Ministrul Energiei, Virgil Popescu, afirmă că în cursul acestui an va începe exploatarea gazului din Marea Neagră, el susţinând că „prima moleculă de gaz românesc din Marea Neagră” va fi scoasă din perimetrul Aurora, de către compania Black Sea Oil & Gas. În ceea ce priveşte perimetrul Neptun Deep, unde sunt cele mai bogate zăcăminte de gaz, ministrul susţine intrarea Romgaz în acest proiect, în locul americanilor de la ExxonMobil care vor să renunţe la exploatarea gazului din Marea Neagră.
„Eu cred că vom scoate din Marea Neagră mai mult decât putem consuma noi. Dar avem răgaz, până în 2025 probabil, când ar putea să iasă prima moleculă din Neptun Deep… şi aici aş face o paranteză: primul gaz românesc, prima moleculă de gaz românesc din Marea Neagră va fi anul acesta. Va fi scoasă de către compania Black Sea Oil&Gas din alt perimetru, Aurora, în zona de nord a litoralului, şi vom scoate primul gaz românesc. Este un perimetru mai mic decât Neptun Deep, dar va ieşi primul gaz românesc din Marea Neagă, deci vom avea anul acesta primul gaz scos din Marea Neagră”, a declarat ministrul Energiei, luni seară, într-o emisiune la B1 Tv.
Virgil Popescu a subliniat că susţine preluarea de către Romgaz a drepturilor pe care le are ExxonMobil în proiectul Neptun Deep, în situaţia în care compania americană va ieşi din proiect, aşa cum şi-a exprimat opţiunea.
„Se discută între companii, se va ajunge la o ofertă, se va ajunge la o negociere şi eu sunt convins că în cel mai scurt timp vom avea Romgaz ca şi acţionar, sau să deţină o parte de 50% din zăcământul Neptun Deep împreună cu compania (…) OMV-Petrom”, a adăugat ministrul.
El a arătat că anul acesta va fi rediscutată legea care reglementează exploatarea offshore, precizând că îşi doreşte nu doar o majoritate guvernamentală, ci o majoritate „mai largă” pe acest proiect, pe care l-a catalogat drept unul „major”.
„Eu cred că vom avea majoritate mai mare decât majoritatea guvernamentală la modificarea acestei legi offshore şi o să vedeţi cât de curând discuţiile în Parlament”, a adăugat Virgil Popescu.
https://www.news.ro/economic/virgil-popescu-prima-molecula-de-gaz-romanesc-din-marea-neagra-va-fi-anul-acesta-va-fi-scoasa-de-catre-compania-black-sea-oil-gas-1922402622002021022220002052
 

În anul 2020 nu s-a putut vorbi despre nave de pasageri acostate în Portul Constanţa, asta pentru că pandemia de coronavirus a lovit în plin turismul și mai ales pe cel de croazieră. Cert este că nici înainte de acest an lucrurilenu au stat prea bine. De exemplu, în 2019, în terminalul de pasageri au fost înregistrate 17 escale ale navelor de croazieră. Pentru anul acesta perspectivele sunt mai bune, 26 de nave anunțându-și prezența în Portul Constanța.
Turismul de croazieră nu a fost întotdeauna scăzut în Portul Constanța. Anii 2012-2015 au fost ani buni, în medie peste 50 de nave acostau în Portul Constanța. Cel mai bun an a fost 2014 atunci când 95 de nave au avut escale la noi în port. Apoi între anii 2016 și 2018 situația nu a mai fost la fel, iar principalele motive au fost atentatele teroriste din 2016 şi 2017 din Turcia, anexarea Crimeei de către Rusia și instabilitatea din Ucraina. Din aceste motive marii operatori ai turismului de croazieră au evitat acostarea în Portul Constanța.
Până la acest moment, la terminalul de pasageri și-au anunțat sosirea 26 de nave, 17 maritime și 9 fluviale. În Portul Constanța, prima navă maritimă de croazieră programată în anul 2021 este Artania, cu pavilion Bahamas, pe data de 1 mai, iar ultima ar închide sezonul pe 16 octombrie, tot maritimă, Aegean Odyssey.
„Aceste informații sunt totuși cu titlu informativ, în funcție de evoluția pandemiei și a restricțiilor impuse de aceasta, lista putând fi modificată. De exemplu, trei escale ale unor nave fluviale au fost anulate, agentul navelor motivând decizia cu situația privind Covid 19. Astfel, navele fluviale River Adagio și River Aria care aveau 6 escale în acest an în portul Constanța, vor ajunge doar de 3 ori, în toamnă. Chiar și în aceste condiții, în acest an, portul Constanța este cea mai cerută destinație din zonă, cu cele mai multe nave de croazieră anunțate pentru sezonul 2021 și deja cu 12 rezervări ale unor nave maritime pentru anul 2022. Aceste semnale dau speranțe de relansare a turismului de croazieră în Marea Neagră, după un an 2020 marcat de pandemie”, au precizat reprezentanții Portului Constanța.
Sezonul de croaziere 2021 se anunță unul în condiții stricte de siguranță. Fiecare companie de croaziere stabilește, la bordul navei, un protocol strict, măsurile de bază referindu-se la test Covid negativ înainte de îmbarcare, termometrizare, distanțare, dezinfectare, purtarea măștii. Se va introduce un proces de îmbarcare și check-in fără contact, dezinfectarea obligatorie a bagajelor, crearea de cabine izolate, îmbunătățirea sistemului de ventilație, dar și examinarea medicală extinsă a turiștilor.
Portul Constanța deține directoratul MedCruise pentru zona Mării Negre și promovează împreună cu porturile Odessa, Burgas și Varna relansarea turismului de croazieră în Marea Neagră, afectat în ultimii ani.
„Pentru noi, este o oportunitate pentru inițierea și susținerea legăturilor directe cu actori importanți din industria turismului de croazieră, în scopul creării unor noi itinerarii care să includă Portul Constanța și România ca destinație turistică”, au mai adăugat reprezentanții Portului Constanța.
Navele de croazieră aduc doar beneficia orașul Constanța, însă numărul celor care ajung în port este încă scăzut
O navă de croazieră mare ne poate aduce în medie 3000 pasageri străini la o sosire de câteva ore. Mai mult de jumătate din ei coboară de pe navă pentru a vizita Constanţa şi atracţiile din judeţ şi din Delta Dunării. Corina Martin, proprietara unei agenții de turism și președinte de onoare FAPT, susține faptul că 26 de nave maritime şi fluviale reprezintă o cifră destul de mica.
„Scăderea numărului de nave de croazieră care ajung în Portul Constanța este uriașă, oricum noi eram într-o pierdere din cauza tensiunilor din bazinul Mării Negre. Problema este că în această pandemie turismul de croazieră își va reveni cel mai greu pentru că este un produs turistic mai special care presupune să stea mii de oameni împreună cu același aer circulat de la o cabină la alta, ceea ce este un risc mai mare. Companiile de croazieră au început să vină cu măsuri de siguranță. Royal Caribbean a anunțat că invite câteva mii de pasageri test, adică cărora le fac ei cadou o croazieră, numai ca să testeze și să se asigure că totul este în regulă. Și ei merg pe reducerea capacității, adică nu mai îmbarcă 100% ci probabil undeva la 50%. De cealaltă parte, Portul Constanța de foarte mulți ani nu are o strategie de promovare pentru a atrage companii de croazieră. Noi am avut doar de pierdut pentru că alte porturi vin cu tarife mai scăzute, vin cu promovare mai multă la târgurile de croazieră, unde Administrația Port Constanța nu a mai participat de foarte mulți ani”, a precizat Corina Martin.
https://focuspress.ro/numarul-navelor-de-croaziera-care-ajung-in-portul-constanta-in-crestere-in-2021-dupa-dezastrul-din-anii-anteriori/
 

• Indemnizațiile celor rămași vor fi amputate

Timp de 30 de ani, instituțiile și companiile la care statul este acționar unic sau majoritar le-au plătit indemnizații grase reprezentanților acestuia în organismele de conducere colectivă, pentru „efortul” lor de a vota conform mandatului primit „de la centru” și de a semna procesele verbale de ședință.

Agamania și agamanii politici

Delegarea în AGA a fost transformată de către partidele aflate la putere într-o modalitate de a-și răsplăti activiștii cu sinecuri. Unii dintre cei aflați în grațiile guvernaților au reușit să adune chiar și până la zece mandate de reprezentat în AGA, după cum am arătat în cotidianul „Cuget Liber”, în articolele dedicate acestei practici.
Goana politicienilor după astfel de nominalizări luase o amploare extraordinară în anii ´90, când sectorul de stat era dominant și se declanșase procesul de privatizare a economiei. Agamania mergea mână în mână cu traficul de influență, cu corupția, cu falimentarea întreprinderilor de stat de către firmele căpușă și cu privatizările frauduloase. Pe atunci, presa l-a botezat „agamanie”, iar exponenții lui au primit numele de „agamani”.
În zilele noastre, agamanii sunt, de regulă, consilieri ai demnitarilor și înalții funcționari cu priză la partidele aflate la putere, care sunt răsplătiți în acest fel pentru serviciile aduse. Salariile lor lunare sunt mezelic în comparație cu veniturile obținute lunar din indemnizațiile de ședință.

Sistemul este inechitabil pentru faptul că acești reprezentanți ai statului sunt plătiți, în același timp, pentru funcția de bază și pentru participarea la AGA. Pe de altă parte este incorect și inechitabil ca acționarul majoritar să încaseze, prin reprezentantul său, bani de la compania sa, sub formă de indemnizații de ședință, pentru faptul că își exercită dreptul și obligația de a participa la adunările generale ale acționarilor.

Administratori cu carnet de partid

Aceeași practică o întâlnim în cazul consiliilor de administrație din instituțiile și companiile de stat. În prezent, cele mai multe consilii sunt alcătuite din cinci – șapte membri, ale căror servicii sunt plătite cu o indemnizație de 20% din leafa directorului general al unității.
Iată câteva exemple: consiliile de administrație ale Autorității Navale Române, Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța și companiei Oil Terminal au câte șapte membri, iar cel al Șantierului Naval „2 Mai” Mangalia este format din cinci membri,
În companiile din sectorul privat, aceste structuri de conducere au de regulă trei membri.
În plus, o serie de reprezentanți ai statului participă la două, trei și chiar mai multe astfel de organisme de conducere, obținând mari câștiguri, fără să facă mai nimic și neavând nici pregătirea necesară bunei administrări a domeniilor în care își exercită mandatul.

Scopul real al administrării

Istoria recentă a economiei românești abundă de exemple care demonstrează că scopul real al unora dintre aceste organisme de conducere din unitățile de stat nu este nicidecum buna administrare.
Iată unul dintre ele: În 2018, Societatea Litoral SA din Mamaia, la care statul român prin Ministerul Turismului deținea 82,27% din capitalul social, mai avea doi salariați mari și lați: un angajat cu timp parțial de lucru de patru ore pe zi și directorul general, cu contract de mandat. Deasupra lor se situa un consiliu de administrație format din trei membri, din care unul deținea și funcția de director general.
Administratorii și directorul general au încasat suma totală de 113.095 lei în decursul anului 2018, iar angajatul cu program de 4 ore, suma totală de 21.600 lei. Pe data de 13 august 2019, adunarea generală extraordinară a acționarilor a aprobat dizolvarea și lichidarea societății. Niciunul dintre administratori nu a răspuns pentru falimentarea companiei.

Guvernul ascute cuțitul

Guvernul Cioloş a fost primul care a lovit sistemul sinecurilor politice. Prin ordonanța de urgență adoptată pe 14 septembrie 2016, a decis că reprezentanții statului, ai instituțiilor administrației centrale și locale, în adunările generale ale acționarilor din întreprinderile publice nu vor mai fi plătiți. A fost o lovitură dură dată agamaniei, care împlinea, la acea dată, 25 de ani de existență.
Acum, premierul Florin Cîțu vrea să zgâlțâie și sistemul sinecurist din consiliile de administrație. El a declarat că lucrează la proiectul prin care vor fi limitate: numărul membrilor consiliilor de administrație (care va fi redus la cinci), numărul consiliilor de administrație din care poate face parte o persoană și indemnizațiile administratorilor.
Măsura este lăudabilă, dar mult prea timidă. Oare de ce nu se reduc consiliile de administrație din instituții și din companiile în care statul este majoritar la trei membri sau, acolo unde se poate, la un administrator unic (așa cum se întâmplă în sectorul privat). De ce este nevoie de cinci membri, dacă toți votează, în ședințele de consiliu, conform mandatului primit de la ministerul în subordinea sau coordonarea căreia de află respectiva entitate economică?
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-armata-administratorilor-din-companiile-si-regiile-statului-va-fi-subtiata-423101
 

Autoritatea Navală Română a demarat proiectul „Creșterea capacității administrative a ANR pentru reducerea birocrației pentru cetățeni și mediul de afaceri”, cofinanțat din fonduri europene. În cadrul proiectului:
– vor fi elaborate și adoptate noi proceduri privind gestionarea documentelor emise de ANR;
– vor fi optimizate și simplificate procesele operaționale, iar fluxurile de lucru din cadrul instituției vor fi digitalizate, astfel încât durata procedurilor administrative aferente serviciilor furnizate cetățenilor și mediului de afaceri să fie redusă cu cel puțin 25%;
– vor fi îmbunătățite abilitățile și cunoștințele personalului ANR pentru implementarea măsurilor stabilite prin proiect și utilizarea instrumentelor informatice dezvoltate.
Valoarea totală a proiectului este de 5.948.272,59 lei din care: 4.995.589,07 lei reprezintă finanțare din Fondul Social European. Perioada de implementare este de 30 de luni.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-autoritatea-navala-romana-isi-reduce-birocratia-pe-bani-europeni-423100
 

Furnizorul de servicii logistice Kuehne+Nagel plănuiește să achiziționeze Apex International Corporation (“Apex”), unul dintre cei mai importanți freight forwarderi de pe piața asiatică, de la fondul privat de investiții MBK Partners.
Potrivit unor surse apropiate celor două companii, citate de Reuters, tranzacția s-ar situa la 1,5-2 miliarde dolari, cea mai mare achiziție din istoria companiei elvețiene. Kuehne+Nagel și Apex International Corporation au convenit să nu facă publice detaliile financiare ale tranzacției.
Apex a fost fondată în China în 2001 și și-a extins amprenta în Asia și în afara Asiei de-a lungul anilor. Compania are 1.600 de angajați și o cifră de afaceri de 2,1 miliarde franci elvețieni (1,93 miliarde euro). În 2020, traficul aerian înregistrat de companie a fost de 750.000 tone, în timp ce traficul maritim s-a ridicat la 190.000 TEU.
Achiziția se așteaptă să fie încheiată în luna aprilie a acestui an, tranzacția fiind supusă condițiilor de închidere uzuale, printre care și obținerea aprobării organismelor abilitate antitrust. Achiziția va fi finanțată din sursele disponibile și, dacă va fi nevoie, din linii de credit. O parte minoritară din acțiunile Apex vor rămâne managementului Apex, compania continuând să opereze separat în cadrul grupului Kuehne+Nagel.
https://www.intermodal-logistics.ro/kuehnenagel-face-cea-mai-mare-achizitie-din-istoria-companiei
 

Turismul de croazieră pe Marea Neagră a suferit în ultimii ani scăderi drastice ale navelor care au trecut Bosforul şi au acostat în porturile riverane. Miile de turişti care călătoresc doar cu o singură navă de acest gen pot contribui substanţial la dezvoltarea turistică şi economică a oraşelor-port.
Pandemia a lovit în plin turismul de croazieră, iar anul 2020 a fost unul în care nu s-a putut vorbi despre nave de pasageri acostate în Portul Constanţa. Nici înainte de acest an lucrurile nu au fost mai bune. În 2019, în terminalul de pasageri au fost înregistrate 21 de escale ale navelor de croazieră, cele mai multe fluviale. Acestea au adus la Constanţa peste 3.000 de turiştii străini. În anul 2018, România a înregistrat zero nave maritime de croazieră, iar printre motivele care au determinat marile linii de croazieră maritimă să evite Marea Neagră, în anii precedenţi, se numără anexarea Crimeei de către Rusia, instabilitatea din Ucraina, migraţii care folosesc diferite culoare de a ajunge în Europa şi atentatele teroriste din 2016 şi 2017 din Turcia.
Cei mai buni ani pentru turismul de croazieră au fost 2013, când în Constanţa ajungeau aproximativ 68 de nave, şi 2014, cu peste 95 de nave sosite. Din anul 2015, numărul navelor de croazieră a început să scadă. Pentru anul 2021, 26 de nave de croazieră (17 maritime şi 9 fluviale) şi-au anunţat sosirea în Portul Constanţa. „Prima navă maritimă de croazieră programată în anul 2021 este Artania, cu pavilion Bahamas, pe data de 1 mai, iar ultima ar închide sezonul pe 16 octombrie, tot maritimă, Aegean Odyssey”, explică Florin Goidea, directorul general al Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime” SA.
Corina Martin, proprietara agenţiei de turism Mistral Tours, explică faptul că 26 de nave maritime şi fluviale reprezintă o cifră destul de mică. „Turismul de croazieră este produsul turistic cel mai afectat, probabil, în pandemie. Industria călătoriilor abia se dezmorţeşte acum, oamenii reîncep, timid, să călătorească, dar cei mai puţini dintre ei se mai gândesc acum să petreacă 8 -14 -21 de zile închişi pe o navă de croazieră cu alte câteva sute şi mii de pasageri, deşi până acum un an acesta era un vis frumos de vacanţă pentru orice doritor de călătorii şi aventură”, explică Martin. În această perioadă, Portul Constanţa deţine directoratul MedCruise pentru zona Mării Negre şi promovează împreună cu porturile Odessa, Burgas şi Varna relansarea turismului de croazieră în Marea Neagră, afectat în ultimii ani.

Turism decis de evoluţia pandemiei
Doar că, spun reprezentanţii Portului, în funcţie de evoluţia pandemiei şi a restricţiilor impuse de aceasta, lista poate fi modificată. De exemplu, trei escale ale unor nave fluviale au fost anulate, agentul navelor motivând decizia cu situaţia privind Covid-19. Astfel, navele fluviale „River Adagio” şi „River Aria”, care aveau programate şase escale în acest an în Portul Constanţa, vor ajunge doar de trei ori, în toamnă. Fiecare companie de croaziere stabileşte, la bordul navei, un protocol strict, măsurile de bază referindu-se la test COVID-19 negativ înainte de îmbarcare, termometrizare, distanţare, dezinfectare, purtarea măştii. Se va introduce şi un proces de îmbarcare şi check-in fără contact, dezinfectarea obligatorie a bagajelor, crearea de cabine izolate, îmbunătăţirea sistemului de ventilaţie, dar şi examinarea medicală extinsă a turiştilor. De partea cealaltă, autorităţile au pregătit terminalul de pasageri al Portului Constanţa pentru a face faţă noilor provocări de siguranţă sanitară: fluxuri separate pentru turişti, cu respectarea distanţei, dezinfectarea frecventă a terminalului, dispensere pentru dezinfectant şi altele. „Aceste semnale dau speranţe de relansare a turismului de croazieră în Marea Neagră, după un an 2020 marcat de pandemie. În perioada precedentă, respectiv 2016 – 2019, situaţia geopolitică din Marea Neagră a frânat sosirea navelor de croazieră în zonă”, explică Florin Goidea.

Constanţa, destinaţie preferată
Chiar şi în aceste noi condiţii impuse de precauţiile medicale, în 2021, „Portul Constanţa este cea mai cerută destinaţie din zonă, cu cele mai multe nave de croazieră anunţate pentru sezonul acesta şi deja cu 12 rezervări ale unor nave maritime pentru anul 2022”, mai spune Florin Goidea, director general al CN APM SA. Pe o navă maritimă de croazieră pot fi între 3.000 şi 7.000 de pasageri, de aceea, pentru orice oraş-port turismul de croazieră este deosebit de important. „O navă de croazieră mare ne poate aduce în medie 3000 pasageri străini la o sosire de câteva ore. Mai mult de jumătate din ei coboară de pe navă pentru a vizita Constanţa şi atracţiile din judeţ şi din Delta Dunării”, arată Corina Martin. Pentru turiştii străini sosiţi în Porul Constanţa, principala atracţie este turul oraşului, în special zona istorică (Cazinoul, Piaţa Ovidiu, Muzeul de Arheologie, Portul Tomis). În funcţie de durata acostării, străinii aleg un tur al judeţului (se vizitează mănăstiri dobrogene, cetăţi antice, participă la mese tradiţionale) sau chiar o excursie de o zi în Delta Dunării. „Deşi România este o ţară sigură şi stabilă, este tratată la pachet cu statele riverane, pentru că nu suntem o destinaţie atât de interesantă pentru ca navele să treacă Bosforul numai pentru a poposi, pentru câteva ore, în Portul Constanţa”, concluzionează Corina Martin. Portul Constanta este cel mai mare port din Marea Neagră şi al patrulea ca mărime din Europa. Terminalul de pasageri este situat în partea de nord a portului, primind nave de croazieră care sosesc fie pe Dunăre, fie pe mare. Din anul 2005, terminalul a fost modernizat şi are o capacitate de operare de 100.000 de pasageri într-un an.
https://adevarul.ro/locale/constanta/pandemia-tras-mal-croazierele-marea-neagra-portul-constanta-cea-mai-ceruta-destinatie-zona-2021-1_6032379e5163ec427135771e/index.html
 

Livamex SRL, o firmă de agenturare şi brokeraj din Portul Constanţa, a solicitat emiterea ordonanței președențiale privind reținerea provizorie, în Portul Constanţa, a navei ”ARNIKA” (autopropulsată) sub pavilion Slovacia, proprietate a Daiv Trade, până la instituirea sechestrului asigurător. Livamex a prestat servicii de agenturare la navele aparținând Daiv Trade, care îi datorează 48.320 de euro pentru aceste servicii, sumă care nu a fost achitată la scadenţă, astfel că reclamanta solicită reținerea provizorie a navei până la soluționarea cererii de sechestru.
Motivarea cererii
Livamex a prestat servicii de agenturare la navele aparținând pârâtei. Conform deconturilor și facturilor anexate, Daiv Trade datorează reclamantei 48.320,00 euro, reprezentând contravaloarea acestor servicii prestate, obligație de plată pe care pârâta nu și-a îndeplinit-o la scadență. În vederea garantării plății creanței în valoare de 48.320,00 euro și a cheltuielilor de judecată ocazionate de reținerea provizorie și de sechestrul asigurător, reclamanta este îndreptățită să solicite reținerea provizorie a navei până la soluționarea cererii de sechestru.
Ce a spus instanţa
Instanţa a reţinut că reținerea administrativă a fost dispusă de Căpitănia Portului Constanţa, la data de 10.02.2021, pentru 24 de ore, astfel că, după expirarea reținerii provizorii, poate oricând părăsi Portul Constanţa, situație în care reclamanta ar pierde posibilitatea constituirii unei garanții pentru plata sumei pretinse cu titlu de preț pentru serviciile de agenturare prestate navelor pârâtei și, pe cale de consecință, recuperarea creanței afirmate ar deveni incertă. Instanţa a decis admiterea cererii de ordonanţă preşedinţială şi dispune reţinerea navei Arnika în Portul Constanţa până la luarea măsurii sechestrului asigurator asupra aceleiaşi nave.
Date despre Livamex SRl
Livamex Srl este o o firmă de agenturare şi brokeraj din Portul Constanţa. În anul 2019 a avut o cifră de afaceri de 22 867 368 lei, un profit de 1 854 273 și datorii de 4 753 829 lei.
https://www.replicaonline.ro/nava-sub-pavilion-slovac-blocata-in-portul-constanta-463682/
 

Pe pagina oficială de internet a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a fost postat pentru dezbatere publică un proiect de Hotrărâre de Guvern pentru organizarea și funcționarea instituției.
Persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri, opinii, și sugestii cu privire la proiectul de act normativ până la 2 martie anul acesta.
Prin prezenta hotărâre a Guvernului se propune stabilirea funcţiilor şi atribuțiilor Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în calitatea de organ de specialitate al administrației publice centrale şi îndeplinirea rolului de autoritate de stat în domeniul transporturilor și al infrastructurii de transport.
Totodată, prin prezentul act normativ se propune stabilirea funcțiilor și atribuțiilor MTI, a numărului maxim de posturi pentru aparatul propriu al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului, organigrama, numărul secretarilor de stat și numărul secretarilor generali adjuncți și alte precizări privind funcționarea ministerului.

Numărul maxim de posturi al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, se reduce cu 56 de posturi, din care:
– 28 de posturi aferente domeniului comunicațiilor care sunt preluate de către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, respectiv posturile și personalul aferent Direcției Reglementări, Politici, Strategii și Proiecte în Comunicații şi a celor care au atribuţii în domeniul comunicaţiilor;
– 28 de posturi vacante aferente aparatului propriu al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.
Totodată, prin prezentul act normativ se propune desființarea unui post de secretar general adjunct.
La nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii stabilitatea funcționării ministerului, continuității conducerii și realizarea legăturilor funcționale dintre structurile acestei instituții va fi asigurată de către un secretar general, ajutat de doi secretari generali adjuncți, înalți funcționari publici.

De asemenea se propune:
Înfiinţarea Direcției Generale Strategie în subordinea ministrului transporturilor şi infrastructurii, în vederea coordonării şi impulsionării procesului de planificare strategică, elaborare strategii și integrare a viziunii de dezvoltate pentru domeniile strategice de activitate ale ministerului.
Înfiinţarea Direcției Generale Monitorizare Proiecte în vederea coordonării şi impulsionării procesului de pregătire şi urmărire a implementării proiectelor de dezvoltate pentru domeniile strategice de activitate ale ministerului, precum și monitorizarea realizării în termenii şi la termenele prevăzuţi/prevăzute a proiectelor de importanţă strategică din domeniul infrastructurii naţionale de transport.
Înfiinţarea Direcției Guvernanță Corporativă prin reorganizarea Direcției generale management, strategie, politici publice, privatizare și guvernanță corporativă prin preluarea activității de management, guvernanţă corporativă și privatizare, împreună cu posturile și personalul aferent.
Reorganizarea Direcției economice și ajutor de stat prin preluarea activității de bugete, bilanţuri operatori economici, împreună cu posturile și personalul aferent.
Înființarea Direcţiei Economice prin desființarea Direcției economice și ajutor de stat, respectiv prin:
preluarea activității, structurii, posturilor și personalului aferent Serviciului financiar contabil, Compartimentului CFPP, Serviciului bugete şi bilanţuri instituţii publice, Serviciului finanţare bugetară şi ale Compartimentului ajutor de stat şi avizare tarife.
activitatea, stryuctura, posturile și personalul aferent Serviciului bugete, bilanţuri operatori economici se preiau la structura nou înființată, respectiv Direcția Guvernanță Corporativă.

Înfiinţarea Direcţiei Achiziţii Publice şi Servicii Interne prin:
– preluarea activității, structurii, posturilor şi personalului aferent Direcţiei achiziţii publice şi administrarea domeniului public;
– preluarea activității, structurii, posturilor şi personalului aferent Serviciului Tehnic Administrativ;
– preluarea activității, structurii, posturilor şi personalului aferent Compartimentului informatizare din cadrul Direcţiei comunicare, relaţia cu sindicatele, patronatele şi organizaţiile neguvernamentale.

Înfiinţarea Direcţiei comunicare şi dialog social prin reorganizarea Direcţiei comunicare, relaţia cu sindicatele, patronatele şi organizaţiile neguvernamentale, respectiv prin preluarea activității, structurii, posturilor și personalului aferent, mai puțin a activității, structurii, posturilor și personalului aferent Compartimentului informatizare, activitate preluată în cadrul Serviciului Tehnic Administrativ.

Desfiinţarea Direcţiei Generale Transport Terestru și:
– înfiinţarea Direcţiei Transport Feroviar prin preluarea activității, structurii, posturilor şi personalului aferent Direcţiei Transport Feroviar, organizată în cadrul Direcţiei generale transport terestru;
– înfiinţarea Direcţiei Transport Rutier prin preluarea activității, structurii, posturilor şi personalului aferent Direcţiei Transport Rutier, organizată în cadrul Direcţiei generale transport terestru.
Se redenumeşte Direcţia Corp Control şi Anticorupţie, în Corp Control, organizat la nivel de direcţie.
Se reorganizează Serviciul Probleme Speciale, prin preluarea activității, structurii, posturilor și personalului aferent Serviciului probleme speciale, respectiv prin preluarea activității, structurii, posturilor și personalului aferent Compartimentului prelucrare date cu caracter personal.
Documentele pot fi consultate şi în cadrul Punctului de Informare de la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Bdul Dinicu Golescu, nr. 38, sector 1, Bucureşti, Poarta G.

Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului

Propunerile/opiniile/sugestiile celor interesaţi pot fi transmise prin cel puţin una din următoarele modalităţi:
– Prin poştă la adresa Ministerul Transporturilor și Infrastructurii– Direcţia Comunicare, Relaţia cu Sindicatele, Patronatele si Organizaţiile Neguvernamentale – Bdul Dinicu Golescu, nr. 38, sector 1, Bucureşti
– Prin depunere la Registratura Ministerului Transporturilor și Infrastructurii – Bdul Dinicu Golescu, nr. 38, sector 1, Bucureşti, Poarta G
– Prin fax la numărul de telefon 021-319.61.29
– Prin poşta electronică la adresa consultare.publica@mt.ro
– Prin formularul E-consultare
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/ministerul-transporturilor-si-infrastructurii-se-reorganizeaza-dispar-posturi-de-executie-si-de-conducere-si-se-comaseaza-directii-740474.html
 

Metrans, subsidiara HHLA, construiește un nou terminal intermodal în Ungaria pentru a-și extinde serviciile de transport pe coridorul Adriatic și către Sudul și Sud-Estul Europei. Metrans și guvernul ungar au semnat un acord în acest sens.
Terminalul intermodal va fi construit în Zalaegerszeg, zona fiind amplasată pe axa de transport către porturile adriatice Trieste, Koper și Rijeka.
“Investim în Ungaria pentru că vedem un potențial semnificativ aici pentru viitorul transportului feroviar. Coridorul Adriatic se transformă într-un punct extrem de important pe axa transportului european. Acesta este motivul pentru care am achiziționat recent terminalul portuar din orașul italian Trieste. Iar Ungaria se află amplasată chiar în inima Europei și este un punct cheie pentru expansiunea rețelei Metrans către sudul și sud-estul Europei,” a declarat Angela Titzrath, Președinte al Consiliului Director alHHLA.
Investiția se ridică la peste 40 milioane de euro pentru construcția și echiparea noului terminal.
“Această investiție financiară majoră demonstrează cât este de importantă Ungaria pentru dezvoltarea viitoare a Metrans. Terminalul va oferi Ungariei încă un imbold pentru a deveni unul dintre cele mai eficiente huburi logistice din Europa,” a explicat Peter Kiss, Președinte al Consiliului Director al Metrans Group.
Construcția va începe în toamna acestui an, după ce vor fi eliberate toate autorizațiile necesare. Prima secțiune a noii facilități va fi dată în funcțiune la începutul anului 2023. Investiția totală de 40 milioane euro include un ajutor de stat de la guvernul ungar de aproximativ 11 milioane euro. Metrans estimează că la Zalaegerszeg vor fi create 120 noi locuri de muncă.
Volumele transportate pe cale ferată în Ungaria au crescut constant în ultimii ani, iar Metrans a beneficiat de pe urma acestui trend, în special prin intermediul terminalului deschis în Budapesta în 2017. În primul an în hub au fost manipulate aproximativ 250.000 TEU, în 2019 volumele ridicându-se la 425.000 TEU. În 2020, în ciuda pandemiei, volumele au rămas constante.
Metrans conectează Ungaria de Dunajska Streda, Slovacia și porturile nordice Hamburg, Bremenhaven și Rotterdam, dar și Duisburg și porturile adriatice Koper și Trieste prin trenuri bloc regulate. Rețeaua europeană a Metrans include 17 terminale proprii și asociate, această rețea și, în special, terminalul din Budapesta fiind componente cheie pe Noul Drum al Mătăsii.
https://www.intermodal-logistics.ro/metrans-investeste-40-milioane-euro-intr-un-nou-terminal-intermodal-in-ungaria
 

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA (CN APM SA) intenționează să repare cheurile Danei 38, 40 și 41 din Portul Constanța, iar în acest sens Primăria Municipiului Constanța a dat undă verde acestor investiții.
Mai precis, la data de 19 februarie a.c., a fost emis Certificatul de Urbanism cu numărul 715 pentru realizare lucrărilor de reparații Chem Dana 38, zona de Nord, latura de Nord. Valoarea investiției se ridică la 270665.9 RON fără TVA.
Totodată, tot vineri, 19 februarie a.c., a fost emis Certificatul de Urbanism, eliberat de Primăria Municipiului Constanța, numărul 717, pentru proiectul ce vizează lucrări de reparații ce se vor întreprinde la Dana 40 și Dana 41, zona de Nord, latura de Sud. Valoarea acestei investiții este de de 423.500 de lei.
Descrierea contractului arată că este vorba despre „Lucrări de reparații Cheu Danele 40 și 41 Port Constanța, inclusiv OS – Proiectare (CU, DALI, DTAC, PTh, DE și DTOE)“.
https://focuspress.ro/investitii-in-portul-constanta/
 

Principalele echipamente ale primului Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare – HIMARS care va intra în dotarea Armatei României au sosit sâmbătă, 20 februarie, în Portul Constanța.
Potrivit MApN, echipamentele și materialele aferente vor fi transportate la sediul Batalionului 81 Rachete Operativ Tactice „Maior Gheorghe Șonțu” din Focșani, prima unitate a Forțelor Terestre Române care va avea în dotare acest sistem. De altfel, în cadrul batalionului se va desfășura, în perioada următoare, testarea de acceptanță și recepție a tehnicii militare. Transportarea elementelor sistemului se va realiza cu mijloace terestre contractate și coordonate de structuri specializate ale Statelor Unite ale Americii și MApN.
Achiziționarea sistemului HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System) a fost stabilită prin Legea numărul 46/2018 pentru realizarea „Capabilității de sprijin de foc indirect” aferentă programului de înzestrare „Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare” – HIMARS.
Documentul prevede achiziționarea a trei sisteme cu câte 18 instalații de lansare fiecare, incluzând, dar fără a se limita la acestea, muniția, elemente de comandă control, senzori, suport logistic, mentenanța, echipamente criptografice şi cu regim special, precum şi a serviciului de instruire a personalului la toate nivelurile necesare.
Pentru România, realizarea capabilității de sprijin de foc indirect constituie interes esențial de securitate şi contribuie în mod semnificativ atât la consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii, cât şi la îndeplinirea angajamentelor asumate de țara noastră în cadrul NATO.
Având în vedere diversitatea situațiilor în care Armata României trebuie să participe cu trupe, atât pe teritoriul național, cât mai ales în afara acestuia, se impune dotarea structurilor aparținând Statului Major al Forțelor Terestre cu mijloace de sprijin performante, care să prezinte capabilități sporite, specifice atât războiului clasic, cât şi războiului neconvențional. Sistemul lansator multiplu de rachete cu bătaie mare este capabil să asigure sprijinul de luptă, atât pe timpul participării forțelor la acțiuni militare cât şi în cadrul procesului de instruire.
Sistemele de lansatoare multiple de rachete, parte importantă a sistemului de artilerie terestră, vor acționa independent sau integrat cu celelalte sisteme pentru îndeplinirea misiunilor. Datorită caracterului de interoperabilitate, sistemele lansatoare multiple de rachete pot fi puse la dispoziția NATO, în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în cadrul Alianței şi a inițiativelor regionale.
Sistemul HIMARS și-a dovedit maturitatea operațională în conflicte reale, fiind testat pe timpul operațiilor militare.
https://www.ctnews.ro/elementele-primului-sistem-himars-au-ajuns-in-portul-constanta/
 

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și noul ambasador al României în Serbia, Silvia Davidoiu, care și-a prezentat acreditările, au subliniat că realizarea unei autostrăzi sau a unei magistrale rapide între Belgrad și Timișoara ar fi de cea mai mare importanță, a anunțat biroul de presă al Președinției, citat de N1 și Rador.
Președintele Vučić și ambasadorul Davidoiu au convenit că Serbia și România sunt prieteni sinceri și parteneri de încredere, exprimându-și încrederea că bunele relații politice vor fi însoțite de legături economice și de o cooperare și mai bune în toate domeniile de interes comun.
Vučić a subliniat că Serbia poate învăța multe de la România atunci când vine vorba de utilizarea căii navigabile a Dunării.
Silvia Davidoiu a precizat la rândul său că are o agendă specifică atunci când vine vorba de proiecte de infrastructură și energie. Pe lângă magistrala dintre Belgrad și Timișoara, care a fost aleasă ca un proiect prioritar, ea a menționat și construcția unei căi ferate, precum și construcția unui interconector de gaz între cele două țări.
Ambasadoarea a propus, de asemenea, înființarea unei camere de comerț comune, care ar trebui să apropie comunitățile de afaceri de ambele părți ale frontierei.
Ambasadorul Silvia Davidoiu a subliniat că Serbia are în România un susținător sincer al extinderii Uniunii Europene la regiunea Balcanilor de Vest, exprimându-și convingerea că este în interesul UE ca Serbia să devină membru cu drepturi depline cât mai curând posibil.
Vučić și-a exprimat recunoștința față de România pentru poziția sa principială în respectarea integrității teritoriale și a suveranității Serbiei și, astfel, a dreptului internațional, adăugând că Serbia apreciază foarte mult sprijinul României pentru calea europeană a Serbiei, precum și asistența concretă acordată prin transferul de know-how în procesul de aderare.
Președintele Serbiei a subliniat, de asemenea, importanța cooperării în cadrul formatului numit Cadrilater, adică Înaltul Consiliu pentru Cooperare din Serbia, România, Bulgaria și Grecia, deoarece consideră că acest tip de cooperare este foarte important pentru dezvoltarea relațiilor de bună vecinătate și pentru promovarea păcii și a unei politici de stabilitate în regiune. Vučić a afirmat că, atunci când circumstanțele o vor permite, ar trebui organizat un nou summit.
https://www.g4media.ro/presedintele-vucic-la-intalnirea-cu-noul-ambasador-al-romaniei-realizarea-unei-autostrazi-sau-a-unei-magistrale-rapide-intre-belgrad-si-timisoara-ar-fi-de-cea-mai-mare-importanta.html