Astăzi, 4 martie 2019, la București, a avut loc reuniunea cvadrilaterală a miniștrilor afacerilor externe ai Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României și Turkmenistanului, dedicată promovării inițiativei privind crearea rutei de transport de mărfuri între Marea Neagră și Marea Caspică.

Cu această ocazie, miniștrii Elmar Mammadyarov, David Zalkaliani, Teodor Meleșcanu și Rashid Meredov au semnat o Declarație politică, ca expresie a angajamentului comun pentru avansarea inițiativei rutei de transport de mărfuri între Marea Neagră și Marea Caspică și operaționalizarea proiectului în termen cât mai scurt.

Discuțiile au prilejuit un schimb de evaluări și opinii cu privire la stadiul de dezvoltare a proiectului și calea de urmat pentru materializarea acestuia într-o inițiativă de succes, cu un impact real la nivelul vieții cetățenilor și mediului de afaceri din țările implicate.

Pornind de la sprijinul politic exprimat prin Declarația comună, ministerele de resort și agențiile naționale din cele patru state vor înființa un grup de lucru la nivel de experți pentru identificarea și soluționarea tuturor aspectelor tehnice.

În marja reuniunii cvadrilaterale, ministrul român de externe a avut întrevederi bilaterale cu cei trei omologi, fiind trecut în revistă stadiul relațiilor bilaterale, inclusiv din perspectiva exercitării de către România a Președinției semestriale a Consiliului Uniunii Europene.

Informații suplimentare
Ruta de transport mărfuri Marea Neagră – Marea Caspică este un proiect lansat de România și Turkmenistan, care vizează crearea unei rute de transport inter-modal, maritim/fluvial și rutier/feroviar, între Europa Centrală și de Nord și Caucazul de Sud și Asia Centrală, cu perspectiva conectării la regiunea Asia-Pacific.

Ruta se bazează pe contiguitatea geografică a României, Georgiei, Republicii Azerbaidjan și a Turkmenistanului, a facilităților oferite de porturile Constanța (România), Poti (Georgia), Baku (Azerbaidjan) și Turkmenbași (Turkmenistan), a conexiunii directe între portul Constanța și râul Dunărea și, ulterior, a cursurilor de apă și canalelor interne de pe continentul european, cu accesarea Europei Centrale și de Nord.

Contextul lansării proiectului este determinat, pe de o parte, de evoluțiile impresionante în întreaga regiune în domeniul conectivității transportului de mărfuri și modernizării facilităților portuare, iar, pe de altă parte, de accentul deosebit pus de Uniunea Europeană pe conectivitate, evidențiat inclusiv prin adoptarea, în octombrie 2018, a Strategiei privind conectarea Europei și a Asiei.

https://www.replicaonline.ro/va-fi-infiintata-o-ruta-de-transport-marfuri-marea-neagra-marea-caspica-se-bazeaza-si-pe-facilitatile-oferite-de-portul-constanta-383785/

Consiliul de Administraţie al CN APM SA Constanţa a fost convocat în Adunare Generală a companiei, în data de 4 martie 2019, de la ora 11:00, la sediul Ministerului Transporturilor din Bucureşti.

Pe ordinea de zi a şedinţei au fost doar două puncte, fiind vorba de propunerea privind numirea auditorului financiar şi împuternicirea unei persoane din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, pentru îndeplinirea formalităţilor de înregistrare a menţiunilor corespunzătoare la Oficiul Registrului Comerţului şi de publicare a prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

Din Consiliul de Administraţie al companiei fac parte Elena Petraşcu, Gabriela Murgeanu, Daniela Şerban, Dan Nicolae Tivilichi, Mircea Burlacu, Ghiorghe Bătrînca şi Daniel-Adrian Naftali.
De asemenea, Corpul de Control al Ministerului Transportului, prezent în luna ianuarie la CN APM Constanţa, a finalizat raportul efectuat în urma verificărilor, concluziile urmând să fie făcute publice de către instituţie.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/a-fost-sedinta-a-consiliului-de-administratie-la-cn-apm-ce-s-a-discutat-685825.html

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa cumpără 100 de staţii de lucru – calculatoare PC desktop. Valoarea contractului este de 448.937 de lei, iar câştigătoare este firma S&T România SRL din Bucureşti.

Persoanele care deţin funcţii de decizie din cadrul CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, responsabile de atribuirea licitaţiei, sunt: Marian Tănase – director general adjunct, Patrichi Teodor – director Direcţia Exploatare; Tomescu Ion – director Direcţia Tehnică; director economic – Daniela Șerban; director coordonator – Ciprian Hanganu; Director Direcţia Comercilă – Crăciun Mădălin Alexandru; şef Departament Achiziţii Publice – Otilia Ifimov; şef Serviciu Juridic şi Contencios – Tănase Iulian Pepi; şef Sucursala Energetică Port Constanţa – Kiss Laszlo Eduard; şef Sucursala de Servicii Port Constanţa – Petrescu Vicentius; şef Sucursala Nave Tehnice Port Constanţa – Banias Emil Sorin; inginer – Moldoveanu Antoniela; inginer – Bola Laura Valentina; şef Birou Control Financiar Preventiv – Adina Gamalan; Departament achiziţii publice – Anca Angelescu.
S & T România SRL, în datele Registrului Comerţului

Înfiinţată în anul 1994, firma are sediul social în Bucureşti. Capitalul social subscris, de 7.921.000 de lei, integral vărsat, este compus din 7.921 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 1.000 de lei. S & T România SRL este deţinută de Computer Betting Company GMBH, cu sediul în Austria, cu 68,93% din capitalul social, şi S&T AG, cu sediul social în Austria, cu 31,07% din capitalul social. Persoane împuternicite ale firmei, care desfăşoară activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei, sunt Nicoleta Macovei şi Radu Adriana. În anul fiscal 2015, societatea cu 131 de salariaţi a raportat o cifră de afaceri de 196.276.613 lei şi un profit de 8.889.713 lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, firma cu 141 de salariaţi a înregistrat o cifră de afaceri de 12.5402.371 de lei şi o pierdere de 1.627.675 de lei.

Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 156 de salariaţi, cifră de afaceri de 134.875.498 de lei şi o pierdere de 961.298 de lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/100-de-calculatoare-livrate-catre-cn-apm-constanta-de-o-firma-din-bucuresti-valoarea-contractului-aproape-jumatate-de-milion-de-lei-document-685816.html

Două nave au fost reţinute de autorităţile româneşti deoarece înregistrau datorii de peste 250.000 de dolari la membrii de echipaj. Una dintre acestea a achitat banii restanţi, în cazul celei de-a doua luându-se în calcul chiar o acţiune în instanţă pentru recuperarea sumelor datorate.

Potrivit reprezentanţilor Sindicatului Liber al Navigatorilor şi ai Federaţiei Internaţionale a Transportatorilor, în doar câteva zile, în urma demersurile echipajelor, biroul Port State Control din cadrul Autorităţii Navale Române şi ITF România au reţinut, prin intermediul convenţiei MLC 2006, două nave care aveau restanţe mai mari de două luni la plata salariilor echipajelor, informează News.ro.

„Este vorba de navele Huseyn Javid – pavilion Malta şi Beccaria – pavilion Panama care împreună totalizau peste 256.000 de dolari – neplata salarii. Această convenţie – MLC 2006 – a fost ratificată de România în anul 2015, după doi ani de acţiuni şi presiuni concertate ale Sindicatului Liber al Navigatorilor, devenind un instrument de lucru pentru a proteja drepturile navigatorilor, un cod al condiţiilor de muncă şi viaţă la bordul navelor care sosesc în porturile româneşti”, se arată într-un comunicat al Sindicatului Liber al Navigatorilor, conform News.ro.
Astfel, în urma acestei acţiuni, armatorii navei Huseyn Javid au achitat 106.000 de dolari, reprezentând salariile echipajului la zi. Cei 11 navigatori, membri ai Sindicatului Navigatorilor din Rusia, aşteptau de mai bine de patru luni salariile restante.

Sursa citată menţionează că, în cazul celeilalte nave, salariile nu au mai fost achitate de mai bine de cinci luni pentru cei 13 marinari aflaţi la bord.

„La nava Beccaria sunt îndeplinite condiţiile de a se introduce o acţiune în instanţa din România dacă în această săptămână nu se găseşte o soluţie viabilă pentru plata salariilor. Salariile la această navă nu sunt achitate de peste 5 luni către cei 13 membri ai echipajului de naţionalitate ucrainiană”, se mai arată în comunicat.

Reprezentanţii Sindicatului Liber al Navigatorilor au menţionat că alte trei nave au transmis că vor ajunge în zilele următoare în porturi româneşti, iar echipajele sunt neplătite de peste două luni.

http://www.bursa.ro/constanta-doua-nave-au-fost-retinute-de-autoritati-44545637

Guvernul de la Varşovia continuă cu planurile vizând construcţia unui canal prin regiunea adiacentă deltei fluviului Vistula, pentru a permite accesul direct din portul polonez Elblag în Marea Baltică, fără trecere prin apele teritoriale ruse, în pofida îngrijorărilor exprimate de activişti de mediu şi Uniunea Europeană că acest canal ar putea afecta mediul înconjurător, transmite Reuters.
În prezent, pentru a ajunge în Marea Baltică, navele care pleacă din Elblag trebuie să navigheze de-a lungul unui grind din care o parte este deţinută de Rusia şi să solicite dreptul de trecere autorităţilor din enclava rusă Kaliningrad.

Partidul la putere în Polonia (PiS) susţine că este nevoie de acest canal atât din motive economice cât şi de securitate. Însă criticii susţin că acest proiect costisitor ar putea deveni un nou subiect de dispută între Varşovia şi Bruxelles după ce justiţia europeană a decis că defrişările din pădurea Bialowieza din Polonia sunt ilegale.

În apărarea acestui proiect, ale cărui costuri sunt estimate la 900 milioane zloţi (237 milioane dolari), ministrul polonez al mării şi transporturilor fluviale, Marek Grobarczyk, a spus: „Primul şi cel mai important motiv pentru construcţie este ameninţarea din Est. Aceasta este graniţa UE, NATO şi în primul rând a Poloniei, şi nu poate fi controlată cu adevărat pentru că navele pot intra în delta fluviului Vistula numai cu aprobarea Rusiei”, a subliniat Grobarczyk, adăugând că lucrările de construcţie ar urma să înceapă în a doua jumătate a acestui an.

Cu toate acestea, vineri un oficial european a declarat că Polonia ar trebui să se abţină de la construcţia canalului înainte de a primi aprobarea Comisie Europene. La fel ca şi pădurea Bialowieza, o parte din delta fluviului Vistula este protejată de programul UE Natura 2000.

Activiştii de mediu spun că este dificil de preconizat impactul construcţiei canalului asupra speciilor care trăiesc în zona deltei fluviului Vistula, inclusiv a cormoranilor şi a pescăruşilor. „Nu există nicio specie care va beneficia de pe urma acestui proiect”, susţine Michal Goc, biolog la Universitatea din Gdansk.

Partidul Lege şi Justiţie (PiS) susţine că acest canal va face din Elblag, un mic oraş port cu o rată ridicată a şomajului, unul din cele mai mari porturi din Polonia, alături de Gdansk şi Szczecin, în condiţiile în care mai multe vase vor putea ancora aici.

În prezent, portul de agrement din Elblag, construit cu fonduri europene, este vizitat de foarte puţini turişti. „Cetăţenii din Elblag susţin acest proiect. Ce fel de port este acela care nu are acces la mare?”, se întreabă primarul oraşului Elblag,Witold Wroblewski.

http://www.bursa.ro/polonia-sfideaza-ue-si-organizatiile-de-mediu-cu-un-proiect-de-canal-la-marea-baltica-84745639

Trei marinari români au fost răpiţi în noaptea de duminică de la bordul tancului de produse chimice Histria Ivory, sub pavilion Malta, de către piraţi, în Golful Guineea şi duşi spre o destinaţie necunoscută, potrivit Ministerului Afacerilor Externe român.

Surse din cadrul companiei armatoare Histria Shipmanagement au confirmat pentru AGERPRES că actul pirateresc a avut loc, solicitând, însă, în continuare să nu apară imixtiuni în căile de comunicare cu răpitorii din dorinţa de a mediatiza excesiv cazul. ‘Pisica cu clopoţei nu prinde şoareci şi proverbul popular ne învaţă că în multe cazuri discreţia face mai mult bine decât exaltarea în goana după informaţie fără conţinut’, a declarat un responsabil de cel mai înalt nivel din cadrul companiei armatoare, pentru AGERPRES.

La rândul său, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor (SLN), Adrian Mihălcioiu, a afirmat că, deşi situaţia este dramatică, prin esenţa actului pirateresc, nu sunt motive excesive de îngrijorare pentru viaţa şi integritatea marinarilor români.

‘În ceea ce priveşte actele de piraterie cărora le-au căzut victime marinarii români, statistica ne arată că, în ultimii 27 de ani, este vorba de mai mult de 150 de navigatori capturaţi de piraţi, pe mare, de la bordul navelor şi că, de fiecare dată, aceştia au fost eliberaţi şi s-au întors acasă, în regulă. Principalul scop al răpitorilor este să obţină răscumpărarea şi asta nu se poate face decât dacă sunt persoanele răpite sunt în deplină integritate. De regulă, marinarii răpiţi sunt transportaţi în locuri pe care piraţii le ştiu sigure şi, după un interval de 7 – 15 zile, armatorii sunt contactaţi de mediatori pentru a negocia răscumpărarea. Sperăm ca şi de data aceasta, cu sprijinul companiei armatoare şi al autorităţilor şi societăţilor de asigurare, cazul să fie soluţionat favorabil’, a declarat Adrian Mihălcioiu.

Din câte se pare, echipajul navei Histria Ivory, care este în totalitate de naţionalitate română, a fost abordat de o ambarcaţiune a piraţilor în Golful Guineea, la o distanţă de 20 de mile maritime în larg, după ce părăsise portul togolez Lome, în drum spre Monrovia. Atacul pirateresc ar fi avut loc în perioada schimbului de cart, între orele 19.45-20.00, la crepuscul, când vizibilitatea era nefavorabilă, iar veghea de pe punte nu era întărită.

Petrolierul Histria Ivory, de 40.450 tdw, a fost construit în anul 2006, la Şantierul Naval Constanţa.

Pentru compania Socep din portul Constanța, 2018 a fost un an bun, după cum o demonstrează rezultatele financiare preliminare, aduse la cunoștința investitorilor de pe piața de capital.
Operatorul portuar a obținut venituri de 74.678.818 lei, în creștere cu 17,93%, față de cele realizate în anul 2017. Exercițiul financiar s-a încheiat cu un profit brut de 12.674.794 lei, mai mare cu 27,02%, față de anul anterior.

Trebuie precizat faptul că Socep este unul dintre operatorii portuari care a refuzat mono-specializarea, preferând diversificarea activității, pentru a nu depinde de o singură piață. Ca urmare, a suportat mai ușor decât alți agenți economici fluctuațiile din comerțul internațional. În continuare, Socep urmează aceeași politică de investiții și de lărgire a gamei de servicii.

După cum se știe, pe parcursul anului 2016 s-a derulat investiția din terminalul de containere, în valoare de 12 milioane de euro, care a condus la creșterea capacității de operare a terminalului cu 500.000 TEU (containere convenționale).

În 2019, a intrat în forță proiectul AGRI. Este vorba de construcția unui terminal de cereale cu capacitatea de depozitare de 100.000 de tone, cu sistem integrat de încărcare și descărcare, precum și modernizarea capacităților de depozitare existente. Investiția va permite realizarea unui trafic de 1.000.000 de tone de cereale și semințe uleioase pe an. Valoarea proiectului se ridică la circa 40 de milioane de euro.

La sfârșitul săptămânii trecute, conducerea Socep a informat investitorii de pe piața de capital că a fost încheiat un contract în valoare de 7.770.000 de euro cu societatea Buhler GmbH, pentru furnizarea echipamentului pentru construcția unui terminal de cereale cu siloz și încărcător naval.

XXX

La rândul ei, compania Oil Terminal din portul Constanța, listată și ea pe piața de capital, a încheiat anul 2018 pe profit. Rezultatele sale au fost mai slabe decât în anul anterior, din cauza jocului prețurilor și involuțiilor de pe piața petrolului, de care este dependentă în foarte mare măsură. În 2018, compania a derulat un trafic de 5,607 milioane de tone de țiței, benzină, motorină și petrochimice, cu 1% mai mic decât în 2017.

Veniturile sale au scăzut cu 7,55% față de anul precedent, ajungând la 146.798.000 lei. Profitul brut realizat în 2018 a fost de 1.949.000 lei, mai mic cu 62,76% comparativ cu cel realizat în anul anterior.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-companiile-portuare-socep-si-oil-terminal-au-incheiat-anul-2018-pe-profit-369843?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

ANAF a anunțat rezultate din prima lună de derulare a operațiunii Tomis. În perioada 25 ianuarie – 25 februarie 2019, în cadrul controalelor operative efectuate la 136 contribuabili, inspectorii ANAF au aplicat 61 de sancțiuni contravenționale (amenzi și confiscări), în valoare de peste 1,6 milioane lei. Principalele categorii de bunuri confiscate sunt: îmbrăcăminte, încălțăminte și materiale textile.

Operațiunea Tomis va dura peste trei luni. În cadrul ei sunt controlate mărfurile care trec prin punctele vamale din portul Constanța, atât din zona de nord, cât și din cea de sud.
Potrivit ANAF, „acțiunea vizează nu numai verificarea operațiunilor de import, ci și tranzacțiile ulterioare, respectiv livrarea, utilizarea, consumul pe teritoriul național și livrarea intracomunitară ori exportul mărfurilor. La punctele vamale din județul Constanța, inspectorii vor verifica, în primul rând, dacă valoarea de import a bunurilor este cea reală, fiind totodată prezenți la verificarea lor fizică. Dacă se vor constata probleme, controlul va fi extins pe tot lanțul de tranzacționare, respectiv asupra societăților care au contractat deja achiziția bunurilor importate”.

La vasta operațiune din portul Constanța ia parte o armată de o sută de inspectori ai ANAF.

Rezultatele preliminare ale acestei vaste operațiuni reprezintă o palmă pe obrazul vameșilor din portul Constanța. Numărul mare de abateri de la lege constatate de echipele venite în supracontrol, volumul mare al amenzilor și confiscărilor demonstrează că proprietarii mărfurilor (importatori și exportatori) tratau punctele vamale portuare ca fiind permisive. Cu siguranță că n-ar fi încercat să calce pe lângă lege, mai ales când toată lumea a aflat de operațiunea Tomis, dacă până acum nu s-ar fi bucurat de o anumită toleranță din partea vameșilor.

XXX
Atragem atenția celor care au redactat informația de presă că trebuie să precizeze clar din ce categorie de agenți economici fac parte contravenienții. Se poate crea confuzia că agenții economici prinși cu ocaua mică sunt operatorii portuari, care presează serviciile de încărcare, descărcare, depozitare și condiționare a mărfurilor care trec prin portul Constanța, când, în realitate, e vorba de importatori și exportatori, de proprietarii mărfurilor.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-sanctiuni-de-1-6-milioane-de-lei-pentru-importatorii-si-exportatorii-din-portul-constanta-369845?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Un fost director al Portului Constanța susține că principala poartă de intrare în România a pierdut lupta cu alte porturi de la Marea Neagră sau Adriatica. Valoarea bunurilor tranzitate a scăzut dramatic. Motivul? Lipsa investițiilor.

În cadrul unei conferințe de presă organizată la Constanța deputatul Mircea Banias a spus că „Din păcate, am pierdut competiția cu multe porturi. Porturi din Adriatica ne-au luat-o înainte, în Marea Neagră s-a investit enorm. Gândiți-vă că la nivelul anului 2008, în portul Constanța traficul de containere depășea un milion de TEU-uri, acum a ajuns undeva la jumătate. Este incredibil. Peste tot, porturile din lume se dezvoltă și cresc volumele de trafic. La noi scad. Dacă noi în 30 de ani de democrație nu am reușit să atingem vârful istoric din 88 sau 89, dinainte de Revoluție, de 60 și ceva de milioane de tone… E păcat, pentru că Dumnezeu ne-a dat un lucru pe care puteam să-l transformăm într-o mină de aur. În continuare, multe, multe familii din orașul Constanța trăiesc din activitățile din port, dar am o strângere de inimă când intru în port și îmi aduc aminte cum era înainte, era plin de tractoare, mărfuri, era un furnicar, zi și noapte, iar acum când intri în port ți se pare că ești în no man’s land, e așa, o chestie părăsită. Sunt silozuri, pentru că s-a specializat portul în traficul de cereale. E un noroc tot de la Dumnezeu, că suntem aici și că țările din jur exportă cereale, dar portul ar trebui să însemne cu totul și cu totul altceva.”

Lipsa investițiilor
„De când o parte din acțiunile portului Constanța au fost preluate de către Primăria Constanța și Fondul Proprietatea, lucrurile s-au denaturat în port. Cel puțin în perioada în care am fost eu director, aveam un consiliu de administrație cooperant, care nu a spus niciodată „nu” unor investiții. Niciodată la portul Constanța nu s-a pus problema dividendelor. Ani de zile s-au făcut investiții și nu numai cu banii portului, au venit bani de la Guvern. Țin minte că în 2007, când am plecat eu de la Administrația Porturilor Maritime (n.r. unde a fost director general) erau șase proiecte mari demarate: podul peste canal, extinderea digului, terminalul de barje, lucruri concrete. De vreo zece ani constat cu tristețe că nu se prea mai investește în portul Constanța. N-aș face neapărat un reproș managerilor care s-au succedat, ci aș face reproș celor care se gândesc cu tot dinadinsul să ia bani din portul Constanța. Portul Constanța nu e societate care trebuie să facă profit. Este o societate care administrează un bun al statului, pe care îl pune nediscriminatoriu la dispoziție operatorilor. Ei trebuie să facă profit, să creeze locuri de muncă. Portul trebuie să se dezvolte natural”, a mai spus deputatul Mircea Banias. El a mai adăugat că proiecte de dezvoltare pentru port există. Trebuie doar puse în aplicare. Unul dintre aceste proiecte se referă la construirea unui terminal de gaze naturale. Acesta ar putea reduce dependența față de gazele rusești.

https://www.dcnews.ro/portul-constanta-a-devenit-un-no-man-s-land_640084.html

În Monitorul Oficial al României a fost publicată decizia Adunării Generale a Consiliului de Administraţie al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa din data de 6.12.2019. În conformitate cu prevederile art. 10 alin. 2 şi 21 din Hotărârea Guvernului nr. 517/1998 privind înfiinţarea Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, Consiliul de Administraţie al CN APM SA Constanţa, în prezenţa administratorilor Elena Petraşcu, Gabriela Murgeanu, Mirela Florenţa Matichescu, Nicolae Dan Tivilichi, Mircea Burlacu, Ghiorghe Bătrîncă – ce I-a mandatat pe Mircea Burlacu – şi Daniel-Adrian Naftali, a aprobat o decizie importantă.

Astfel, membrii Consiliului de Administraţie au analizat propunerea Comitetului de Nominalizare-Remunerare cu privire la finalizarea procedurii de selecţie a directorului economic al CN APM SA şi au aprobat, cu majoritate de şase voturi „pentru“ şi un vot împotrivă, numirea ca director economic al CN APM SA Constanţa a Danielei Şerban. Membrii prezenţi au aprobat, cu majoritate de şase voturi „pentru“ şi un vot „împotrivă“, forma contractului de mandat al directorului economic ce urmează a fi semnat cu Daniela Şerban. Totodată, preşedintele Consiliului de Administraţie, respectiv Petraşcu Elena, a fost mandatată să semneze contractul de mandat, în calitate de mandant.

Cine este Daniela Şerban?
În urmă cu 7 ani, a plecat de la cabinetul parlamentarului Nicolae Moga pentru a-şi începe lunga activitate la CN APM. Conform primei sale declaraţii de avere, depusă la data de 18 iulie 2012, a avut venituri de la SC Fleximob Tradins SRL – 23.997 lei, de la Senatul României, mai precis de la cabinetul senatorului Nicolae Moga, 18.918 lei, de la SC RAJA SA – 4.111 lei şi de la SC Poli-Invest SRL – 2.941 lei. De la SC Poli-Invest SRL avea şi dividende în valoare de 25.015,21 lei. În declaraţia de interese a punctat că era acţionar în trei firme: SC Mobila Gin-Gin SRL, cu 15 acţiuni, SC Poli-Invest SRL, cu 15 acţiuni, şi SC Mobila Design SRL, cu 10 acţiuni.

Totuşi, cea mai recentă declaraţie de avere a fost completată la data de 4.06.2018, din calitatea de director la Direcţia Economică din cadrul CN APM. Daniela Şerban deţine un teren intravilan în Mamaia Sat, din 2004, în suprafaţă de 800 mp, unde are şi o casă de locuit în suprafaţă de 154,43 mp. În 2010, şi-a deschis la Raiffeisen Bank un cont curent, unde a declarat că avea un sold de 56.056 de lei în momentul completării. Nu are datorii la nicio instituţie financiară.

În ceea ce priveşte veniturile, de la CN APM a încasat un salariu de 185.071 de lei, iar de la SC Fleximob Trading SRL a primit 6.840 de lei. Ca dividende, a obţinut 6.250 de lei de la SC Poli-Invest SRL. De la SC RAJA SA a încasat o indemnizaţie de 41.998 de lei. Conform declaraţiei de interese, este acţionar la SC Mobila – Gin Gin SRL, cu 15 părţi sociale, la SC Poli-Invest SRL, cu 15 părţi sociale, şi la SC Dacos Company SRL, unde are 20 de părţi sociale. La SC RAJA Constanţa a declarat că are calitatea de administrator, de unde a primit indemnizaţia menţionată mai sus.

Daniela Şerban, director economic în cadrul CN APM Constanţa, a fost delegată să preia atribuţiile de la Dan Nicolae Tivilichi, după decizia definitivă a Curţii de Apel Constanţa în dosarul prin care a fost anulată procedura de selecţie a directorului companiei.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/abia-acum-numirea-danielei-serban-ca-director-economic-al-cn-apm-constanta-a-fost-publicata-in-monitorul-oficial-averea-si-interesele-document-685622.html

Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră anunţă achiziţia unei nave maritime de patrulare şi a trei şalupe de intervenţie, în valoare estimată de 164.875.500 de lei. Navele vor fi livrate la sediul Gărzii de Coastă, Grup Nave Constanţa, dana militară port Constanţa.

Contractul este compus din două loturi: lotul 1 – navă maritimă de patrulare şi lotul 2 – şalupă maritimă de intervenţie. Ofertele de participare la această licitaţie pot fi depuse până pe data de
18.04.2019, ora 15.00. Ofertele vor fi deschise în aceeaşi zi şi la aceeaşi oră.

IGPF intenţionează să încheie un contract de achiziţie publică de produse ce presupune furnizarea de şalupe maritime de intervenţie, în vederea suplimentarii flotei IGPF, ce va permite desfăşurarea misiunilor specifice de supraveghere şi securizare a frontierei, în special a frontierei externe a Uniunii Europene, în vederea combaterii migraţiei ilegale, a traficului de persoane şi a altor riscuri cu impact asupra securităţii.

În situaţia alocării bugetului solicitat, autoritatea contractantă estimează faptul că va suplimenta contractul în perioada de 12 luni de la data semnării contractului cu două şalupe maritime de intervenţie, iar preţul unitar al acestora va rămâne ferm pe perioada clauzei de revizuire. Autoritatea contractantă precizează faptul că va utiliza clauza de revizuire pentru livrarea unor produse de ultimă generaţie ce fac obiectul opţiunii de suplimentare în situaţia în care producătorul produselor ofertate iniţial a lansat în perioada de valabilitate a contractului modele superioare celor ofertate iniţial. Aceasta clauză include şi echipamentele din dotarea şalupelor.

Persoanele cu funcţie de decizie din cadrul autorităţii contractante implicate în procedura de atribuire sunt: inspector general – Adrian Popescu, adjunct al inspectorului general – Daniel Mincă.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/contract-de-peste-164-de-milioane-de-lei-garda-de-coasta-va-fi-dotata-cu-o-nava-maritima-de-patrulare-si-trei-salupe-de-interventie-document-685735.html

În această noapte, Sindicatul Liber al Navigatorilor (SLN) a anunţat pe pagina sa Facebook.com/sln.ro că „armatorii au plătit 106.000 USD salariile restante la zi pentru echipajul navei Huseyn Javid”

După care, Adrian Mihălciou, reprezentantul ITF România, mai spune că „este doar un exemplu cum se aplica MLC 2006 în cazul în care armatorul întârzie plata mai mult de două luni”.

Tot Mihălcioiu mai adaugă că „navigatorii au fost membri ITF şi cazul s-a rezolvat foarte repede”.

Marinarii de pe vasul aflat în Port Constanţa, sub pavilion Malta, spun că reuşita lor a fost obţinută după ce s-au adresat Uniunii Navigatorilor din Rusia, (NR-probabil în timp ce se îndreptau spre Constanţa) care a făcut front comun cu SLN pentru sprijinirea navigatorilor.

Potrivit portalului specializat Marine Traffic Global, nava Huseyn Javid-IMO: 9383613, este un tanc de produse chimice, sub pavilion Malta, are o capacitate de 3.456 TDW, şi a fost lansat la apă în anul 2007.

Are ca port de destinaţie Valletta.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/eveniment/cooperare-ruso-romana-suma-uriasa-recuperata-de-sln-pentru-echipajul-unei-nave-aflate-in-portul-constanta-685753.html

Mediterana, și nu Marea Neagră, cum susțin guvernanții români, este noua Mare a Nordului din punct de vedere al rezervelor de gaze. ExxonMobil, care a decis amânarea deciziei finale de investiție în Neptun Deep, ca urmare a prevederilor fiscale și reglementatorii ale Legii offshore, a anunțat că a descoperit un zăcământ de gaze în apele teritoriale ale Ciprului, care, potrivit Wood Mackenzie, va fi una din cele mai mari descoperiri de rezerve de gaze din acest an. Ca și cum concurența celor 15,75 miliarde metri cubi de gaze rusești care vor fi transportate anual în regiune de prelungirea Turkstream (pe traseul Bulgaria-Serbia-Ungaria-Austria, paralel cu BRUA) nu ar fi fost suficientă, gazul din Marea Neagră, dacă va mai fi exploatat, mai are un concurent: gazul din Marea Mediterană Iar în Mediterana, unul dintre cei mai activi operatori este chiar ExxonMobil, operatorul Neptun Deep, care se demonstrează cel mai scump proiect actual al companiei americane. Deciziile finale de investiție iau în calcul costul de producție pe baril, ceea ce face ca proiectul din Cipru să fie din start mult mai profitabil pentru Exxon decât cel din România. De ce ar investi Exxon mai degrabă în România, unde mai sunt și sunt spoliați de guvernanții autohtoni, decât în Cipru, unde au descoperit și un zăcământ de trei ori mai mare?

Potrivit Financial Times, estimările preliminare ale Exxon arată că perimetrul Glaucus din Cipru conține rezerve cuprinse între 4 și 8 trilioane de picioare cubice (peste un miliard de barili echivalent petrol). Comparativ, rezervele din Neptun Deep, în care Exxon deține o participație de 50%, sunt estimate la 1,5-3 miliarde de picioare cubice.

Continuarea pe: https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/perspective-sumbre-pentru-marea-neagra-exxon-a-descoperit-un-zacamant-urias-in-cipru-cu-rezerve-de-3-ori-mai-ridicate-decat-cele-din-neptun-deep-18920530

Kazahstanul intenţionează să îşi reducă exporturile de petrol în acest an, cu aproximativ 2%, până la 71 milioane de tone, pe fondul unei aşteptate scăderi a producţiei de petrol, conform informaţiilor transmise Reuters de Ministerul kazah al Energiei.

Comparativ, în 2018 Kazahstanul a exportat o cantitate de 72,5 milioane tone de petrol.

În acest an, însă, Kazahstanul intenţionează să îşi reducă producţia de petrol până la 89,5 milioane tone, de la 90,3 milioane tone anul trecut, în principal din cauza lucrărilor de mentenanţă care sunt programate la cele trei mari câmpuri petrolifere.

Reducerea exporturilor de petrol va afecta în special livrările spre China via conducta Atasu-Alashankou, care vor scădea până la 500.000 de tone în 2019 de la 1,38 milioane tone în 2018, a precizat Ministerul kazah al Energiei. De asemenea, în 2019 Kazahstanul va înceta să mai aprovizioneze cu petrol rafinăria Orenburg din Rusia. Anul trecut, livrările de petrol din Kazahstan spre această rafinărie s-au ridicat la aproape 500.000 de tone.

Principala rută pentru exporturile de petrol ale Kazahstanului este conducta CPC (The Caspian Pipeline Consortium), care face legătura între regiunea de vest a Kazahstanului şi portul rusesc Novorossiysk de la Marea Neagră. Livrările via această rută ar urma să rămână practic neschimbate în acest an.

JSC NC KazMunayGas este compania naţională de petrol şi gaze a Republicii Kazahstan, cu activităţi de explorare, producţie, rafinare şi transport de hidrocarburi din Kazahstan, care reprezintă interesele statului în industria de petrol şi gaze, fiind o companie integrată vertical cu ciclu complet de upstream, transport şi prelucrare, până la furnizarea de servicii specializate în industria de profil. KazMunayGas este acţionarul majoritar de la KMG International.

KMG International NV deţine şi desfăşoară operaţiuni importante în domeniul rafinării, petrochimiei, retail şi trading pe mai multe pieţe internaţionale. Reţeaua de retail cuprinde peste 1.100 de puncte de alimentare carburanţi în România, Georgia, Bulgaria şi Moldova. Grupul derulează operaţiuni de upstream, servicii industriale şi la sondă.

http://www.bursa.ro/kazahstanul-intentioneaza-sa-isi-reduca-exporturile-de-petrol-in-2019-41255632

Anul agricol 2018-2019 a pornit greu, iar recordurile de producţie din vara anului trecut au rămas o istorie frumoasă. În 2018, România a ajuns la nu mai puţin de 10.2 milioane de tone de grâu, cu 200.000 de tone în plus faţă de anul precedent.

În ultimii ani, România a tot crescut, în ceea ce priveşte producţia totală de grâu. În 2013, s-au recoltat 5.3 milioane de tone. În anul următor, s-a ajuns la 7.3 milioane de tone, pentru ca 2016 să înregistreze un volum total de 8.4 milioane de tone de grâu. Recordul din 2018 al României este cu atât mai important cu cât condiţiile climatice au fost grele. Primăvara a fost secetoasă şi cu temperaturi ridicate, iar apoi au venit ploi multe în iunie şi iulie. Dar puţini se aşteptau la condiţiile din toamnă. Seceta puternică şi extremă a afectat atât lucrările de pregătire a patului germinativ, cât şi desfăşurarea primelor faze de vegetaţie. Germinarea, răsărirea şi apariţia primelor frunze au întârziat, iar în unele zone grâul chiar nu a răsărit, a spus Constantin Năstase, director tehhnic agroest.ro. Fermierii şi oficialii sunt convinşi că recolta va avea mult de suferit din cauza condiţiilor din toamnă. Grâul românesc, cu înfrăţire în perioada de toamnă, este cel mai expus în acest moment şi necesită o tehnologie adaptată noilor condiţii.

“Grâul a răsărit în bună parte, din cauza condiţiilor din toamnă. Mai este de răsărit în următoarea perioadă. Nu este foarte bună situaţia în prezent, dar a început să răsără grâul şi cred că Dumnezeu va mai face o minune şi ne va salva. Producţia nu va fi precum cea de anul trecut, pentru că în toamnă grâul nu a înfrăţit şi porneşte cu un handicap. Vom intra cu tratamente când ne va permite vremea” – Nicolae Sitaru, SC Elsit SRL Orezu.

Pe plan mondial, încălzirea climatică şi impactul acesteia asupra culturii de grâu sunt subiecte aflate tot mai des în centrul discuţiilor din agribusiness. Conform Food Agriculture Organization (FAO), cererea pentru grâu va creşte cu 60% în următorii 30 de ani, deoarece populaţia lumii va ajunge la peste 9 miliarde de oameni. Acest lucru va pune o mare presiune pe cultivatori, având în vedere că doar un grad Celsius în plus adăugat la media temperaturii globale ar duce la scăderea cu până la 6.4% a randamentului culturii de grâu. Dacă s-ar ajunge la o încălzire globală cu 2 grade Celsius, s-ar pierde 213 milioane de tone de grâu, orez şi porumb la nivel mondial.

Continuarea pe: https://romanialibera.ro/economie/cel-mai-dificil-an-pentru-productia-de-grau-din-romania-775354

Echipamente de ultimă generaţie şi şapte nave noi vor fi achiziţionate în anii următori de către Garda de Coastă. Este vorba despre unul dintre cele mai ambiţioase şi ample programe de investiţii pentru acest sector, de după Revoluţie. Banii, în mare parte proveniţi din fonduri europene, vor fi folosiţi atât pentru dotare, cât şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.

Anunţul a fost făcut în cursul zilei de ieri, la Constanţa, de comisarul şef Adrian Popescu, împuternicit inspector general al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră. Adrian Popescu a efectuat o vizită la Garda de Coastă, cu prilejul numirii noului director, comisar şef de poliţie Laurențiu Cristian Cicu. Acesta a fost numit prin Ordin al Ministrului Afacerilor Interne, în urma susținerii examenului organizat în data de 12 februarie 2019, la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Române.

„Zeci de milioane de euro vor fi investiţi în perioada următoare pentru dotarea Poliţiei de Frontieră şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de lucru. Vor fi reabilitate sediile de la Vama Veche şi Negru Vodă. Peste două săptămâni, vom da în folosinţă noua clădire a sectorului Poliţiei de frontieră Isaccea, unde investiţia s-a ridicat la aproximativ 12 milioane de lei din fonduri europene. Vor fi încheiate contracte pentru mentenanţa sistemului SCOMAR, pe tot ceea ce înseamnă funcţionalitatea acestui sistem, partea video, partea radar, dar şi partea de electroalimentare. De asemenea, avem un alt proiect care vizează modernizarea sistemului SCOMAR, pentru înlocuirea tuturor camerelor cu altele mai moderne şi mai performante, care ar putea fi atribuit până la sfârşitul anului”, a declarat comisarul şef Adrian Popescu.

Potrivit acestuia, Poliţia de Frontieră a lansat licitaţia pentru construirea a şapte nave, valoarea estimată a proiectului fiind de aproximativ 35 de milioane de euro, tot din fonduri europene.
„Sunt nave care vor servi atât pentru patrulare în Marea Neagră, cât şi pentru operaţiunile comune în Marea Egee şi Marea Mediterană, în funcţie de solicitările Frontex-ului. Acestea sunt necesare, pentru că, de la an la an, trebuie să menţinem gradul de mobilitate, având în vedere îmbătrânirea acestor mijloace, dar şi ţinând cont de o proiecţie legată de menţinerea la un nivel ridicat a capacităţii de patrulare la mare şi pe fluviul Dunărea”, a mai spus inspectorul şef al Poliţiei de Frontieră.

https://www.cugetliber.ro/stiri-social-planuri-indraznete-va-avea-politia-de-frontiera-sapte-nave-noi-369956?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=slider-main-item&utm_campaign=Slider%20-%20poza%20mare