va anunța revenirea unor croaziere pentru care s-au făcut deja rezervări pentru anul 2019.

În cursul anului viitor se va organiza conferința MedCruise a porturilor de la Marea Neagră: Constanța, Odessa, Burgas și Varna, cu scopul dezvoltării până în 2021 a itinerariilor pentru navele de pasageri.

Anul viitor marile linii de croaziere vor analiza și testa toate condițiile oferite pentru navele de pasageri în portul Constanța. Pentru anul 2020, compania Azamara Club Cruises a făcut deja rezervări ferme pentru nava Azamara Journey.

În prezent sunt semnale clare că turismul de croazieră se va relua conform așteptărilor, deoarece nave maritime de pasageri cu capacitate mare și-au anunțat prezența în portul Constanța, în sezonul următor de croaziere.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-cnapmc-se-implica-in-relansarea-turismului-de-croaziera-pe-marea-neagra-350124?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Criza din economia mondială declanșată la finalul anului 2008 a luat sfârșit în 2013, dar cea din shipping-ul internațional este departe de a se fi încheiat. Victimă a tensiunilor și frământărilor din flotele lumii, industria navală a plătit un tribut greu în toți acești ani: sute de șantiere navale mai mari sau mai mici de pe toate continentele și-au închis porțile, iar cele rămase în viață și-au redus activitatea și forța de muncă.

În prezent, din cauza volumului insuficient de comenzi de construcții noi, capacitățile de producție existente sunt subutilizate, iar multe șantiere navale s-au reprofilat pe lucrări de reparații navale.

În cele ce urmează, vă prezentăm, stimați cititori, evoluția de ansamblu, din 2008 și până în prezent, a primelor opt șantiere navale din România: Daewoo – Mangalia Heavy Industries, Șantierul Naval Constanța, Șantierul Naval Damen Galați, Vard Brăila, Vard Tulcea, Șantierul Naval Orșova, Severnav și Shipyard A.T.G. Giurgiu.

Studiul efectuat pe baza datelor de bilanț-financiar contabil publicate de Ministerul de Finanțe arată că industria navală românească a depășit situația de criză, dar este departe de nivelul de performanță atins în 2008. Dacă în acel an, cele opt șantiere navale realizau un venit total de 4,214 miliarde de lei, echivalentul a 1,144 miliarde de euro, în 2017 au obținut doar 3,425 miliarde de lei, respectiv 0,749 miliarde de euro. Altfel spus, în decurs de un deceniu, veniturile celor opt mari șantiere navale au scăzut cu 18,41% în lei și cu 34,47% în euro.

În toată această perioadă, ponderea cea mai mare în structura veniturilor celor opt șantiere navale a deținut-o compania mixtă româno – sud coreeană Daewoo – Mangalia Heavy Industries, cu 44,48%, în 2008, și 43,70%, în 2017.

În anul de creștere economică 2008, doar trei dintre cele opt șantiere navale au făcut profit: Șantierul Naval Constanța, Șantierul Naval Orșova și Shipyard A.T.G. Giurgiu. În 2017, la acestea s-au adăugat Șantierul Naval Damen Galați, Vard Brăila și Severnav.

Pare surprinzător, dar în decurs de un deceniu, rezultatul financiar pe ansamblul celor opt mari șantiere navale a fost negativ, an de an. În 2008 a fost consemnată o pierdere de 574,929 milioane de lei, echivalentul a 156,116 milioane de euro care, iar în 2017, aceasta a scăzut la 228,014 milioane lei, respectiv 49,914 milioane de euro. În această perioadă, deficitul s-a diminuat cu 60,34% în lei și cu 68,03% în euro. Dar trebuie făcută precizarea că ponderea cea mai mare în pierderea totală a deținut-o Daewoo – Mangalia: 74,84%, în 2008, și 69,33%, în 2017.
De altfel, această companie în care statul român deține 49% din capitalul social a produs timp de 13 ani, din 2005 până în 2017, numai pierderi, ajungând în pragul falimentului.

Din 2008 până în 2017, datoriile principalelor opt șantiere navale românești au crescut în lei cu 21,21%, de la 5,163 miliarde de lei la 6,258 de lei, dar exprimate în euro au scăzut cu 2,28%, de la 1,402 miliarde de euro la 1,370 miliarde de euro. Și în cazul datoriilor, Daewoo – Mangalia a avut ponderea cea mai însemnată: 61,40%, în 2008, și 58,36%, în 2017.
În interval de un deceniu, numărul mediu al angajaților direcți din cele opt șantiere navale s-a redus cu 6.905 persoane, respectiv 39,02%, de la 17.695 la 10.790 salariați. Cea mai dramatică diminuare, de 47,42%, respectiv 1.793 angajați, a înregistrat-o Daewoo – Mangalia, forța sa de muncă directă scăzând de la 3.781 la 1.988 de persoane.

Pe parcursul celor zece ani, productivitatea medie anuală a muncii în cele opt șantiere navale (fără a se lua în calcul și subcontractorii) a înregistrat o creștere de 33,31% în lei, de la 238.177 lei pe cap de salariat, în 2008, la 317.512 lei, în 2017. În intervalul de referință, creșterea în euro a acestui indicator a fost de numai 7,47%, de la 64.674 euro pe angajat la 69.506 euro.
Dintre cele opt șantiere navale ce fac obiectul acestui studiu, singurul care nu a reușit să treacă proba de foc a crizei economice este Daewoo – Mangalia Heavy Industries, deși acesta a beneficiat de o serie de avantaje competiționale conferite de statul român, prin contractul de asociere cu sud-coreenii. Pentru acționarul majoritar Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering, compania din Mangalia a ajuns o povară, după ce vreme de un deceniu a fost tratată ca o vacă de muls.

Având, la rândul său, mari probleme cu asigurarea necesarului de comenzi, cu achitarea datoriilor, dar mai ales cu procurorii, Daewoo Shipbuilding face eforturi să scape cât mai repede de Daewoo – Mangalia. De nu și-ar fi băgat coada Guvernul Tudose, Daewoo – Mangalia ar fi fost „măritată” încă din noiembrie 2017 cu olandezii de la Damen Group.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-industria-navala-romaneasca-a-lucrat-in-pierdere-timp-de-un-deceniu-350123?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Nicolae Dan Tivilichi, directorul general al CN APM SA Constanța, a avut o întâlnire cu Airam Diaz Pastor, președintele MedCruise, ocazie cu care au stabilit o implicare sporită a reprezentanților portului Constanța pentru relansarea turismului de croazieră la scară mare în zona Mării Negre. CN APM SA Constanța este membru cu drepturi depline al acestei asociații din 2007.

Scopul întâlnirii l-a constituit promovarea portului și orașului Constanța pentru creșterea numărului de nave maritime de pasageri și implicit dezvoltarea sectorului turistic. Recent, la Valletta, Malta, a avut loc cea de-a 52-a Adunare Generală a asociației MedCruise, ocazie cu care reprezentanții CN APM SA Constanța, au vorbit despre eforturile pe care compania le face pentru revitalizarea transportului cu nave de pasageri în Marea Neagră. Portul Constanța deține din 2017 directoratul MedCruise pentru zona Mării Negre și propune un plan de măsuri, împreună cu porturile Odessa, Burgas și Varna, astfel încât marile linii de croaziere să revină în Marea Neagră. Se propune adoptarea unor facilități fiscale, promovarea mai intensă pentru infrastructura de turism din România, Bulgaria și Ucraina.

Se are în vedere semnarea unei declarații comune, adresată liniilor de croaziere, prin care se încurajează revenirea acestora în zona Mării Negre începând cu sezonul 2019. Astfel, se evidențiază faptul că nu există evenimente cu impact negativ asupra navelor de pasageri, iar infrastructura portuară de care dispun porturile de la Marea Neagră vine în sprijinul dezvoltării acestui sector de turism. Nu în ultimul rând, se va anunța revenirea unor croaziere pentru care s-au făcut deja rezervări pentru anul 2019. În cursul anului viitor se va organiza conferința MedCruise a porturilor de la Marea Neagră: Constanța, Odessa, Burgas și Varna, cu scopul dezvoltării până în 2021 a itinerariilor pentru navele de pasageri. Anul viitor marile linii de croaziere vor analiza și testa toate condițiile oferite pentru navele de pasageri în portul Constanța. Pentru anul 2020, compania Azamara Club Cruises a făcut deja rezervări ferme pentru nava Azamara Journey. În prezent sunt semnale clare că turismul de croazieră se va relua conform așteptărilor, deoarece nave maritime de pasageri cu capacitate mare și-au anunțat prezența în portul Constanța, în sezonul următor de croaziere.

https://www.replicaonline.ro/traficul-de-pasageri-va-reveni-in-portul-constanta-357602/

 

Regiunea Mării Negre este una foarte sensibilă, iar importanţa sa geostrategică a început să genereze „o povară” în ceea ce priveşte găsirea unui echilibru al puterilor în această zonă, potrivit ministrului de Externe, Teodor Meleşcanu.

Domnia sa a declarat ieri, la forumul Atlantic-Black Sea Security: „Regiunea Mării Negre este în mod istoric un punct de intersecţie, un punct în care Vestul întâlneşte Estul şi Nordul întâlneşte Sudul. Această regiune a fost şi este în continuare o zonă de cooperare continuă, care presupune o înţelegere a celor de aici şi este o poartă către Europa Centrală. După ani în care ne-am aflat la marginea Europei, în ultimii zece ani, această regiune şi-a recâştigat vocaţia pe care o avea, devenind următoarea frontieră a modului de gândire european în ceea ce priveşte securitatea energiei, legăturile comerciale şi alte zone politice importante. Cu toate acestea, importanţa geostrategică a acestei regiuni a început să genereze o povară în ceea ce priveşte găsirea unui echilibru al puterilor în regiune”.

În opinia ministrului de Externe, folosirea forţei în Georgia, în 2008, a afectat grav securitatea în regiunea Mării Negre, iar efectele se pot vedea şi în prezent.

Domnia sa a precizat: „Consecinţele anexării ilegale a Crimeei de către Rusia şi militarizarea puternică nu par să dispară, iar toate acestea trebuie luate în considerare. De la Crimeea şi Ucraina de Est s-a observat o acumulare a capacităţilor logistice pentru a susţine infrastructura navală care a permis folosirea tot mai mult a Mării Negre ca o proiecţie a puterii militare în alte regiuni. Conflictele din Georgia şi Republica Moldova, precum şi conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan stârnesc îngrijorări, motive care ar putea sau chiar alimentează acum radicalizarea şi contrabanda. Este vorba despre o creştere a activităţilor infracţionale, care tind să erodeze instituţiile, exploatând viitorul societăţilor şi al economiilor. (…) Mai avem şi o zonă importantă pentru coridoarele de transport al energiei, iar acestea duc la conflicte care generează anumite tensiuni în regiune. Vedem şi un interes clar al chinezilor cu privire la accesul la energie şi astfel avem o imagine clară a acestei regiuni, care este una foarte sensibilă şi nu este uşor să ajungi la stabilitate”.

Potrivit ministrului de Externe, se impun acţiuni comune în regiune, care reprezintă singurul răspuns posibil la situaţia actuală.

„Este nevoie de acţiuni care să descurajeze puternic ceea ce se întâmplă în mod negativ aici şi să existe o cooperare practică cu Rusia, să avem sprijin mai mult de la partenerii europeni, pentru că acesta este necesar datorită realităţii existente”, a spus domnul Meleşcanu, adăugând: „Am înregistrat progrese foarte mari în reducerea ameninţărilor”.

Teodor Meleşcanu a concluzionat: „Nu ne dorim nimic altceva decât să vedem că situaţia securităţii din această zonă este una bună, care creează premisele necesare pentru dezvoltarea unei cooperări regionale, astfel încât să folosim întregul potenţial al regiunii. Ar trebui să ne bazăm pe capacitatea şi voinţa politică a celor din această zonă, care să apere interesele economice şi sociale printr-o interacţiune constructivă cu parteneri mai mari”.

La acelaşi eveniment, preşedintele Institutului Aspen România, Mircea Geoană, a afirmat: „În România, ne dorim foarte mult să avem coeziune şi rezistenţă, dar şi o eficienţă a aliaţilor noştri NATO, pentru că o ţară ca România şi multe ţări din spaţiul euroatlantic consideră că este foarte îngrijorător când văd că există un risc de creştere a fragilităţii în ceea ce se întâmplă. Vedem că politica în Europa şi în America de Nord se erodează, nu într-o notă foarte gravă, dar într-un mod care ne îngrijorează. Coeziunea, care este piatra de încercare a alianţei noastre, presupune încredere reciprocă. Vedem că această încredere poate fi afectată de ceea ce se întâmplă la nivel global şi de schimbările de putere, inclusiv de schimbările la nivelul puterilor economice din lume. Tocmai de aceea vrem să păstrăm legăturile transatlantice, dar analizăm şi regiunea Mării Negre şi vrem ca noi să ne păstrăm angajamentul faţă de relaţiile noastre transatlantice”.
Mircea Geoană a precizat că, potrivit unui studiu al SRI, există un indice al fragilităţii în regiunea Mării Negre, unde „suntem faţă în faţă nu doar cu ameninţări tradiţionale, dar şi cu diverse grade de ameninţări sau provocări în societate”.

http://www.bursa.ro/teodor-melescanu-ministrul-de-externe-importanta-geostrategica-a-marii-negre-a-inceput-sa-generez…&s=companii_afaceri&articol=347776.html

 

05.06.2018

 

Ziarul Financiar continuă seria de conferinţe „România 100 ani de business. Cum trecem de la idee la business. 100 de idei să creştem“ şi organizează al doilea eveniment la Constanţa, pe 7 iunie.

Prima oprire a turneului „România 100 ani de business“, organizat cu sprijinul Băncii Transilvania şi al companiei de consultanţă EY, a avut loc la Braşov şi a reunit aproape 200 de antreprenori, manageri, bancheri şi consultanţi. Prin acest proiect, Ziarul Financiar şi Banca Transilvania aduc la aceeaşi masă antreprenorii României pentru a găsi soluţii şi idei comune care pot constitui o platformă de business la nivel naţional.

În ediţia de astăzi, ZF analizează nivelul exporturilor judeţului pe teritoriul căruia se află cel mai mare port maritim al ţării – Constanţa.

Judeţul Constanţa se află pe locul zece ca valoare a exporturilor, într-un top condus de municipiul Bucureşti, judeţul Timiş şi judeţul Argeş. În schimb, ca valoare a importurilor, Constanţa se află pe locul şapte.

Exporturile companiilor din Constanţa au ajuns anul trecut la aproape 2 miliarde de euro, având o creştere de puţin peste 1% faţă de anul precedent, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Avansul a fost cu mult mai redus faţă de cel al importurilor, care au ajuns la 2,68 mld. euro, plus 18%. Iar această evoluţie ţine la un nivel ridicat deficitul comercial al judeţului, acesta fiind cel mai mare din ultimii ani.

http://www.zf.ro/eveniment/seria-de-conferinte-zf-romania-100-de-ani-de-business-continua-la-constanta-portul-exportatorilor-17242265

 

Ziarul Financiar va organiza pe 7 iunie la Constanţa a doua ediţie a seriei de evenimente „România 100 de ani de business“.

Exporturile companiilor din Constanţa au ajuns anul trecut la aproape 2 miliarde de euro, având o creştere de puţin peste 1% faţă de anul precedent, arată calculele ZF făcute pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Avansul a fost cu mult mai redus faţă de cel al importurilor, care se îndreaptă cu paşi repezi de pragul de 3 miliarde de euro.

Astfel, importurile companiilor din judeţul Constanţa s-au majorat anul trecut cu 18%, până la 2,68 de miliarde de euro. Iar această evoluţie ţine la un nivel ridicat deficitul comercial al judeţului, acesta fiind cel mai mare din ultimii ani.

Judeţul Constanţa se află pe locul zece ca valoare a exporturilor într-un top condus de municipiul Bucureşti, Timiş şi Argeş. În schimb, ca valoare a importurilor, Constanţa se află pe locul şapte. Ziarul Financiar a început o serie de articole despre businessurile din cele mai importante judeţe, businessuri pe care le va analiza şi în cadrul seriei de conferinţe „România 100 de ani de business“.

Evenimentele „România 100 de ani de business. Cum trecem de la idee la business. 100 de idei să creştem“ sunt organizate cu sprijinul Băncii Transilvania şi companiei de consultanţă EY. Prima oprire a turneului a fost la Braşov, iar a doua urmează să aibă loc la Constanţa pe 7 iunie. Seria de conferinţe va continua în acest an în cele mai importante oraşe din ţară.

În cadrul conferinţelor, Ziarul Financiar şi clasa de business a României vor dezbate ce este nevoie pentru ca România de mâine să fie mai bună decât România de azi, ce idei şi soluţii există pentru ca economia şi societatea românească să aibă un viitor prosper. Prin acest proiect, Ziarul Financiar şi Banca Transilvania aduc la aceeaşi masă antreprenorii României pentru a găsi soluţii şi idei comune care pot constitui o platformă de business la nivel naţional.În ediţia de astăzi, Ziarul Financiar încearcă să aducă în faţă cei mai puternici exportatori şi importatori din judeţul Constanţa Astfel, cel mai mare exportator din judeţul Constanţa a fost anul trecut Rompetrol Rafinare, care deţine Rafinăria Petromidia, singura cu acces direct la malul mării. Poziţia secundă este ocupată de şantierul naval Daewoo-Mangalia Heavy Industries, cel mai mare constructor de nave din România.

De altfel, aceste două companii sunt printre puţinele companii care au ca activitate principală producţia dintr-un top unde majoritatea jucătorilor fac comerţ. De altfel, podiumul celor mai mari exportatori este completat de Ameropa Grain, unul dintre cei mai mari traderi de cereale de pe plan local.

Dacă topul celor mai mari exportatori este format în cea mai mare parte de jucători străini, clasamentul importatorilor este împărţit în mod egal între companii româneşti şi companii cu acţionariat străin. Rompetrol Rafinare şi Daewoo-Mangalia Heavy Industries sunt şi cei mai mari importatori, situaţie întâlnită şi la nivel naţional unde peste jumătate din exportatori sunt şi importatori.

http://www.zf.ro/zf-romania-100-de-ani-de-business/romania-100-de-ani-de-business-100-de-idei-sa-crestem-mai-departe-topul-exportatorilor-si-importatorilor-din-judetul-constanta-forta-redusa-a-industriei-tine-regiunea-pe-deficit-comercial-17242238

 

Maqta Gateway LLC, o filială deținută în totalitate de Porturile din Abu Dhabi, a devenit prima entitate din Abu Dhabi care își desfășoară propriile sale soluții de tip blockchain, anunță Construction Business News.

Maqta Gateway a dezvoltat și lansat Silsal – o tehnologie bazată pe blockchain, care urmărește îmbunătățirea eficienței în industria de transport și logistică. Potrivit Științelor în domeniul Construcțiilor, Silsal va fi inițial disponibilă pentru transportatorii de mărfuri și clienții lor, noul sistem fiind lansat pentru “restul comunității comerciale ca instrument complementar mPCS-ului existent” (Maqta’s Community Community System). “

Folosind un blockchain intern, Porturile din Abu Dhabi speră să reducă numărul documentelor, să faciliteze actualizările de stare în timp real și să accelereze schimbul de informații.
Silsal a fost dezvoltat intern în laboratorul Digital Innovation Lab al Maqta Gateway și a fost testat pe teren cu clienții strategici ai porturilor din Abu Dhabi, conform rapoartelor Business News. CEO al Gateway-ului Maqta Dr. Noura Al Dhaheri a comentat: “Blockchain-ul este un pas cheie în digitalizarea comerțului”.

Pe lângă blockchein, Maqta Gateway și-a creat propriul sistem de identitate digitală, care poate cripta toate tipurile de documente de transport. “Acest lucru”, spune dr. Noura Al Dhaheri, “va elimina necesitatea accesului prin parole, care pot fi adesea un risc de securitate”.

Industria logistică și de transport maritim este în continuare foarte interesată în dezvoltarea soluțiilor de tip blockchain, estimând că tehnologia ar putea economisi 20% din costurile totale ale transportului fizic în întreaga lume, iar CEO-ul FedEx îl numește “următoarea frontieră” pentru lanțurile globale de aprovizionare.

http://www.mondonews.ro/porturile-din-abu-dhabi-lanseaza-prima-solutie-de-tip-blockchain-pentru-logistica/

 

04.06.2018

 

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMC) asigură serviciul de pilotaj nave maritime în porturile Constanţa, Midia şi Mangalia, prin intermediul unor operatori economici specializaţi şi autorizaţi, în baza unor contracte încheiate între companie şi aceşti operatori. Conform datelor oficiale, acest serviciu este realizat „în conformitate cu O.G. nr 22/1999, republicată, privind administrarea porturilor şi serviciile în porturi, şi O.M.T.I. nr. 1008/2012, privind stabilirea modului de derulare a serviciului de pilotaj al navelor maritime“.

Potrivit site-ului oficial, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa are perfectate următoarele contracte de pilotaj nave maritime, valabile până la data de 8 aprilie 2020: „Contractul nr. CNAPM-07725-PTJ-01/07.04.2015 cu SC Black Waters SA, contractul nr. CNAPM-02693-PTJ-01/01.08.2017 cu SC Black Sea Pilots SRL, contractul nr. CNAPM-06419-PTJ-01/01.08.2017 cu SC Maritime Pilot SRL şi contractul nr. CNAPM-06967-PTJ-01/10.05.2018 cu Intermodal Transports SRL – numai pentru portul Constanţa (în aşteptare cu documente suport)“.

Black Waters SA
Potrivit Registrului Comerţului, consultat pe 3 iulie, firma Black Waters SA a fost înfiinţată în anul 2014 şi are sediul social în municipiul Constanţa. Capitalul social subscris, de 90.000 de lei, integral vărsat, este compus din 100 de acţiuni la purtător. Valoarea unei acţiuni este de 900 de lei. Acţionari persoane fizice sunt: Anca-Paulina Stamate, cu două acţiuni, 2% din capitalul social, George Sburlan, cu 98 de acţiuni, 98% din capitalul social. Cel din urmă este şi administratorul firmei, care desfăşoară activităţi de servicii anexe transportului pe apă. În anul 2016, firma cu 50 de angajaţi a înregistrat o cifră de afaceri de 8.380.850 de lei şi un profit de 1.252.459 de lei.

Black Sea Pilots
Potrivit Registrului Comerţului, consultat pe 3 iulie, Black Sea Pilots are sediul social în municipiul Constanţa, în dana 0 a portului Constanţa. Lista asociaţilor este deschisă de SC Black Sea Services (reprezentată prin Gabriel Ciocan), Lucian Lupescu, George Dan Olteanu, Ion Nedelcu, Ion Burada, Sorin Sotir Culeţu, Marius Constantin Nichiforescu, Ioan Stelian Paul, Adrian Dumitriu, Mihai Ciote, Ion Bică şi Radu Horea Dan.

În anul fiscal 2015, societatea cu 44 de angajaţi a declarat o cifră de afaceri de 8.403.271 de lei şi un profit net de 1.164.809 de lei. De asemenea, în 2016, cu 45 de salariaţi, cifra de afaceri a fost de 8.410.424 de lei, iar profitul net a însumat 1.172.167 de lei. În 2017, cu 42 de angajaţi, cifra de afaceri a fost de 8.175.547 de lei, iar profitul net a fost net de 1.052.846 de lei.

Maritime Pilot
Potrivit Registrului Comerţului, consultat pe 3 iulie, SC Maritime Pilot SRL are sediul social în incinta portului Constanţa. Maritime Pilot are ca asociat unic Asociaţia Piloţilor Maritimi din România Euxin Pilot Constanţa.

În anul fiscal 2015, societatea cu 48 de angajaţi a declarat o cifră de afaceri de 8.235.955 de lei şi un profit net de 837.602 lei. În 2016, cu 47 de angajaţi, firma a avut o cifră de afaceri de 7.836.878 de lei şi un profit de 467.968 de lei. În 2017, cu 46 de salariaţi, Maritime Pilot SRL a declarat o cifră de afaceri de 7.437.068 de lei şi un profit de 54.529 de lei.
Intermodal Transports

Potrivit Registrului Comerţului consultat pe 3 iulie, Intermodal Transports SRL are sediul social în Portul Constanţa. Asociaţi sunt: Mihai Miron Vasilescu, din Tulcea, cu o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 50%, şi Sorina Kafali, din Ialomiţa, cu o cota de participare la beneficii şi pierderi 50%. În anul fiscal 2015, societatea cu 10 angajaţi a declarat o cifră de afaceri de 630.545 de lei şi un profit de 329.341 de lei. În 2016, cu 12 salariaţi, Intermodal Transports a avut o cifră de afaceri de 378.854 de lei şi o un profit de 94.722 de lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/eveniment/oameni-apa-si-bani-cine-asigura-serviciul-de-pilotaj-in-porturile-constanta-midia-si-mangalia-documente-660582.html

 

Nava a fost realizată la şantierul naval Vard Brăila, iar după lansarea la apă urmează montarea unor echipamente şi o serie de finisaje. Feribotul are o lungime de 134 metri şi o lăţime de 20,7 metri. Poate transporta maximum 550 de oameni (pasageri şi echipaj) şi până la 180 de autoturisme

Primul feribot electric construit vreodată în România a fost lansat la apă la şantierul naval Vard Brăila şi până la sfârşitul lunii iunie (după ce vor fi terminate o serie de lucrări la suprastructură) va pleca spre Norvegia, ţara în care va fi operaţional. Feribotul este realizat la Brăila doar în proporţie de 85% – corp navă, motorizare, echipamentul hidraulic de „stocare” a maşinilor, echipamentele primare – urmând ca restul echipamentelor (cele sofisticate, de navigaţie şi comandă) să fie montate în şantierul Vard din Brevik (Norvegia). Interesant este că beneficiarul contractului ( a cărui valoare nu a fost făcută publică) este firma privată norvegiană „Torghatten Nord AS”, însă feribotul va fi concesionat şi operat de Ministerul Transporturilor din Norvegia, care urmează să asigure curse prin complicatele fiorduri ale ţării nordice. După câte au explicat oficialii norvegieni, demersul public are ca scop încurajarea transportului naval nepoluant, dar şi dezvoltarea turismului. Parte a planului norvegian de reducere a poluării Nava este echipată cu propulsie electrică, în sensul că va folosi curentul stocat într-un set de baterii care pot fi încărcate de la o staţie fixă din zona de operare. De asemenea, ea are şi capacitatea de a produce în caz de nevoie electricitate, cu ajutorul unor generatoare Diesel (pe motorină sau gaz lichefiat) montate la bord. Modalitatea de propulsie neconvenţională impune ca feribotul să acţioneze pe o rută ce nu depăşeşte, ca timp de execuţie, 55 de minute (asta fără a porni generatoarele Diesel de la bord). De asemenea, trebuie menţionat că nava poate merge la fel de bine şi înainte şi în marşarier, având două motoare şi două elice, la prova şi la pupa.

Feribotul poate transporta maximum 550 persoane (pasageri şi echipaj) şi 180 de maşini standard. Într-o altă variantă de încărcare, pe punţi pot fi urcate18 TIR-uri, caz în care ar mai avea loc încă alte 50 de automobile. Ceremonia de botez va avea loc în Norvegia, iar nava va primi numele „Flatoy” (ceea ce înseamnă „insula plată”, în limba norvegiană). Norvegia oferă în acest moment 120 de rute de feribot care facilitează trecerea a 20 de milioane de maşini anual în zonele fiordurilor într-un relief considerat mult prea complicate tehnic şi financiar pentru construcţia de poduri. Pe lângă construcţia efectivă de feriboturi noi alimentate complet electric, operatorii vizează conversia a 84 de platforme existente de la diesel la electric în cazul celor 70% dintre navele de acest tip care operează pe distanţe scurte. Conform calculelor oferite de guvernul norvegian, conversiile vor duce la reducerea emisiilor de oxizi de azot cu 8.000 de tone pe an şi la scăderea emisiilor de dioxid de carbon cu 300.000 de tone pe an, echivalentul emisiilor anuale ale 150.000 de maşini. A cincea lansare la apă în trei luni Lansarea la apă a corpului armat de feribot tip MM 125 FD LNG (cu o lungime de 134 metri, o lăţime de 20,7 metri şi o înălţime până la puntea de ambarcare a maşinilor de 7,15 metri) a avut loc, într-o ceremonie restrânsă, vineri, 25 mai. Lucrările la navă vor mai continua însă circa două săptămâni, astfel încât aceasta să fie capabilă să parcurgă în siguranţă drumul până la Brevik (chiar dacă va fi remorcată, ea trebuie să aibă manevrabilitate şi stabilitate). Şantierul naval de la Brăila este la a cincea lansare la apă din ultimele trei luni, după ce au primit botezul Dunării, în aprilie şi mai, cargourile fluviale „Topaz Neva” şi „Topaz Lena” (nave de câte 123 de metri lungime, făcute după acelaşi proiect), un transportor de module preansamblate şi navă de tip „live fish carrier”. Grupul naval „Vard” are sediul central în Norvegia şi operează mai multe şantiere navale în Norvegia, România (la Brăila şi Tulcea), Brazilia şi Vietnam. Pachetul de control de acţiuni ale companiei mamă (79,69%) este deţinut de grupul italian „Fincantieri”, unul dintre cei mai mari constructori de nave din lume.

http://adevarul.ro/locale/braila/cum-arata-flatoy-feribot-electric-construit-romania-fost-facut-braila-naviga-norvegia-1_5b139464df52022f75b935a9/index.html

 

Capacitatea rezervată la Tuzla, locul în care vor intra în ţară gazele scoase de ExxonMobil şi Petrom, dacă vor fi extrase, este de 121 de miliarde de metri cubi, în condiţiile în care, din ce s-a spus până acum, rezervele Neptun Deep ar fi de 84 de miliarde. E mai mult gaz în mare sau petroliştii au rezervat cât să aibă Transgaz bani din taxele pe care le vor plăti ca să realizeze conducta Tuzla-Podişor, fără de care extracţia gazelor e imposibilă?

Cererile angajante primite de Transgaz pentru rezervarea de capacitate a conductei prin care gazele din Marea Neagră ajung pe uscat, în punctul de măsurare Tuzla, se ridică la 1,278 miliarde MWh de gaze, pentru perioada 2021-2036. Convertit în metri cubi, această cantitate de energie înseamnă un volum de circa 121 de miliarde de metri cubi, capacitate totală pentru care s-au primit solicitări angajante de rezervare.

Momentan, din ce se cunoaşte, în viitorul punct de la Tuzla au urma să intre în ţară doar gazele din zăcământul Neptun Deep, cel care este explorat de ExxonMobil şi Petrom, Exxon fiind operatorul. Din datele anunţate până acum de cele două companii, rezervele potenţiale de gaze din blocul Neptun Deep sunt cuprinse între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi, estimare publicată acum câţiva ani şi care nu a fost modificată.

Însă, cum capacitatea rezervată este mai mare, s-ar putea trage concluzia că rezervele de gaze din acest bloc ar fi de cel puţin 121 de miliarde de metri cubi, deci cu 50% mai mari decât limita de sus a estimărilor iniţiale. Cel puţin pentru că această rezervare de capacitate este pentru 16 ani, deocamdată, existând posibilitatea ca zăcământul să producă mai mult timp.
Nu este însă o certitudine, existând şi posibilitatea ca firmele care au rezervat capacitatea (cel mai probabil Exxon şi Petrom) să fi depus oferte de rezervare pentru aceste volume, care pot fi mai mari decât ce vor putea extrage în realitate, tocmai pentru ca Transgaz să poată finanţa proiectul aşa cum a fost conceput tehnic şi economic, după cum ne-au spus surse apropiate situaţiei.
Atât Exxon cât şi Petrom au nevoie ca Transgaz să construiască conducta Tuzla-Podişor, pentru că, fără ea, companiile nu ar avea pe unde să transporte gazele care ar urma să fie extrase din Marea Neagră.

Transgaz a informat că a finalizat cu succes licitaţia pentru rezervarea de capacitate, timp de 16 ani, în viitorul punct de măsurare de la Tuzla, ceea ce ar aduce companiei de stat 3 miliarde de lei în conturi, în perioada 2021-2036, din taxele pe care companiile care au rezervat capacitatea trebuie să le plătească pentru utilizarea viitoarei conducte. Având această garanţie, Transgaz poate finanţa proiectul.

Totuşi, potrivit surselor noastre, până la finalul acestui an, companiile se pot retrage din acordul cu Transgaz, plătind daune mici, dacă proiectul de extracţie a gazelor din Marea Neagră nu se va dovedi fezabil, fie prentru că este împiedicat de autorităţi, fie pentru că petroliştii, care au investit deja 1,5 miliarde de euro în explorare, vor considera că nu este fezabil comercial.
Potrivit unei declaraţii mai vechi ale oficialilor români, rezervele de gaze din Marea Neagră se ridică la 200 de miliarde de metri cubi în perimetrele unde au fost efectuate foraje, ceea ce ar însemna ca producţia totală a ţării să se dubleze timp de 20 de ani,

‘Când vor funcţiona la maximum, vor fi 9-10 miliarde de metri cubi de gaze pe an care vor veni din Marea Neagră, timp de 20 de ani, care vor aduce statului român redevenţe de 2,8 miliarde de euro în 20 de ani. (…) Există circa 200 de miliarde de metri cubi rezerve în Marea Neagră doar pe ceea ce s-a săpat, adică perimetrele deţinute de Lukoil, ExxonMobil şi OMV Petrom, respectiv Black Sea Oil and Gas’, a spus Sorin Gal, director general în cadrul Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM), la începutul acestui an.

Astfel că, în 2025, România va produce în total aproximativ 20 de miliarde de metri cubi de gaze, dacă vor fi dezvoltate toate proiectele din Marea Neagră. În prezent, în România se extrag circa 11 miliarde de metri cubi de gaze pe an, iar consumul naţional este tot în jurul acestei valori

http://www.economica.net/e-mai-mult-gaz-in-marea-neagra-capacitatea-rezervata-pe-conducta-de-la-malul-marii-e-cu-50prc-mai-mare-decat-rezervele-declarate-in-blocul-neptun_154440.html

 

  • Economie

04.06.2018

 

Ungaria a obţinut bani europeni pentru finalizarea ultimului tronson al autostrazii care ajunge la graniţa României, la Borş. Anunţul a fost făcut de comisarul european Corina Creţu, iar presa maghiară scrie că finanţarea este de 265 de milioane de euro.

Drumul ar trebui să continue, în ţara noastră, cu Autostrada Transilvania, ale cărei lucrări au început în 2003 şi pentru care încă nu există vreun termen de finalizare a întregului traseu. Şantierul pentru tronsonul Suplacu de Barcău – Borş este închis de mai mult de un an şi jumătate, după ce contractul a fost reziliat. Din cei 600 de kilometri, cât ar trebui să aibă A3, între Borş şi Bucureşti, mai puţin de 100 sunt deschişi circulaţiei.

https://www.digi24.ro/stiri/economie/transporturi/ungaria-face-autostrada-pana-in-romania-cu-bani-de-la-ue-939503

 

România, codaşa Europei la absorbţia fondurilor UE, ar putea primi cu un uşor 8% (2 mld. euro) mai multe fonduri structurale în exerciţiul financiar 2021 – 2027 decât în exerciţiul financiar 2014 – 2020. În actualul exerciţiu financiar, România are la dispoziţie 25 de miliarde de euro fonduri structurale şi de coeziune şi încă alte 15 miliarde fonduri pentru dezvoltarea rurală şi plăţile directe în agricultură.

Un proiect de buget pentru exerciţiul financiar 2021 – 2027, publicat marţi de Comisia Europeană, arată că, în interiorul bugetului UE, se vor produce mutări de fonduri de la o ţară la alta, de aproximativ 30 de miliarde de euro.

„Acest proiect va stârni foarte multe nemulţumiri. Şi nici pe noi nu ne încurajează. Pentru că România primeşte ceva în plus, dar intervin noi condiţionalităţi, creşte procentul de cofinanţare a proiectelor, se revine la N plus 2 (doi ani în care mai poţi cheltui fondurile, după ce expiră exerciţiul financiar în loc de N plus 3 azi – n.red.). Va crea multă tensiune”, spune, sub protecţia anonimatului, un fost ministru care s-a ocupat de fonduri. Mai mulţi oficiali au refuzat să comenteze pe motiv că România va prelua la 1 ianuarie preşedinţia UE şi nu este cazul să facă ea scandal acum.

În schimb, Jerzy Kwiecinski, ministrul polonez al dezvoltării, a acuzat, potrivit Financial Times, că reducerile ar fi „total incorecte”.
Cele mai grele pierderi le suferă Polonia, cu un minus al fondurilor de coeziune de 23% (19,5 mld. euro) în exerciţiul financiar viitor, în comparaţie cu cel prezent. Dar Polonia rămâne, în continuare, cel mai mare beneficiar de fonduri structurale, România fiind pe locul al patrulea într-un astfel de clasament.

Ungaria pierde 24% din fonduri (5,7 mld. euro), Cehia 24% (5,6 mld. euro), Germania 20% (4 mld. euro), sau Slovacia 20% (3,3 mld. euro).

Singurele ţări din est care scapă de tăieri sunt Bulgaria şi România, pentru că sunt ţările cele mai sărace din UE.

România, Bulgaria şi Grecia primesc un plus de 8% (2 mld. euro România, 0,7 mld. euro Bulgaria şi 1,4 mld. euro, Grecia), Italia primeşte în plus 6% (2,3 mld. euro) iar Spania 5% (3 miliarde de euro).

Datele Comisiei confirmă informaţiile publicate de Financial Times, care intrase în posesia proiectului de buget înainte ca el să fie făcut public. Corespondentul FT la Bruxelles, Mehreen Khan, face o amplă analiză a bugetului şi observă, între altele, că noua filosofie este să se ia de la ţările din est şi să se dea în plus Greciei, Italiei şi Spaniei, ţări care suferă încă de pe urma crizei şi se confruntă cu un şomaj ridicat şi cu probleme financiare mai mari decât ale ţărilor din est.

România, care este codaşă la absorbţia de fonduri, a scăpat de tăieri. A scăpat deocamdată, pentru că acest proiect este unul al Comisiei Europene, iar el va trebui să fie aprobat de şefii de stat şi de guvern din UE, iar aici lupta va fi fără mănuşi.

„A scăpat cu tăieri pentru că a rămas o ţară săracă, în vreme ce restul ţărilor din est s-au ridicat mult cu banii UE. În plus, au intervenit şi alţi actori în alocare fondurilor decât demografia, care nu mai contează decât într-o proporţie de 80%. Nu este o răzbunare împotriva Poloniei şi, oricum, decizia se ia în Consiliu cu unanimitate. În plus, lucrurile nu se opresc aici, pentru că vorbim deocamdată de fondurile de coeziune. Urmează fondurile pentru dezvoltare rurală şi altele”, a spus mai ministrul citat, sub protecţia anonimatului.

România a pierdut în exerciţiul financiar 2007 – 2013 1,6 miliarde de euro – 8% din cele 20 de miliarde de euro alocate, pentru că nu a putut cheltui banii. În exerciţiul financiar curent România beneficiază de fonduri structurale şi de coeziune de 25 de miliarde de euro. Din aceşti bani însă, după patru ani şi jumătate de la debutul exerciţiului financiar, România a luat de la UE 2,7 miliarde de euro din fondurile structurale şi de coeziune, ceea ce reprezintă doar 10% din suma alocată.

Bugetul fondurilor de coeziune este, în exerciţiul financiar viitor al UE, de 330 mld. euro. Brexitul – care înseamnă o pierdere anuală la buget de 13 mld. euro – şi alte griji ale Uniunii precum migraţia i-au determinat pe responsabilii europeni să decidă o reducere a bugetului viitor cu 10%.

România este al patrulea beneficiar de fonduri structurale în exerciţiul financiar 2021 – 2027, după Polonia, Italia şi Spania. Este explicabil însă pentru că aceste fonduri se acordă pentru apropierea nivelului de trai al ţărilor sărace de nivelul celor bogate. De aceea ţările sărace se află în fruntea clasamentului, adică în ordine inversă faţă de nivelul de dezvoltare al ţărilor membre ale UE.

http://www.zfcorporate.ro/banci-asigurari/romania-si-bulgaria-singurele-tari-din-estul-europei-care-nu-pierd-bani-in-exercitiul-financiar-al-ue-2021-2027-17236900

 

În anul centenarului, mai bine de 10% din drumurile României sunt de pământ ♦ În cel mai bun scenariu, România va avea anul acesta 800 de kilometri de autostradă, în contextul în care lungimea promisiunilor din ultimii 25 de ani este de peste 10.000 de kilometri.

Ritmul în care se desfăşoară principalele lucrări de infrastructură este una dintre principalele vulnerabilăţi economice ale ţării şi un motiv de nemulţumire general, pornind de la antreprenori şi până la multinaţionalele cu uniţăţi de producţie în România.

Statisticile arată că la 100 de ani de la Marea Unire, România nu a fost în stare nici măcar să îşi dubleze numărul de kilometri de drumuri.

Astfel, fără a lua în calcul cei aproape 10.500 de kilometri de drumuri de pământ, România are o reţea de drumuri de circa 75.600 de kilometri, în contextul în care datele de la 1915, cele mai apropiate de momentul Marii Uniri, arată că în România erau deja circa 44.400 de kilometri de drumuri şoseluite, după cum arată documentele vremii.

Azi, aproape că nu există antreprenor sau multinaţională care să nu critice starea infrastructurii din România.

„Distanţa dintre Arad şi Vaslui, de exemplu, creşte în fiecare zi. Noi vorbim de 100 de ani de la Unire, dar Moldova este ruptă din cauza lipsei infrastructurii. Cred că suntem într-o criză a României. Avem în anul centenarului regiuni care sunt uitate“, spunea recent Ştefan Gadola, unul dintre cei trei clujeni care deţin businessul EnergoBit, estimat să ajungă anul acesta la afaceri consolidate de 70 de milioane de euro.

Gadola nu este însă singurul care critică starea infrastructurii locale.

Ion Nestor, partener coordonator în cadrul NNDKP şi unul dintre cei mai respectaţi avocaţi pe plan local, spunea recent că infrastructura rămâne esenţială pentru România de mâine, cel mai bun moment, nefructificat, fiind anii de după Revoluţie, când problemele birocratice erau mai uşor de gestionat, exproprierile se făceau mai uşor, iar costurile erau destul de mici.

„Acum noi trebuie să vedem ce ne dorim şi să prioritizăm totul. Priorităţile unei naţiuni nu sunt un program de guvernare, care de obicei are natură politică, ci trebuie să reprezinte un consens. La 100 de ani de la marea unire, România nu a fost niciodată mai scindată. S-a creat fenomenul de tabere. Oamenii reacţionează ca la fotbal, suntem împărţiţi în galerii. În acest zgomot este foarte greu să defineşti scopuri comune, dar fără asta suntem pierduţi“, mai spunea avocatul.

Deşi la nivelul declaraţiilor lucrurile stau foarte bine, pe şantier nu se mişcă mai nimic. Astfel, România are în prezent mai puţin de 750 de kilometri de autostrăzi, dar dacă s-ar fi împlinit promisiunile politicienilor din ultimii 25 de ani, infrastructura de mare viteză ar fi avut cel puţin 10.000 de kilometri, reiese din declaraţiile politice din perioada postdecembristă analizate de agenţia Mediafax.

În topul promisiunilor referitoare la autostrăzi, primul este Relu Fenechiu (ministru al transporturilor în perioada decembrie 2012 – iulie 2013), cu ai săi 4.000 de kilometri. Relu Fenechiu este urmat de Dan Şova (ministru în perioada martie-iunie 2014), cu 2.020 de kilometri, şi de o serie de alţi miniştri şi oficiali care au oscilat în jurul cifrei de 1.000 de kilometri.

Estimările oficiale privind construcţia de autostrăzi au început cu „indicaţiile preţioase“ lansate, la vremea lui, de Nicolae Ceauşescu, în „lumina“ cărora IPTANA (Institutul de Proiectări Transporturi Auto, Navale şi Aeriene) a realizat un studiu pentru 3.600 de kilometri.

Aceştia urma să fie construiţi în trei etape: I cu 20 de kilometri (până în anul 2006), apoi II cu 636 de kilometri (anii 2006-2015) şi III cu 2.600 de kilometri (după anul 2015).

Revenind însă la anul acesta, potrivit informaţiilor existente, ar putea fi daţi în folosinţă 60 de kilometri de autostradă, alături de noi centuri ocolitoare şi drumuri naţionale modernizate. Asta ar însemna că România ar putea trece de pragul de 800 de kilometri de autostradă.

Tot anul acesta s-ar putea ca Ministerul Transpoturilor să demareze construcţia autostrăzii Piteşti – Sibiu, primul tronson din România care va traversa Carpaţii de la nord la sud.

Totul rămâne însă sub semnul întrebării, în contextul în care nimeni, nici din Ministerul Transporturilor şi nici din CNAIR – compania naţională de drumuri – nu îşi mai asumă vreun termen.

Mărturie stă faptul că anul trecut s-au finalizat şi dat în circulaţie numai 15 kilometri de drum rapid, iar anul acesta, deşi teoretic ar fi fost gata două tronsoane din autostrada Sebeş-Turda, inaugurarea a fost amânată din cauza unor probleme de calitate.

http://www.zf.ro/romania100/infrastructura-de-centenar-peste-10-din-drumurile-din-romania-sunt-de-pamant-iar-din-10-000-de-kilometri-de-autostrada-promisi-s-au-livrat-doar-750-17240586

 

Transportatorul naţional de gaze Transgaz Mediaş (TGN) a demarat, ieri, construcţia conductei BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Aus-tria), Faza I, proiect susţinut de Comisia Europeană, având importanţă la nivel naţional şi regional prin diversificarea surselor de gaz, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei, acţionarul majoritar al companiei.

„Proiectul BRUA – Faza I presupune construcţia conductei de transport gaze naturale Podişor-Recaş, în lungime de 479 km, cu diametru de 32″ (Dn 800) şi presiunea de proiectare de 63 bar, valoarea totală estimată pentru Faza I fiind de 478,6 milioane euro”, se arată în raportul menţionat.

Potrivit reprezentanţilor ministerului, în cadrul BRUA – Faza I, Transgaz lucrează încă din 14 aprilie la cele trei staţii de comprimare gaze de la Podişor, Jupa şi Bibeşti, 40% din cheltuielile eligibile estimate fiind acoperite de Uniunea Europeană, printr-un grant în valoare 179,3 milioane de euro.

Dănuţ Andruşcă, ministrul Economiei, a declarat: „Proiectul are o importanţă strategică pentru România, Ministerul Economiei şi pentru Transgaz. Calendarul lucrărilor trebuie res-pectat cu stricteţe, pentru că este un proiect de investiţii mult prea important ca să existe devieri de la grafic. Ştiu că Transgaz este implicat şi în alte proiecte de anvergură, cum este cel din Republica Moldova, şi am încredere în capacitatea companiei de a acorda proiectului BRUA importanţa cuvenită”.

Prin finalizarea fazei I se va asigura fluxul bidirecţional de gaze naturale spre Bulgaria – prin interconectorul Giurgiu – Ruse şi Ungaria – prin interconectorul Horia – Csanadpalota.
Termenul estimat de finalizare este 31 decembrie 2019.

Proiectul BRUA Faza I este inclus în lista proiectelor CESEC (Central East South Europe Gas Connectivity), aducând o contribuţie semnificativă la creşterea siguranţei în aprovizionarea cu gaze naturale şi a gradului de interconectivitate regională.

La finalul primelor trei luni ale aces-tui an, transportatorul de gaze naturale a raportat un profit net de 236,6 milioane de lei, în scădere cu 26% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când rezultatul a fost de 320,1 milioane de lei.

Ministerul Economiei deţine un procent de 58,51% din acţiunile TGN, restul de 41,49% fiind reprezentat de alţi acţionari (free-float).

http://www.bursa.ro/transgaz-a-demarat-constructia-conductei-brua-347714&s=companii_afaceri&articol=347714.html

 

06.06.2018

 

Transportul feroviar va câştiga tot mai mult teren atât în România, cât şi la nivel european, pe măsură ce criza şoferior de camion se va accentua, iar capacitatea suplimentară pentru transportul noilor maşini produse local va fi tot mai limitată.

„Feroviarul rămâne de bază pentru transportul de maşini pentru că este ecologic şi are o capacitate mare. Vorbim deja de o lipsă de capacitate de transport pe rutier în Europa. Nu sunt suficiente camioane pentru transportul de maşini. Trenul asigură transportul într-un timp rezonabil al unui volum foarte mare de vehicule”, a spus Dan Artenii, country sales and marketing manager al GEFCO România.

Compania de transport şi logistică transportă circa 60% din maşinile produse de Dacia şi Ford. Dacă la Dacia raportul dintre transportul rutier şi cel feroviar este de 50/50, Ford livrează circa 90% din producţia de Ecosport de la Craiova cu trenul, în condiţiile în care infrastructura rutieră este mult subdimensionată în acest moment.

„GEFCO trasportă în prezent 60% din maşinile produse în România. Dacă depinzi numai de camion, vei avea probleme pe termen lung, mai ales când vine vorba de poluare. Trenul este mai organizat şi are o capacitate mult mai mare şi trebuie dezvoltat mai mult”, a subliniat Jérôme Chevrolet, area manager pentru regiunea Balcanilor şi director general al GEFCO România şi Bulgaria. Pe parcursul anului 2017 compania a transportat în total 120.900 de vehicule pe calea ferată şi 99.860 de vehicule prin soluţii de transport rutier.
GEFCO colaborează cu Ford din 2012, de când a intrat în producţie modelul B-Max şi când transporta piese către uzină, iar din 2016 transportă şi vehicule finite, în prezent transportând noul Ecosport.

„Avem cinci destinaţii către care transportăm pe tren noul Ecosport, dintre care Constanţa, Germania, Italia şi Benelux. Pe lângă tren, avem şi transport pe camion ca backup. De asemenea, planul este să creştem transportul pe tren dinspre Craiova.”

GEFCO transportă nouă trenuri pe săptămână de la Craiova.
În medie, pe un tren încap 250 de automobile Ecosport, iar de la Ford pleacă zilnic două trenuri pe zi, inclusiv în weekend, în condiţiile în care uzina de la Craiova produce zilnic circa 600 de maşini, de luni până vineri.

Tot pentru industria auto GEFCO are în plan să introducă sistemul de transport intermodal de tip RO-LA – cel prin care camioanele sunt încărcate pe tren. Ford a efectuat un test RO-LA spre Craiova în luna februarie a acestui an, când opt camioane au fost încărcate pe tren şi au parcurs drumul de la Curtici la Craiova în 12 ore. Miza unui astfel de transport este faptul că deşi durează mai mult ca un camion să ajungă pe tren decât pe şosea, şansele ca un transport rutier să întârzie sunt mult mai mari decât în cazul unuia feroviar. Spre exemplu, în ciuda declaraţiilor din ultimul deceniu, Guvernul României nu a construit nicio centură ocolitoare nici la Balş şi nici la Slatina pentru a fluidiza traficul rutier dinspre Piteşti spre Craiova.

Astfel, un camion poate oricând rămâne blocat mai mult timp în trafic şi întârzia cu transportul de componente ce trebuie să intre pe banda de asamblare. Pe de altă parte, această problemă nu este întâlnită pe transportul feroviar.

Dar, trenurile de marfă au o viteză medie de circa 15 km/h, faţă de cel puţin 45 km/h în Europa Centrală şi de Vest.

„RO-LA nu este valabil doar pentru Ford şi Gefco este deschis spre mai multe soluţii de transport, inclusiv cel intermodal cum este RO-LA. Orice soluţie este fezabilă, atât timp cât toate costurile sunt luate în calcul. RO-LA este un proiect fezabil în România în acest moment. Intenţionăm să facem transport RO-LA pentru clienţii noştri, nu pentru Ford. Dar da, din domeniul auto. Este nevoie de acest sistem mai ales în perioadele de vară, când din cauza caniculei traficul greu este oprit. Este una dintre soluţiile care poate fi oferită, iar noi vrem să ne diversificăm oferta”, a subliniat Dan Artenii.

Afaceri in crestere cu 14%

GEFCO România a raportat o cifră de afaceri de 68,1 milioane de euro pentru anul 2017, în creştere cu 14% faţă de 2016, consolidându-şi astfel poziţia pe piaţă printre cei mai importanţi furnizori de logistică din ţară. Transportul rutier a generat 42% din veniturile companiei, însă activităţile de transport feroviar, aerian şi maritim, alături de serviciile de depozitare şi serviciile vamale, au obţinut, de asemenea, rezultate bune şi au contribuit la creşterea cifrei de afaceri totală a subsidiarei din România.

Clienţii principali ai companiei provin din sectoare de activitate diferite, cum ar fi industria auto, FMCG, industria farmaceutică, electronice şi electrocasnice, producători industriali, echipamente şi utilaje grele, retail, agricultură şi echipamente agricole, şi includ companii precum Ford România, Automobile Dacia, Arctic şi Ductil SA.

http://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/dan-artenii-gefco-ne-confruntam-cu-o-lipsa-de-capacitate-pe-transportul-rutier-de-autovehicule-trenul-este-o-solutie-pentru-a-inlocui-camioanele-17243679

 

07.06.2018

 

Camera Deputaţilor a adoptat miercuri, în calitate de for legislativ decizional, proiectul de lege privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), după ce în Comisia pentru politică economică au fost aduse mai multe amendamente care prevăd inclusiv majorarea aportului în numerar la 9 miliarde de lei şi suplimentarea listei de operatori economici cu zece companii.
Deputatul PNL Raluca Turcan a solicitat retrimiterea proiectului la comisie, pe motiv că acesta este neconstituţional, dar propunerea sa a fost respinsă de plen. Ea a anunţat că PNL va contesta legea la Curtea Constituţională.

„PNL vă solicită retrimiterea acestei legi la comisie, pentru că este neconstituţională. Cel puţin trei aspecte: (…) principiul bicameralismului, principiul economiei de piaţă şi principiul liberei concurenţe. Sunt trei articole încălcate de această lege, pentru că transferaţi proprietatea privată a statului într-un fond care va gestiona netransparent, discriminatoriu şi clientelar tot patrimoniul României”, a spus Turcan.

Şi reprezentantul USR Claudiu Năsui a precizat că partidul său, PMP şi deputaţi neafiliaţi vor contesta proiectul la CCR.

„Legea (…) prevede ca statul român să piardă o mare parte din avuţia sa. Va pierde 9 miliarde de lei cash şi 33 de companii de stat. (…) Aceste active vor intra într-un fond din care se va cheltui fără absolut niciun respect al procedurilor de achiziţii publice. Deci, vor putea fi cheltuiţi banii aceştia în absolut orice manieră. Şi nu doar atât. Acest fond va putea să se îndatoreze pe pieţe internaţionale, lucru pe care îl va face. Ne spune asta chiar şi proiectul de lege”, a declarat el.

Social-democratul George Gabriel Vişan a precizat că FSDI reprezintă o prioritate legislativă majoră în cadrul programului de guvernare şi va fi „un pas decisiv al României spre consolidarea economică şi prosperitate”, un „pilon al dezvoltării sustenabile” a ţării noastre.

Deputatul ALDE Varujan Vosganian a susţinut că veniturile din privatizare vor putea fi folosite pentru dezvoltare şi pentru investiţii, acest aspect reprezentând un aspect pozitiv al proiectului.

„Până acum veniturile din privatizare puteau să fie utilizate pentru datoria publică. Iată că noi, prin această lege, permitem ca veniturile din privatizare, care în mod corect au fost evaluate la 2 miliarde de euro, pot fi îndreptate către investiţii. Şi până acum exista sistemul ajutoarelor de stat, există pârghii active ale statului prin care el se implică în susţinerea economiei private. Diferenţa va fi că ajutoarele de stat erau nerambursabile, în timp ce investiţiile Fondului vor contribui la prezenţa Fondului în companiile în care investeşte, lansarea unor activităţi de natură privată”, a explicat el.

Deputatul Victor Ponta a declarat că prin înfiinţarea acestui fond o serie de companii profitabile vor ajunge să fie controlate de persoane private din ţară sau străinătate.

„În 2016, la lansarea programului de guvernare, mă aflam împreună cu un distins coleg, nu îi dau numele pentru că e aici lângă mine, şi amândoi am spus: ‘Fondul Suveran este o prostie. Sperăm că nu o să se facă’. După care am discutat cu domnul prim-ministru Tudose şi mi-a zis: ‘Eu nu semnez aşa ceva, pentru că nu vreau să ajung în închisoare’. Să vă explic încă o dată şi să fiţi conştienţi că aţi ştiut ce aţi votat: 2012 – 2016 Guvernul PSD-ALDE a gestionat companiile de stat, listându-le la bursă, cu sprijinul şi al Opoziţiei, aducând bani de investiţii care au rămas în companie. (…) Acum toate acestea vor fi trecute într-o zonă privată, controlată de oameni privaţi, puţini din România, restul din Israel, din Rusia, din alte zone, unde au tot încercat din 2012 să ia Hidroelectrica, portul Constanţa, Aeroportul Otopeni şi Guvernul PSD-ALDE s-a opus. Acum nu se mai opune”, a susţinut fostul premier.

Potrivit proiectului, adoptat cu 174 de voturi „pentru”, 98 „împotrivă” şi trei abţineri, a fost majorat capitalul social al FSDI, aportul în numerar fiind de 9 miliarde de lei, faţă de 1,85 miliarde de lei, cât prevedea forma votată de Senat. Vărsămintele aferente aportului în numerar la capitalul social iniţial al FSDI vor fi efectuate astfel: 200.000.000 de lei în numerar la constituire, iar diferenţa în termen de cinci ani.

Lista pachetelor de acţiuni care constituie aport în natură la capitalul social iniţial al FSDI a fost completată cu zece operatori economici, faţă de cei 23 prevăzuţi iniţial: Complexul Energetic Oltenia SA, Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA, Societatea Naţională de Radiocomunicaţii SA, Compania Naţională Poşta Română SA, Aeroportul Internaţional Traian Vuia Timişoara SA, Uzina Termoelectrică Midia SA, Telecomunicaţii CFR SA, Societatea de Tratament Balnear Recuperare a Capacităţii de Muncă TBRCM SA, Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile SA, Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale SA.

Astfel, acestea se adaugă companiilor din lista iniţială care include: Engie România, Societatea de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice – Electrica SA, Delgaz Grid SA, E.ON Energie România SA, Chimcomplex SA, OMV Petrom SA, Telekom România Communications SA, Antibiotice SA, Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune SA, Compania Naţională Loteria Română SA, IAR SA, Oil Terminal SA, Cupru Min SA, Compania Naţională Unifarm SA, Societatea Naţională a Apelor Minerale SA, Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime SA, Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz SA, Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica SA, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti SA, Societatea Naţională Nuclearelectrica SA, Compania Naţională Imprimeria Naţională SA, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA, Conpet SA.

Din forma adoptată de Senat au fost eliminate două articole conform cărora: indicatorii de performanţă pe termen mediu şi lung se elaborează de către Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de reprezentant al statului ca acţionar unic al FSDI, prin consultarea cu un comitet consultativ şi se aprobă de către Guvern, împreună cu strategia investiţională. Comitetul consultativ ar fi urmat să includă trei reprezentanţi ai Guvernului şi câte un reprezentant al Băncii Naţionale a României, al Autorităţii de Supraveghere Financiară, mediului academic, industriei financiar-bancare, Parlamentului şi societăţii civile.

Potrivit unei alte modificări aduse, activitatea şi modul de îndeplinire a obiectivelor FSDI se evaluează anual de către Ministerul Finanţelor Publice şi se prezintă Guvernului.

https://www.agerpres.ro/viata-parlamentara/2018/06/06/deputatii-au-adoptat-infiintarea-fondului-suveran-de-dezvoltare-si-investitii-aportul-in-numerar-majorat-la-9-miliarde-de-lei–121668

 

Constanţa, al şaselea cel mai puternic judeţ din ţară ca nivel al businessului companiilor, a înregistrat în perioada 2012-2017 o creştere a produsului intern brut (PIB) cu 63%, faţă de 45% media naţională, arată calculele ZF pe baza datelor de la Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.

Anul 2012 coincide cu terminarea lucrărilor la autostrada A2, care leagă judeţul de la malul mării de Capitală, iar importanţa dezvoltării infrastructurii în creşterea economică a regiunii se vede cel mai bine în datele statistice.

Astfel, comparativ, în perioada 2008-2012, când nu era gata toată autostrada, PIB-ul nominal al judeţului Constanţa a crescut cu 13%, sub ritmul de creştere al PIB-ului per total ţară, de 14%.
Constanţa este cel mai puternic judeţ ca nivel al PIB-ului din regiunea Sud-Est, care include şi Brăila, Buzău, Galaţi, Tulcea şi Vrancea, cu un PIB total de 90 mld. lei. Comparativ, Constanţa generează un PIB aproape de trei ori mai mare decât al doilea cel mai puternic judeţ din regiune, Galaţi. De altfel, Constanţa este şi singurul legat prin autostradă de Bucureşti.

Investiţiile în infrastructură contribuie la dezvoltarea economică, iar marii poli industriali s-au construit în jurul oraşelor care sunt legate de o autostradă spre Capitală sau spre vest.

Asta se întâmplă pentru că jucătorii pot transporta cu uşurinţă produsele către partenerii străini.

Un alt exemplu de judeţ unde autostrada a susţinut dezvoltarea economică este Prahova, legat de autostradă tot începând din 2012 (dar proiect nefinalizat încă), a avut o creştere a PIB-ului de 65% în perioada menţionată, arată calculele ZF pe baza datelor de la Comisia Naţională de Prognoză.

În aceeaşi perioadă, judeţe precum Iaşi sau Vrancea au avut o dezvoltare mai redusă, de 29% a PIB-ului, respectiv 31%. Pe de altă parte, judeţe- ancoră precum Timiş s-au dezvoltat puternic.

Astfel, în Cluj PIB-ul a crescut cu 80% în perioada 2012-2017.

Dar poate autostrada să mai aducă investiţii private suplimentare în judeţul Constanţa sau este nevoie şi de alte investiţii publice? Aceasta este una dintre întrebările la care ZF va încerca astăzi la Constanţa în cadrul conferinţei „România 100 de ani de business. Cum trecem de la idee la business. 100 de idei să creştem“, realizate cu sprijinul Băncii Transilvania şi al companiei de consultanţă EY. Aceasta este a doua oprire a turneului ZF, după Braşov, iar seria de conferinţe va continua în acest an în toată ţara.

Judeţul Constanţa se află pe locul şase la nivel naţional ca nivel al cifrei de afaceri înregistrate de companii, cu un nivel de 42 de miliarde de lei la nivelul anului 2016 (ultimele date disponibile). În judeţ activează peste 27.000 de companii care aveau în 2016 un număr total de circa 135.000 de salariaţi, arată datele de la Registrul Comerţului. Pe de altă parte, companiile din municipiul Bucureşti generază un business de 487 de miliarde de lei. În total, companiile din România au o cifră de afaceri de 1.297 miliarde de lei.
Cele mai mari 20 de companii din judeţul Constanţa au avut anul trecut o cifră de afaceri de aproape 20 de miliarde de lei, adică aproape jumătate din rulajul companiilor din judeţ, arată calculele

ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului. Astea au împreună peste 12.000 de angajaţi. Cea mai mare companie din judeţ este Rompetrol Rafinare, cu afaceri de peste 11 miliarde de lei la nivelul anului trecut. Compania deţine deţine Rafinăria Petromidia, singura cu acces direct la malul mării. Poziţia secundă este ocupată Ameropa Grains, unul dintre cei mai mari traderi de cereale de pe plan local. Podiumul este completat de şantierul naval Daewoo-Mangalia Heavy Industries, cel mai mare constructor de nave din România, cu afaceri de 989 de milioane de lei anul trecut.

Astfel, şantierul naval Daewoo-Mangalia este la un pas de a intra în clubul miliardarilor în lei din judeţ, alături de Rompetrol Rafinare şi Ameropa Grains. În plus, aceşti jucători sunt şi cei mai mari importatori şi exportatori din judeţul de la malul mării. Judeţul Constanţa se află pe locul zece ca valoare a exporturilor, într-un top condus de municipiul Bucureşti, Timiş şi Argeş. În schimb, ca valoare a importurilor, Constanţa se află pe locul şapte.

Exporturile companiilor din Constanţa au ajuns anul trecut la aproape 2 miliarde de euro, având o creştere de puţin peste 1% faţă de anul precedent, arată calculele ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Avansul a fost cu mult mai redus faţă de cel al importurilor, care se îndreaptă cu paşi repezi de pragul de 3 miliarde de euro. Astfel, importurile companiilor din judeţul Constanţa s-au majorat anul trecut cu 18%, până la 2,68 de miliarde de euro. Iar această evoluţie ţine la un nivel ridicat deficitul comercial al judeţului, acesta fiind cel mai mare din ultimii ani.

http://www.zfcorporate.ro/zf-print/prima-pagina/romania-100-de-ani-de-business-pib-ul-constantei-creste-cu-viteza-mai-mare-de-la-construirea-autostrazii-legatura-rapida-acccelereaza-miscarea-bunurilor-si-a-oamenilor-deci-pib-ul-17245546

 

O agentie din cadrul Organizatiei Natiunilor Unite a cumparat recent o cantitate totala de 105.000 de tone de grau de panificatie care va fi livrat Yemenului, au declarat miercuri pentru Reuters o serie de traderi europeni.

Graul ar urma sa provina din regiunea Marii Negre, cel mai probabil din Romania, si va fi livrat Yemenului in mai multe transporturi ce vor fi efectuate in perioada iunie-august.

ONU asigura ajutor alimentar pentru Yemen, o tara afectata de razboi.

Arabia Saudita si Emiratele Arabe Unite duc de trei ani un razboi impotriva militiilor houthi in Yemen, o grupare siita care in 2014 a provocat exilul Guvernului yemenit sprijinit de Arabia Saudita.

Rebelii houthi controleaza capitala yemenita Sanaa si teritorii vaste in nordul si vestul tarii.

Declansat in martie 2015, razboiul din Yemen s-a soldat cu circa 10.000 de morti si peste peste trei milioane de refugiati in tara cea mai saraca din Orientul Mijlociu.

http://www.business24.ro/international/onu/graul-romanesc-ajutor-alimentar-pentru-yemen-onu-ar-fi-cumparat-105-000-de-tone-de-la-marea-neagra-1595216