Uniunea Europeana a acordat Turciei o finantare in valoare de 275 de milioane de euro pentru constructia liniei de cale ferata Halkali – Kapikule care leaga zona metropolitana a orasului Istanbul de granita turco-bulgara. Costurile totale ale proiectului sunt estimate la 1 miliard de euro.

Finantarea face parte din potofoliul de investitii al Uniunii in Turcia prin fondurile Instrumentului pentru Asistenta de Preaderare (IAP) pentru perioada 2014-2020. Acesta este cel mai mare proiect de asistenta financiara UE – Turcia.

„Odata cu semnarea acestui proiect feroviar important, UE si Turcia demonstreaza inca o data ca pot colabora pentru binele oamenilor si pentru a crea un viitor comun sustenabil. Turcia este podul nostru intre Est si Vest. Vom face tot posibilul pentru a profita de potentialul cooperarii noastre”, a declarat Comisarul European pentru Transport Violeta Bulc.

Noua linie de cale ferata va furniza o legatura sigura, de mare viteza si ecologica pentru transport de marfa si pasageri intre statia Halkalı din Istanbul si punctul de trecere a granitei cu Bulgaria, statia Kapıkule / Svelingrad.

Linia dubla electrificata va permite trenurilor sa atinga o viteza de 200 km/h si va fi echipata cu cele mai moderne sisteme de semnalizare, compatibile cu standardele UE (ERTMS ETCS Nivel 1).

Linia dubla va avea o lungime de 229 km si va fi construita in doua faze. Sectiunea Cerkezkoy-Kapikule, finantata de UE, va fi construita de consortiul Gulermak-Alsim Alarko, in timp ce sectiunea Halkali-Cerkezkoy va fi finantata de guvernul turc. Ministerul Transporturilor a selectat compania Sweco pentru serviciile de consultanta pentru elaborarea proiectului detaliat al liniei Halkalı-Kapıkule. Conform estimarilor, proiectul va fi finalizat in 2022.

Odata finalizata, linia de cale ferata va aduce beneficii clientilor, dar si producatorilor de pana la 1,6 miliarde de euro.

Aceasta investitie ofera o extensie naturala a Retelei Trans-Europene de Transport si astfel, a fost identificat ca proiect de Interes European in cadrul Capitolului 21 al negocierilor privind Aderarea UE-Turcia.

In acest context, Turcia promite sa inceapa lucrarile de constructie a legaturilor feroviare strategice catre Podul Yavuz Sultan Selim peste Bosfor, cel mai tarziu in 2029. Aceste linii feroviare vor asigura legaturile care lipsesc si vor facilita dezvoltarea unui coridor comercial mai extins intre UE si Turcia si din Turcia catre Orientul Mijlociu, Caucaz si Asia Centrala.

UE finanteaza legatura feroviara a Turciei cu Bulgaria

Parlamentul European si Consiliul au ajuns la un acord cu titlu provizoriu cu privire la propunerea Mecanismului de Interconectare a Europei (CEF), in cadrul urmatorului buget UE pe termen lung 2021-2027.

„Noul Mecanism de Interconectare a Europei se afla in centrul transportului european. Acest mecanism contribuie la imbunatatirea conectivitatii, la accelerarea decarbonizarii si digitalizarii economiei UE si creeaza sinergii intre transport, energie si infrastructura digitala. Dar mai presus de toate, va permite UE sa finalizeze reteaua centrala de transport pana in 2030, aceasta retea fiind coloana vertebrala a pietei unice care sustine nevoile operatorilor logistici si pe cele ale pasagerilor”, a declarat Comisarul European pentru Transport, Violeta Bulc. Noul program va permite Uniunii Europene sa pregateasca drumul catre neutralitate din punctul de vedere al impactului asupra climei in conformitate cu propunerea unei Planete Curate pentru Toti si sa sustina infrastructura necesara unei mobilitati sigure, curate si conectate, asa cum propune Comisia in pachetul Europa in Miscare. De asemenea, acest instrument de finantare va prioritiza mijloacele de transport ecologice, precum calea ferata si dezvoltarea statiilor de incarcare pentru vehiculele care utilizeaza combustibili alternativi. Prin imbunatatirea conectivitatii si sigurantei sistemelor de furnizare a energiei, Mecanismul de Interconectare a Europei (CEF) va contribui la dezvoltarea Uniunii Energetice si va sustine tranzitia catre o energie curata. Acest lucru va permite Europei sa ramana lider in procesul de tranzitie catre o energie curata in conformitate cu prioritatea politica a Comisiei Juncker de a deveni lider global al energiei regenerabile. In iunie 2018, Comisia Europeana a propus o finantare in valoare de 42,3 miliarde de euro in cadrul urmatorului Mecanism de Interconectare a Europei. Propunerea prevede o finantare de 30,6 miliarde de euro pentru retelele de infrastructura europeana de transport, 8,7 miliarde de euro pentru energie si 3 miliarde de euro pentru sectorul digital.
Aceasta propunere reprezinta o crestere de 47% comparativ cu 2014-2020. 23,5 miliarde de euro sunt disponibili pentru alocari din bugetul UE 2014-2020 pentru cofinantarea proiectelor TEN-T in statele membre UE.

Parlamentul European si Consiliul au aprobat formal urmatorul CEF

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a declarat, astăzi, că intenţionează să promoveze modificarea Legii achiziţiilor publice pentru a grăbi paşii pentru implementarea proiectelor noi de infrastructură.

Întrebat despre protestul generat de lipsa autostrăzilor, Cuc a spus: „Am înţeles şi înţeleg nemulţumirea, tocmai de asta aţi văzut că şi gradul meu de a pune presiune pe drumari este unul sporit”, scrie Agerpres.

„Eu nu pot să lucrez în afara termenului legal şi în afara prevederilor legale, nu am cum să fac lucrul acesta oricât de mult mi-aş dori. Sunt fonduri europene, trebuie să urmăresc o anumită procedură, un obiectiv, studiu de fezabilitate, proiectare, execuţie, trebuie să am autorizaţie, acord de mediu, exproprieri. Tocmai de aceea vreau să fac şi nişte modificări legislative să grăbim aceşti paşi, astfel încât să putem implementa proiectele noi”, a adăugat Cuc, după audierea sa în Comisia pentru transporturi a Camerei Deputaţilor.

El a menţionat că printre măsurile care vor fi luate se numără modificarea Legii achiziţiilor publice.

„Am spus că modificăm Legea achiziţiilor, o să vin cu nişte amendamente probabil săptămâna viitoare. (…) Vom face o comisie reunită cu cei de la juridic pentru a grăbi semnarea contractelor şi a nu mai exista un risc pentru autoritatea contractantă, lucru care mi se pare de bun simţ şi normal să-l facem. Modificăm şi partea de autorizaţie de construcţie care ţine de Ministerul Transporturilor să ne putem elibera, să nu mai avem (…) şapte interministeriale şi aşa mai departe, (…) vom da ordonanţă pe partea de autorizaţii de construcţii şi pe partea de mediu, trebuie să vorbesc şi cu doamna ministru (Graţiela Gavrilescu – n.r.)”, a explicat Răzvan Cuc.

Ministrul a explicat că doreşte modificarea legii astfel încât să existe posibilitatea semnării contractelor după pronunţarea Consiliului Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor iar oricine are o nemulţumire poate contesta în instanţă.

„Modificările pe care dorim să le aduce la Legea achiziţiilor vizează posibilitatea de a semna contractele după prima pronunţare a CNSC (Consiliului Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor), bineînţeles oricine are o nemulţumire se poate duce mai departe să conteste în instanţă, dar noi semnăm contractul şi dăm drumul la acel contract pentru că nu mai putem să aşteptăm şi apoi am introdus nişte prevederi foarte clare ce se întâmplă în cazul în care instanţa atribuie prin hotărâre proiectul unui alt ofertant”, a afirmat Cuc.

El a completat că doreşte ca obiectivele să fie finalizate, menţionând că ştie că deranjează mulţi oameni prin anumite măsuri pe care le ia, mai informează Agerpres.

„Eu asta vreau să vă spun, ministerul eu îl conduc, nu-l conduce un ONG sau altcineva care are interes să blocheze proiectele, normal că ştiu că supăr şi deranjez mulţi oameni când iau anumite măsuri, dar asta e viaţa. Eu vreau ca românii să nu mai protesteze 15 minute, 20 minute, o oră, vreau să avem obiectivele finalizate. E normal, avem bani, dacă nu putem controla lucrul acesta, înseamnă că avem o problemă”, a menţionat Răzvan Cuc.

http://www.bursa.ro/razvan-cuc-modificam-legea-achizitiilor-publice-sa-grabim-pasii-pentru-implementarea-proiectelor-noi-21326631

Comisia pentru transporturi a Camerei Deputaţilor a aprobat astăzi demararea unei anchete privind activitatea TAROM, deputaţii urmând să verifice, printre altele, cadrul legislativ în care îşi desfăşoară activitatea compania şi modalitatea de înstrăinare a două aeronave în anul 2018.

Printre obiectivele urmărite de comisia de anchetă se numără verificarea cadrului legislativ în care îşi desfăşoară activitatea TAROM, a statutului companiei, hotărârile AGA cu privire la execuţia bugetară, contractul cadru sau contractele speciale cu privire la relaţiile comerciale de furnizare de utilităţi şi servicii ale TAROM, analizarea modului în care managementul şi-a îndeplinit obligaţiile, structura flotei.

De asemenea, comisia va verifica modalitatea de înstrăinare a două aeronave în anul 2018, structura de personal, organigrama, modificarea acestora în raport cu necesitatea forţei de muncă angajată, precum şi litigiile cu angajaţii, planul de investiţii, execuţie, proiecte anuale şi multianuale, informează Agerpres.

Comisia mai are în vedere şi verificarea rapoartelor de analiză privind întârzierile şi frecvenţa situaţiilor de reţinere a aeronavelor la sol şi a modului de efectuare a achiziţiilor.

http://www.bursa.ro/camera-deputatilor-comisia-pentru-transporturi-a-aprobat-o-ancheta-privind-activitatea-tarom-05326635

Ministerul Transporturilor a publicat în transparenţă decizională un proiect de hotărâre de Guvern ce vizează aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor necesare aferente proiectului „Măsuri de îmbunătăţire a siguranţei traficului prin amenajarea trecerilor la nivel cu calea ferată”.

Implementarea de „Măsuri de îmbunătăţire a siguranţei traficului prin amenajarea trecerilor la nivel cu calea ferată” va asigura un transport sigur şi durabil şi contribuie la diminuarea cu până la 50% a numărului victimelor decedate în accidentele rutiere până în anul 2020, competitivitate şi prosperitate, la ocuparea forţei de muncă, siguranţă şi securitate pe plan european.

Prin prezentul proiect de act normativ se propune aprobarea finanţării proiectului „Măsuri de îmbunătăţire a siguranţei traficului prin amenajarea trecerilor la nivel cu calea ferată” de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor, capitolul 84.01 – Transporturi, titlul 58 – Proiecte din Fonduri Externe Nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (POIM).

Este necesară amenajarea trecerilor la nivel a drumurilor cu calea ferată, care va contribui la creşterea gradului de siguranţă rutieră prin: scăderea numărului victimelor decedate sau rănite grav din accidentele produse la trecerile la nivel ale drumurilor naţionale cu calea ferată; iluminarea sectoarelor de drumuri naţionale la trecerile la nivel cu calea ferată; îmbunătăţirea semnalizării rutiere verticale şi orizontale a trecerilor la nivel cu calea ferată a drumurilor naţionale, prin refacerea marcajelor rutiere şi completarea semnalizării verticale; diminuarea posibilităţilor de nerespectare a regulilor de circulaţie impuse de către conducătorii indisciplinaţi prin implementarea unei măsuri tehnice ce va interzice conducătorilor auto să efectueze manevra neregulamentară de depăşire.
Cât costă pierderea unei vieţi omeneşti
Conform raportului Road Safety Country Overview – România, existent pe site-ul oficial al Uniunii Europene, valorile pentru o persoană decedată sau rănită sunt: preţul unei vieţi pierdute într-un accident rutier este evaluat la 1.048.000 de euro; preţul unei persoane rănite grav într-un accident rutier este evaluat la 136.200 de euro; preţul unei persoane rănite uşor într-un accident rutier este evaluat la 10.400 de euro.

În urma analizei efectuate pe baza accidentelor rutiere înregistrate în perioada 2011-2018 pe reţeaua de drumuri naţionale, pe sectoarele cu treceri la nivel cu calea ferată au fost înregistrate următoarele cifre îngrijorătoare: nr. accidente rutiere: 238; nr. vehicule implicate: 433; nr. persoane decedate: 28; nr. persoane rănite grav: 109; nr. persoane rănite uşor: 300.

Corelând numărul accidentelor rutiere şi al persoanelor decedate sau rănite cu valoarea economică (pierderea societăţii) a acestora, rezultă o pierdere totală de 47.309.800 euro la nivelul României cauzată de accidentele rutiere produse în ultimii 7 ani pe drumurile naţionale la intersecţiile la nivel cu calea ferată.

Prin adoptarea soluţiilor tehnice ce fac obiectul acestui proiect, se doreşte reducerea accidentelor rutiere produse pe drumurile naţionale la intersecţia la nivel cu calea ferată şi creşterea gradului de siguranţă rutieră pe aceste sectoare.

Care este soluţia tehnică
Implementarea măsurilor de îmbunătăţire a siguranţei traficului prin amenajarea trecerilor la nivel a drumurilor cu calea ferată implica pentru administratorul drumului, respectiv CNAIR – SA achiziţia unor produse care vor conduce la creşterea gradului de siguranţă rutieră şi îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie, respectiv stâlpi de iluminat, separatoare de trafic, benzi rezonatoare, la toate cele 246 de treceri la nivel ale drumurilor naţionale cu calea ferată.

Valoarea estimată a proiectului este de 35.320.000 de lei cu TVA, valoare obţinută în urma derulării procesului de consultare a pieţei conform Legii 98/2016, în baza ofertelor primite de CNAIR SA de la operatorii economici din domeniul siguranţei rutiere.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/ministerul-transporturilor-doreste-sa-reduca-numarul-de-victime-din-accidentele-de-pe-calea-ferata-cat-costa-moartea-unui-om-686487.html

Infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii (FSDI) trebuie dezbatuta in Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), deoarece institutia urmeaza sa cuprinda companii de importanta strategica pentru economia si siguranta nationala, considera Consiliul National pentru Intreprinderi Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR).

Organizatia patronala va adresa o propunere in acest sens presedintelui Romaniei, Klaus Iohannis.

Ideea Fondului de Dezvoltare a revenit pe tapet, dupa ce nici Grindeanu, nici Tudose nu au vrut sa si-l asume , a declarat Florin Jianu, presedintele CNIPMMR.

Acum doamna Dancila si Eugen Teodorovici isi asuma acest lucru care, in opinia noastra, dincolo de celelalte acte normative care au un impact mai mare sau mai mic asupra economiei, acest Fond Suveran va avea un impact dezastruos asupra intregii populatii, asupra intregii Romanii, pentru ca face referire la avutia fiecaruia dintre noi, a mai spus Jianu.

Cele 28 de firme
Potrivit unui proiect de Hotarare de Guvern, postat pe site-ul Ministerului Finantelor, din Fondul Suveran de Dezvoltare si Investitii (FSDI) ar urma sa faca parte 28 de companii unde statul detine pachete majoritare sau minoritare de actiuni.

Aceste companii sunt Engie Romania, Electrica, Delgaz Grid, E.ON Energie Romania, Chimcomplex, OMV Petrom, Telekom Romania Communications, Loteria Romana, IAR, Oil Terminal, Compania Nationala Administratia Porturilor Dunarii Maritime, Romgaz, Hidroelectrica, Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti, Nuclearelectrica, Imprimeria Nationala, Conpet, Aeroportul International Timisoara Traian Vuia, Societatea de Tratament Balnear si Recuperare a Capacitatii de Munca TBRCM, Administratia Porturilor Dunarii Fluviale, Compania Nationala pentru Controlul Cazanelor, Instalatiilor de Ridicat si Recipientelor sub Presiune, Cuprumin Abrud, Societatea Nationala a Sarii, Romaero, Administratia Porturilor MaritimeConstanta, Administratia Canalelor Navigabile, Antibiotice si Compania Nationala Unifarm.

In opinia reprezentantului intreprinzatorilor mici si mijlocii, multe dintre aceste companii sunt de importanta strategica , astfel ca presedintele Romaniei trebuie sa duca aceasta tema in CSAT .
Jianu crede ca acest fond are atat de multe necunoscute si contine atat de multe lucruri imprevizibile , incat CNIPMMR apreciaza ca este supus hazardului .

In acest moment nu cred ca trebuie sa vina cineva cu rucsacul plin de bombe ca sa iti cumpere intreaga economie, ci pur si simplu poate prelua actiuni la Imprimerie, la Nuclearelectrica si la alte companii Florin Jianu, CNIPMMR.

https://jurnalul.antena3.ro/bani-afaceri/economia/propunere-de-la-patronat-fondul-suveran-la-mana-lui-iohannis-802928.html

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, spune că România are resurse extraordinare să rămână în fruntea Europei la producţia de porumb, unde a fost în 2017 şi 2018, spunând că, în perspectivă, ţara noastră poate să realizeze peste 23 de milioane de tone de porumb.

“România are posibilităţi formidabile şi are resurse extraordinare pentru a rămâne în fruntea Europei la producţia de porumb, aşa cum suntem de doi ani de zile. În 2017 am fost primii, în 2018, de asemenea, vom fi în continuare bizuindu-mă pe următorul calcul. România cultivă în jur de 2,5 milioane hectare de porumb prin asolament indiferent în ce perioadă suntem şi vom fi din punct de vedere climateric, vom cultiva această suprafaţă de 2,5 milioane de hectare”, a declarat marţi, la Constanţa, ministrul Petre Daea.

El a precizat că după punerea în funcţiune a sistemului de irigaţii un milion de hectare de porumb va fi irigat, iar pe această suprafaţă se pot realizat 16 tone la hectar.

“Punând în funcţiune sistemul de irigaţii pe 2 milioane de hectare, vrând nevrând vom cultiva un milion de hectare de porumb, pentru că este cultura care se pretează la irigat şi fermierii vor instala în asolament cultura în aşa fel încât această suprafaţă să se realizeze. Realizându-se un milion de hectare de porumb cu 16 tone la hectar, România poate să realizeze în sistem irigat 16 milioane de tone de porumb. Diferenţa până la 2,5 milioane înseamnă 1,5 milioane de porumb cultivat la neirigat unde poţi să realizezi în anii mai dificili în jur de 4-5 tone. Asta înseamnă că România poate în perspectivă să realizeze peste 23 de milioane tone de porumb, rămânând primul cultivator şi prima producţie în Uniunea Europeană pentru această cultură formidabilă”, a explicat Petre Daea.

https://www.news.ro/externe/daea-romania-are-resurse-extraordinare-pentru-a-ramane-in-fruntea-europei-la-productia-de-porumb-in-perspectiva-se-pot-realiza-peste-23-de-milioane-tone-de-porumb-1922400012462019032118935491

Bugetul alocat pentru întreţinerea infrastructurii feroviare are o creştere de 200%, iar cel pentru reparaţiile capitale de 160%, fiind cel mai generos buget pe care îl avem anul acesta, a declarat, miercuri seara, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, la România TV.

„Avem pentru partea de întreţinere de infrastructură feroviară de la bugetul de stat o creştere de 200% şi pentru reparaţii capitale de 160%. Nu au de ce să nu cheltuiască banii. Başca, avem proiecte pe regionala unde s-a întâmplat deraierea la Timiş de 2 miliarde de euro în desfăşurare. Asta trebuia să spună domnul director (şeful CFR Călători, Leon Bărbulescu – n. r.), nu să fie deranjat că a fost trezit din somn sau să spună la televizor să fie bine să nu fie rău. Păi ce să înţeleagă oamenii care se uită de la noi?”, a spus Cuc.

Întrebat de moderatorul emisiunii dacă directorul de la CFR Călători se mai odihneşte mult, ministrul Transporturilor a răspuns: „‘Îl lăsăm să se odihnească”.

Precizările ministrului vin în contextul incidentelor petrecute la începutul lunii martie, când directorul general al CFR Călători, Leon Bărbulescu, a spus presei că nu au fost evenimente deosebite, deşi în acea zi două trenuri au deraiat într-o singură zi.

„Călătorii au fost în regulă, deci nu s-a întâmplat nimic deosebit…Noi ne facem treaba aşa cum trebuie şi să fie bine”, a spus, atunci, Leon Bărbulescu, la Antena 3, adăugând că a fost trezit din somn de jurnalişti.

Sâmbătă, 2 martie, în jurul orei 13:15, locomotiva trenului 74-1 a deraiat de un boghiu la ieşire din staţia Săvârşin. Trenul circula în relaţia Braşov – Curtici, iar ulterior circulaţia a fost întreruptă. Anterior, în jurul orei 7:45, locomotiva trenului R 3501 a deraiat de trei osii între staţiile Augustin – Racoş, pe firul I. Trenul circula pe relaţia Braşov – Mediaş.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2019/03/13/cuc-avem-pentru-intretinerea-infrastructurii-feroviare-de-la-bugetul-de-stat-o-crestere-de-200-si-pentru-reparatiile-capitale-de-160–274122

Legea achiziţiilor va fi modificată, iar unul dintre amendamentele ce îi vor fi aduse va prevedea faptul că o firmă care nu a participat la o licitaţie nu va mai putea să conteste în instanţă anumite prevederi din caietul de sarcini, a declarat, miercuri seara, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, la România TV.

„Vreau să modificăm Legea achiziţiilor. Săptămâna asta, marţi, trebuia să fiu la Comisia pentru industrii, cu modificările la pachetul legilor pe achiziţii. O să mă duc săptămâna viitoare. Marţi s-a amânat ca să facem o comisie reunită – şi cu Comisia pentru industrii şi cu cea juridică – şi voi susţine şi o să vedeţi amendamentele acolo. Unul dintre ele face referire la următorul fapt: nu poate ataca sau să se ducă în instanţă o firmă care n-a participat la licitaţie, să conteste anumite prevederi din caietul de sarcini în condiţiile în care, repet, nu a participat”, a afirmat ministrul, făcând referire la contestaţiile depuse la licitaţiile tronsoanelor 3 şi 4 din Drumul Expres Craiova – Piteşti.

Potrivit Lui Răzvan Cuc, în caietul de sarcini au fost prevăzute nişte rezerve de implementare, care au fost contestate de o firmă care nu a participat la licitaţie, din punctul său de vedere această acţiune fiind „o răutate”.

„Vă spun eu ce au contestat în instanţă. Fiind la un moment dat uşor, ca să zic aşa, cu ghilimelele de rigoare, exasperaţi de faptul că tot timpul la obiective apăreau anumite cheltuieli suplimentare – în contract există nişte cheltuieli neprevăzute de un cuantum, de 10% – noi am prevăzut nişte rezerve de implementare ca să nu mai venim cu (acte n. r.) adiţionale la contract, tocmai să uşurăm munca firmelor care întâmpinau anumite probleme în perioada de execuţie a contractelor. Şi au contestat aceste rezerve de implementare. Un complet a respins contestaţia pentru două loturi, alt complet a acceptat contestaţia. În momentul în care vom modifica legislaţia, nu mai are niciun – cum să vă spun…din punctul meu de vedere eu aş spune că a fost o răutate a acelei firme, pentru că nu poţi să vii să conteşti în momentul în care nu ai un interes direct în acea licitaţie. Dacă avea un interes sau ar fi fost scos din licitaţie sau i s-ar fi făcut o nedreptate după ce i-a fost evaluată tehnic şi economic oferta puteam să înţeleg, dar în condiţiile în care vii şi conteşti fără să participi înseamnă că ai o problemă tu sau ai alte interese pe care nu le ştie nimeni…”, a explicat şeful de la Transporturi.

El a adăugat că a transmis directorului general al Companiei Naţionale pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Narcis Neaga, că atunci când are nevoie de modificări legislative să vină la el să îi spună şi se vor găsi soluţii.

„Nu am persecutat pe nimeni, dar o să ţin cont de lucrurile astea, deoarece cum o să ies şi o să le spun românilor: ‘Ştiţi că avem o contestaţie şi trebuie să ţin un proiect blocat doi ani, că ne judecăm în instanţă?’ Nu, vin, modific legea. Asta i-am spus şi domnului Neaga: ‘Domnule Neaga, veniţi şi spuneţi-mi tot ce aveţi nevoie să faceţi din punct de vedere al legislaţiei şi eu mă duc, vorbesc cu doamna prim ministru, facem un grup de lucru, stabilim ce avem de modificat şi mergem mai departe”, a subliniat Cuc.

Conducerea CNAIR şi reprezentanţii firmelor care au câştigat licitaţiile au semnat, pe 3 decembrie 2018, la sediul Consiliului Judeţean Dolj, contractele de proiectare şi execuţie a tronsoanelor 1 şi 2 din Drumul Expres Piteşti-Craiova.

Directorul general al CNAIR, Narcis Neaga, a declarat că, în urma contestaţiilor în instanţă, tronsoanele 3 şi 4 ale acestui drum expres vor fi relicitate, după ce firma care a contestat licitaţia a câştigat.

„Acest proiect de importanţă naţională, finanţat din fonduri europene, are o particularitate, din păcate, neplăcută. Discuţiile au început în martie-aprilie 2017, documentaţia şi modul în care a fost pregătită, noi am considerat că din punct de vedere legal a fost perfectă: în mai-iunie a fost publicată pe SEAP şi se aşteptau ofertele. Una din firmele din România a contestat documentaţia de licitaţie şi, în urma traseelor legale privind contestaţiile, s-a ajuns în situaţia ca azi, în decembrie 2018, să putem semna trei contracte pentru două tronsoane, iar documentaţiile pentru tronsoanele 3 şi 4 să fie anulate şi reluate licitaţiile. Cum s-a ajuns aici? Este greu de imaginat că cineva care nu participă la o licitaţie, însă are dreptul să conteste, a contestat şi a câştigat, blocând astfel un proiect de importanţă naţională, finanţat din fonduri europene, care ar fi trebuit să aducă multe beneficii zonei şi, din păcate, doar două din cele patru tronsoane pot să fie semnate azi, urmând ca celelalte două tronsoane să fie relicitate”, a spus Neaga, la Craiova.

Tronsonul 1 are o lungime de 17,7 km (km 0+000 – km 17+700) şi are ca punct de început desprinderea din varianta de ocolire Nord a municipiului Craiova, iar ca punct final, limita judeţului Dolj cu Olt. Acest tronson traversează teritoriile administrative ale localităţilor Craiova, Gherceşti, Pieleşti şi Robăneşti. Tronsonul 2 are o lungime de 39,85 km (km 17+700 – km 57+550) şi are ca punct de început limita dintre judeţele Dolj şi Olt, iar ca punct final, după municipiul Slatina, la intersecţia cu DN 65. Acesta traversează teritoriile administrative ale localităţilor Balş, Bârza, Piatra Olt, Slătioara, Ulmi, Slatina şi Valea Mare.

Firma care a câştigat contractul de proiectare şi execuţie a tronsonului 1 (17,7 km) este Tirrena Scavi din Italia. Valoarea contractului este de circa 76 de milioane de euro.

Tronsonul 2 a fost împărţit în două loturi, iar câştigătoarea licitaţiei este asocierea de firme din România SA&PE Construct SRL – Spedition UMB SRL – Tehnostrade SRL – Consitrans SRL. Valoarea celor două loturi (lotul 1 cu o lungime de 18,5 km şi lotul 2, în lungime de 21,35 km) fiind de circa 309 milioane de euro.

Potrivit directorului CNAIR, proiectul este finanţat din fonduri europene, prin POIM. Durata de realizare a acestor trei contracte este de 36 luni, din care 12 luni pentru activitatea de proiectare şi 24 luni pentru execuţia lucrărilor, iar firmele câştigătoare au ofertat o perioadă de garanţie a lucrărilor de 7 ani.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2019/03/13/cuc-vreau-sa-modificam-legea-achizitiilor-o-firma-care-nu-a-participat-la-o-licitatie-nu-va-mai-putea-contesta-in-instanta–274118

Guvernul a inclus două companii (Societatea Națională a Sării și Romaero) pe lista celor ce intră în portofoliul Fondului Suveran de Investiții şi Dezvoltare (FSID). Conform ultimului proiect, au ieşit șapte companii de pe listă.

Numărul acestora a coborât de la 33, în varianta discutată anul trecut, la 28, într-un proiect de hotărâre de guvern prezentat acum, conform Profit.ro.

Cele şapte companii eliminate de pe listă sunt SN a Apelor Minerale, CNCF CFR, Telecomunicații CFR, CE Oltenia, SN Radiocomunicații, CN Poșta Română și Uzina Termoelectrică Midia.

Atrage atenţia prezenţa unor companii privatizate, la care statul are participaţii: Engie, E.ON, OMV Petrom, Telekom, dar şi prezenţa Loteriei Române sau a IAR Braşov, ori a Oil Terminal.
Capitalul social inițial subscris al FSID va fi de 19,11 miliarde de lei, format din aport în numerar – 9 miliarde de lei, și aport în natură – pachetele de acțiuni deținute de stat la companiile transferate în portofoliul Fondului, în valoare de 10,11 miliarde de lei, la valoarea nominală a acțiunilor aportate.

Nu se poate aport în natură la fonduri de investiţii
Valentin Ionescu, expert în management, a explicat „României libere“ însă că „la fondurile de investiţii nu se poate face aport în natură. Este vorba despre natura fondului respectiv, ce nu permite aceasta. Nici la societăţile pe capital, la societăţile pe acţiuni nu sunt admise aporturile în creanţă“.

Într-un fel, a continuat Ionescu, „acţiunile acestea cu care se vine la FSID sunt tot o formă de aport în creanţe. Ele creează drepturi de creanţă, nu doar de proprietate. Dacă sunt acţionar la o firmă, sunt creditorul firmei, am dreptul la dividente ş.a.m.d.. Dacă FSID e societatea pe acţiuni, nu ar trebui să fie aşa“.

Principalele completări aduse, prin proiectul revizuit de HG, se referă la: capitalul social inițial FSID și contribuția în natură; publicarea listei operatorilor economici ale căror pachete de acțiuni vor constitui aport în natură la capitalul social inițial; prezentarea metodelor de evaluare a acestor active din portofoliu. Guvernanța corporatistă: criterii de selecție detaliate și revizuite pentru membrii Consiliului de supraveghere.

Cine va administra Fondul?
„Criteriile privind guvernarea corporativă sunt prevăzute în Ordonanţa 109“, dar, se întreabă expertul, „cine va administra un asemenea fond? La Fondul Proprietatea, ca şi la SIF-uri, sunt societăţi de administrare, unde s-au pus nişte «băieţi şmecheri»“.

Problema este că, în toată această poveste, spune Valentin Ionescu, vor fi „proptiţi nişte oameni. Vor căuta apoi o societate de administrare şi pot să aleagă şi mama societăţilor din New York, că tot vor ieşi scandaluri“.

Sunt introduse în acest fond suveran o serie de mari companii privatizate, la care statul are pachete de acţiuni. Şi nu sunt numai companii privatizate, ci şi unele de stat promiţătoare. „Oil Terminal este o societate care stă binişor, dar are doi clienţi: OMV şi LukOIL. Se spune că e legal. S-a constituit aşa şi Fondul Proprietatea? Da. Ei, aşa se constituie şi FSID. SIF-urile nu s-au constituit la fel?“.

Da, dar Fondul Proprietatea totuşi nu este un fond suveran. „Nu. Este un fond de investiţii“, explică specialistul, detaliind: „La fel şi SIF-urile, dar li s-a dat gratis ceva şi oamenii trăiesc bine-mersi de 20 de ani din ce li s-a dat. Una peste alta, Guvernul a înfiinţat un fel de SIF, în care de fapt pe ei nu îi interesează decât cine administrează afacerea aceasta“.

„Sub titulatura aceasta de fond suveran de dezvoltare, au introdus societăţile acestea, care rămăseseră cumva la ministere, şi acum vor să facă o afacere cu ele. Prima afacere de genul acesta a apărut în anii ´90, cu SIF-urile. FSN şi-a pus atunci toate găştile în societăţile acestea de administrare“, aminteşte Valentin Ionescu.

„A treia variantă, sub titulatura de fond suveran de dezvoltare, se face acum. Este SIF – varianta 3. La cele cinci SIF-uri, salvarea, ca să nu fie un dezastru, a fost că Spineanu (n.r.: Ulm Spineanu, autorul programului economic al Cabinetului Ciorbea) le-a dat SIF-urilor 6% din acţiunile băncilor şi cu aceasta se întreţineau, îşi făceau vacanţele în străinătate, erau boieri. Şi acum sunt boieri, exact din banii aceia trăiesc, nu din acţiunile la tot felul de societăţi comerciale, la care au participaţii de 10% – 25%“, detaliază Ionescu.

Nu prea există lichidităţi
Se numeşte „fond suveran de investiţii şi dezvoltare“. Ce dezvoltă? „Nu dezvoltă nimeni nimic. Las la o parte că nu ai voie să iei dividendele de la o societate, să le dai la alta, ori să iei banii din fondurile acestea, ca să faci fabrici şi uzine“, spune expertul în management.

Sifonări mărunte am mai văzut în 30 de ani, dar acum se vorbeşte insistent despre o chestiune grea de tot, care ar duce la o decapitalizare completă etc.. Este posibil aşa ceva? Valentin Ionescu e sceptic: „Ce să verse cash la sfârşitul anului dividende, dacă statul ia 90%? Dacă sunt şi societăţi energetice, acestea mai plătesc şi 3% pe cifra de afaceri, plus încă un impozit de 60%“.

Este vorba despre impozitul pe veniturile suplimentare ale producătorilor, rezultate din liberalizarea prețurilor la gaze, valabil până în anul 2021, când trebuiau liberalizate complet preţurile la gaze. Aşadar, ce mai rămâne pentru Fondul Suveran? „Nu ştiu, aceasta e prima întrebare. Sunt însă şi altele“, spune Ionescu. Care sunt aceste întrebări?

Societăţile din Fond sunt impozitate, iar cele din Energetică superimpozitate
Toate societăţile de stat sunt impozitate. „Şi aici e o discuţie: acelea unde e statul minoritar sunt impozitate la fel? Nu, pentru că nu sunt impozitate cu 90%. Romgaz e în FSID. I-a luat statul 90% impozit, la revedere!“, a explicat RL expertul.

Mai apoi, apare o chestiune juridică: „legal, cum vor fi luate dividende, pentru că statul nu mai figurează ca acţionar legal, ci Fondul Suveran! Da, FSID e al statului, dar relaţiile de proprietate sunt diferite, pentru că FSID este în proprietatea privată a statului. Dividendele nu vor fi ale companiilor, ci ale Fondului. Dar dacă e aşa, cum va mai lua statul 90% dividende (n.r.: din proprietatea sa privată)? Practic, statul nu mai apare ca acţionar acolo, ci Fondul“, explică Valentin Ionescu.

Să zicem că va fi o „pălărie“ mare de companii, teoretic administrate de o birocraţie – FSID. Aceasta va avea sediu sau sedii în blocuri de sticlă, salariaţi, şefi, secretare şi şoferi pentru aceştia, care vor trebui să conducă maşini etc.. Toată această „superpălărie“ managerială nu va înghiţi bani, iar banii consumaţi inutil, antieconomic nu vor fi cei ai companiilor „administrate“?

„Iniţial, nu“, a spus Ionescu RL, pentru că „iniţial vor cheltui banii din capitalul de pornire. Cel în numerar, de 9 miliarde, deşi nu ştiu care e sursa. Sunt prevăzute în bugetul de stat? Dacă nu e prevăzută în buget suma, FSID nu are cum să se constituie şi discutăm degeaba. Dacă se constituie în societate pe acţiuni, da, ar putea consuma cam 30% din capitalul social, dar apoi, în decurs de un an, ar trebui reîntregit“.

În acest moment, există o ordonanţă-cadru ce stabileşte liniile directoare şi proiectul de HG, care detaliază inclusiv sursele de finanţare la aportul în numerar. Conform documentului, apărut pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP), „resursele financiare necesare acoperirii vărsămintelor în numerar 9 miliarde lei se asigură de către MFP, din veniturile din privatizare în lei și/sau valută disponibile în soldul contului Trezoreriei Statului“. Aşadar, se vor lua bani din Trezorerie pentru fondul suveran.

Fondul Suveran al misterelor. Nimic nu este sigur şi clar, intră şi ies companii

La începutul acestei luni, Italia, a treia mare economie a zonei euro, şi-a semnalat interesul de a participa la iniţiativa Belt and Road, planul de infrastructură fără precedent al Chinei. Acum, o nouă ţară europeană, Malta, cântăreşte posibilitatea de a se alătura planului chinezilor. Şi alte ţări europene, şi anume Grecia şi Portugalia, susţin iniţiativa Beijingului.

Criticii spun că schema Belt and Road va favoriza firmele chineze, va creşte influenţa Beijingului la nivel internaţional şi va obliga ţările în curs de dezvoltare să-şi urce pe umeri poveri grele ale datoriilor.

În cadrul unui interviu recent, Edward Scicluna, ministrul de finanţe al Maltei, ţară membră a Uniunii Europene, a declarat că „anumite prejudecăţi“ nu ar trebui să stea în calea unor afaceri bune, notează CNBC.

„Trebuie să avem grijă la orice ţară, în special una cu ambiţii politice sau orice fel de ambiţii, dar asta-i viaţa“, a declarat oficialul maltez.

Vorbind despre subiectul BRI, acesta a comentat că „nu ar trebui să fie declanşat un conflict. Dar, pe de altă parte, noi, ca regiune, suntem suverani, avem propriile interese“.

Pierre Moscovici, comisarul european pe probleme economice şi financiare, declara recent că „UE nu este un stat federal-statele membre îşi pot urma propria politică, dar cred că China poate fi în egală măsură şi partener şi o problemă“.

Cât priveşte Italia, SUA au avertizat că implicarea ţării în BRI i-ar putea răni reputaţia la nivel internaţional. Vicepremierul italian Luigi di Maio a reacţionat spunând că dacă „privim la BRI, nu înseamnă că încheiem un acord politic cu China“.

La rândul său, premierul italian Giuseppe Conte a declarat că Italia îşi va proteja infrastructura strategică şi va evita transferul de know-how vital în cazul unui acord cu China, relatează Reuters.

Venind în apărarea Chinei, premierul Portugaliei, o ţară care susţine BRI, a avertizat împotriva adoptării de către UE a unei poziţii mai dure în raport cu această ţară, potrivit Deutsche Welle.
Antonio Costa a apărat politica de investiţii a Chinei, susţinând că experienţa ţării sale cu investiţiile chineze este „una foarte pozitivă“.

Companiile chineze au pompat miliarde de euro în Portugalia de când ţara s-a găsit într-o criză a datoriilor, începând cu 2010. În timpul crizei, Beijingul a venit în ajutorul Lisabonei. A existat ajutor şi din partea europenilor,însă Portugalia trebuia să se conformeze condiţiilor impuse de „Troika“, Comisia Europeană, BCE şi FMI.

„Troika a împins practic Portugalia în braţele chinezilorí, se plânge Ana Gomes, membră a Parlamentului European.

https://www.zf.ro/business-international/noi-tari-europene-se-arunca-in-bratele-chinezilor-sfidand-avertismentele-ca-beijingul-le-va-tine-captive-intr-o-capcana-a-datoriilor-17911604

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a atribuit societăţii Avia Motors SRL din Bucureşti contractul „Furnizare autoturisme prin programul de stimulare a înnoirii parcului auto naţional 2018 (11 bucăţi)“. Contractul atribuit are o valoare de 774.840 de lei.

Recepţia cantitativă şi calitativă se va face în baza specificaţiei tehnice Ia sediul companiei în prezenţa reprezentanţilor ambelor părţi. Ofertantul trebuie să garanteze funcţionarea autovehiculului la parametrii tchnico-funcţionali. Perioada de garanţie va fi de minimum 48 de luni sau minimum 120.000 km de la data efectivă de livrare a vehiculului. Garanţia pentru protecţia anticorozivă a caroseriei va fi de minimum 10 ani începând de la data livrării elective. De asemenea, furnizorul va dispune de atelier service autorizat în judeţul Constanţa.

Responsabili de atribuirea contractului
Persoanele care deţin funcţii de decizie din cadrul CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, responsabile de atribuirea contractului, sunt: director general adjunct – Marian Tănase, director Exploatare – Teodor Patrichi, director coordonator – Ciprian Hanganu, director tehnic – Ion Tomescu, director economic – Daniela Şerban, director comercial – Alexandru Mădălin Crăciun, şef Serviciu Juridic şi Contencios – Tănase Iulian Pepi, şef Sucursala Energetica Port – Kiss Laszlo Eduard, şef Sucursala Servicii Port – Daniel Niculescu, şef Sucursala Nave Tehnice Port – Emil Sorin Banias, şef Departament Achiziţii Publice – Otilia Ifimov, Serviciul Tehnic Reparaţii – Antoniela Moldoveanu, Serviciul Tehnic Reparaţii – Laura Bola, şef Birou Control Financiar Preventiv – Nicoleta Adina Gamalan, Departament Achiziţii Publice – Aurelian Liţă, şef Compartiment Auto – Dorel Manole.

Avia Motors SRL, în datele Registrul Comerţului
Înfiinţată în anul 1994, firma are sediul social în Bucureşti. Capitalul social subscris, de 5.100 de lei, integral vărsat, este compus din 17 părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 300 lei. Societatea este controlată de Man Alexandru, cu 12% din capitalul social, Balaban Daniel, cu 76% din capitalul social, Balaban Cătălin – George, cu 12% din capitalul social. Cei trei asociaţi sunt şi administratorii firmei, care se ocupă de comerţul cu autoturisme şi autovehicule uşoare (sub 3,5 tone).

În anul fiscal 2015, firma cu 210 salariaţi a raportat o cifră de afaceri de 137.998.672 de lei şi un profit de 5.133.921 de lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, firma cu 213 salariaţi a raportat o cifră de afaceri de 190.011.962 de lei şi un profit de 2.924.305 lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 222 de salariaţi, cifră de afaceri de 235.242.794 de lei şi profit de 5.280.418 lei.

Despre toate procedurile publice cu impact asupra judeţului Constanţa, cine şi ce cumpără, cine şi cât câştigă puteţi citi accesând categoria „Combaterea criminalităţii în achiziţiile publice“.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/o-societate-din-bucuresti-va-furniza-automobile-companiei-nationale-administratia-porturilor-maritime-constanta-document-686587.html

Începând din luna ianuarie 2019, pe bătrânul continent, se desfășoară campania „Transport echitabil în Europa!”, organizată de Federația Europeană a Lucrătorilor din Transporturi (ETF). „Campania va culmina cu o demonstrație și un miting de protest organizate pe data de 27 martie, la Bruxelles – a declarat, pentru cotidianul ”„Cuget Liber”, Adrian Mihălcioiu, președintele Sindicatului Liber al Navigatorilor și șef al Inspectoratului ITF România.

„În rândul transportatorilor europeni din toate sectoarele (aero, terestre și navale) s-au acumulat numeroase nemulțumiri. Cele mai multe sunt legate de dumping-ul social. Uniunea Europeană a fost multă vreme un model de succes în transporturi. Astăzi, unele profituri sunt făcute mai puțin corect, iar lucrătorii nu se bucură de toate drepturile cuvenite pentru munca depusă. Sindicatele din transporturi luptă pentru o Europă unită, cu un nivel social și profesional ridicat, în care lucrătorii din transporturi să fie parte a unui sistem echitabil. Suntem împotriva concurenței neloiale, a dumping-ului social la care Europa a închis ochii de-a lungul anilor. Dacă multe alte aspecte din domeniul transporturilor au fost corect reglementate, în schimb sunt prea puține mecanisme legislative care să ducă la eliminarea dumping-ului social”, a spus Mihălcioiu.

Atenționare pentru viitorii europarlamentari
Pe 26 mai 2019 vor avea loc alegerile europarlamentare în cele mai multe țări membre ale Uniunii Europene. De ce a fost aleasă data de 27 martie – în plină campanie pentru scrutinul european – pentru organizarea acțiunii de protest a transportatorilor?

„Viitorii europarlamentari trebuie să afle nemulțumirile și revendicările transportatorilor și să ia act de forța lor. Acesta este scopul demonstrației de la Bruxelles. Vom fi prezenți zeci de mii de demonstranți, din toate ramurile de transport și din toate țările europene. România va fi reprezentată de un număr consistent de participanți din transporturile navale, aeriene, feroviare și rutiere, din sectorul public și cel privat. Sindicatul Liber al Navigatorilor va trimite zece reprezentanți”, a declarat Mihălcioiu.

Federația Europeană a Lucrătorilor din Transporturi (înființată la congresul din 14 – 15 iunie 1999) reprezintă interesele a peste 5 milioane de lucrători din transporturi, din mai mult de 200 de sindicate și 41 de țări europene. În cadrul ei sunt reprezentate următoarele sectoare: aviația civilă, pescuitul, căile navigabile interioare, logistica, transportul maritim,
porturile și docurile, căile ferate, transportul rutier, turismul și transportul public urban. Organizația are, de asemenea, structuri care reprezintă femeile și tinerii lucrători.
ETF este brațul european al Federației Internaționale a Lucrătorilor din Transporturi (ITF), cea mai mare structură sindicală din lume.
Un sindicat foarte activ
Sindicatul Liber al Navigatorilor și Inspectoratul ITF România se numără printre cele mai active structuri sindicale în lupta pentru apărarea drepturilor marinarilor.

„În ultima vreme, pe navele din portul Constanța au fost mai multe cazuri de neplată a echipajelor. Printre acestea s-au numărat navele <Huseyn Javid> (sub pavilion Malta) și <Beccaria> (sub pavilion Panama), una cu peste șapte luni de neplată a salariilor, alta cu aproape patru luni. Odată ajunse în portul Constanța, problemele s-au rezolvat, pentru că s-au implicat toate părțile și, din fericire, echipajele erau sindicalizate. Cu ajutorul mijloacelor de care dispune ITF am reușit să contactăm armatorii și să îi determinăm să achite salariile.

Faptul că România a ratificat Convenția internațională privind munca și viața pe mare – MLC 2006 a contribuit la reușita demersului nostru. Noi, cei care reprezentăm SLN și ITF România, am apelat la serviciul de Port State Control din cadrul Autorității Navale Române, iar acesta a reținut cele două nave. Nu este prima oară când ANR intervine. Un număr mare de nave au fost reținute de PSC pentru nerespectarea Convenției MLC 2006. Lucrurile au început să intre pe făgașul normal. Armatorii încep să afle că, în România, nu li se mai permite să încalce drepturile echipajelor. În zona Mării Negre, și alte state – Rusia și Bulgaria – au început să aplice prevederile Convenției MLC 2006. Așteptăm ca Turcia, Ucraina și Georgia să facă același lucru, astfel încât Marea Neagră să nu mai fie o mare a rușinii”, a declarat Adrian Mihălcioiu.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-marinarii-romani-vor-protesta-la-bruxelles-impotriva-dumping-ului-social-370677?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Ungaria este gata să cumpere gaze din partea românească a Mării Negre, la preţul pieţei, în condiţiile în care şi-a propus diversificarea surselor de aprovizionare, a declarat, miercuri, pentru Agerpres, Zákonyi Botond, ambasadorul Ungariei la Bucureşti.

„Aproape toate casele din Ungaria sunt conectate la gaz, aproape toţi consumatorii casnici, nu ştiu exact procentul, dar într-o proporţie covârşitoare. Aceasta deoarece încălzirea pe gaze este mai ieftină decât cea pe lemne. Avem un singur furnizor, Rusia, şi avem nevoie de diversificare cât de mult posibil”, a arătat diplomatul maghiar, care a participat, miercuri, la o conferinţă pe tema gazelor naturale.

El a susţinut că Rusia este un furnizor de încredere şi a livrat mereu tot ceea ce s-a angajat, însă Ungaria are nevoie de diversificarea atât a furnizorilor, cât şi a rutelor de aprovizionare.

„Marea Neagră este vitală, este cea mai uşoară cale pentru noi, pentru Austria, dar şi pentru România, pentru că nu mai plăteşte tarife de transport. Este o soluţie logică”, a adăugat ambasadorul.

Întrebat dacă Ungaria susţine în vreun fel proiectele din Marea Neagră, puse în aşteptare din cauza legislaţiei, Zákonyi Botond a răspuns: „Încă sperăm ca, până în 2022, să înceapă producţia iar exportul să fie disponibil. Pentru că suntem convinşi că acest lucru este cel mai bun şi pentru România”.

Potrivit acestuia, companiile maghiare au avut discuţii preliminare cu producătorii din Marea Neagră, dar toată lumea aşteaptă decizia finală de investiţii pentru demararea producţiei.

Totodată, reprezentantul Guvernului de la Budapesta nu a comentat prevederile legislative care i-au determinat pe investitori să amâne decizia de a extrage gazele.
„Noi nu suntem parte a acestor dezbateri interne. Ţara noastră este gata să cumpere la preţul normal, la preţul pieţei, gazele din partea românească a Mării Negre”, a subliniat el.

Autorităţile maghiare şi-au declarat şi în trecut intenţia de a achiziţiona gaze din Marea Neagră, după începerea producţiei.

În luna februarie, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului, Peter Szijjarto, s-a întâlnit cu secretarul american pentru energie, Rick Perry, ocazie cu care Szijjarto i-a cerut oficialului american să intervină pe lângă ExxonMobil, pentru ca grupul petrolier american să demareze, împreună cu partenerul austriac OMV, producţia de gaze offshore în România, informează MTI.

Potrivit lui Szijjarto, dacă Ungaria va putea cumpăra gaze naturale din Marea Neagră, aceasta ar fi o oportunitate semnificativă pentru a-şi diversifica sursele de aprovizionare cu gaze naturale. Oficialul ungar a subliniat că Budapesta a luat toate măsurile necesare pentru a-şi reduce dependenţa de gazele naturale din Rusia, însă următorii paşi depind de aliaţii din NATO ai Ungariei precum şi de celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Este în interesul strategic al Ungariei ca parteneriatul ExxonMobil-OMV Petrom să demareze producţia de gaze naturale în Marea Neagră iar gazele extrase să fie disponibile pentru a putea fi cumpărate de Ungaria, a spus Peter Szijjarto, precizând că gazele naturale ar putea fi livrate printr-o conductă pe care România a început deja să o construiască şi ar intra în Ungaria printr-un interconector care în prezent este făcut pentru a fi unul bidirecţional.

În apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, companiile ExxonMobil şi OMV Petrom explorează împreună blocul Neptun, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi.

OMV Petrom a anunţat, în februarie, că amână decizia finală de investiţii.

Christina Verchere, CEO al OMV Petrom a declarat că firma are nevoie de stabilitate fiscală, de o piaţă liberă a gazelor şi de infrastructură pentru a demara proiectul de gaze din Marea Neagră, iar actualul cadru legislativ nu îndeplineşte aceste condiţii.

„Proiectul din Marea Neagră este o oportunitate uriaşă pentru OMV Petrom şi pentru România. Marea Neagră are potenţialul de a întări securitatea în aprovizionare, de a aduce venituri suplimentare la buget şi noi locuri de muncă, transformând România într-un jucător-cheie regional în domeniul energetic”, a spus Verchere.
https://economie.hotnews.ro/stiri-energie-23026533-ungaria-este-gata-cumpere-gaze-din-marea-neagra-romaneasca-pretul-pietei-ambasador.htm

Haifa, Israel (PortSEurope) March 11, 2019 – Haifa Municipality has registered an objection against the Haifa District Planning and Building Commission regarding planning permission for the port.

The port is scheduled to be developed by China’s Shanghai International Port Group under a contract with Israel Ports Development & Assets Company Ltd (IPC).
Haifa Municipality claims that the plan for the new port will hinder any future development of the neighbouring airfield and into an international airport.

The second issue for Haifa is a possible security situation.

Amid concerns about Chinese influence over key transport facilities, in December 2018, the Israeli government was widely believed to be reviewing the March 2015 deal that gave China’s Shanghai International Port Group (SIPG) a 25-year control over the container terminal of the port of Haifa.

Haifa is Israel’s biggest and busiest port. It is also the base of its main naval fleets. Israeli submarines, often reported to be capable of launching nuclear missiles, dock there.

The Chinese firm will be taking over operations at the new Haifa Port (container terminal), which is currently under construction by Shapir Engineering and the Ashtrom group at a cost of NIS 3.96 billion (€920 million), in 2021.

Haifa regularly hosts joint U.S.-Israeli naval drills. It is also a port of call for the U.S. Sixth Fleet, operating in the Mediterranean Sea. The SIPG deal has raised intelligence and security concerns that are only now prompting an Israeli inter-agency review.

Washington raised its concerns with the Israeli government.

https://www.portseurope.com/chinese-development-of-haifa-port-faces-delays/