Anul 2020 a fost anul unei severe crize de mobilitate, în care transporturile au fost grav afectate, dar acum Mecanismul de rezilienţă şi redresare economică al Comisiei Europene va sprijini investiţiile atât în mobilitatea curată, cât şi în digitalizarea sectorului de transport, a afirmat, duminică, în cadrul celei de-a V-a ediţii a Galei Smart City Industry Awards, Adina Vălean, comisarul european pentru Transporturi.

„Trebuie să îmbunătăţim managementul mobilităţii înăuntrul şi în afara oraşelor, mai ales în jurul nodurilor urbane de pe reţeaua trans-europeană de transport. Avem nevoie de date şi de interpretarea lor pentru a planifica mai bine mobilitatea. Strategia noastră este o platformă pentru viitor, dar ea nu poate deveni realitate decât cu sprijinul dvs, societatea civilă, mediul academic, autorităţile locale, industrie. 2020 a fost anul unei severe crize de mobilitate. Transporturile au fost grav afectate, dar acum e momentul să privim către viitor. Mecanismul de rezilienţă şi redresare economică al Comisiei Europene va sprijini investiţiile în mobilitatea curată, în digitalizarea sectorului de transport. Sper ca aceste investiţii să fie suplimentate de statele membre, de autorităţile locale, de sectorul privat. Oraşele îşi pot crea infrastructura de încărcare pentru maşini electrice, pot cumpăra flote noi pentru autobuze nepoluante, pot investi în metrou sau în terminale multimodale, logistice sau pentru pasageri. Proiecte există, finanţări există”, a subliniat Vălean.

Oficialul european a punctat, totodată, faptul că, până în anul 2050, transporturile trebuie să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 90%, iar pentru a se atinge această ţintă fiecare mod de transport trebuie să contribuie.

„Am marcat primul an de mandat în funcţia de comisar european pentru Transporturi, prin adoptarea unei Strategii pentru mobilitate sustenabilă şi inteligentă. Intenţia mea este să punem bazele unei reforme pentru transporturile europene în următoarele decenii. Migrăm către un sistem mai rezistent la crize, mai eficient, cu emisii scăzute şi cu un grad de siguranţă şi confort mai mare pentru cetăţeni. Până în 2050, transporturile trebuie să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 90%. Pentru a atinge această ţintă fiecare mod de transport trebuie să contribuie. Oraşele şi strategiile lor de mobilitate sunt, de asemenea, foarte importante în ecuaţia reducerii emisiilor. De aceea, mobilitatea urbană este o parte consistentă din proiecţia noastră pentru viitor. Toţi cei care trăim în oraşe, experimentăm şi partea negativă a transporturilor: blocaje în trafic, poluare sau accidente. Pe de altă parte, oraşele europene beneficiază de inovare, de implementarea de noi tehnologii, de la aplicaţiile de ridesharing până la soluţii care integrează micro-mobilitatea. Multi-modalitatea este deja o realitate în oraşele noastre, dar din păcate nu în parametri pe care ni-i dorim. Aş spune că trebuie să ne concentrăm pe oameni şi pe spaţii, nu numai pe mişcarea propriu-zisă a vehiculelor”, a spus europarlamentarul român.

Comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, a primit duminică seara Premiul Special din partea organizatorilor celei de-a V-a ediţii a Galei Smart City Industry Awards.
Asociaţia Română pentru Smart City a premiat, duminică, proiectele care au schimbat România, în 2020, precum şi liderii care au mobilizat şi au produs schimbări pentru calitatea vieţii.
Categoriile Smart City Industry Awards 2020 pentru care se acordă distincţii sunt: Smart Citizen, Smart Mobility, Smart Economy, Smart Environment şi Smart Living Smart Governance.

De asemenea, organizatorii vor acorda zece premii speciale, în funcţie de activitatea din ultimul an a companiilor, instituţiilor, dar, mai ales, a persoanelor implicate în dezvoltarea industriei Smart City din România: Best Smart City Project, Best Smart Village Project, Mayor of the Year, Best Smart City Company CEO of the Year, Partner of the Year, City Manager of the Year şi Most active member Best Mass Media Supporter.
Juriul a fost format din experţi din industria Smart City, lideri în domeniile lor de specializare: Dragoş Preda – secretar de stat pentru Comunicaţii în cadrul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor (MTIC), Florin Nemţanu – prodecan Facultatea de Transporturi, Universitatea Politehnica Bucureşti, Ciprian Alexandru Caragea – prorector Universitatea Ecologică din Bucureşti, Cătălin Vrabie – Facultatea de Administraţie Publică, SNSPA, Alina Bilan – expert achiziţii publice, specialist dezvoltare durabilă, partener coordonator drept administrativ, infrastructură şi servicii de utilitate publică în cadrul ONV Law, preşedinte al Asociaţiei Române de Dezvoltare

Locală Durabilă, Cristian Dragu – PMP, MBA Managing Partner Dewatering & Silent Piling, Gabriel Tomescu – CEO BMF Group, respectiv Vlad Stoicescu – expert în Strategie şi Dezvoltare Antreprenorială/Manager Strategie şi Standardizare Europeană CNAB.
https://www.agerpres.ro/economic-intern/2020/12/20/valean-2020-a-fost-anul-unei-severe-crize-de-mobilitate-comisia-europeana-va-sprijini-investitiile-in-digitalizarea-transporturilor–631069
 

În data de 18 decembrie a.c., modificările aduse Regulamentului porturilor maritime aflate în administrarea CN APM S.A. au primit avizul favorabil al Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor.
Potrivit paginii oficiale a Portului Constanța, printre noutățile aduse de noile modificări, putem enumera:
– stabilirea obligativitatii folosirii sistemului informatic online la întocmirea buletinului de pilotaj,
– completarea cadrului de reglementare pentru activitățile care presupun transportul sau manipularea mărfurilor periculoase,
– relaxarea condițiilor de prestare a serviciului de remorcaj,
– completarea cadrului de reglementare pentru serviciul de furnizare apa la nave,
– stabilirea cadrului de reglementare pentru acostarea si operarea navelor in danele unde au loc lucrari de constructie sau reabilitare a elementelor de -infrastructura portuara.

Pentru mai multe detalii, consultați aici varianta completă a modificărilor aduse.

Regulamentul porturilor maritime a fost modificat

Primăria Constanța a dat undă verde Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța pentru lucrările de reparații la digul de nord din Portul Constanța. Odată cu primirea acestei autorizații, lucrările vor începe cât mai curând.
Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța (CNAPM) a obținut undă verde de la Primăria Constanța pentru reparații la Digul de Nord din Portul Constanța dar și pentru organizarea execuției lucrărilor. Autorizația de construire a fost primită de către CNAPM în data de 18 decembrie 2020 și este valabilă 12 luni.

Digul a fost extins în 2015
Amintim că digul de larg al Portului Constanţa a fost extins în 2015 cu cu 1.050 metri, de la 4.850 metri la 5.900 metri. Digul de larg este locul preferat al pescarilor, dar și de iubitorii sportului, care veneau aici frecvent cu biciclete. Anul trecut, digul a fost închis, constănțenii nemaiavând acces. Decizia ar fi fost luată de conducerea CNAPMC, din motive de siguranță. Accesul pe dig a fost restricționat și în 2017.
https://www.replicaonline.ro/unda-verde-pentru-repararea-digului-de-nord-din-portul-constanta-456480/
 

Grupul norvegian Vard va construi la Tulcea coca unui vas hibrid pentru instalarea cablurilor subacvatice, în baza unui contract semnat cu furnizorul olandez de servicii maritime Van Oord. Nava, cu o lungime de 128 metri, va fi echipată cu tehnologie hibridă de propulsare și un carusel dublu de cabluri cu o capacitate de 8.000 tone. Vasul va fi folosit, în principal, pentru instalarea cablurilor electrice în cadrul proiectelor eoliene offshore. Coca vasului va fi construită la șantierul Vard din Tulcea, armarea completă urmând a fi realizată în Brattvaag, Norvegia.
Este a doua navă de instalare cabluri construită în România pentru Van Oord.

În 2014, compania olandeză a atribuit Damen Shipyards Group un contract de 75 milioane de euro pentru construcția „Nexus”, de asemenea un vas de poziționare cabluri subacvatice pentru ferme eoliene, construit la Damen Galați. Vard Tulcea a construit, anterior, coca unui vas avansat de poziționare a cablurilor subacvatice pentru producătorul italian de cabluri Prysmian Group, prezent și în România, contract în valoare totală de 170 milioane de euro. Recent, Vard a livrat gigantului norvegian din industria îngrășămintelor chimice Yara primul portcontainer electric complet autonom din lume, construit la șantierul din Brăila. Vard operează 9 șantiere cu peste 9.000 de angajați, în Norvegia, România, Brazilia și Vietnam. Compania este deținută în proporție de 86,81% de grupul italian Fincantieri, al patrulea cel mai mare constructor de nave la nivel global.
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/auto-transporturi/foto-vard-tulcea-construieste-un-vas-hibrid-de-instalare-cabluri-pentru-olandezii-de-la-van-oord-19737702
 

Carmen Neagu, unul dintre cei mai experimentaţi oameni din industria energetică locală, a preluat de jumătate de an frâiele GSP Power, firmă care face parte din holdingul GSP (Grup Servicii Petroliere), controlat de omul de afaceri Gabriel Comănescu.
„Cred că este nevoie de o adunare a compe-tenţelor pentru a crea un produs românesc valoros în energie, pentru a nu pierde expertiza pe care o avem în acest domeniu. Există în acest moment fondurile necesare şi pregătirea pentru noua zonă a energeticii şi vorbim aici despre energie verde, hidrogen, eficienţă energetică. Toate aceste direcţii îşi pot găsi parteneri viabili aici pentru a începe producţia în România”, spune Carmen Neagu, executiv cu o carieră de peste 35 de ani în domeniul energiei electrice.
De-a lungul anilor, Neagu a ocupat funcţii de conducere în cadrul General Electric, Transelectrica sau EnergoBit, fiind un om cheie în lansarea industriei de energie verde în România.
„Producţia (în noile direcţii de dezvoltare ale sectorului energetic – n.red.) înseamnă şi partea de echipamente, dar mai înseamnă şi proiectarea, mentenanţa, partea de servicii. Toată această nouă zonă din energie poate deveni al doilea val de dezvoltare economică pentru România, după cel din automotive. Iar noi trebuie să fim aici. Acesta este scopul GSP Power”, spune Neagu.

Direcţii pentru GSP Power
Carmen Neagu a venit la conducerea GSP Power de la jumătatea acestui an, după finalizarea unui proiect de redresare financiară aplicat în cadrul EnergoBit, una dintre cele mai mari firme antreprenoriale din domeniul echipamentelor şi serviciilor energetice.
„Aceasta a fost misiunea mea acolo, maurul şi-a făcut datoria. M-a atras însă ideea de construcţie a unei companii noi. Venirea mea la GSP Power a urmat unei discuţii pe care am avut-o cu proprietarul GSP Holding în primăvară. Nu ne cunoşteam, dar am împărtăşit viziunea privind dezvoltarea economică. Totul s-a încheiat cu un amical mai vorbim. Însă odată cu încheierea stării de urgenţă, am reluat discuţiile şi am pornit acest proiect.”
Neagu spune că mandatul ei din punct de vedere strategic se va concentra pe două direcţii. Prima va fi aceea de a contura GSP Power ca un agregator de competenţe deja existente, iar cea de-a doua va fi de a identifica şi de a susţine start-up-urile din energie care vin cu soluţii pentru noua generaţie de proiecte din domeniu.
„Nu ne uităm la zona de furnizare de energie, ci la proiecte de producţie flexibile, eficiente, pentru care să asigurăm proiectarea, operarea şi mentenanţa.”

Marea Neagră şi morile de vânt
Offshore-ul eolian este pe lista de analiză a GSP Power, România fiind creditată în acest domeniu cu un potenţial imens în zona Mării Negre.
Există studii care arată că platoul continental românesc poate găzdui 22 GW (22.000 MW cu bază fixă – n.red.) de proiecte eoliene offshore. În prezent, pe plan local funcţionează circa 3.000 MW (3 GW) în proiecte eoliene pe uscat, cea mai mare parte din această capacitate fiind concentrată în zona Dobrogei. Întregul sistem de producţie al României cumulează de astfel 24.000 MW, din care nu mai funcţionează decât jumătate.
Dacă ar fi montate eoliene de 2 MW, ar rezulta că dacă s-ar instala toată capacitatea potenţială la malul mării ar trebui să răsară o pădure de 11.000 de eoliene.
„Ne pregătim foarte serios pentru offshore-ul eolian. Am început discuţiile cu marii producători. Experienţa pe care GSP o are în zona de construcţii marine ne dă certitudinea că putem fi un partener în această direcţie. Potenţialul este oricum imens.”
Neagu mai spune că în cazul eolienelor plutitoare tehnologia nu este la fel de avansată, dar proiectele cu bază fixă au ajuns să genereze energie la acelaşi cost cu centralele pe cărbuni, fără nicio subvenţie.
„Acum este în discuţie strategia UE pentru offshore, iar România ar trebui să facă mult lobby. La final, Marea Neagră pentru UE nu înseamnă decât România şi Bulgaria şi toate studiile arată că vântul bun la noi este.”

O idee pentru noua energie
Dar apariţia unor noi proiecte eoliene tot în zona Dobrogei ar putea genera probleme pentru sistemul de transport, lipsa de flexibilitate a acestuia fiind una dintre principalele piedici în dezvoltarea de noi investiţii. Neagu crede că sunt soluţii.
„Se poate gândi un model diferit de dezvoltare al regiunilor pornind chiar de la acest potenţial energetic. Do-brogea poate deveni o zonă agricolă foarte interesantă pentru irigaţii, lucru care ar asigura un debuşeu pentru 3.000 MW. Gândite astfel lucrurile, problemele în reţea nu ar trebui să apară.”
Gazul este o altă direcţie de dezvoltare pentru GSP Power, deşi lucrurile par tot mai complicate, mai ales pe partea de asigurare a finanţărilor, în contextul în care orientarea la nivelul UE spre energia verde pare de neclintit.
Astfel, dacă la nivelul anului 2050 gazul pare a fi scos din ecuaţia energetică europeană, finanţarea unor astel de proiecte, care vor deveni că şi cărbunii în 30 de ani, este complicată. Neagu spune însă că tranziţia nu se poate face fără a ne folosi de resursele proprii de gaze.
„România a arătat, de la cel mai înalt nivel, că este dispusă să accepte o pondere mai mare a regenerabilelor în coşul său de producţie, dar că nu va face acest lucru necondiţionat, ci doar prin acceptarea la finanţare europeană a proiectelor care presupun utilizarea resurselor locale. Gazul este una dintre aceste resurse, iar noi ne uităm la astfel de soluţii de tranziţie. Vrem un portofoliu de soluţii eficiente, modulare, flexibile, cu un consum cât mai eficient al gazului. Acestea sunt proiectele care vor permite integrarea noului val de regenerabile.”
CEO-ul GSP Power este convins că era proiectelor mamut a apus, aşă că printre obiectivele mandatului său în zona de investiţii se află 3 centrale pe gaz, dar nu mai mari de 150 MW, fix genul de proiecte care flexibilizează sistemul.

„Principala provocare pe care o văd eu acum în sistem este lipsa flexibilităţii acestuia ca urmare a lipsei de investiţii.”
La final, Neagu pledează pentru dialog între mediul de business şi cel politic, România având şanse, în opinia managerului, să găsească în tranziţia energetică resursele pentru un nou val de creştere economică.
„Pe zona de electromobilitate trebuie să ne gândim la asamblare locală, pentru solare putem produce aici structura metalică. Pentru turbine putem face local platformele. Totul se poate dacă ne punem la masă.”
https://www.zfcorporate.ro/energie/interviu-carmen-neagu-ceo-al-gsp-power-zona-noua-din-energie-poate-19795391
 

Statul caută la antreprenori din mediul privat spații de depozitare pentru până la peste jumătate de milion de tone de grâu din rezerva strategică a României. Asta în condițiile în care Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR) post-COVID 19 al țării, ce urmează a fi finanțat din fonduri UE, avertizează că „panica generată de instituirea stării de urgență a condus la suprasolicitarea lanțurilor de aprovizionare cu alimente și alte bunuri necesare asigurării hranei populației” și prevede investiții de 30 milioane euro în construirea a 5 depozite regionale de cereale.
Astfel, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS), trecută anul acesta din subordinea Ministerului Afacerilor Interne (MAI) în cea a Secretariatului de Stat al Guvernului (SGG), a lansat o licitație pentru a achiziționa servicii de depozitare (păstrare și conservare) de grâu de panificație, pe o perioadă de 10 ani. Cantitatea de cereale care urmează a fi dată spre depozitare poate varia între 260.000 și 570.000 de tone. Valoarea acordului-cadru care urmează a fi semnat, cu durata de 10 ani, este estimată între 149,13 milioane lei și aproape 327 milioane lei. Termenul limită de primire a ofertelor este 8 februarie 2021.

Acordul-cadru scos la licitație este împărțit în 52 de loturi, care prevăd cantități de minimum 5.000 și maximum 11.000 de tone.
Pe perioada acordului, până la împlinirea termenului de 7 ani, se va face cel puțin o reîmprospătare a stocului de grâu, prevede documentația de atribuire. „Depozitarul se obligă să încheie anual contracte pentru asigurarea grâului preluat în depozit în conformitate cu prevederile art. 15 din Legea nr. 101/2014 privind măsuri de reglementare a depozitării semințelor de consum și a regimului certificatelor de depozit pentru acestea. Aceste contracte vor fi cesionate către unitatea teritorială beneficiară a ANRSPS pe toată durata de existență a stocului”, menționează sursa citată. Actul normativ respectiv stipulează că „Fiecare depozitar este obligat să încheie contracte atât pentru asigurarea bunurilor, respectiv pentru spațiile de depozitare și construcțiile aferente acestora, aflate în proprietate, cât și pentru semințele de consum depozitate în aceste spații, în conformitate cu prevederile Codului civil”.
În octombrie, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, declara că au crescut rezervele statului pentru alimentele de bază, precizând că autoritățile se asigură că, deși producțiile de cereale au fost mai mici în acest an din cauza secetei, vor exista suficiente rezerve, în primul rând pentru consumul uman. În aprilie, în condiții de stare de urgență, Guvernul a decis prin ordonanță militară interzicerea exporturilor de cereale din România. „Primesc un semnal de alarmă privitor la ceea ce se întâmplă pe piața cerealelor și aici nu ne putem permite să acceptăm ca, din lăcomie, unii proprietar de cantități de cereale să trimită la export să ne lase fără grâu. (…) Datele preliminare pe care le-am primit în luna martie arată un adevărat dezmăț în materie”, declara atunci premierul Ludovic Orban. Interdicția a fost însă ridicată după nu mult timp, după ce Comisia Europeană și-a exprimat dezaprobarea față de decizia statului român.
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/agribusiness/oportunitate-pentru-companiile-de-logistica-agricola-statul-cauta-spatii-de-depozitare-pentru-sute-de-mii-de-tone-de-grau-din-rezerva-strategica-19736029
 

Consiliul Concurenţei a redus amenzile aplicate companiilor pentru care activitatea sancţionată are o pondere de sub 5% din cifra de afaceri totală, a declarat, pentru AGERPRES, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
În acest sens, instituţia a modificat metodologia de calcul a amenzilor, pentru o mai bună respectare a principiului proporţionalităţii impus de noua Directivă ECN Plus din domeniul concurenţei.

În România, amenzile aplicate companiilor care încalcă reglementările din domeniul concurenţei se calculează prin raportare la cifra de afaceri totală, metodologie folosită şi de alte state europene cum sunt Germania, Spania, Polonia, Letonia.
Studiile realizate pe baza datelor furnizate de autorităţile europene de concurenţă au reliefat faptul că, şi din punctul de vedere al cuantumului, amenzile aplicate în România sunt similare cu cele aplicate de celelalte state membre ale Uniunii Europene, cu excepţia situaţiei în care ponderea vânzărilor ce au legătură cu fapta anticoncurenţială în cifra de afaceri totală este foarte mică (sub 5%).

„Acolo amenzile noastre sunt mai mari şi putem spune că nu sunt proporţionale cu fapta. Legea spune că amenzile trebuie să fie suficient de severe ca să descurajeze încălcarea legii, dar în acelaşi timp să fie proporţionale sau cu măsură, să nu fie exagerate. Noi deja dădeam o reducere de 25% dacă activitatea unde încălcai legea reprezenta sub 20% din activitatea ta. Iar această reducere nu este suficientă când vorbim de ponderi foarte mici, cum sunt cele sub 5%. Şi atunci am venit cu alte reduceri de până la 90%”, a afirmat Chiriţoiu.

Ca urmare, Consiliul Concurenţei a adaptat legislaţia secundară (instrucţiunile privind individualizarea sancţiunilor) pentru a ajusta această discrepanţă şi pentru a respecta principiul proporţionalităţii amenzii cu fapta anticoncurenţială sancţionată, prin introducerea unor tranşe de reduceri cuprinse între 25% şi 90%, în acest fel asigurându-se egalitate de tratament între firmele din România şi cele nerezidente.
„În esenţă, vom ţine cont de volumul vânzărilor de bunuri sau servicii, care au legătură cu încălcarea, realizate pe piaţa românească. Cu cât este mai mică ponderea veniturilor realizate în România din segmentul de activitate pe care a avut loc fapta anticoncurenţială, cu atât compania poate primi o reducere mai mare a amenzii aplicate. În acelaşi timp, pentru asigurarea caracterului disuasiv al sancţiunii, amenda se poate majora ţinând cont de dimensiunile şi resursele globale ale companiei sau de cuantumul câştigurilor realizate ilicit de aceasta. Această metodologie a fost agreată de Comisia Europeană, fiind un pas înainte în asigurarea convergenţei în acord cu principiile Directivei ECN Plus”, a mai spus Chiriţoiu.

Potrivit acestuia, toate companiile vor beneficia de această reducere suplimentară, indiferent că sunt româneşti sau străine.
https://www.agerpres.ro/economic-intern/2020/12/20/consiliul-concurentei-a-redus-amenzile-pentru-companiile-unde-activitatea-sanctionata-reprezinta-sub-5-din-afaceri–630872
 

Kuweitul a încheiat un contract pe şase ani, de 106 milioane de dolari, cu operatorul reţelei de gaze din Grecia DESFA, pentru operarea de către acesta a unui terminal de import de gaze naturale lichefiate în emiratul din Golf, relatează Kathimerini. Terminalul din zona al-Zour va deveni operaţional anul viitor.
https://www.zfcorporate.ro/energie/kuweitul-incheie-un-acord-cu-desfa-din-grecia-privind-un-terminal-de-19801980