Numărul navelor care au tranzitat anul trecut canalul maritim Sulina şi braţul Chilia al Dunării a fost de cel puţin două ori mai mare decât cel din anul precedent declanşării războiului din Ucraina, dar cu toate acestea numărul evenimentelor navale în perioada comparată a fost aproape egal, potrivit unei informări transmise la solicitarea AGERPRES de către Autoritatea Navală Română (ANR).
Astfel, dacă în anul 2021, pe canalul maritim Sulina şi braţul Chilia al Dunării, graniţa româno-ucraineană, au tranzitat 2.003 nave, în 2022 numărul lor a ajuns la 3.815, iar anul trecut, la 4.523 de nave.
În perioada comparată, în anul 2021, potrivit Raportului privind evenimentele de navigaţie publicat pe site-ul ANR, pe raza judeţului Tulcea, care include şi braţul Tulcea pe lângă cele două căi navigabile amintite, s-au înregistrat 13 evenimente, în timp ce în anul 2022, doar pe canalul Sulina şi braţul Chilia au fost 18 evenimente, iar anul trecut numărul lor a fost de 14.

Pe canalul maritim Sulina, numărul accidentelor grave a scăzut de la două, în 2022, la zero, anul trecut, cel al accidentelor mai puţin grave s-a diminuat de asemenea de la cinci, în anul 2022, la patru, în anul 2023, iar cel al incidentelor de la opt, în anul 2022, la patru, anul trecut.
Pe braţul Chilia al Dunării, numărul evenimentelor a crescut însă. Astfel, în anul 2022, ANR a înregistrat un accident naval mai puţin grav şi două incidente, în timp ce anul trecut s-au semnalat trei accidente mai puţin grave şi trei incidente.
Scăderea numărului evenimentelor în care au fost implicate nave maritime şi nave de navigaţie pe ape interioare a fost explicată de conducerea ANR prin măsurile luate de Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) din Galaţi pentru îmbunătăţirea siguranţei vaselor.
„În contextul creşterii valorilor de trafic, AFDJ Galaţi a luat măsuri de îmbunătăţire a semnalizării plutitoare pe calea navigabilă prin amplasarea de geamanduri suplimentare pe Dunărea Maritimă, între bara Sulina (locul în care Dunărea se varsă în Marea Neagră, pe canalul Sulina – n.r.) şi Brăila, facilitând astfel tranzitarea atât pe zi, cât şi pe timpul nopţii. Totodată, s-a suplimentat corpul piloţilor şi s-a menţinut operativitatea remorcherelor de intervenţie în porturile Dunării maritime”, se arată în adresa semnată de directorul general al ANR, Cosmin Laurenţiu Dumitrache.

Potrivit sursei citate, evenimentele produse în ultimii doi ani s-au soldat numai cu pagube materiale, fără victime, poluare sau blocări ale şenalului navigabil, în mare parte fiind eşuări, abordaje produse din cauze tehnice sau ca urmare a măsurilor de vigilenţă neadecvate regimului de navigaţie, aşa cum prevede Regulamentul de navigaţie pe Dunăre.

În urma celor 32 de evenimente înregistrate în ultimii doi ani, ca urmare a pagubelor materiale produse, Căpitănia Zonală Tulcea a deschis patru dosare în care, sub supravegherea procurorilor, se efectuează cercetări penale pentru infracţiuni conform Legii nr. 191/2003 privind transportul naval.

De asemenea, în 11 cazuri în care au fost constatate încălcări ale Regulamentului de navigaţie pe Dunăre, au fost aplicate sancţiuni contravenţionale, iar în zece evenimente înregistrate ca incidente este în lucru un dosar de natură civilă.

„Menţionăm că niciun eveniment produs pe canalul Sulina sau pe braţul Chilia nu are legătură cu conflictul armat din regiune”, se specifică în adresa ANR.

De la declanşarea războiului din Ucraina, tranzitul navelor pe Dunăre a crescut în contextul în care porturile ucrainene de la Marea Neagră au fost blocate de Rusia, iar fluviul a fost una dintre principalele rute pentru exportul cerealelor din Ucraina.

Canalul maritim Sulina este prima cale de navigaţie pe Dunăre de pe teritoriul României recunoscută printr-un tratat internaţional şi singurul şenal navigabil din Deltă, iar tranzitul Dunării maritime se face doar dacă la bordul vasului există un pilot al AFDJ Galaţi.

De la declanşarea războiului din Ucraina, circulaţia navelor pe braţul Chilia al Dunării a crescut, doar de la începutul anului până miercuri, 21 februarie, înregistrându-se un accident grav, soldat cu eşuarea unei nave, şi un incident.

De la începutul anului până miercuri, 21 februarie, pe canalul Sulina şi pe braţul Chilia au tranzitat 500 de nave, potrivit ANR.

Conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 87/2011 pentru efectuarea investigaţiilor tehnice privind siguranţa în cazul accidentelor din sectorul de transport maritim şi Ordinului MTI nr. 84/2010 privind publicarea acceptării Codului de standarde internaţionale şi practici recomandate pentru investigaţia privind siguranţa în cazul accidentelor sau incidentelor maritime, accidentul grav este un eveniment care poate implica incendiu, explozie, eşuare, coliziune, pagube produse de vreme rea, pagube produse de gheaţă, fisuri în corpul navei sau suspectarea defecţiunilor la corp, ce au condus la pagube structurale afectând starea de navigabilitate, cum ar fi spargerea corpului navei sub apă, imobilizarea motoarelor principale, pagube extinse la spaţiile de cazare, poluare şi/sau avarii care necesită remorcare şi/sau asistenţă de la uscat.

Accidentele navale mai puţin grave sunt cele care nu sunt încadrate ca accidente grave sau foarte grave (conform OUG nr. 87/2 OMTI nr. 84/2/Rezoluţia MSC 255(84) – cod de investigare) şi sunt utile în scopul folosirii informaţiilor înregistrate pentru evitarea producerii în viitor a aceluiaşi tip de accident.

Incidentul naval este un eveniment sau o serie de evenimente, altele decât un accident naval, care s-a petrecut în legătură directă cu operarea unei nave, care a pus în pericol sau, dacă nu ar fi fost corectate, ar fi pus în pericol siguranţa navei, persoanele de la bordul acesteia, orice altă persoană sau mediul. AGERPRES/(AS – autor: Luisiana Bîgea, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)

https://www.agerpres.ro/social/2024/02/22/ucraina-doi-ani-de-razboi-traficul-navelor-pe-canalul-sulina-si-bratul-chilia-s-a-dublat-in-ultimii-ani–1253033

De la izbucnirea războiului în Ucraina, CFR SA a executat, din fonduri proprii, pe raza sucursalelor regionale de cale ferată Cluj, Iaşi şi Galaţi lucrări de reparaţii în regie proprie pe 66,72 kilometri de cale ferată.

Lucrările în valoare totală de 11,6 milioane lei au fost realizate atât pe linii directe, cât şi pe linii curente din staţiile de cale ferată, care asigură tranzitul trenurilor de marfă şi de călători prin punctele de frontieră feroviare cu Republica Moldova (CFM) şi Ucraina (UZ).

De asemenea, potrivit informaţiilor companiei, remise la solicitarea AGERPRES, valoarea lucrărilor de reparaţii în Portul Constanţa pentru redeschiderea celor 99 de linii de cale ferată (CF), care au inclus şi montarea a 126 de aparate de cale, este de 318,99 milioane de lei, cu finanţare din Fondul de Rezervă şi de la bugetul de stat.

„În derulare la ora actuală este Prioritatea 3, care prevede lucrările de reparaţii pe alte şapte linii CF şi montarea a 14 aparate de cale, în valoare de 38,55 milioane lei, cu finanţare asigurată de la bugetul de stat”, a precizat CFR SA.

În ceea ce priveşte lucrările pe raza sucursalelor regionale de cale ferată Cluj, Iaşi şi Galaţi, acestea au fost executate în regie proprie, cu personal feroviar specializat, şi au avut drept scop redeschiderea traficului feroviar de marfă şi de călători prin punctele de frontieră, dar şi creşterea capacităţii de transport, desfăşurându-se atât pe linii CF cu ecartament normal, dar şi pe linii CF cu ecartament larg.

Ele s-au desfăşurat astfel: Portul Galaţi (Ro) – Giurgiuleşti (CFM) – Reni (UZ): lucrări de reparaţii pentru redeschiderea circulaţiei în Portul Galaţi pe linia 706 J Cale Largă – Galaţi Largă Ana – Galaţi Bazin – Galaţi Mărfuri – Port Docuri (ecartament larg) şi pe linia 706 I Siloz Port Docuri – Galaţi Mărfuri – Galaţi Călători (ecartament normal); Dărmăneşti – Dorneşti – Vicşani (Ro) – Frontiera Ucraina – Vadu Siret (UZ): lucrări de reparaţii pentru redeschiderea circulaţiei şi creşterea capacităţii de transport pe 12 linii CF (ecartament normal şi ecartament larg) din staţiile Dorneşti, Dărmăneşti, Vicşani, Milişăuţi şi Văratec; Linia CF Zorleni – Fălciu (Ro) – Frontieră Moldova – Prut (CFM): lucrări de întreţinere şi reparaţii pentru refacerea instalaţiilor sanitare, de iluminat, interiorul clădirii de călători din Hm Fălciu şi repunerea în funcţie a sistemului de supraveghere video al sectorului poliţiei de frontieră; Linia CF Halmeu (Ro) – Frontieră Ucraina – Diakovo (UZ): lucrări de reparaţii pentru redeschiderea circulaţiei şi creşterea capacităţii de transport pe 15 linii CF (ecartament normal şi ecartament larg) din staţia Halmeu; Linia CF Teresva (UZ) – Frontieră Câmpulung la Tisa (Ro) – Sighet – Bocicoi – Cămara Sighet -Valea Vişeului – Frontieră Ucraina – Berlibaş (Ucraina): lucrări de reparaţii pe linii CF curente şi din staţii (ecartament normal şi ecartament larg) pe întregul interval pentru redeschiderea traficului de călători.

De asemenea, în Portul Constanţa, au fost executate lucrări de reparaţii, cu firme specializate, pe o lungime de 43,193 km de cale ferată (Priorităţile 1 şi 2) în trei staţii CF – staţia Port Grupa A, staţia Port Grupa B cu subgrupele A1, A2, B1, B2, B3, Triaj Zona II, Triaj Zona III şi staţia Mol V cu subgrupele Chimpex, Triaj Zona IV, Triaj Zona V.

Valoarea lucrărilor de reparaţii pentru redeschiderea celor 99 de linii CF, care au inclus şi montarea a 126 de aparate de cale, este de 318,99 milioane de lei, lucrările fiind incluse în „Memorandumul pentru stabilirea unor măsuri de eficientizare a activităţii de transport feroviar de marfă din zona Portului Constanţa (Măsurile 4.1 şi 4.2)”, cu finanţare din Fondul de Rezervă şi de la bugetul de stat.

În derulare la ora actuală este Prioritatea 3, care prevede lucrările de reparaţii pe alte şapte linii CF şi montarea a 14 aparate de cale, în valoare de 38,55 milioane lei, cu finanţare asigurată de la bugetul de stat.

„Raportat la investiţiile demarate de CFR SA, în contextul războiului din Ucraina, care vor fi finanţate din fonduri nerambursabile (CEF), precizăm faptul că a fost lansată licitaţia pentru etapa I a programului de modernizare în Portul Constanţa şi, de asemenea, au fost semnate alte două contracte de finanţare, unul pentru etapa a II-a a programului de modernizare în Portul Constanţa şi cel de-al doilea pentru demararea proiectului ‘Linii de solidaritate – îmbunătăţirea linei de cale ferată la graniţa Vicşani (Ro) – Vadul Siret (UZ)'”, precizează CFR SA.

Astfel, contractul de finanţare pentru Modernizarea infrastructurii din Portul Constanţa, etapa a II-a, are o valoare de 125,606 milioane de euro, din care contribuţia maximă acordată prin CEF este de 106,765 milioane de euro. În prezent, este în pregătire documentaţia de achiziţie pentru serviciile de proiectare şi execuţie lucrări.

Contractul de finanţare pentru proiectul „Linii de solidaritate – îmbunătăţirea linei de cale ferată la graniţa Vicşani (Ro) – Vadul Siret (UZ)” are o valoare totală de 48,761 milioane de euro, din care pentru România, valoarea maximă a contribuţiei CEF este de 23,158 milioane de euro.

Contractul pentru modernizarea infrastructurii din Portul Constanţa – etapa I Valu lui Traian – are o valoare estimată de 456,93 milioane lei fără TVA, licitaţia fiind în derulare.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2024/02/22/ucraina-doi-ani-de-razboi-lucrari-de-reparatii-de-aproape-400-milioane-de-lei-in-linii-cf-la-granita-si-in-portul-constanta–1252947

Marti, 20 februarie 2024, s-a realizat receptia investitiei „Drum si parcare in zona cheului fluvio-maritim al Portului Constanta“, proiect realizat cu finantare europeana prin Programul Operational Infrastructura Mare, initiativa Solidarity Lanes.

Contractul de finantare, in valoare de 13.467.227,19 lei (fara TVA), a fost semnat pe 4 mai 2023, la Constanta, in prezenta ministrului Transporturilor si Infrastructurii, Sorin Mihai Grindeanu.

In cadrul proiectului s-au construit un drum cu imbracaminte asfaltica cu lungime de 2.237 metri liniari, cu doua benzi de circulatie (câte una pe sens) si o parcare cu suprafata de 14.000 metri patrati, unde pot fi stationate circa 80 camioane.

Pentru asigurarea unui iluminat stradal eficient si in concordanta cu ultimele standarde nationale si internationale, noua investitie beneficiaza de un sistem de iluminat realizat cu lampi LED. Au fost montati 91 de stâlpi de iluminat cu o inaltime de 8 metri, echipati cu console si lampi.

Terenul pe care s-a realizat investitia este câstigat din mare, fiind o suprafata pe care, de-a lungul timpului s-au facut mai multe umpluturi rezultate din excavatii.

Faptul ca noul drum poate face legatura dintre Poarta 7 si Poarta 9 il face important pentru fluidizarea traficului rutier cu cereale, deschizând noi oportunitati de dezvoltare a zonei, sectorul fluvio-maritim dispunând de un mare potential de atragere de noi activitati cu efecte economice.
https://www.portofconstantza.com/pn/ro/stire/1/0/21156

Companiile germane, austriece, dar și daneze, au înregistrat o cerere crescută de marfă prin Rusia în ultimele săptămâni din cauza tulburărilor din Marea Roșie. Conform sancțiunilor UE împotriva Rusiei, este permis transportul de mărfuri prin țară atâta timp cât trenul, de exemplu, nu oprește aici.

Câteva dintre cele mai mari linii maritime din lume au încetat să navigheze prin Marea Roșie, care de altfel se numără printre cele mai populare rute de marfă între Europa și Asia. În schimb, navele sunt trimise în sudul Africii cu un ocol de mii de kilometri.

Pentru a proteja traficul de transport maritim rămas în Marea Roșie, Statele Unite, Marea Britanie și alte câteva țări au trimis nave de război în zonă.

https://logisticpost.ro/articole/transportul-prin-rusia-tot-mai-solicitat.html

Uniunea Europeană a lansat, luni, operațiunea EUNAVFOR ASPIDES. Obiectivul acestei operațiuni de securitate maritimă defensivă este de a restabili și de a proteja libertatea de navigație în Marea Roșie și Golf, potrivit unui comunicat al Consiliului European.

„Odată cu lansarea EUNAVFOR ASPIDES, Uniunea Europeană răspunde rapid la necesitatea de a restabili securitatea maritimă și libertatea de navigație într-un coridor maritim strategic. Operațiunea va juca un rol-cheie în protejarea intereselor comerciale și de securitate”, a declarat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate. Operațiunea ASPIDES va asigura o prezență navală a UE în zona în care numeroase atacuri Houthi au vizat nave comerciale internaționale începând cu octombrie 2023. În strânsă cooperare cu parteneri internaționali, ASPIDES va contribui la protejarea securității maritime și la asigurarea libertății de navigație, în special pentru navele comerciale. În cadrul mandatului său defensiv, operațiunea va însoți navele și le va proteja împotriva posibilelor atacuri. Operațiunea va fi activă de-a lungul principalelor linii maritime din strâmtoarea Baab al-Mandab și Strâmtoarea Hormuz, precum și pe apele internaționale din Marea Roșie, Golful Aden, Marea Arabiei, Golful Oman și Golful Persic.

Misiunea este condusă de Grecia și Italia. Comandantul operaţiunii va fi comandorul grec Vasilios Griparis, iar comandantul forţei va fi contraamiralul italian Stefano Costantino. Sediul operațiunii va avea sediul în Larissa, Grecia. În decembrie, Statele Unite și alte țări au lansat o misiune pentru a proteja transporturile din Marea Roșie. Însă unii aliați ai SUA, în special țările europene, au exprimat rezerve cu privire la acest plan, în cadrul căruia SUA și Marea Britanie au lansat atacuri aeriene asupra pozițiilor Houthi, și au respins ideea de a fi sub comanda Washingtonului.

Franța, Germania, Grecia și Italia se numără printre cele șapte țări care vor participa la misiunea UE denumită Aspides și care va avea inițial trei nave sub comanda UE. Acestea vor fi mandatate să protejeze navele comerciale și să intercepteze atacurile, dar nu vor lua parte la lovituri împotriva Houthi pe uscat. Fregata germană Hesse a fost și ea trimis din Marea Nordului cu destinația Marea Roșie. Nava este construită pentru apărare antiaeriană, fiind echipată cu radare care pot detecta ținte la o distanță de până la 400 km și cu rachete pentru a doborî ținte precum rachete balistice și drone la o distanță de peste 160 km.

Operațiunea ASPIDES se va coordona îndeaproape cu EUNAVFOR ATALANTA pentru a contribui la securitatea maritimă în Oceanul Indian de Vest și în Marea Roșie, precum și cu parteneri similari care contribuie la securitatea maritimă în zona sa de operare, transmite Comisia Europeană.

„Salut decizia de astăzi de a lansa operațiunea Forțelor Navale ale UE Aspides. Europa va asigura libertatea de navigație în Marea Roșie, lucrând alături de partenerii noștri internaționali. Dincolo de răspunsul la criză, este un pas către o prezență europeană mai puternică pe mare pentru a ne proteja interesele europene”, a declarat și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Din octombrie 2023, numeroase atacuri Houthi au vizat nave din Marea Roșie, Golful Aden, Marea Arabiei și Golful Oman. Astfel de atacuri pun în pericol viața civililor de pe nave comerciale și constituie o încălcare a liberei circulații pe mare și a dreptului de tranzit în strâmtorile utilizate pentru navigația internațională, consacrat în Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării.

La 10 ianuarie 2024, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat Rezoluția 2722 (2024), condamnând în cei mai fermi termeni atacurile Houthi asupra navelor comerciale; subliniind importanța exercitării drepturilor și libertăților de navigație ale navelor din toate statele din Marea Roșie, inclusiv pentru navele comerciale care tranzitează strâmtoarea Baab al Mandab.

În conformitate cu dreptul internațional, CSNU a cerut încetarea imediată a atacurilor Houthis, afirmând că exercitarea drepturilor și libertăților de navigație de către navele comerciale, în conformitate cu dreptul internațional, trebuie să fie respectată și ținând seama de dreptul de membru, statele, în conformitate cu dreptul internațional, să-și apere navele de atacuri, inclusiv de cele care subminează drepturile și libertățile de navigație.

La 29 ianuarie 2024, Consiliul a aprobat un concept de management al crizelor pentru o posibilă operațiune de securitate maritimă a UE pentru a proteja libertatea de navigație în legătură cu criza din Marea Roșie, cu o durată inițială de un an de la lansare. Operațiunea a fost stabilită oficial la 8 februarie 2024.

https://www.digi24.ro/stiri/externe/uniunea-europeana-a-lansat-operatiunea-aspides-in-marea-rosie-ce-inseamna-si-cine-conduce-misiunea-2692581

Excelenţa Sa, Evangelia Grammatika, Ambasadorul Republicii Elene la Bucureşti, însoţită de Theodoros Skandalidis, consulul onorific al Republicii Elene la Constanța, și Pantelis Giannoulis, consilier și șeful Biroului pentru Afaceri Economice și Comerciale, s-a întâlnit, luni, 19 februarie, cu conducerea Companiei Naţionale Administrația Porturilor Maritime (CN APM) SA Constanța, în cadrul unei vizite în Portul Constanța.

Delegația elenă a fost primită de Mihai Teodorescu, directorul general al CN Administrația Porturilor Maritime, și Mirela Bîrchi, directorul executiv al companiei.

„Diplomatul a fost interesat de dezvoltarea relațiilor bilaterale cu tradiție între cele două țări și a oportunităților de colaborare cu Portul Constanța. De asemenea, s-a discutat despre rolul Portului Constanța în noul context regional și despre provocările acestei perioade”, se arată într-un comunicat de presă transmis de companie.

https://cugetliber.ro/stiri-economie-ambasadorul-greciei-la-bucuresti-vizita-in-portul-constanta-499844