Comisia Europeană şi-a exprimat dezaprobarea faţă de decizia României de a interzice exporturile de produse agricole, adăugând că va analiza impactul pe care această interdicţie îl va avea asupra schimburilor comerciale în interiorul pieţei unice, transmite Bloomberg.

Săptămâna trecută, autorităţile de la Bucureşti au interzis vânzarea de produse agricole, inclusiv grâu, porumb şi zahăr, în afara Uniunii Europene. Guvernul român intenţionează să permită în continuare vânzarea produselor în UE, însă cumpărătorii trebuie să dovedească faptul că nu sunt destinate pentru a fi exportate.

Potrivit unui comunicat publicat sâmbătă, Comisia Europeană a subliniat că nu există motive de piaţă pentru a limita schimburile comerciale în interiorul sau în afara pieţei unice. Restricţiile care plasează o „povară excesivă” asupra exportatorilor de produse agricole, vor afecta securitatea alimentară, susţine executivul comunitar.

„Comisia nu dispune de niciun fel de informaţii care să arate că România se confruntă sau se va confrunta în scurt timp cu deficienţe în aprovizionarea de produse agricole destinate consumului uman. Măsurile par să fie disproporţionate”, a declarat comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski.

România este unul dintre cei mai importanţi exportatori comunitari de grâu, porumb şi orz, deservind pieţele din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu.

Comisia Europeană a adăugat că poartă discuţii cu autorităţile române şi evaluează impactul interdicţiei. Menţinerea unui lanţ funcţional de aprovizionare cu alimente este o prioritate în contextul pandemiei de coronavirus, a subliniat executivul comunitar.

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunţat, joi seara, că în perioada stării de urgenţă se va suspenda exportul pentru mai multe produse agroalimentare, precum grâu, orz, ovăz, porumb, orez, făină de grâu, soia, ulei de seminţe şi zahăr.

„Suntem în momentul în care trebuie să luăm măsuri şi pentru securitatea alimentară a românilor. Pe perioada stării de urgenţă se interzice şi se suspendă exportul pentru următoarele produse agroalimentare: grâu, orz, ovăz, porumb, orez, făină de grâu, soia, floarea-soarelui, ulei de seminţe, zahăr, produse de brutărie, de patiserie, biscuiţi, turte sau alte reziduuri solide rezultate din produsele din domeniul panificaţiei, tot ceea ce ţine de zona acesta care se referă la reziduuri inclusiv pentru alimentarea industriei sau agriculturii”, a declarat Vela, la sediul MAI, prezentând conţinutul Ordonanţei Militare nr. 8.

Pe de altă pare, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat sâmbătă, pentru AGERPRES, că produsele procesate incluse pe lista produselor agroalimentare pentru care a fost interzis exportul pe perioada stării de urgenţă ar putea fi eliminate la începutul acestei săptămâni.

„O să corectăm partea această din ordonanţă (Ordonanţa militară nr.8), putem modifica anexa, dacă efectul nu este cel scontat. Noi am stopat exporturile pentru cereale şi produse agroalimentare pentru a ne asigura că sunt suficiente stocuri pentru populaţie, dar, repet, interdicţia se referă doar la spaţiul extracomunitar. O să vedem care este impactul până luni (13 aprilie n.r.) şi o să dăm o altă ordonanţă prin care o să scoatem din listă, eventual, punctul 11, care conţine produse procesate. Săptămânal putem corecta câte ceva, în funcţie de evoluţia stocurilor. Vrem să monitorizăm foarte atent, astfel încât tot ce ne trebuie să rămână în ţară”, a explicat Oros.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2020/04/13/ue-critica-decizia-romaniei-de-a-interzice-exporturile-de-produse-agricole-bloomberg–486196

După ce, la mijlocul săptămânii trecute, ministrul de interne, Marcel Vela, a emis Ordonanţa Militară nr. 8 prin care, la solicitarea premierului Ludovic Orban a interzis, în perioada stării de urgenţă, exporturile de cereale şi produse agricole din ţara noastră, în urma datelor primite din teren, ministrul agriculturii, Adrian Oros, vrea o nouă ordonanţă care să dea „la loc, comanda”. Ministrul de resort doreşte relaxarea dispoziţiilor anterioare, prin ridicarea interdicţiei de export în afara Uniunii Europene a produselor procesate de panificaţie, deoarece Guvernul este interesat să rămână în ţară produsele de bază: cereale, ulei şi zahăr.

Ministrul Adrian Oros a declarat: „Noi acum evaluăm care sunt consecinţele Ordonanţei Militare nr. 8. Vrem să ne asigurăm că există produsele alimentare de bază pentru populaţie. Vrem să ne asigurăm că până la noile recolte sunt suficiente stocuri în România. În fiecare zi analizăm ceea ce se întâmplă. S-ar putea ca în noua ordonanţă militară unele produse din acea ordonanţă să dispară, s-ar putea să adăugăm altele. Am avut date mai exacte după ce am dat ordonanţa. Noi ne-am bazat pe buna credinţă a celor care raportau cifrele. De când am dat ordonanţa militară, cifrele s-au schimbat un pic. Vom reevalua ceea ce se întâmplă şi vom lua o decizie ca în noua ordonanţă să facem unele retuşuri. La produsele procesate, la produsele de panificaţie care sunt procesate. Ne interesează să rămână cereale, ulei, zahăr, deci produsele de bază. Avem instrumentul ordonanţelor militare şi putem în fiecare săptămână să actualizăm”.

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunţat, joi seară, că în perioada stării de urgenţă se va suspenda exportul pentru grâu, orz, ovăz, porumb, orez, făină de grâu, soia, ulei de seminţe şi zahăr. Măsura este cuprinsă în ultima ordonanţă militară. Decizia a fost luată după ce premierul Ludovic Orban a susţinut că prin Portul Constanţa au fost exportate în ultima lună peste 700.000 de tone de cereale.

Legat de interzicerea exporturilor de cereale, Petre Daea, fost ministru al Agriculturii în guvernele PSD în perioada decembrie 2016-noiembrie 2019, a declarat: „Noi facem export de cereale spre Orientul Mijlociu şi în Africa de Nord. Se ştie că România are nevoie de 5,5 milioane de tone de grâu. Din rezultatul de producţie din ultimii trei ani, România a realizat în jur de 10-11 milioane de tone. Iată un excedent pe care trebuie să îl valorifici, că altfel blochezi fermierul. Asta în condiţiile în care România trebuie să aibă o suprafaţă strategică pentru cultivarea grâului”.

https://www.bursa.ro/joaca-de-a-exportul-guvernul-vrea-sa-relaxeze-exportul-de-produse-agricole-dupa-ce-l-a-interzis-67793938

Consumul de carburanți s-a redus dramatic pe timpul pandemiei de coronavirus. Restricțiile de deplasare impuse populației și închiderea a numeroase activități economice au scos sute de milioane de autovehicule din circulație.

Depozitele de carburanți de pe bătrânul continent sunt pline și, drept urmare, cererea de rafinare s-a prăbușit. În ultima lună, un număr mare de tancuri petroliere din Europa nu reușesc să-și descarce marfa, navele transformându-se în depozite plutitoare. Peste 25 de tancuri petroliere cu aproximativ 18 milioane de barili la bord au fost ancorate în apropierea porturilor europene, majoritatea așteptând de peste o săptămână să se ia o decizie. Chiar nu mai e nevoie de petrol?

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-chiar-nu-mai-e-nevoie-de-petrol-400683?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Ca urmare a pandemiei COVID 19, multe dintre porturile lumii au fost nevoite să își modifice procedurile de lucru pentru a elimina contactul fizic dintre persoane. Digitalizarea oferă, în prezent, soluții pentru o serie de activități, dar instrumentele sunt insuficiente pentru a împiedica interacțiunea fizică dintre echipaj, pe de o parte, docheri, vameși, polițiștii de frontieră și inspectorii de Port State Control, pe de altă parte. Actuala criză constituie o adevărată provocare pentru cei ce lucrează în domeniul digitalizării. Cu certitudine că, într-un viitor apropiat, vor dezvolta noi soluții pentru industria portuară, cu ajutorul inteligenței artificiale.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-digitalizarea-industriei-portuare-stimulata-de-pandemie-400685?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă a obţinut recent peste 680 de milioane de euro, fonduri europene, pentru proiectul Viziune 2020. Cu o parte din aceşti bani, IGSU va cumpăra, prin licitaţie deschisă, prima sa navă multirol. Nava va fi folosită pentru salvarea de vieţi şi stingerea incediilor pe mare, au spus pentru ECONOMICA.NET oficialii IGSU.

Pe 25 martie Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, şi secretarul de stat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, au anunțat semnarea celei mai mari finanțări primite până acum de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență: 682 de milioane de euro, fonduri europene obţinute prin Programul Operațional Infrastructură Mare. Prin acest proiect, IGSU cumpără şi o navă multirol. Va fi prima navă multirol din dotarea instituţiei. Nava va fi folosită în cadrul misiunilor de stingere a incendiilor, salvarea persoanelor și acordarea asistenței medicale de urgență, dar și de căutare-salvare pe mare. Nava multirol va fi cumpărată prin licitaţie deschisă care nu a fost demarată încă şi va fi recepţionată abia în anul 2022, au spus pentru Economica.net oficialii IGSU. Iată, în continuare, răspunsul primit de Economica.net de la IGSU, referitor la planul de achiziţia a unei nave mutirol din fonduri europene.

Continuarea articolului la: https://www.economica.net/prima-nava-multirol-a-igsu-cumparata-cu-fonduri-europene_182650.html

Autoritatea Navală Română anunţă organizarea şi desfăşurarea unei proceduri publice pentru atribuirea contractului „Comunicaţii date, voce fixă de tip IP, videoconferinţă”, în valoare estimată cuprinsă între 400.000 şi 800.000 lei.

Ofertele şi cererile de participare vor fi depuse până pe 13.05.2020, ora 15.00. Acestea vor fi deschise în aceeaşi zi. Se vor achiziționa serviciile de comunicații publice, date fixe, voce fixă de tip IP, videoconferință pentru asigurarea funcționării rețelelor virtuale private (VPN) existente în ANR și în cadrul Căpităniilor Zonale și a punctelor de lucru distante ANR, asigurarea necesarului de servicii de comunicații în vederea funcționării în bune și sigure condiții a sistemelor IT&C ale instituției, bază a proceselor administrativ-operative, menținerea unui sistem de comunicații funcțional, unitar, securizat, flexibil, scalabil, redundant, în concordanță cu legislația și standardele specifice domeniului, care să asigure necesarul optim de comunicații conform cerințelor de business/operative/strategice existente precum și perspectivelor de dezvoltare ale ANR. Autoritatea contractantă va răspunde în mod clar și complet tuturor solicitărilor de clarificare/informațiilor suplimentare în a 11-a zi înainte de termenul limită stabilit pentru depunerea ofertelor iar numărul de zile până la care se pot solicita clarificări înainte de data limită de depunere a ofertelor/candidaturilor : 20 zile
Locul de executare Autoritatea Navală Română şi Căpităniile Zonale (Constanţa, Galaţi, Dr. Tr. Severin, Tulcea, Giurgiu, București). Frecventa și valoarea contractelor ce vor fi atribuite: 01.05.2020 – 31.12.2020, 01.01.2021 – 31.12.2021, 01.01.2022 – 01.05.2022, 02.05.2022 – 02.09.2022. Numărul minim de contracte de achiziție publică subsecvente este de 3 contracte, iar numărul maxim este de 3 contracte. Contractul de achiziție publică subsecvent cu cea mai mare valoare este estimat la: cantitatea minima – 350 bucăţi (valoarea minima – 292.783 lei), cantitatea maximă – 370 bucăţi (valoarea maximă – 337.890 lei). Contractul de achiziție publică subsecvent cu cea mai mica valoare este estimat la: cantitatea minimă – 175 bucăţi (valoarea minima – 146.392 lei), cantitatea maximă – 185 bucăţi (valoarea maximă – 168.945 lei). Achizitorul nu se obliga să încheie contracte de achiziție publică subsecvente de furnizare pentru cantitățile prevăzute în acordul cadru.

Responsabili de atribuirea procedurii publice
Persoanele cu funcție de decizie din cadrul autorității contractante care sunt implicate în desfăşurarea procedurii de atribuire sau care pot influenţa rezultatul acesteia în cadrul autorităţii contractante, sunt: Cosmin Laurențiu Dumitrache – director general, Tiberiu Calboreanu – director general adjunct, Zanfir Laurențiu – director Direcția Inspecții Siguranța și Securitate Navală, Cristina Călinţaru – director Direcţia Economică, Costel Liviu Grigore – director Direcţia Personal Navigant, Roxana Oana Papp – şef Serviciu Financiar Contabilitate Bugete Tarife, Elena Şincan – şef Serviciu Administrativ, Aprovizionare, Reparaţii, SSM , Mircea Steluţa – Serviciu Administrativ Aprovizionare, Reparaţii, SSM, Vasilescu Naiden Gabriela- Andreea – şef Birou Juridic şi Contencios, Apostol Silviu – șef Serviciul comunicații și IT, Bălan Gabriel – şef Birou IT, Ursache Gilda – şef Serviciu Contabilitate, Stanca Gabriela – Serviciu Contabilitate, Ilie Raluca – Serviciu Administrativ, Aprovizionare, Reparaţii, SSM, Baniţă Anişoara – Birou Juridic şi Contencios, Tăbăcaru Daniela – Birou Juridic și Contencios, Alexandra Chiriac – Birou Juridic și Contencios, Gurgu Nicoleta- Serviciu Administrativ, Aprovizionare, Reparaţii, SSM, Avramiuc Viviana Mădălina – Birou IT, Ciopa Ciprian – Serviciu Comunicații și IT.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/anr-achizitioneaza-servicii-de-comunicatii-publice-pentru-retelele-virtuale-din-cadrul-capitaniilor-zonale-document-717160.html

Volumul total de marfă manipulat în Portul Antwerp din Belgia în primul trimestru din 2020 a crescut cu 4% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea pe segmentul de marfă containerizată a contribuit la acest rezultat pozitiv și a compensate pentru declinul înregistrat pe celelalte segmente.

În primele trei luni ale anului impactul coronavirus asupra rezultatelor portului este limitat.

Volumul de containere crește
Cu o creștere de 9,5% în TEU și 9,4% în tonaj, mărfurile containerizate reprezintă cel mai important segment pentru Portul Antwerp. . În primele trei luni ale anului 2020 s-a remarcat o creștere importantă pentru categoria produselor farmaceutice și bunurile destinate comerțului online și o cerere mai mare pentru produsele alimentare cu termen de valabilitate îndelungat. Cu excepția unui ușor declin pentru mărfurile din Orientul Îndepărtat (o scădere de 2,2%), restul regiunilor au înregistrat o creștere importantă.

Scăderi pe segmentul breakbulk
Scăderile înregistrate pe segmentul breakbulk începând cu mijlocul anului 2019 continuă și în 2020. Volumul de fier și oțel, cea mai importantă categorie din acest segment a înregistrat o contracție de 36,8%. Oprirea temporară a producție de autovehicule a avut un efect negativ dublu asupra volumelor breakbulk, pe de o parte impactul negativ fiind determinat de reducerea importurilor de oțel și pe de altă parte de reducerea cu 18% a numărului de noi vehicule. Volumele totale ro/ro au scăzut cu 20,3%.

Volumele totale de mărfuri vrac au înregistrat o creștere ușoară de 1,2%. În primele trei luni ale anului, în Portul Antwerp s-a manipulat o cantitate de cărbune de 3 ori mai mare comparativ cu anul anterior. Fierul vechi a avut o creștere ușoară, în timp ce alte mărfuri vrac precum fertilizatorii sau nisipul înregistrează o ușoară scădere.

Volumele de marfă vrac lichidă au rămas stabile, cu o ușoară scădere de 0,7% datorată încetinirii economiei și a prețurilor fluctuante ale petrolului. Volumul de mărfuri chimice a crescut cu 4%.

Impactul coronavirus asupra Portului Antwerp
Pandemia COVID-19 cauzează întreruperi și blocaje ale producției și lanțurilor de aprovizionare în întreaga lume. Portul Antwerp este un hub internațional pentru transportul de bunuri și va resimți, cu certitudine efectele acesteia. Impactul crizei în primul trimestru a rămas relative limitat, dar va deveni evident în trimestrul al doilea, având în vedere voiajele anulate de către companiile de transport maritim, închiderea temporară a unor sectoare industriale importante în Europa de Vest, cum ar fi industria auto și comportamentul în schimbare al consumatorilor.

“În acest moment este însă imposibil de estimat impactul final asupra economiei globale și, prin urmare, impactul asupra volumelor de marfă prin portul Antwerp. Depinde foarte multe cu cât de rapid va fi capabilă industria să repornească și de încrederea consumatorilor,” au declarat reprezentanții portului.

https://www.intermodal-logistics.ro/crestere-de-4-a-volumelor-de-marfa-in-portul-antwerp-in-q1-2020

Nu știu dacă de-a lungul vremurilor, s-a mai întâmplat vreodată ca, pe timp de pace, cârmuitorii României să suspende exportul de cereale. Dacă nu, înseamnă că ne aflăm în fața unei premiere. Ordonanța militară nr. 8 din data de 9 aprilie 2020, a deschis un nou capitol în istoria țării, interzicând exportul de grâu, orz, ovăz, porumb, soia, făină de grâu, turte, produse de panificație, patiserie și bucătărie, ulei de semințe și zahăr.

Grânarul Europei dă producții record

Trebuie să știți, stimați cititori, că țara noastră produce cantități de cereale cu mult mai mari decât nevoile sale interne, iar în ultimii ani a obținut producții record. În 2019, în ciuda secetei, au fost recoltate 10,427 milioane de tone de grâu și secară, cu 2,51% mai mult decât în anul precedent, în timp ce consumul intern de grâu nu depășește 3 milioane de tone. Producția de semințe de floarea soarelui a fost de 3,489 milioane de tone, în creștere cu 13,93%, iar cea de porumb, de 16,99 milioane de tone, mai mică cu 9% față de 2018. La orz și orzoaică s-a obținut o producție de 1,87 milioane de tone, saltul fiind de 5.12%.

În prezent, țara noastră ocupă poziții fruntașe în topurile agricole europene, recâștigându-și renumele de grânar al Europei, deținut între cele două războaie mondiale.

Alarmă pe piața agroalimentară

Dacă astfel stau lucrurile, de ce acum, în plină pandemie de coronavirus, când economia este grav afectată de numeroasele restricții, Guvernul introduce o nouă interdicție? Explicația a dat-o chiar premierul Ludovic Orban, în cadrul ședinței de Gvern din 9 aprilie 2020. Adresându-se ministrului agriculturii, primul ministru a afirmat: „Primesc semnale alarmante privitor la ceea ce se întâmplă pe piața cerealelor și aici v-am spus foarte clar: nu ne putem permite să acceptăm ca, din lăcomie, unii proprietari de cantități de cereale să trimită la export, să ne lase fără grâu. Va trebui să luăm măsuri foarte clare, mai ales că datele preliminare pe care le-am primit pe luna martie, arată că e un adevărat dezmăț în materie de export de cereale. (…) Sunt hotărât inclusiv să interzicem exporturile și, dacă va fi necesar, să facem rechiziții. Noi trebuie să asigurăm cantitățile necesare până la viitoarea recoltă pentru a asigura necesarul de grâu pentru consumul intern.”

Din cele declarate de premier se desprinde teama că evoluția prețurilor de pe piețele internaționale, în condițiile pandemiei de coronavirus ar putea duce la o explozie a exporturilor de produse agroalimentare, în dauna nevoilor de consum ale românilor.

De altfel, la nivel global, s-a dat, deja, alarma. Există riscul penuriei alimentare pe piața mondială, ca efect al crizei generate de Covid-19 în comerțul internațional și în lanțurile de aprovizionare cu alimente, au avertizat președinții agențiilor ONU și Organizația Mondială a Comerțului.

Angrosiștii străini dictează prețurile

Când organismele internaționale lansează astfel de semnale în piață, marile case de comerț, marii angrosiști de cereale nu stau cu mâinile în sân. Profită fără nicio jenă, umflând prețurile.

În România, prețurile cerealelor nu sunt dictate de piața internă, ci de bursele internaționale și de angrosiștii străini, care achiziționează mari cantități de cereale chiar înainte de startul campaniei de recoltare. Drept urmare, întreprinderile de morărit și panificație autohtone sunt nevoite să se alinieze la prețurile acestora.

Desigur, în funcție de evoluția pieței și de propriile interese, marii exportatori nu se vor da în lături să golească silozurile din România și să vândă toate grânele pe piețele externe. Deci, pericolul identificat de Guvernul României este real.

Situația ar putea fi chiar mai gravă decât cred guvernanții. Din cauza secetei excesive și a lipsei irigațiilor, toate culturile agricole sunt în pericol, în acest an. În județul Constanța, grâul s-a uscat pe câmp, avertizează fermierii. Doar o ploaie venită în următoarele zile ar mai putea salva câte ceva din viitoarea recoltă. Producțiile mari, record, din ultimii trei ani ar putea fi urmate de recorduri agricole negative.

Traficul portuar și fluvial va intra în picaj
Interzicerea exporturilor de produse agricole românești va afecta grav industria portuară, care a devenit dependentă de ele în ultimul deceniu. În anul 2019, din portul Constanța au plecat 23.470.408 tone de cereale și semințe uleioase, provenite din România, Serbia, Ungaria și Bulgaria, reprezentând 36,65% din volumul total de mărfuri manipulate. Iar în primele două luni ale anului 2020, au fost expediate, din portul Constanța, 3.691.532 tone cereale și semințe uleioase, cu o pondere de 41,61% în traficul total.

Pe Canalul Dunăre – Marea Neagră, în anul 2019 au fost transportate, spre portul Constanța, 6,865 milioane de tone de cereale, reprezentând 41% din traficul total, iar în primele trei luni din 2020, au fost tranzitate 3,322 milioane de tone, cu o pondere de 42% în traficul total.

De acum înainte, traficul de mărfuri pe Canal și în portul Constanța va intra în declin, ca urmare a stopării exporturilor de cereale românești. Vor fi afectați, în primul rând, operatorii portuari deținători de silozuri și magazii de cereale. De asemenea, odată cu reducerea numărului de nave, vor înregistra pierderi: Administrația Porturilor Maritime și Administrația Canalelor Navigabile, companiile de remorcaj și pilotaj, firmele de agenturare, furnizorii de carburanți și de provizii pentru nave.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-interzicerea-exporturilor-de-cereale-o-lovitura-teribila-pentru-industria-portuara-400533

De la instaurarea stării de urgență, economia a avut parte doar de lovituri: sectoare întregi de activitate au fost închise, peste un milion de lucrători au fost trimiși în șomaj tehnic, sute de mii de IMM-uri au tras obloanele, prețurile medicamentelor, materialelor sanitare, dezinfectanților și alimentelor s-au umflat peste noapte, exporturile de produse agroalimentare au fost interzise, piețele de capital au intrat în picaj, iar moneda națională slăbește văzând cu ochii; într-un cuvânt: Apocalipsa.

Oh, ce veste minunată!
Așa cum milioane de români, prizonieri în propriile locuințe, duc dorul libertății și eu tânjeam după o veste bună din economie. Și iată că ea a venit înainte de Săptămâna Mare, chiar de aici, de la malul Mării Negre. Sâmbătă, 11 aprilie 2020, constructorii din Șantierul Naval Constanța au lansat la apă tancul de produse petroliere și chimice „Histria Dione”.

Colosul din oțel, cu lungimea de 180 metri, lățimea de 32,24 metri și pescajul de 11,20 metri, este cel de al doilea din noua serie de nave de 40.000 tdw aflate în construcție la Șantierul Naval Constanța.

„După ce nava va fi armată, vor fi executate probele de cheu și de mare. Estimăm că livrarea va avea loc în prima jumătate a lunii august”, a declarat pentru cotidianul „Cuget Liber”, Radu Rusen, directorul general al Șantierului Naval Constanța.

„Histria Dione” este o navă foarte modernă, actualizată la noile cerințe privind protecția mediului și consumul de energie. Este un proiect dezvoltat integral de SNC, de la faza de concept până la cea de construcție, împreună cu alți colaboratori, printre care un proiectant german și Societatea de clasificare navală RINA. Armatorul și operatorul navei este compania Histria.

Dione (sau dios „divină”) este numele purtat de patru femei din mitologia greacă antică. În traducere înseamnă „zeiță” și are aceeași rădăcină etimologică ca și numele Zeus. Există foarte puține informații despre cele patru nimfe sau zeițe care purtau acest nume. Una dintre ele era descrisă ca fiind frumoasă, fiind asociată cu apa sau marea și se spunea că e mama Afroditei, zeița grecească a iubirii.
461 de nave construite la SNC

Primul tanc de produse petroliere și chimice din noua serie, „Histria Atlas”, a fost livrat în aprilie 2019, iar cea de a treia navă se află în faza de asamblare în docul uscat. În total, din această serie, sunt contractate șase nave.

Stimați cititori, seria precedentă de 21 de tancuri de produse petroliere și chimice de 41.000 tdw a fost un adevărat triumf pentru SNC. S-a numărat printre puținele proiecte sută la sută românești, de mare succes pe piața internațională, realizate de industria noastră națională, în ultimii 30 de ani. În 2008, tancul chimic de 41.000 tdw fabricat la SNC a fost declarat cea mai bună navă din categoria ei, de pe piața internațională.

În paralel cu lucrările de construcții noi, cei 1.000 de lucrători ai Șantierului Naval Constanța, din care 100 sunt vietnamezi, execută un volum important de reparații navale. De la începutul anului și până în prezent, sectorul de reparații a livrat 15 nave. În primul trimestru din 2020, ponderea construcțiilor noi a fost de 70% din totalul lucrărilor executate de compania constănțeană, iar reparațiile navale au reprezentat 30%.

În cei 127 de ani de existență, Șantierul Naval Constanța a construit și livrat 461 de nave, cu o capacitate totală de aproape 5 milioane tdw, din care 93 de nave, totalizând peste 2 milioane tdw, pentru piața externă. La acestea se adaugă un volum uriaș de lucrări de reparații executate la peste 5.500 de nave.

Lansarea la apă a tancului de produse petroliere și chimice „Histria Dione” marchează împlinirea a 45 de ani de când România a intrat în rândul constructorilor de nave de mare tonaj. Debutul a fost făcut în 1975, când Șantierul Naval Constanța a dat în exploatare mineralierul de 55.000 tdw „Tomis”.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-snc-a-lansat-la-apa-tancul-de-produse-petroliere-si-chimice-histria-dione-400622?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Romania a devenit prima tara care a blocat exporturile de cereale in timpul pandemiei de coronavirus (COVID-19), o decizie dramatica si care ar putea spori temerile privind aprovizionarea cu alimente la nivel global, se arata intr-o analiza realizata vineri de Bloomberg.

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anuntat, joi seara, ca in perioada starii de urgenta se va suspenda exportul pentru mai multe produse agroalimentare, precum grau, orz, ovaz, porumb, orez, faina de grau, soia, ulei de seminte si zahar.

Se estimeaza ca starea de urgenta va dura cel putin pana la mijlocul lunii mai.

Prezent joi seara la postul national de televiziune TVR 1, premierul Ludovic Orban a fost intrebat daca se ia in calcul oprirea exportului la grau si a raspuns: „Da, cel putin la grau, pentru ca in luna martie au fost niste cifre de export neasteptate. S-au exportat sute de mii, aproape 700.000 de tone de grau, din cauza faptului ca a crescut pretul si este o cerere mare. Noi nu ne putem permite sa lipsim Romania de cantitatile de grau necesare pentru asigurarea consumului zilnic pana la recolta”.

Totusi, decizia este in mare masura simbolica, apreciaza Bloomberg. Romania, al doilea exportator de grau din UE, a recoltat deja si a vandut mare parte din recolta in acest moment al sezonului agricol. Mai putin de 1% din exporturile UE vor fi afectate, conform estimarilor firmei UkrAgroConsult, care ofera servicii de consultanta pentru sectorul agricol.

Decizia este inca un semn ca producatorii de alimente cei mai mari din lume se tem pentru propria lor aprovizionare, in conditiile in care cumparatorii isi extind aprovizionarea si virusul a schimbat rutele comerciale obisnuite.

„Aceasta este o manifestare a unei noi tendinte – protectionismul alimentar – si confirma ca exista temeri privind aprovizionarea”, a apreciat Sergey Feofilov, director general al UkrAgroConsult, Kiev.

Decizia Romaniei ar putea sprijini de asemenea preturi mai ridicate ale cerealelor. La Bursa de cereale din Chicago, de referinta pe plan global, cotatiile futures au urcat cu 12%, de la un nivel scazut, la mijlocul lunii martie.

Natiunile Unite au avertizat ca tarile trebuie sa evite „politicile protectioniste” (beggar-thy-neighbor policies). Un raport recent estimeaza ca numarul oamenilor care sufera de foame s-ar putea dubla in cateva luni, din cauza pierderii locurilor de munca si a intreruperii activitatii in urma pandemiei.
Chiar daca Rusia si Kazahstan au impus deja limite, reglementarile sunt suficient de relaxate, astfel incat cantitati mari de cereale inca se exporta.
Romania va permite vanzarea cerealelor in interiorul UE, dar va fi solicitat un document ca nu este destinat pentru export, a informat Guvernul. In sezonul care a inceput in iulie 2019, Romania a livrat deja peste 90% din graul prevazut sa fie exportat in afara UE, conform datelor UkrAgroConsult.
Romania este o parte importanta din cosul cu paine de la Marea Neagra, unde pamantul este perfect pentru cresterea graului. Cargouri de cereale sunt vandute in mod regulat catre tarile din Nordul Africii si Orientul Mijlociu.

De asemenea, Romania este unul din cei mai mari vanzatori catre Egipt, cel mai mare cumparator mondial de grau, si furnizeaza grau Iordaniei, Coreei de Sud si Sudanului. In plus, este cel mai mare exportator de porumb din UE si un mare furnizor de orz.

Costul painii a dus deseori la tulburari si instabilitate politica. In timpul cresterii preturilor la alimente din perioada 2008 – 2011, au fost tulburari legate de alimente in peste 30 de tari din Africa, Asia si Orientul Mijlociu.

https://business24.ro/macroeconomie/agricultura/bloomberg-scrie-despre-gestul-romaniei-de-a-interzice-exportul-de-cereale-temerile-privind-aprovizionarea-cu-alimente-sunt-in-crestere-1611089

Patru nume din topul celor mai mari zece exportatori de cereale din România reprezintă companii din Statele Unite, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) pe anul 2018, în clasament mai fiind incluși jucători de profil din Elveția (2), Germania, Liban, România, precum și China, care deține de altfel locul 1 din punct de vedere al volumului de business. Guvernul a decis ieri seară, prin ordonanță militară, interzicerea, respectiv suspendarea exporturilor de cereale din România, după ce premierul Orban declarase anterior, în ședința Executivului, că autoritățile sunt pregătite să ia această măsură, ba chiar să treacă la rechiziții de mărfuri de pe piață, în vederea asigurării necesarului intern de consum. ”Primesc un semnal de alarmă privitor la ceea ce se întâmplă pe piața cerealelor și aici nu ne putem permite să acceptăm ca, din lăcomie, unii proprietar de cantități de cereale să trimită la export să ne lase fără grâu. (…) Datele preliminare pe care le-am primit în luna martie arată un adevărat dezmăț în materie”, a arătat Orban. Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a confirmat că în luna martie au fost exportate 700.000 de tone și a arătat că are pregătite textele de acte normative ”și pentru suspendare, și pentru rechiziție”.

Ordonanța militară nr. 8/2020 prevede că se interzic/suspendă exporturile de grâu, porumb, orz, ovăz și orez, dar și cele de făină de grâu, boabe de soia, semințe și ulei de floarea soarelui, semințe de bumbac, precum și zahăr din trestie sau sfeclă. Vizate de măsură sunt și unele produse de brutărie și patiserie, precum și anumite sortimente de biscuiți. Potrivit sursei citate, se suspendă inclusiv procedurile de export aflate în derulare la data intrării în vigoare a ordonanței. De asemenea, pe perioada stării de urgență se suspendă activitatea de emitere a certificatelor fitosanitare pentru exportul produselor menționate. ”Achiziționarea intracomunitară a produselor agroalimentare din lista prevăzută în anexa nr.2 se poate face numai dacă statul membru face dovada faptului că produsele achiziționate sunt destinate consumului intern propriu sau al celui comunitar, iar nu exportului”, mai stipulează ordonanța. Totuși, decizia este în mare măsură simbolică, apreciază Bloomberg. România, al doilea exportator de grâu din UE, a recoltat deja și a vândut mare parte din recoltă în acest moment al sezonului agricol. Mai puțin de 1% din exporturile UE vor fi afectate, conform estimărilor firmei UkrAgroConsult, care oferă servicii de consultanță pentru sectorul agricol.

Pe de altă parte, potrivit aceleiași surse, decizia este încă un semn că producătorii de alimente cei mai mari din lume se tem pentru propria lor aprovizionare, în condițiile în care cumpărătorii își extind aprovizionarea și virusul a schimbat rutele comerciale obișnuite. Interdicția românească ar putea duce și la prețuri mai ridicate ale cerealelor. La Bursa de cereale din Chicago, de referință pe plan global, cotațiile futures au urcat cu 12%, de la un nivel scăzut la mijlocul lunii martie. Cei zece cei mai mari exportatori de cereale din România au înregistrat în 2018, anul cu ultimele date publice disponibile, o cifră de afaceri cumulată total de peste 15,6 miliarde lei, reprezentând circa 1,7% din PIB-ul țării pe anul respectiv. Important: această cifră, precum și cele individuale din tabel, reprezintă totalul rulajului provenit din toate operațiunile derulate în România de firmele respective, nu doar din exporturi de cereale. Cele mai multe dintre aceste companii au, de altfel, business-uri integrate, care pleacă de la producția agricolă propriu-zisă și includ și logistică, tradingul internațional fiind doar ultima verigă a lanțului economic.

Primii trei jucători din top au realizat fiecare, în 2018, cifre de afaceri de peste 3 miliarde lei fiecare. Cofco International, parte a grupului chinez omonim și liderul clasamentului, s-a apropiat chiar de pragul de 4 miliarde. Alte 5 companii au înregistrat rulaje anuale de peste 1 miliard de lei: Ameropa Grains, ADM Romania Trading, Cargill Agricultura, Glencore Agriculture și CHS Agritrade. România a exportat, în primele zece luni din 2019, cereale în sumă de 2,145 miliarde de euro, cu 16% mai mult comparativ cu perioada similară a anului anterior, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică. În țările din Uniunea Europeană au fost exportate, în perioada menționată, cereale în valoare de 764,5 milioane euro, adică mai puțin de jumătate din valoarea totală. Principalele destinații au fost Spania (183,4 milioane de euro), Italia (152,9 milioane de euro) și Olanda (93,8 milioane de euro). În afara UE, cel mai mare importator de cereale românești este Egiptul. România s-a situat în 2019 pe primul loc în rândul statelor membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește suprafața cultivată și producția realizată de porumb boabe și floarea soarelui, potrivit aceleiași surse. La grâu, România s-a situat pe locul patru, atât la suprafața cultivată, cât și la producția realizată, după Franța, Germania și Polonia.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/agribusiness/tabel-pe-cine-loveste-interzicerea-exporturilor-romanesti-de-cereale-cel-mai-mare-exportator-este-din-china-cei-mai-multi-jucatori-majori-sunt-americani-19330991

Premierul Ludovic Orban a ieșit, vineri, 10 aprilie, cu clarificări importante pe marginea prevederilor din Ordonanța Militară Nr.8, prin care s-au interzis exporturile de grâu, porumb, orz, ovăz, orez, semințe de floarea soarelui și boabe de soia din România, precum și a unei categorii de produse românești de panificație. Orban a explicat că interzicerea exportului vizează strict spațiul extra-comunitar, fiind o măsură temporară menită să înlăture posibilitatea ca România să intre într-o criză alimentară.

„Am evaluat, pe baza informaţiilor pe care le-am primit de la Ministerul Agriculturii, situaţia stocurilor pe anumite produse agricole şi pentru a garanta faptul că va exista o cantitate suficientă de grâu, de porumb, de floarea soarelui sau produse derivate, am luat decizia, ca pe perioada stării de urgenţă, să interzicem exportul. Așadar, nu exportul spre ţările Uniunii Europene, vreau să fac această precizare, pentru că, din păcate, s-a transmis greşit informaţia. Noi nu am interzis şi nici nu putem interzice exportul în ţări din Uniunea Europeană. Suntem parte a Uniunii Europene, unde există libertate deplină de circulaţie a persoanelor, a mărfurilor, ca atare, interdicţia nu se referă la exporturile către ţări din Uniunea Europeană, ci către ţări care nu fac parte din Uniunea Europeană”, a comentat Orban, vineri, în cadrul unei emisiuni la Antena1.

Cea mai mare cantitate de grâu românesc a fost exportată, în ultimii ani, în Egipt, reiese dintr-o analiză lantulalimentar.ro, dar și în alte țări precum Siria, Iordania, Liban, Iran, Turcia sau Vietnam. România a vândut în 2018, statelor din afara UE, materii prime agricole în valoare totală de 1.473.800.000 euro, adică 74% din totalul exporturilor de bunuri agro-alimentare către spațiul extra-comunitar. Vedeți mai jos care au fost până în prezent țările din afara UE importatoare de cereale și floarea soarelui din România:

Grâu comun
Între iulie 2019 – ianuarie 2020, România a vândut în afara spațiului extra-comunitar o cantitate totală de 3.227.000 tone de grâu comun, potriivt datelor Comisiei Europene.

Cea mai mare cantitate a fost vândută Egiptului, 759.000 de tone. O cantitate de 500.000 de tone a ajuns pe piața din Iordania. Israelul a cumpărat din România 221.000 de tone de grâu comun. Cantități mai mici, sub 100.000 de tone, au ajuns în Siria, Liban, Vietnam și Turcia.

Între iulie 2018 – iunie 2019, România a exportat pe piața extra-comunitară o cantitate totală de 3.682. 000 de tone.

Între iulie 2017 – iunie 2018, cantitatea totală exportată a fost de 3.929.000 tone.

Între iulie 2016 – iunie 2017, din România a plecat pe piața extra-europeană o cantitate de 5.728.000 de tone de grâu comun.

Porumb

România a exportat pe piața extra-comunitară o cantitate de porumb de 2.234.000 de tone , în perioada iulie 2019 – ianuarie 2020.
729.000 de tone au ajuns în Turcia.

Egiptul a cumpărat din țara noastră 450.000 de tone.

În Israel au ajuns 230.000 de tone.

Cantități sub 100.000 de tone au mai ajuns în Libia ( 97.000 de tone ) și Iran ( 66.000 de tone ).

În intervalul iulie 2018 – iunie 2019, România a exportat în afara spațiului UE o cantitate totală de 2.673.000 de tone.

În anul comercial 2017/2018, cantitatea totală a fost 1.137.000 tone.

Între iulie 2016 – iunie 2017, exporturile de porumb în afara spațiului UE au însumat 1.757.000 de tone.

Orz

Exportul de orz în afara UE a totalizat 793.000 tone în intervalul iulie 2019 – ianuarie 2020.

Cea mai mare cantitate a ajuns în Arabia Saudită, 315.000 tone.

Peste 100.000 de tone a mai importat Libia, mai exact 142.000 tone.

Sub 100.000 de tone au cumpărat Turcia ( 82.000 de tone ), Iordania ( 63.000 tone ), Quatar ( 53.000 tone ) și Tunisia, 52.000 tone.

În intervalul iulie 2018 – iunie 2019, România a exportat 641.000 tone de orz în afara spațiului UE.

În intervalul iulie 2017 – iunie 2018, 762.000 de tone.

În anul comercial 2016/2017, cantitatea totală a fost de 627.000 tone.

Floarea-soarelui

În intervalul iulie 2019 – ianuarie 2020, România a exportat în afara spațiului UE o cantitate totală de 132.000 de tone de semințe de floarea soarelui.

Cea mai mare cantitate a ajuns în Turcia, 113.000 tone. 13 tone au ajuns în Serbia.

În intervalul iulie 2018 – iunie 2019, România a exportat 385.000 de tone în afara spațiului UE.

În anul comercial 2017/2018, cantitatea totală a fost 370.000 de tone.

Între iulie 2016 și iunie 2017, au fost vândute 179.000 de tone.

Citește mai multe informații pe lantulalimentar.ro

România exporta cel mai mult grâu în Egipt. Care sunt celelalte țări care ne-au cumpărat grânele, în ultimii ani

În următoarea Ordonanță Militară s-ar putea ridica restricțiile privind circulația în afara țării pentru o serie de categorii de muncitori, a transmis Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela.

„De pildă, în noua Ordonanță ar trebui să avem în vedere categoria navigatorilor. Restricțiile ar trebui ridicate în ceea ce-i privește, pentru că atunci când se duc cu nava cu marfă, într-o țară în amonte pe Dunăre, ei rămân pe vapor, nu riscă să se contamineze, cum sunt contaminați cei care se duc într-o țară cu zonă roșie. Deci în această situație, trebuie să prevedem excepții de la restricțiile de carantină, ca și în cazul șoferilor de camioane”, a comentat Vela.

În același timp, ministrul s-a referit și la muncitorii care locuiesc în zona graniței cu Ungaria, și care fac naveta la locul de muncă în țara vecină. Ei nu sunt supuși restricțiilor de tranzitare a graniței, măsură care ar trebui aplicată și în cazul muncitorilor din zona de sud. „Trebuie să le oferim posibilitatea și muncitorilor agricoli de pe o parte sau alta a graniței de sud cu Bulgaria, să poată avea aceleași posibilități ca cei de pe granița de vest, acolo unde și cetățenii români și cei maghiari pot trece dintr-o parte în altă, pentru lucrări agricole sau alte activități economice” a spus Vela Marcel Vela.

Ridicarea restricțiilor pentru navigatori. Și muncitorii de la granița cu Bulgaria trebuie să beneficieze de aceleași măsuri ca cei de la granița de Vest

Portul Constanța a reuşit în 2019 să facă cel mai mare trafic de cereale din istoria sa. Lucrul acesta s-ar putea schimba după ce a fost dată Ordonanța Militară numărul 8, conform căreia se interzice exportul pentru următoarele produse grâu, orez, orz, soia, porumb. Procedurile de export pentru aceste produse aflate deja în derulare se suspendă pe perioada stării de urgență. Se suspendă și activitatea pentru emiterea certificatelor fito-sanitare necesare pentru exportul acestor produse. Această ordonanță afectează destul de mult navele aflate în Portul Constanța, unele încărcate, iar altele pe cale să fie t încărcate și doar așteptau să plece. Deocamdată nu se știe ce o să se întâmple cu ele, autorităţile caută soluţii urgenţe.

Portul Constanța este unul dintre cele mai mari porturi din lume, cel puţin un vapor încărcat cu 60 de mii de tone de cereale a plecat, în fiecare zi a anului trecut, din Portul Constanța. Datorită legăturii cu artera fluvială, dar și prețului accesibil la cereale, acesta a devenit cel mai puternic port de cereale din Europa, valoarea cerealelor exportate fiind de aproape 1 miliard de euro. Cerealele din România ajung în ţări precum Filipine, Japonia, Nigeria, dar ajung şi în Orientul Mijlociu, Libia, Turcia sau Egipt.

Foarte multe firme din port au ca activitate exclusivă exportul de cereale, astfel că această măsură ar putea afecta în mare măsură activitatea acestora, putând duce chiar la închiderea lor. Reprezentanții firmelor de cereale refuză deocamdată să își spună părerea în legătură cu aceste măsuri, fie pentru că nu vor să comenteze, fie pentru că pur și simplu nu știu.

Nave încărcate cu cereale, BLOCATE în Port din cauza ordonanței

Cu toate că este o măsură care se poate dovedi salutară pe termen lung din cauza secetei care se anunță în România, interzicerea exportului de cereale afectează pe termen scurt toți operatorii economici care au nave la încărcat în dane. Potrivit informațiilor noastre, câteva nave cu cereale așteaptă gata încărcate să își afle soarta. Oare ce se va întâmpla cu ele, ținând cont că este interzis orice fel de export? Va urma o modificare a ordonanței pentru aceste cazuri speciale, sau navele vor aștepta cuminţele până la terminarea stării de urgență? Va despăgubi statul român pe cei la care urmau să ajungă cerealele, ținând cont că orice întârziere în orarul de plecare al navelor se plătește?

„Nu e vorba doar de o navă, sunt mai multe, probabil, nu ştiu destinaţiile lor. Ordonanţa militară a introdus o măsură super bună, însă ministerul ar trebui să dea clarificări referitoare la navele încărcate din Port… au venit, plătesc sume de bani. Se poartă discuţii pentru a se stabili regimul acestor nave. Nu trebuie să blocăm operaţiunea care e deja efectuată”, a declarat o sursă pentru Replica.

https://www.replicaonline.ro/nave-incarcate-cu-cereale-blocate-in-portul-constanta-426660/

Grup Feroviar Român, parte a Grupului Grampet, a obținut primul certificat european de siguranță valabil pentru operarea în două ţări – România și Grecia.

Grup Feroviar Român a primit de la Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate (European Union Agency for Railways – ERA) Certificatul Unic de Siguranţă (Single Safety Certificate) care îi permite să opereze în două țări, respectiv România și Grecia.

Un Certificat Unic de Siguranță este valabil pentru o anumită arie de operare, pentru o rețea sau rețelele dintr-una sau mai multe state membre în care compania respectivă își desfășoară activitatea. Potrivit agentiei europene, acest certificat confirmă sistemul de managementul siguranței implementat de Grup Feroviar Român, precum și măsurile luate pentru alinierea la reglementările și legislația în vigoare privind operarea în siguranţă în România și Grecia.

Astfel, operatorul român va putea realiza transporturi feroviare de marfă, inclusiv mărfuri periculoase, pe întreaga reţea feroviară din România, dar și pe următoarele rute din Grecia: Piraeus – Atena – Salonic – Eidomeni, Oinoi – Chalkida, Palaiofarsalos – Kalampaka, Larisa – Volos, Salonic – Palty – Eddessa – Amyntaio, Amyntaio – Florina, Amyntaio-K.P. 32+500 AmKZ, Salonic – Strymonas – Alexandroupolis – Pythio – Dikaia – Ormenio – KP32+900 Borders, Strymonas – Promahonas, Aeroportul El. Venizelos – Metamorfosi – SKA – Liosia – Korinthos – Kiato, Neo Ikonio-KP 25+286, Atena – Liosia, Atena – Metamorfosi.

Primul certificat european de siguranță valabil pentru operarea în două ţări. Ce spune Gruia Stoica

„Această validare reprezintă o premieră pentru industria feroviară europeană, fiind primul certificat de siguranță din Uniunea Europeană acordat pentru mai mult de o țară. Este încă o dovadă că Grup Feroviar Român este un operator de talie internațională, care reușește să se alinieze la standardele internaționale din industrie și să concureze de la egal la egal cu alți operatori din regiune”, a declarat Gruia Stoica, președintele Grupului GRAMPET.

Grup Feroviar Român (GFR) este compania fanion a Grupului Grampet și lider pe piaţa locală de transport feroviar de marfă. În prezent, peste 20% din traficul GFR este internaţional, iar compania le oferă clienţilor săi soluții logistice complexe. GFR este membră a tuturor organizaţiilor internaţionale reprezentative și are acorduri de colaborare atât cu operatorii feroviari de stat (BDZ Cargo, UZ, CFM, PKP Cargo, ZK, RCH, HZ Cargo, ZBIH), cât și cu operatorii feroviari privaţi din Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Cehia, Polonia, Austria și Germania. Operatorul are în total peste 5.000 de angajați.

Grup Feroviar Român obține primul certificat european de siguranță valabil pentru operarea în două ţări

Prețurile livrate pentru Asia de nord-est a prețurilor GNL au scăzut la sub 2,40 dolari pe milion de unități termice britanice, întrucât bazele fundamentale continuă să slăbească, relatează Kallanish Energy.

Aceasta este o scădere de aproximativ 52% de la începutul sezonului de iarnă, când erau sub 5 $ / MmBtu.

Căderea reflectă o tendință de colaps a cererii și a ofertei excesive, chiar înainte de pandemia coronavirusului.

Oferta ușoară de iarnă și excesul de pe piețele globale au scăzut deja prețurile cu 60% față de anul trecut în septembrie, potrivit vicepreședintelui Asia Pacific, Wood Mackenzie, Gavin Thompson.

Cu toate acestea, situația este acum mai critică ca niciodată, iar prețurile GNL din SUA sunt aproape de teritoriul negativ, a spus Thompson.

Acest lucru ar trebui să oblige curând producătorii americani de GNL să modifice producția ca fiind ultimul mecanism pentru a sprijini un fel de reechilibrare a pieței.

„Chiar și cea mai eficientă instalație de lichefiere din SUA nu poate suporta o răspândire negativă între costurile de feedgas – foarte corelate cu Henry Hub – și prețurile FOB LNG (în prezent în jur de 1,60 USD / MmBtu)”, a declarat Thompson marți.

„Prețurile sunt stabilite în mod efectiv printr-un netback al TTF; Cu toate acestea, reducerile de la LNG-ul pe apă din Statele Unite ale Americii la accesul la TTF au crescut pe măsură ce utilizarea terminalelor europene a crescut ”, a spus el.

„Orice marfă vândută la acest nivel de preț este afectată serios.”

Expertul a adăugat că în Asia, retragerile de GNL (FOB) tind către 0 $ / MmBtu ca Europa / SUA. prețurile converg și furnizorii din Asia Pacific trebuie să caute și mai mult pentru a găsi o piață.

Creșterea de ofertei noi și slăbirea cererii asiatice, în special în China, au impus prețurile către producția din Statele Unite ale Americii cu mult timp înainte de apariția coronavirusului și consecințele acesteia.

În prezent blocarea societății la nivel mondial, recesiunea economică și prețurile petrolului în scădere testează noi etaje pentru prețurile GNL.

„Speranța industriei GNL este că recuperarea economică va conduce acum la creșterea cererii și la sprijinirea prețurilor care reflectă adevăratul cost al ofertei”, a spus Thompson.

„În acest moment, calea către recuperare se simte ca o călătorie neprevazută.”

https://www.stiripesurse.ro/preturile-spot-pentru-gazul-lichefiat-in-asia-vor-scadea-sub-costurile-pragului-de-rentabilitate-ale-sua_1452946.html

Industria auto românească va ajunge până în data de 4 mai la pierderi de aproape 4 miliarde de euro, având în vedere că o zi pierdută în industria locală reprezintă un business pierdut de 124 mil. euro

Producţia de componente auto dă primele semne de dezgheţ în ceea ce priveşte activitatea, reluând treptat lucrul. Situaţia vine în contextul în care KIA deja a reluat producţia în Slovacia, Volkswagen are în plan să o reia săptămâna viitoare, în timp ce Automobile Dacia şi Ford România au programată ziua de 4 mai pentru reluarea producţiei de maşini.

În tot acest timp, până în data de 9 aprilie, industria auto europeană a pierdut aproape 1,5 milioane de maşini care nu au mai fost produse din cauza pandemiei de coronavirus.

Industria auto românească va ajunge până în data de 4 mai la pierderi de aproape 4 miliarde de euro, având în vedere că o zi pierdută în industria locală reprezintă un business pierdut de 124 mil. euro.

Continental, cel mai mare producător de componente auto prezent pe piaţa locală, a reluat deja activitatea la o parte din fabricile din Româina.
Fabricile de componente electronice din Timişoara şi Sibiu au reluat producţia, dar o ajustează pe fondul Sărbătorilor Pascale, a fost reluată producţia de anvelope cât şi cea de curele de transmisie şi conducte de aer condiţionat din aluminiu, potrivit datelor companiei.

„Echipa de management a Continental se întâlneşte zilnic pentru a analiza situaţia existentă la nivel local şi naţional şi pentru a stabili măsurile care se impun. Sănătatea şi siguranţa angajaţilor reprezintă principala noastră prioritate şi, prin urmare, am luat constant măsuri pentru locaţiile în care ne desfăşurăm activitatea”, au explicat oficialii companiei.

Dacia va relua activitatea la uzina de la Mioveni în data de 21 aprilie, marţea viitoare după Sărbătorile Pascale, iar în data de 4 mai, ca şi Ford România, reia producţia de automobile.

Cei mai mulţi dintre angajaţii care ocupă funcţii administrative, precum şi majoritatea celor din centrele de cercetare şi dezvoltare, acolo unde activitatea o permite, au posibilitatea de a lucra de acasă pentru o perioadă extinsă de timp.

Pentru angajaţi, acest lucru înseamnă, în funcţie de situaţia fiecăruia: concediu la cerere, plată în avans pentru zile de lucru care vor fi recuperate ulterior sau, în unele cazuri, şomaj tehnic.

„Oferim angajaţilor noştri echipamente de protecţie dacă sunt disponibile şi autorizate de autorităţi. Prin măsurile luate deja, dorim în special să ne protejăm angajaţii. Alte măsuri vor fi iniţiate la nivel local, după cum este necesar”, au subliniat oficialii companiei.

La 1 aprilie Continental, unul dintre cei mai mari de componente auto din lume, a anunţat că se aşteaptă ca profiturile ajustate să scadă la zero pentru primele trei luni ale anului fiscal curent, întrucât compania a anunţat că 30.000 de angajaţi din Germania au fost trimişi în concediu fără plată, potrivit FT.

Compania germană, care avea la finele anului trecut circa 20.000 de angajaţi în România, a renunţat la estimările iniţiale pentru 2020, susţinând că se confruntă cu „schimbări şi perturbări semnificative” la nivelul businessului, şi că circa 40% dintre cele 250 de facilităţi de producţie au fost închise temporar.

„În perioade de criză, lichidităţile reprezintă prioritatea noastră principală”, a spus CEO-ul Elmar Degenhart, care a anunţat tăieri de 10% la salariile membrilor boardului.

Michelin a reluat producţia de cord metalic la Zalău – cord utilizat în producţia de anvelope. Pe de altă parte, producţia de anvelope încă nu a fost reluată decât de Continental, atât Michelin, cât şi Pirelli având activitatea oprită în acest domeniu. „Din data de 8 aprilie, activitatea de producţie de la Zalău Cord este reluată progresiv. Măsurile sanitare necesare au fost implementate, conform cu legislaţia în vigoare şi cu reglementările interne, prioritatea noastră fiind să protejăm sănătatea şi siguranţa angajaţilor noştri”, au declarat oficialii Michelin.

Ei au subliniat că „uzina de la Floreşti şi uzina Zalău Anvelope rămân deocamdată închise, cu excepţia anumitor activităţi critice sau cu foc continuu care au un program specific”.

La nivel european constructorii auto au oprit producţia de maşini, iar majoritatea producătorilor de componente au oprit producţia în contextul extinderii epidemiei de coronavirus.

Continental a reluat parţial producţia

Fabrica de componente electronice din Timişoara îşi ajustează producţia ca urmare a cererii scăzute în perioada Paştelui, între 13 şi 20 aprilie.

Fabrica de componente electronice din Sibiu îşi ajustează producţia ca urmare a cererii scăzute în perioada Paştelui, între 11 şi 27 aprilie.

Fabrica producătoare de anvelope din Timişoara a avut activitatea suspendată temporar în perioada 25 martie – 7 aprilie.

Fabrica producătoare de curele de transmisie şi conducte de aer condiţionat din aluminiu din Timişoara a avut activitatea suspendată temporar în perioada 30 martie – 10 aprilie.

Fabricile producătoare de furtunuri din Nădab şi Carei, vor avea activitatea suspendată în perioada 30 martie – 3 aprilie şi 6 – 10 aprilie şi 13-30 aprilie

https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/producatorii-industria-auto-dau-semne-revenire-continental-michelin-19070540