În cadrul întâlnirii de săptămână aceasta miniștrii europeni de externe au convenit asupra lansării unui plan de infrastructură de anvergură, care să dezvolte noi legături între Europa și restul lumii.
Denumită „O Europă conectată la nivel global”, strategia UE reprezintă un răspuns la inițiativa Chinei „O centură, un drum” sau așa-zisul „Noul Drum al Mătăsii”, cel mai mare program de dezvoltare la nivel mondial după planul Marshall, lansat în 2013.
Infrastructura construită în cadrul inițiativei chineze urmează să conecteze țările asiatice, africane și europene și va include mii de kilometri de șosele între Asia și Europa, precum și căi ferate, porturi și aeroporturi. Prin programul „O centură, un drum” Beijingul investește în proiecte de infrastructură inclusiv în Uniunea Europeană, portul Pireu din Grecia, un important punct strategic la Marea Mediterană, fiind unul dintre acestea.
Noua strategie a Uniunii Europene își va concentra atenția asupra Africii și Americii de Sud.
China se folosește de mijloace economice și financiare pentru a-și mări influența peste tot în lume. Este inutil să ne plângem de acest lucru, trebuie să oferim alternative, nu numai țărilor din Europa, ci și din Africa și America Latină care au nevoie de contribuții”, a declarat ministrul german de Externe, Heiko Maas, la întâlnirea cu omologii său europeni de la Bruxelles, citat de Reuters.
UE a încheiat deja parteneriate cu Japonia și India în materie de transport, energie și legături digitale către Asia.
Inițiativa are scopul de a pune conectivitatea în centrul politicii noastre externe. Am început să facem acest lucru în urmă cu doi ani, prin acordul nostru cu Japonia. Astăzi este mult mai important pentru noi să analizăm problemele de conectivitate cu Orientul Mijlociu, Asia Centrală și China, dar nu prin aceeași abordare și cu aceleași scopuri pe care China le are cu inițiativa „O centură, un drum“”, a declarat în cadrul unei conferințe de presă diplomatul Josep Borrell, citat de euronews.
O mai bună conectivitate înseamnă, în primul rând, diversificarea lanțurilor valorice pentru UE și partenerii săi. Comisia Europeană a fost însărcinată să identifice „proiecte vizibile și cu impact ridicat” și să prezinte o listă cu posibile proiecte până în primăvara anului 2022. Acestea ar putea include, conexiuni de infrastructură cu Africa, cabluri de comunicații submarine, precum și proiecte de energie din surse regenerabile.
https://trans.info/ro/uniunea-europeana-a-lansat-un-plan-de-infrastructura-de-amploare-drept-alternativa-la-noul-drum-al-matasii-246239

CN APM Constanța modifică un proiect început în 2016, acela de modernizare a punctului de acces la Poarta 1
Totodată, vor începe lucrările și la Dana 63
Primăria Constanța a eliberat Autorizația de Construire necesară CN Administrația Porturilor Maritime Constanța pentru un proiect de reabilitare și modernizare a unor obiective din incinta companiei. Mai precis, se renunță la o parte din lucrări ce făceau obiectul unei alte autorizații emise în urmă cu cinci ani. Este vorba, mai precis, despre modernizarea punctului de acces la Poarta 1, proiect care a fost în mare parte finalizat.
Astfel, prin AC 535/14.07.2021, CN APM Constanța a fost autorizată pentru următorul proiect: „Modificare proiect, autorizat conform A.C. 1582/19.10.2016 „Modernizare clădire post control P1(reconfigurare, recompartimentare, extindere şi etajare imobil parter, modernizare obelisc, fluidizare circulaţie rutieră şi pietonală, instalaţii şi echipamente monitorizare, modernizare drum acces P1-Gara Maritimă)” prin: renunțare la lucrările aferente obiectului 3: reabilitare și extindere trecere la nivel a drumului Poarta 1-Gara Maritimă pe liniile CF de acces la danele 1-5 din Portul Constanța”. Documentul are o valabilitate de 12 luni.
Tot pe 14 iulie, Primăria Constanța a eliberat AC 537/14.07.2021, pentru „Reparații capitale cheu Dana 63 Port Constanța și organizarea execuției lucrărilor”.
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/modificari-in-portul-constanta-primaria-a-eliberat-autorizatii-de-construire-752431.html

CN APM Constanța a încheiat un contract de servicii, în trei loturi.
Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” SA Constanţa a atribuit la data de 7 iunie 2021, contracte de servicii, în trei loturi, pentru conformare din punct de vedere al securității la incendiu pentru trei clădiri din cadrul companiei.
„Conformare din punct de vedere al securității la incendiu și amenajare birouri etaj 5 (expertiză, SSI, proiectare, avizare PSI) – CLADIRE RĂDĂCINĂ MOL 1S” – Lot 1
„Conformare din punct de vedere al securității la incendiu și scară de evacuare corpul E (expertiză, SSI, proiectare, avizare PSI) – CLADIRE CĂMIN POARTA 2” – Lot 2
„Conformare din punct de vedere al securității la incendiu și amenajare arhivă parter, birouri în pod (expertiză, SSI, proiectare, avizare PSI) – CLADIRE POLICLINICĂ” – Lot 3
Potrivit LicitatiaPublica.ro, valoarea totală a contractului, fără TVA, este de 144.390 lei.
Societățile câștigătoare sunt Inaco Legal SRL, Proiect Aic și SC TMG-Conprest SRL.

Descrierea contractului

Lot 1: Ca urmare a verificărilor efectuate de către personalul de specialitate al ISU Constanţa s-a constatat faptul că imobilul “Clădire administrativă Rădăcină Mol 1S”, modernizat în anul 2000 prin realizarea unei supraetajări cu destinaţia de micro-cantină, nu deține autorizație de securitate la incendiu. Pentru remedierea deficienţelor, completarea documentaţiei tehnice și pentru transformarea spațiilor cu destinația de cantină în spații administrative pentru birouri în vederea obținerii autorizației de securitate la incendiu pentru “Clădire administrativă Rădăcină Mol 1S”, este necesară evaluarea construcției de către un specialist expert tehnic atestat MDRAP pentru cerința fundamentală – Securitate la incendiu Cc + Ci (construcții și instalații), proiectare și ulterior execuție spații pentru birouri în locul cantinei, în funcție de măsurile și soluțiile prevăzute în raportul de expertiză tehnică.

Lot 2: Ca urmare a verificărilor efectuate de către personalul de specialitate al ISU Constanţa s-a constatat faptul că imobilul “Clădire administrativă Cămin muncitoresc la Poarta 2”, ca urmare a schimbării proprietarului unuia dintre corpurile principale, nu deține autorizație de securitate la incendiu. Pentru delimitarea proprietății dintre corpul principal C (înstrăinat/predat Companiei de Navigație PETROMIN în anul 1991) și corpul de legătură E (proprietar APC RA) s-a desființat ușa de legătură dintre cele două corpuri prin zidirea acesteia, astfel încât corpul E a rămas cu o singură ușă/cale de acces-evacuare. Pentru remedierea deficienţei în vederea obținerii autorizației de securitate la incendiu, este necesară evaluarea construcției de către un specialist expert tehnic atestat MDRAP pentru cerința fundamentală – Securitate la incendiu Cc + Ci (construcții și instalații), proiectare și ulterior execuție unei a doua scări de evacuare pentru corpul E.
Lot 3: Ca urmare a verificărilor efectuate de către personalul de specialitate al ISU Constanţa s-a constatat faptul că imobilul “Clădire administrativă Policlinică Port”, modernizat prin realizarea unor spaţii administrative de tip birou (OPEN OFFICE) în podul clădirii și o arhivă la parter cu suprafaţa mai mare de 36 mp, nu deține autorizație de securitate la incendiu.

Pentru remedierea deficienţei în vederea obținerii autorizației de securitate la incendiu, este necesară evaluarea construcției de către un specialist expert tehnic atestat MDRAP pentru cerința fundamentală – Securitate la incendiu Cc + Ci (construcții și instalații), proiectare și ulterior execuție de conformare a spațiilor de birou din pod și amenajare arhivă la parter.

Lot 1 – are o valoare estimată de 75.000 lei fără T.V.A.; Lot 2 – are o valoare estimată de 120.000 lei fără T.V.A.; Lot 3 – are o valoare estimată de 40.000 lei fără T.V.A.
Despre societățile câștigătoare

Societatea Proiect Aic SRL a fost înființată în anul 2006, în comuna Șcheia, județul Suceava și are ca domeniu de activitate „activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea”.
Potrivit confidas.ro, pe anul fiscal 2020, societatea a raportat o cifră de afaceri de 2.429.366 lei, un profit net de 645.707 lei și un număr de 13 angajați.
Asociat unic al societății și administrator este Ancuța Raluca Cucu. Aceasta mai ocupă funcția de asociat și administrator în firma Impo Construct SRL.

Compania Proiect Aic SRL a încheiat 133 contracte de achiziții publice in valoare totală de 7.769.758,22 lei. Printre societățile contractante se află Compania Națională Aeroporturi București sau Registrul Auto Român.
Societatea nu are niciun dosar în instanță.
Inaco Legal SRL este o societate înregistrată în anul 2010, în municipiul Galați și are ca domeniu de activitate lucrări de instalaţii electrice.
Potrivit confidas.ro, pe anul fiscal 2020, societatea a raportat o cifră de afaceri de 1.154.893 lei, un profit net de 401.609 lei și un număr mediu de 10 de salariați.
Asociat unic și administrator al firmei este Costel Moldoveanu.
Compania Inaco Legal SRL a încheiat 98 contracte de achiziții publice în valoare totală de 2.796.097,23 lei.
Societatea SC TMG-Conprest SRL a fost înregistrată în anul 1994, în municipiul Turnu Măgurele, județul Teleorman.
Domeniul de activitate al firmei este lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat.
Potrivit confidas.ro, asociații și administratorii societății sunt Bocioroagă D. Emil și Bocioroagă Alexandru.
Pe anul fiscal 2020 societatea a înregistrat: o cifră de afaceri de 5.959.927 lei, un profit net de 378.291 și un număr de 38 de salariați.
Compania Tmg- Conprest SRL a încheiat 675 contracte de achiziții publice în valoare totală de 6.111.102,59 lei. Printre autoritățile cu care au încheiat contracte se numără DGASPC Constanța și Universitatea Maritimă Constanța.
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cn-apm-constanta-contract-cu-trei-societati-pentru-servicii-privind-securitatea-la-incendiu-document-752383.html

La începutul acestui an, Codul Administrativ a fost modificat, în sensul că actualul Guvern şi-a asumat numirea politică a prefecţilor şi subprefecţilor. A fost o recunoaştere, o oficiaizare a faptului că prefecţii erau numiţi politic şi înainte. Pe de altă parte, devine mai evident ca oricând că prefecţii vor urmări implementarea strictă a proiectelor sau reprezentarea intereselor partidelor politice din care fac parte.
Prezent la un interviu Focus Press, prefectul judeţului Constanţa, Silviu Coşa, proaspăt ales prim-vicepreşedinte al Organizației Municipale PNL Constanța, a explicat care este rolul său în cadrul organizaţiei de partid şi care sunt proiectele prioritare ale PNL Constanţa. ”Atribuțiile mele sunt legate de partea de comunicare și strategie a organizației, ceea ce vrem să schimbăm, în ceea ce privește Organizația Municipală, scopul ei, obiectivele și măsurile sunt legate de municipiul Constanța. Aici trebuie schimbat cam tot din punct de vedere al modului în care este abordată ideea de oraș în secolul XXI, trebuie să devenim un oraș deschis, în primul rând investitorilor, pentru că din punctul acesta de vedere, salariile sunt mici aici. Avem proiecte legate de Lacul Tăbăcărie, unde este o problemă pornind de la igienizarea lacului respectiv, până la exploatarea lui din punct de vedere economic, ceea ce înseamnă un beneficiu pentru constănțeni din punct de vedere economic, dar și tot ceea ce înseamnă turism, pentru că suntem un oraș turistic, dar și Portul Turistic Tomis care trebuie să treacă în subordinea municipalității, astfel încât să poată să fie exploatat din punct de vedere economic cât mai eficient și cât mai corect pentru locuitorii orașului Constanța, dar și strategia de Sănătate, deja s-au emis Certificate de Urbanism pentru construirea primului Spital de Pediatrie din Constanța, dar și pentru construirea Spitalului Municipal”, a declarat Silviu Coşa.
https://focuspress.ro/silviu-cosa-portul-turistic-tomis-care-trebuie-sa-treaca-in-subordinea-municipalitatii-astfel-incat-sa-poata-sa-fie-exploatat-din-punct-de-vedere-economic-cat-mai-eficient/

Acționarii CN APM Constanța au fost convocați în ședință ordinară
Se discută un schimb de terenuri cu Ministerul Finanțelor
În Monitorul Oficial al României a fost publicat convocatorul privind Adunarea Generală a Acționarilor de la Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA.
Conform documentului, ședința urmează să aibă loc pe 12 august 2021, de la ora 11.00, la sediul Minsiterul Transporturilor și Infrastucturii din București. Pe ordinea de zi a ședinței ordinare este următoarea:
Luare act de încetare mandat membri provizorii/revocare membri provizorii în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța
Numire membri provizorii în CA pentru o perioadă de patru luni, cu posibilitatea prelungirii, pentru motive temeinice, până la șase luni
Prelungire durată mandat membru provizoriu
Stabilirea indemnizației fixe lunare brute pentru membri provizorii numiți
Aprobarea formei și conținutului contractului de mandat
Mandatarea reprezentanților acționarilor companiei să semneze contractul de mandat
Desemnarea unei persoane pentur a îndeplini toate formalitățile cerute de lege pentru înregistrarea și asigurarea opozabilității către terțe persoane a hotărârilor adoptate de AGA
Demararea procedurilor legate de transmiterea unui teren de 6.012 mp aflat în domeniul public al statului din administrarea Ministerului Finanțelor – ANAF în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și concesiunea CN APM SA și transmiterea unui teren în suprafață de 10.000 mp aflat în domeniul public al MT și concesiunea CN APM SA în administrarea Ministerului Finanțelor pentru realizarea proiectului „Îmbunătățirea infrastructurii vamale pentru fluidizarea traficului la punctul de trecere a frontierei din portul Constanța Sud”
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/sedinta-aga-la-cn-administratia-porturilor-maritime-constanta-se-face-un-schimb-de-terenuri-cu-ministerul-finantelor-752301.html

În cursul zilei de luni, 12 iulie 2021, o delegație formată din reprezentanți ai Federației Sindicatelor Trans-Conex Port și ai Sindicatului Liber al Marinarilor din Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) s-a deplasat la sediul Ministerului Transporturilor pentru a se întâlni cu ministrul Cătălin Drulă și a clarifica situația ARSVOM.
După cum se știe, șeful Transporturilor anunțase că o va desființa, iar atribuțiile ei vor fi încredințate Inspectoratului pentru Situații de Urgență.
Ministrul Cătălin Drulă a lipsit de la întâlnirea cu delegația sindicală, trimițându-i să-i țină locul pe secretarul de stat Ionel Scrioșteanu și Doina Cojocaru – noua șefă a direcției navale din cadrul ministerului, ambii fără pregătire și competențe profesionale în domeniul naval.
De la cei doi, sindicaliștii au aflat că până la acea dată nu se luase vreo hotărâre concretă privind soarta ARSVOM, dar că decizia de desființare a agenției „este asumată politic”.
„Ni s-a spus că există un mandat guvernamental pentru această decizie, dar în ciuda insistențelor noastre, nu ne-a fost prezentat niciun document în acest sens. Am solicitat să ni se spună ce se va întâmpla cu personalul și patrimoniul ARSVOM, dacă vor trece la ISU odată cu preluarea atribuțiilor sale. Nici la această întrebare nu am primit răspuns. În schimb, s-a afirmat că va fi organizată o comisie de lucru, care va analiza situația și va face propuneri. Am solicitat ca din respectiva comisie să facă parte și un reprezentant al sindicatelor, dar am fost refuzați, spunându-ni-se că vom fi informați la final asupra deciziilor luate. Noi, reprezentanții sindicatelor, am declarat că ne opunem ferm desființării ARSVOM și că vom ataca hotărârea la Curtea Constituțională. Am avertizat că vom informa forurile europene și toate părțile cu care România a încheiat acorduri internaționale pentru salvarea vieții omenești pe mare”, a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Silviu Stanciu, președintele Sindicatului Portuar Român UNIREA și al Federației Sindicatelor Trans-Conex Port.
Între timp, ministrul Transporturilor l-a detașat pe maiorul Ionuț Voicu, din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Constanța, în funcția de director general al ARSVOM, pentru o perioadă de șase luni. El va avea un salariu de bază de 7.546 de lei și un „spor pentru condiții vătămătoare în cuantum de 1.131 lei”. Ce vreți, să conduci Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare pe ultimul său drum reprezintă o misiune periculoasă pentru sănătate!
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-incurcate-sunt-caile-arsvom-ului-viitor-incert-pentru-personalul-si-patrimoniul-agentiei-432905

Integrarea şantierelor navale din Brăila şi Tulcea într-o singură entitate administra¬tivă şi accesarea de către şantierul naval din Mangalia a unui credit de 60 de mi¬lioane de lei pentru finan¬ţarea opera¬ţiunilor curente sunt cele mai importante evenimente care au avut loc în industria con¬strucţiei de nave în ultimul an.
Astfel, grupul norvegian Vard, unul dintre principalii proiectanţi şi constructori de nave specializate la ni¬vel global, a anunţat în fe¬bruarie 2021 că va integra şantie¬re¬le navale din Brăila şi Tulcea într-o singură com¬panie, începând cu data de 30 iunie 2021, în urma deci¬ziei luate la nive¬lul grupului Fincantieri, din care Vard face parte.
Fuziunea va reduce costurile de producţie, va simplifica proce¬sul de¬ci¬zional, va reduce costurile admi¬nis¬tra¬tive, va elimina activită¬ţile duble sau paralele, va combina activităţile de serviciu desfăşurate în cele două şantiere şi va oferi o mai bună gestionare a activelor şi resurselor celor două şantiere, spuneau oficialii Vard la momentul anunţului.
În urma fuziunii, noua entitate va avea peste 5.000 de angajaţi proprii, alţi 2.000 de angajaţi apar¬ţinând com¬pa¬niilor care lucrea¬ză pe cele do¬uă şantiere navale. Cu sediul central în Norvegia şi cu aproximativ 8.200 de angajaţi, Vard operează plat¬for¬me de construcţii navale în Norvegia, România, Brazilia şi Vietnam.
Tot la începutul acestui an, CEC Bank a acordat un credit de 60 mil. lei şantierului Damen Shipyards Mangalia, unul dintre cei mai mari con¬structori de nave la nivel euro¬pean, companie deţinută de olan¬de¬zii de la Damen, pentru finanţarea ope¬raţiunilor curente. Constructorul este im¬pli¬cat în pre¬zent în zece pro¬iecte de construc¬ţii navale, inclusiv pentru o navă de explorare offshore.
Alte proiecte în derulare in¬clud construirea a două nave cargo Roll-on/Roll-off, pentru transpor¬tul în¬cărcă¬turilor pe roţi-tiruri, ca¬mioa¬ne, con¬struirea a patru nave tanker pen¬tru trans¬portul produ¬selor chimice, con¬strucţia a două nave suport spăr¬gătoare de gheaţă, moderniza¬rea şi reteh¬nologizarea unui spărgător de gheaţă şi a unei nave suport, precum şi activităţi de reparaţii curente nave.
https://www.zfcorporate.ro/business-construct/strategii-in-constructia-de-nave-20149426

Vaccinarea marinarilor din întreaga lume progresează mult prea lent pentru a împiedica apariţia unor focare de coronavirus la bordul navelor, ceea ce ar provoca şi mai multe întreruperi în comerţul mondial, punând în pericol sănătatea marinarilor şi posibil încetinind economiile care încearcă să iasă din recesiune, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.
Industria de shipping a tras un semnal de alarmă în condiţiile în care numărul infecţiilor creşte iar unele porturi continuă să restricţioneze accesul marinarilor din ţările în curs de dezvoltare, care asigură majoritatea lucrătorilor în industria transporturilor maritime dar care nu îi pot vaccina pe marinari.
„Este o furtună perfectă. Cu noua tulpină delta, nu există nicio îndoială că ne va da înapoi şi situaţia se va înrăutăţi. Cererea pentru produse nu încetineşte, înlocuirea echipajelor nu are loc suficient de rapid iar guvernele continuă să îşi ţină capul în nisip”, susţine Esben Poulsson, preşedintele International Chamber of Shipping, organismul care îi reprezintă pe proprietarii de nave.
Toate semnele indică o înrăutăţire a crizei pe oceanele lumii.
Gard P&I, cel mai mare asigurator maritim, a înregistrat o creştere a cererilor de despăgubiri de pe urma infecţiilor cu Covid-19. În lunile aprilie şi mai au fost peste 100 de focare care au lovit navele şi platformele offshore, în fiecare caz fiind infectaţi mai mulţi marinari, precizează Alice Amundsen, vicepreşedinte la Gard P&I. Comparativ, în perioada de vârf a pandemiei, iulie-august 2020, Gard a contabilizat 80 de focare de coronavirus pe nave şi platforme offshore, care au infectat aproximativ 160 de persoane.
„Seamănă cu un foc care ar putea să se tranforme rapid într-un incendiu major”, susţine Rene Piil Pedersen, director de operaţiuni la Singapore pentru AP Moller-Maersk A/S. Potrivit acestuia, chiar dacă mai mulţi oameni se vor vaccina, virusul Covid va exista timp de mai mulţi ani şi vor apărea în continuare focare în porturi şi nave, astfel că este necesar ca guvernele şi industria de shipping să lucreze împreună pentru a-i proteja pe marinari şi lucrătorii de la docuri, în calitate de muncitori esenţiali care asigură funcţionarea liniilor de aprovizionare vitale la nivel mondial.
În pofida eforturilor din SUA şi alte ţări de a vaccina marinari în porturi, majoritatea acestora depind în mare parte de ţările lor de origine pentru imunizare, iar mai mult de jumătate dintre cei 1,6 milioane de marinari din întreaga lume vin din ţări în curs de dezvoltare precum India, Filipine sau Indonezia, care sunt toate în urma economiilor dezvoltate când vine vorba de vaccinare.
Continuarea: https://economedia.ro/marinarii-nevaccinati-contribuie-la-haosul-din-industria-de-shipping.html#.YO5xKxYzaM8

Autoritățile bulgare au anunțat recent planurile privind redeschiderea conexiunii de feribot pe ruta Giurgiu – Ruse, informează portalul fakti.bg.
Astfel, după de 30 de ani de inactivitate, conexiunea va fi din nou disponibilă publicului, aceasta contribuind semnificativ la reducerea traficului terestru pe Podul Prieteniei.
Deși portul din Giurgiu este privat, operatorii săi au fost de acord să gestioneze noua cursă de feribot care, conform declarațiilor guvernatorului regional din Ruse, Borislav Bulgarinov, ar putea prelua până la câteva sute de camioane pe zi.
Nu a fost anunțată încă public data oficială la care noul serviciu de feribot va fi activ, dar portalul bulgar sus-menționat estimează că primele curse ar putea avea loc începând din această toamnă.
https://trans.info/ro/conexiunea-de-feribot-giurgiu-ruse-va-fi-din-nou-activa-putand-prelua-pana-la-cateva-sute-de-camioane-pe-zi-244503

Serviciul de marfă China-Europa a gestionat 7.377 de călătorii în prima jumătate a acestui an, în creștere cu 43% față de aceeași perioadă a anului trecut, date de la China State Railway Group Co., Ltd.
Trenurile de marfă au transportat aproximativ 707.000 de containere, echivalentul a 20 de picioare de mărfuri într-o perioadă de șase luni, crescând cu 52% față de un an, potrivit Xinhuanet. Lansate în 2011, trenurile de marfă au ajuns la 168 de orașe din 23 de țări europene și au înregistrat peste 40.000 de călătorii, potrivit grupului.
Trenurile de marfă au jucat un rol crucial în stabilizarea lanțului internațional de aprovizionare logistică, promovând comerțul sino-european și contribuind la lupta globală împotriva pandemiei COVID-19.Aproximativ 94.000 de tone de provizii anti-pandemice au fost trimise pe traseu la sfârșitul lunii iunie, arată datele oficiale. În 2020, trenurile de marfă au efectuat 12.406 călătorii, în creștere cu 50% de la an la an.

Traficul de marfă China-Europa, în creștere cu aproape 50%

În timpul secetei din anii ’38 – ’39, ţara noastră avea o producţie de 700 kg de grâu la hectar, dar autorităţile au decis să exporte tot surplusul de producţie, ceea ce a generat o criză a pâinii şi implicit răspândirea pelagrei, numită popular „ciuma mălaiului”.
În anul 1938 a avut loc o secetă ce a acoperit toată Europa. În acel an media ţărilor europene la hectarul de grau a fost în jurul valorilor de 3-400 kg. Printr-un concurs de împrejurari asociat vremii, România a reuşit în acel an o productivitate de 700 de kg de grâu la hectar. Din cauza unor decizii neinspirate la nivel guvernamental, România şi-a exportat tot surplusul de producţie. Efectul s-a simtit imediat, o criză la nivel naţional generată de lipsa pâinii a avut loc în perioada 1938-1939, iar românii, în special cei de rând, s-au îmbolnăvit de pelagră – „ciuma” mălaiului”. „Denumirea de grânarul Europei a fost nimic altceva decât o măgulire a orgoliului naţional pentru a genera vânzarea bunurilor şi a accelera decizia”, a declarat pentru „Adevărul” Cezar Gheorghe, consultant expert al Clubului Fermierilor Români. De la seceta din 1938, la cea din 2019 Revenind la producţia din ultimii ani, consultantul a precizat că în toamna lui 2019 prognoza de producţie era estimată la 9.6 milioane tone, de pe o suprafaţă de 2,07 milioane hectare (producţie de 4,64 tone/ha). Seceta pedologică ce s-a instaurat treptat în România a generat pierderi însemnate, producţia finală de grau a fost de doar 6.7 milioane de tone. (producţie de 3.236 kg/ha în condiţii de secetă).

„Însă pe parcursul sezonului 2020-2021, fermierii ce au ţinut stocurile de grâu şi nu le-au vândut au beneficiat din plin de efectele aşteptării. Conjunctura la nivel european şi de bazin al Mării Negre a fost una asemănătoare României, astfel încât recolta agregată din cele două regiuni exprimate mai sus a fost foarte slabă. Astfel agregat cu efectele pandemiei, a fost generat un comportament al cumpărătorilor din ţările de destinaţie de stock piling. Având pe de o parte o lipsă de volume şi pe de altă parte o situaţie impredictibilă pe termen lung generate de efectele pandemiei, cumpărătorii au competiţionat. Ca şi când nu ar fi fost suficient, Rusia a început să îşi protejeze siguranţa alimentară şi a enunţat introducerea unei taxe de export la grâu în doua trepte, 25, respectiv 50 euro/tonă”, a explicat Cezar Gheorghe. Potrivit acestuia, fermierii români au prins momentele de potenţial maxim de preţ, situate pe o plajă de 232-240 euro pentru o tonă de grâu livrată în portul Constanţa şi astfel au putut maximiza potenţialul unei recolte devastate de secetă.

C2021, producţie estimată la 4,75 tone/ha
Trecând la producţia din acest an, Cezar Gheorghe a explicat că toamna trecută s-a arătat generoasă din punct de vedere al precipitaiilor la nivel naţional astfel că plantarea şi dezvoltarea culturii de grâu a cunoscut un nivel optim. „La sfârşitul lunii decembrie totalizam un nivel de 2.17 mil hectare de grâu într-o condiţie vegetativă foarte bună. Iarna a adus cu ea extrem de multe precipitaţii sub formă de ploaie în mod special, efectele La Nina s-au reversat pe teritoriul României. Rezervele de apă din sol s-au refăcut astfel încât încrederea în potenţialul recoltei a crescut, estimând o recoltă la grâu de peste 10 milioane de tone, mai precis 10.3 milioane tone (producţie 4,75 tone/ha). Preţul grâului pentru recolta nouă a rămas ridicat în perioada februarie – mai 2021, indicaţiile noastre ferme au fost de vânzare a maxim 40% din potenţialul de recoltare. Am înregistrat vârfuri de preţuri pentru recolta nouă pe o plajă între 212-216 euro pentru tona de grâu livrată în portul Constanţa”, a declarat consultantul.

Producţia la nivel mondial
Spre sfârşitul lunii mai, prognozele de recoltă la nivel european şi de bazin al Mării Negre au început să se concretizeze. Evaluările satelitare au evidenţiat belşugul lor şi agregat cu stocurile nevândute din Rusia şi Ukraina, am putut cuantifica un volum de 270 milioane tone EU+UK+RU+UKR. „Aceste evaluări au făcut ca destinaţiile tradiţionale să schimbe comportamentul tranzacţional pe până atunci, trecerea efectelor pandemiei agregate cu volumele de recolte prognozate au făcut ca cumpărătorii să intre în “hand to mouth”. Acest comportament tranzacţional este caracterizat prin achiziţia de volume mai mici, exact atât cât este necesar de consum imediat, dar cadenţat mai des, spre a urmări flotabilitatea pieţei în sensul preţurilor”, susţine expertul.

Factorii care influenţează preţurile
Cotaţiile grâului românesc au intrat într-o plajă de preţuri situate între 183-185 euro pe tonă, marfă livrată în Portul Constanţa. Ceea ce vedem la orizont este o presiune de recoltă pe cultura grâului, volumele mari de marfă generate de EU şi bazinul Mării Negre compensează potenţialele pierderi din SUA la nivelul grâului de iarnă şi primavară. De asemenea, recolta de grâu din Australia, ce va genera volum de marfă mai mic cu 6 milioane tone faţă de anul trecut, este compensată din originea europeană şi ucraineano-rusă. „Presiunea de recoltă va veni şi din costul logistic, costul unui baril de petrol Brent a depăşit 75 USD şi astfel vedem o dublare efectivă a costului de transport, cel puţin pe relaţia Constanţa – Egipt. Acum câteva luni aveam un cost de 13 USD iar astăzi 27 USD/tonă transportată. Această presiune de recoltă agregată cu presiunea logistică se va reversa în preţul mărfii şi vom vedea încă o degradare a preţului grâului, cel puţin pe o perioadă de 50-60 de zile de acum înainte. Singurul factor ce ar putea inversa trendul ar fi starea grâului american de primavară care nu este una tocmai bună în aceste zile. Toate câmpiile de vest sunt afectate de secetă, câmpiile centrale ce include Dakota de Nord şi Sud au probleme foarte mari şi dezvoltarea secetei este încă în curs în SUA, cu premizele unei luni iulie secetoase şi călduroase”, a explicat specialistul. Cu toate acestea, indicaţiile de pret, de la începutul lunii iulie, sunt extrem de sănătoase, multe zone din România cuantifică deja peste 8 tone de grâu la hectar, astfel că până şi cei ce nu au contractat forward marfa, au un preţ ridicat. Spre comparatie, în 2018, respectiv 2019, în lunile iunie-iulie, preţul grâului era situat pe o plajă între 160-165 euro/tonă în portul Constanţa, cu mici variaţii.

România are o poziţie foarte bună la export
„Dacă ne uităm la productivitatea de astăzi, putem spune că preţul actual este unul corect faţă de anii trecuţi în campania de recoltare. Şi cu siguranţă inflaţia preţurilor materiilor prime brute a contribuit la acest aspect. România are deja o pozitie foarte bună în primele exporturi către destinaţiile tradiţionale Egipt şi Iordania”, susţine Cezar Gheorghe. Potrivit acestuia, avantajul nostru, ca ţară, rezidă din două direcţii. Prima este avantajul logisitic care din cauza scumpirii se exprimă într-o diferenţă mai mare de cost transport ca şi comparaţie între portul Novorossysk şi Constanţa, în defavoarea federaţiei ruse. A doua direcţie este cea legată de taxa flotabilă a Rusiei aplicată exportului de grâu, dar nu numai. Astfel grâul rusesc devine impredictibil şi nesustenabil în comparaţie cu grâul românesc, ceea ce face ca până în acest moment, România să conducă în topul vânzărilor către cele două destinaţii. „Ne aflăm deci într-un sezon foarte bun, bogat din punct de vedere al recoltelor. Însă trebuie totul apreciat şi estimat cu foarte mare atenţie, pentru a putea beneficia de context şi potenţial atunci când acesta se iveşte. România în 2021 este diametral opusă faţă de 2020”, conchide specialistul.
https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/romania-productie-grau-aproape-7-mai-mare-decat-vremea-era-numita-granarul-europei-romanii-imbolnaveau-pelagra-1_60eea15e5163ec42710de04c/index.html