Uniunea Europeană (UE) propune un plan de înlesnire a exportării rezervelor ucrainene de alimente pe uscat, după ce invazia rusă a blocat accesul la porturile vitale ale țării de la Marea Neagră. Inițiativa aparține Comisiei Europene și are ca scop depășirea obstacolelor tehnice și logistice pentru a accelera exportul de uleiuri vegetale, porumb, grâu și altele din Ucraina. În prezent, sunt luate în calcul rute comerciale speciale între Polonia și Ucraina, care ocolesc porturile de la Dunăre și de la Marea Neagră (inclusiv prin România și Bulgaria) pentru a se garanta că produsele agricole și alimentare pot circula cât mai ușor, scrie Capital, citată de Rador.
Ce propune Comisia Europeană
Comisia propune crearea așa-numitelor coridoare de solidaritate, pentru a se garanta că Ucraina poate exporta cereale, dar poate importa și mărfurile de care are nevoie – de la ajutor umanitar la furaje și îngrășăminte, a arătat instituția. „Se iau în considerare soluțiile urgente, dar și măsurile pe termen mediu și lung pentru o mai bună conectare și integrare a infrastructurii Ucrainei cu cea a Uniunii Europene. Vom lucra cu autoritățile ucrainene pentru găsirea de soluții, precum și în strânsă cooperare, în special cu statele vecine membre ale UE, care fac eforturi pentru a ajuta în această criză”, a declarat comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean. Se așteaptă ca CE și statele membre să operaționalizeze trenuri suplimentare, nave și camioane, să sporească capacitatea rețelelor de transport și a terminalelor de încărcare, să faciliteze procedurile vamale și alte controale și să optimizeze depozitarea mărfurilor pe teritoriul UE, se arată în prezentarea planului. Pe termen mediu și lung, Bruxelles va depune, de asemenea, eforturi pentru a crește capacitatea de infrastructură a noilor coridoare de export și pentru a crea noi conexiuni de infrastructură în contextul reconstrucției Ucrainei.
Exporturile pe Marea Neagră sunt „posibile, dar nu asta e soluția optimă”
Cu toate acestea, alți comisari europeni au propriile viziuni cu privire la crearea de drumuri alternative și noi conexiuni de infrastructură. Comisarul polonez pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, și-a exprimat deja poziția: „Principala soluție sunt coridoarele către porturile (poloneze) de la Marea Baltică”, a spus el, referindu-se la Gdansk și Gdynia. Comisarul a minimizat posibilitatea creării de coridoare umanitare pentru exporturile de alimente la Marea Neagră, calificând-o drept „o soluție posibilă, dar nu și optimă”.
Cu toate acestea, dificultățile logistice ar putea împiedica eforturile de utilizare a rutelor terestre prin țările vecine, în principal din cauza problemelor de infrastructură. „Extinderea legăturilor rutiere, feroviare și fluviale între UE și Ucraina nu va fi suficientă pentru a preveni o criză economică și umanitară”, a declarat adjunctul ministrului ucrainean al economiei, Taras Kachka, pentru ediția de la Bruxelles a Politico. Potrivit acestuia, principala problemă este că același volum de exporturi cu alte tipuri de transport nu poate fi asigurat în următoarele săptămâni sau chiar luni, iar „singura modalitate de a asigura organizarea corectă a exporturilor este deblocarea porturilor maritime”.
În prezent, o parte din marfa Ucrainei s-a mutat la Ismail, Reni și Chilia – porturi mai mici de pe Dunăre, aproape de România, în partea de sud-est a țării. Dar acestea au capacitate limitată. Totodată, dacă ideile comisarului european polonez se vor realiza, se ratează oportunitatea dezvoltării rutelor alternative, care trec prin porturile Constanța și/sau Varna, care sunt mai aproape de actualele rute ucrainene, acestea ar fi o condiție prealabilă pentru atragerea de investiții europene pentru extindere și modernizare.
De ce exportul de cereale ucrainene este atât de dificil
Ucraina și Rusia sunt principalii exportatori de alimente către Africa și Orientul Mijlociu. Sectoarele agricole și alimentare din Ucraina reprezintă aproape 10% din PIB. Anul trecut, țara a exportat în întraga lume alimente în valoare totală de aproape 28 de miliarde de dolari, inclusiv de 7 miliarde de euro către UE. Înainte de război, aproximativ 5 milioane de tone erau transportate în fiecare lună pe Marea Neagră, ceea ce în prezent este blocat de navele de război rusești.
UE și Ucraina trebuie să găsească o soluție urgentă la problemele de export, deoarece țara trebuie să vândă cel puțin 25 de milioane de tone până la vară, înainte de începerea următoarei recolte. „În mai puțin de trei luni, 20 de milioane de tone de cereale trebuie să părăsească Ucraina folosind infrastructura UE. Aceasta este o provocare uriașă, așa că este esențial să coordonăm și să optimizăm lanțurile logistice, să creăm noi rute și să evităm pe cât posibil dificultățile”, a spus comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean.
Capacitatea maximă de export prin intermediul transportului feroviar este evaluată la 1,1 milioane de tone de cereale pe lună și 250.000 de tone de ulei de floarea soarelui pe lună, a spus, în aprilie, Roman Slaston, CEO al Clubului Agribusiness din Ucraina. Există provocări în atingerea acestei capacități, care ar fi cu mult sub ceea ce poate fi exportat în mod normal pe mare. Produsele Ucrainei se confruntă, de asemenea, cu nenumărate măsuri fitosanitare și cote pentru transportul terestru, care le complică capacitatea de a trece prin diferite state membre până la destinația finală. „Ucraina este o țară bogată, este coșul de grâu al Europei”, le-a declarat marți președintele Băncii Europene de Investiții, Werner Hoyer, reporterilor. Găsirea unei soluții la exporturile de alimente din Ucraina trebuie să fie o prioritate nu numai pentru a atenua criza alimentară globală, ci și pentru a asigura venituri în vederea acoperirii nevoilor financiare urgente ale Kievului.
https://economedia.ro/ue-are-in-vedere-rute-de-export-pentru-cereale-ucrainene-prin-marea-baltica.html#.YoSCuBYzaM8

Polonia va simplifica controalele veterinare și va crește numărul de inspectori, în încercarea de a stimula exporturile de cereale ucrainene via teritoriul său, a declarat ministrul Agriculturii din Ucraina, Mykola Solskiy, după semnarea unui acord bilateral, transmite Reuters. În condițiile în care porturile ucrainene sunt blocate de invazia rusească care a început în februarie, Ucraina, un important cultivator și exportator mondial de cereale, este obligată să își livreze produsele via granițele de vest, bazându-se pe capacitatea limitată a căilor sale ferate și pe micile porturi de la Dunăre, scrie Agerpres.

Traderii și oficialii spun că procedurile vamale și numărul mic de inspectori polonezi limitează cantitățile de cereale ucrainene care trec granița în Polonia.
„Măsurile preconizate vor simplifica semnificativ trecerea graniței pentru bunurile noastre și vor crește volumul exporturilor, ceea ce este prioritatea Ministerului”, a declarat Mykola Solskiy într-un comunicat de presă publicat luni seara. În primele zece zile ale lunii mai, exporturile de cereale ale Ucrainei s-au redus la jumătate, până la aproximativ 300.000 de tone, de la 667.000 de tone în perioada similară a anului trecut. Comparativ, înaintea invaziei rusești, Ucraina exporta în fiecare lună până la șase milioane de tone de cereale. Cifrele oficiale publicate săptămâna trecută arată că de la debutul sezonului agricol curent, care acoperă perioada între luna iulie 2021 și luna iunie 2022, Ucraina a exportat o cantitate de 46,17 milioane de tone de cereale, față de 39,65 milioane de tone în sezonul agricol anterior. Tot conform cifrelor oficiale, în luna aprilie 2022, o cantitate de 3,5 milioane de tone de marfă au fost transportate pe calea ferată peste granițele de vest ale Ucrainei. Operatorii feroviari pun la punct terminale la graniță pentru a gestiona mărfurile ucrainene, precum și pentru transbordarea mărfurilor din vagoanele de cale ferată cu ecartament mai larg spre cele cu ecartament normal și viceversa.
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/vecini/ucraina-vrea-sa-majoreze-exporturile-de-cereale-dupa-ce-polonia-a-relaxat-procedurile-vamale-20709144

Rețelele electrice din mai multe zone din Portul Constanța au fost modernizate cu fonduri proprii ale Administrației Porturilor Maritime SA Constanța, cu scopul de a crește calitatea infrastructurii din porturile maritime.
Au fost montați 60 de noi stâlpi de iluminat în special în zonele unde a fost semnalată necesitatea îmbunătățirii iluminatului public.
În zona Poarta 5, pe șoseaua de legătură dintre portul vechi și portul nou, s-au montat 35 de stâlpi de 9 m înălțime echipați cu câte un corp de iluminat cu LED 150w și un stâlp înalt de 12 m echipat cu 3 proiectoare LED 180 W. Valoarea întregului lot este 682.636,31 lei fără TVA.
În zona Poarta 2, au fost instalați 9 stâlpi de 9 m înălțime, echipați cu câte un corp de iluminat cu LED 150W. Valoarea lotului este de 183.553,11 lei, fără TVA. În zona Baza Tehnică Port Nou, au fost montați 8 stâlpi de 9 m înălțime, echipați cu câte un corp de iluminat cu LED 150W. Valoarea acestui lot este de 125.354,72 lei, fără TVA.
În zona parcării de la Rădăcina Mol 1S, s-a modernizat iluminatul exterior cu 7 stâlpi de 12 m, echipați cu proiectoare LED 180W. Valoarea lotului este de 129.142,55 lei, fără TVA.
https://focuspress.ro/60-de-noi-stalpi-echipati-cu-corpuri-de-iluminat-au-fost-montati-in-portul-constanta/

Judecătorii de la Tribunalul Constanța au respins ca nefondată excepția rămânerii fără obiect a cererii de chemare în judecată, formulată de reprezentanții Sc Tomis Marina Management SRL, care au dat în judecată Portul Contstanța pentru prelungirea contractului de concesionare a Portului Turistic Tomis.
Așa cum am precizat și în alte articole publicate, societatea care a concesionat Portul Tomis, în 2004, în timpul administrației Mazăre, ar dori acum să prelungească acest contract cu un nou termen, deși, recent, societatea Tomis Marina Management a pierdut procesul privind prelungirea concesiunii până în 2024, motiv pentru care, așe cum a aanunțat și directorul Portului Constanța, Florin Goidea, în urmă cu o lună, acest ultim dosar, prin care se cere obligarea Portului să prelungească contrctul pe 50 de ani, ar fi rămas fără obiect.
Numai că, la ultimul termen de marți, 17 mai, judecătorii au respins această excepție ridicată de reprezentanții Portului, cea privind rămânerea fără obiect a solicitării formulată de Tomis Marina, urmând ca următorul termen, pe fond, să se desfășoare pe data de 14 iunie a.c.
De precizat că ne referim la dosarul 4628/118/2020*, având ca obiect „obligația de a face“, aflat pe rolul Tribunalului Constanța, secția a II-a civilă, în care firma reclamantă a cerut obligarea Portului Constanța să prelungească acel contract de concesiune pe o perioadă de 50 de ani.
Numai că, așa cum se știe, din moment ce procesul privind prelungirea concesiunii până în 2024 a fost, deja, pierdut definitiv în instanță de către Tomis Marina.
https://focuspress.ro/tomis-marina-management-inca-mai-spera-sa-prelungeasca-contractul-de-concesiune-pentru-portul-constanta-instanta-a-repsins-exceptia-conform-careia-dosarul-a-ramas-fara-obiect/

Atribuirea a avut loc pe 12 mai 2022, iar rezultatul final a fost afișat pe 16 mai 2022
Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța a atribuit un contract în urma unei licitații publice pentru achiziția serviciului de construire rețea de iluminat exterior pe drumul de acces între podul CDMN – sens giratoriu intersecție cu A4 – Trecere CF – proiectare și execuție.
Atribuirea a avut loc pe 12 mai 2022, iar rezultatul final a fost afișat pe 16 mai 2022. Durata contractului este de 9 luni, iar în această perioadă nu este inclus timpul necesar obținerii avizelor – certificat de urbanism, acorduri furnizori de utilități, autorizație de construire.
Valoarea totală a achiziției este de 955.120,22 lei, iar firma câștigătoare este Luxten Lighting Company.

Despre Luxten Lighting Company

Firma a fost înființată în anul 2009 și are sediul social în București, pe strada Parâng. Capitalul social al firmei este de 42.126.043 lei. Asociați în firmă sunt Monica Maria Bucur, cu o cotă de participare de 17,6993%, Silvian Șerbănescu, cu o cotă de participare de 14,5642%, Ionel Pepenică, cu o cotă de 23,4328%, Nicolae Claudiu Rădulescu, cu o cotă de 40,3137%, și o listă de acționari care reprezintă 3,99%.
Administratorii societății sunt Nicolae Claudiu Rădulescu, Elena Angela Vlad, Vlad-Andrei Rădulescu și Silvian Șerbănescu.
Censor este Societatea de Contabilitate, Expertiză și Consultanță Contabilă SRL, reprezentată de Emanuel Zegrea. Activitatea principală a societății conform codului CAEN este „Lucrări de instalaţii electrice”.
Compania Luxten Lighting Company SA a încheiat 145 contracte de achiziții publice în valoare totală de 1.128.363.613,88 lei.
În ultimul an fiscal, societatea a raportat o cifră de afaceri de 76.932.461 lei, un profit de 5.605.236 lei și datorii de 28.525.066 lei.
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/un-nou-contract-semnat-intre-compania-nationala-administratia-porturilor-maritime-sa-constanta-si-luxten-lighting-company-document-783645.html

În ciuda crizei economice globale experimentate în timpul pandemiei, patru porturi turcești s-au numărat printre cele mai mari 13 porturi din Europa în ceea ce privește capacitatea maximă de încărcare în 2021.
Potrivit datelor Direcției Generale Afaceri Maritime, în Turcia există 66 de porturi mari și mici, operate de sectorul public și privat pe coastele Mării Mediterane, Egee, Marmara și Mării Negre. Anul trecut, în porturile turcești au fost manipulate în total 526,3 de milioane de tone de marfă în comerțul intern și extern, majoritatea fiind nave cu pavilion străin. Consultantul de management Fırat Yemeniciler, a declarat că, în ultimii ani, Turcia a început să aibă un cuvânt de spus în managementul portuar în Europa. Indicând că Turcia ocupă locul al treilea în Europa, după Olanda și Spania, acesta a declarat: „Turcia, care are acum o infrastructură portuară suficientă, a depășit Anglia și Italia, state care au un cuvânt de spus în manipularea mărfurilor în Europa. Privind la ultimii 20 de ani, deși a existat o ușoară creștere în porturile din Europa, în Turcia a fost o expansiune de 7-8%, iar capacitatea de manipulare a crescut de 2-2,5 ori. Marfa de tranzit și transportul petrolului irakian și azer din porturile turce au fost, de asemenea, eficiente în acest sens.”
Porturile Kocaeli (loc 6), Aliağa (loc 8), İskenderun (loc 11) și Botaș (loc 13) se numără printre cele 13 porturi cu cea mai mare manipulare a mărfurilor din Europa, conform evaluărilor din 2021.
Exprimând că porturile turcești au un loc foarte important la scară mondială, Yemeniciler a afirmat că Turcia este a treia țară ca mărime privind porturile din Europa. În timp ce Franța și Germania au rămas în urmă în acest clasament, Turcia a depășit Italia și Anglia și s-a clasat pe locul al treilea. „Cred că ne vom instala în curând pe poziţia a doua. Începând din 2010, conform evoluțiilor tonajului, creșterea medie anuală combinată a Turciei (rata de creștere anuală consecutivă) a fost de 3,8%, în timp ce Spania a crescut cu 2,1%, iar Marea Britanie s-a redus cu 1,2%. În timp ce porturile turcești au crescut cu 51% între 2010 și 2021, creșterea în porturile din alte țări a fost doar la jumătate, o treime sau chiar o cincime. În Marea Britanie contracţia a fost de 13%.”
https://logisticpost.ro/articole/porturile-din-turcia-sunt-pe-locul-al-treilea-in-europa-dupa-ce-au-depasit-anglia-si-italia.html

Compania națională de căi ferate din Ucraina (Ukrzaliznytsia) a introdus restricții cu privire la transporturile de porumb spre portul Reni de la Dunăre, a anunțat firma de consultanță în agricultură APK-Inform, transmite Reuters.
Ukrzaliznytsia nu a oferit niciun motiv pentru această decizie, dar anterior a precizat că a fost nevoită să introducă restricții similare din cauza numărului mare de vagoane de marfă care s-au aglomerat la punctele de trecere a frontierei, scrie Agerpres.
Potrivit APK-Inform, restricțiile vor intra în vigoare începând cu data de 18 mai și vor fi valabile până la noi ordine. Ucraina, al patrulea mare exportator mondial de cereale, a fost forțată de invazia rusească să își redirecționeze livrările de cereale pe calea ferată via granițele de vest cu Polonia, Slovacia sau România, sau prin intermediul barjelor prin micile porturi de la Dunăre. Însă Ucraina trebuie să mute 20 de milioane de tone de cereale înainte de următoarea recoltă, care este la mai puțin de trei luni, pentru a evita blocajele și o criză alimentară globală. Comisarul european al Transporturilor, Adina Vălean, a apreciat că este vorba de o provocare gigantică și recent a anunțat că Executivul comunitar va colabora cu guvernele statelor membre UE pentru a pune la punct noi rute de transport pentru cerealele din Ucraina.
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/vecini/ucraina-restrictioneaza-livrarile-de-porumb-spre-portul-reni-de-la-dunare-20710282

Presată în serviciul de urgență de blocarea porturilor maritime ale Ucrainei de către invadatorii ruși, România se află într-o luptă împotriva contracronometru pentru a transporta cerealele ucrainene pe piețele globale înainte ca următoarea recoltă să declanșeze blocaje, se arată într-o analiză publicată de European Supermarket Magazine, din Irlanda.
Ucraina, al patrulea exportator mondial de cereale, a fost forțată de invazia Rusiei să redirecționeze transporturile cu trenul, prin granița sa de vest, către Polonia, Slovacia și România vecine sau cu barje prin micile sale porturi fluviale dunărene.
Dar Ucraina trebuie să vândă 20 de milioane de tone de cereale înainte de noua recoltă în mai puțin de trei luni pentru a evita blocajele și a preveni o criză alimentară globală.
Comisarul european pentru transport, Adina Valean, a numit provocarea „gigantică” și a declarat că Comisia Europeană va colabora cu guvernele UE pentru a pune în aplicare noi rute de transport eficiente pentru cerealele ucrainene.
Amploarea provocării intră în atenție în portul emblematic al României la Marea Neagră, Constanța, unde a trecut până acum doar aproximativ 1% din obiectivul UE, sau aproximativ 240.000 de tone de cereale ucrainene, a declarat managerul său, Florin Goidea, pentru Reuters .
Operatorul portuar privat din Constanța, Comvex, a gestionat aproximativ 180.000 de tone din această cantitate pe patru nave, inclusiv cargoul Nordic bc München care a terminat de încărcat 33.000 de tone de porumb cu destinația Egiptului săptămâna trecută, cerealele sosind pe calea ferată, șlep și camion.
„Suntem în măsură să gestionăm aceste mărfuri printr-un mare efort”, a declarat președintele Comvex, Viorel Panait, pentru Reuters . „Dar aceste eforturi sunt insuficiente pentru a face rute de tranzit peste noapte pentru volume atât de importante. Este clar nevoie de mai multe echipamente”, a continuat acesta.

Transport de cereale
Anul trecut, portul Constanța a livrat un record de 25,2 milioane de tone de cereale din România și de la vecinii săi fără ieșire la mare, Serbia, Ungaria și Austria.
Panait a estimat că operatorii, cu investiții proaspete promise în infrastructură, ar putea gestiona încă 20% în plus față de volumele de anul trecut, sau aproximativ 5 milioane de tone.
El a spus că sprijinul guvernamental sau susținut de UE ar putea ajuta operatorii să investească în echipamente costisitoare necesare pentru a gestiona pe deplin mărfurile ucrainene, cum ar fi macarale, echipamente de încărcare a trenurilor și echipamente pentru materii prime pe care portul nu le gestionează de obicei.
Comvex operează cel mai rapid terminal de încărcare de cereale din Europa, care poate procesa până la 70.000 de tone pe zi.
Săptămâna trecută, descărca 10 vagoane de tren pe oră. În iunie, va adăuga o a doua linie de descărcare pentru șlepuri, care își va dubla capacitatea de șlep, a spus Panait.
Comvex a livrat, de asemenea, aproximativ 160.000 de tone de minereu de fier ucrainean în ultima lună prin terminalul său de manipulare a mineralelor. În mai, a semnat un contract separat cu un producător ucrainean pentru a livra până la 180.000 de tone de minereu de fier pe lună.

Provocarea infrastructurii
Problemele legate de infrastructura de conectare a portului Constanța au reprezentat una dintre principalele provocări pentru preluarea cerealelor ucrainene. La începutul anului, în jur de 700 de vagoane ruginite blocau șinele, iar lucrările de reabilitare a căilor ferate erau blocate.
De atunci, compania de stat de transport feroviar de marfă din România a scos aproximativ jumătate din vagoanele scoase din funcțiune.
În iunie, va începe reabilitarea a 35 de linii de cale ferată din port, o investiție de 200 de milioane de lei (42,08 milioane de dolari), a spus ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu. De asemenea, se lucrează la reabilitarea căilor ferate cu ecartament larg și regulat, care leagă teritoriul ucrainean cu porturile maritime și fluviale ale Dunării românești.
Constanța va folosi fonduri UE pentru un proiect de dragare pentru a îmbunătăți adâncimea danelor și intenționează să extindă capacitatea de operare prin adăugarea a 17 dane pe termen lung. Operațiunile portuare au crescut cu 10-11% în acest an, a spus Goidea.
Capacitatea ar urma să fie extinsă din iulie odată cu sosirea de noi culturi de la clienții obișnuiți ai portului Constanța.
„Nu văd nicio problemă în acest moment în exploatarea cerealelor”, a spus Goidea. „Fără îndoială că va fi aglomerat (după noua recoltă), dar aceasta este situația, trebuie să găsim soluții. Vom face tot ce putem.”
https://www.cotidianul.ro/portul-constanta-o-provocare-gigantica/

Odată cu modernizarea magistralelor feroviare, numărul liniilor abătute din stații a scăzut, în loc să crească, fapt care a afectat negativ circulația trenurilor, mai ales a celor de marfă. Amedeo Neculcea, director general adjunct al Grup Feroviar Român, a făcut, la Conferința de Infrastructură 2022, o analiză a acestui fenomen. El a remarcat că au dispărut linii din gările de pe București-Constanța, Magistrala 800, care face legătura cu portul.
Oficialul GFR a pornit de la situația înregistrată în vara anului trecut, când stația Fetești a fost blocată în urma a două accidente feroviare succesive, la interval de nici 24 de ore.
”Magistrala Bucureşti – Constanţa este blocată în staţia CF Feteşti, pe ambele sensuri de circulaţie, din cauza tamponării a două trenuri private de marfă. Menţionăm faptul că un tren privat de marfă, care era garat la linia II, în staţia CF Feteşti, a fost tamponat de un al doilea tren privat de marfă, care a depășit semnalul de oprire de la intrare în staţie, şi a intrat în trenul garat. În urma tamponării, 4 vagoane din compunerea primului tren de marfă au deraiat, iar din cel de-al doilea tren au deraiat 14 vagoane, iar locomotiva s-a răsturnat. Din cauza acestui eveniment feroviar, soldat fără victime omeneşti, dar cu mari pagube materiale, traficul feroviar pe raza staţiei Feteşti, atât spre Bărăganu, cât şi spre Movila este blocat”, se arăta în comunicatul CNCF CFR SA de la vremea respectivă, citat de Amedeo Neculcea.

Blocarea a doar trei linii a oprit o săptămână traficul de mărfuri
Concret, atunci au fost blocate doar trei linii din stația Fetești – două pe care se produseseră deraierea, respectiv accidentul cu coliziunea celor două garnituri și o alta pe care se rsturnaseră vagoane. Și totuși, ca urmare a acestor evenimente, ”o săptămână trenurile de marfă au stat”, a spus directorul GFR, care a precizat că în acest interval de timp au circulat doar trenuri de călători.
”Dacă blocând trei linii blocăm tot traficul spre Constanța, atunci avem o problemă”, a spus Amedeo Neculcea.
Continuarea: https://clubferoviar.ro/garile-de-pe-bucuresti-constanta/

CN Administrația Porturilor Maritime SA a implementat, din fonduri proprii, un sistem centralizat de operare și mentenanță a centralelor termice.
Investiția a fost necesară avându-se în vedere că Portul Constanța deține licență de distribuție a energiei termice, este alimentat la rețeaua de gaze naturale și că există un interes major de înlocuire a centralelor termice din Portul Constanța care nu sunt alimentate cu gaze naturale, cu centrale noi, moderne, economice și performante, care să fie alimentate cu gaze naturale.
Cu ajutorul noului sistem de monitorizare este posibilă vizualizarea grafică a sistemelor și instalațiilor monitorizate, monitorizarea parametrilor de funcționare, emiterea comenzilor de funcționare de la distanță, înregistrarea evenimentelor, managementul alarmelor, stocarea datelor, realizarea rapoartelor, urmărirea operațiilor de întreținere etc. Acestea vor genera costuri reduse date de scăderea timpilor de intervenție pentru mentenanța corectivă, o monitorizare online a funcționării întregului sistem de distribuție a energiei termice, reducerea timpului de alimentare cu energie termică a consumatorilor.
Dispeceratul operațional pentru monitorizare și control centrale termice a fost structurat pe două loturi, valoarea totală fiind de 405.259 lei (fără TVA).
https://focuspress.ro/portul-constanta-are-un-dispecerat-operational-pentru-monitorizarea-si-controlul-centralelor-termice/

În contextul situației actuale din portul Constanța, cu ambele terminale congestionate și cu operațiuni de preluare și vămuire a mărfurilor care necesită între trei și șapte zile (din varii motive, fără a intra aici în detalii), COSCO SHIPPING Lines (România) ia în calcul deschiderea unui serviciu suplimentar, un tren de containere care să lege portul Pireu de România, în scopul fluidizării traficului de mărfuri containerizate.
Din Pireu trenul ar sosi în două, trei zile, în funcție de condițiile infrastructurii feroviare, asigurând astfel conexiunea către una din următoarele locații: București, Ploiești sau Arad, declară Cătălin Petre, Director General Adjunct al COSCO SHIPPING Lines (România).
„Interesul armatorului este să continue transportul volumelor mari prin Portul Constanța, dar totodată să furnizeze și o soluție alternativă, cu un timp de tranzit mai scurt, cu livrare sau preluare directă în sau din centrul sau vestul țării.“
Oficialul a explicat pentru Tranzit că momentan acest serviciu este la stadiul de proiect, nefiind încă lansat niciun tren și subliniază faptul că scopul acestuia nu este de a fi considerat un substitut al serviciului maritim. Cele aproximativ 2.000 de TEU-uri transportate pe serviciul de linie săptămânal nu pot fi comparate cu circa 72 TEU-uri transportabile pe un serviciu feroviar săptămânal.
„Însă, în situatia congestiei cu care ne confruntăm în prezent, ar fi un avantaj să putem livra sau prelua direct din centrul sau vestul tarii. Acest serviciu adițional ar aduce avantaje inclusiv exporturilor, întrucât din Pireu se realizează conexiune directa cu serviciile: Intra-Europa, Statele Unite și Orientul Mijlociu“, a mai afirmat Cătălin Petre.
https://traficmedia.ro/cosco-shipping-lines-romania-ia-in-calcul-lansarea-unui-tren-de-containere-pireu-romania/

Între ianuarie și martie 2022 în portul Hamburg au fost manipulate 2,2 milioane de containere standard de 20 de picioare. Portul german a înregistrat o ușoară creștere a manipulării containerelor pentru primul trimestru al anului 2022. Cu toate acestea, rezultatele segmentelor individuale variază foarte mult, iar previziunile pentru trimestrele următoare rămân prudente.
Manipularea containerelor în portul Hamburg a crescut cu 1,8%, până la 2,2 milioane de containere standard de 20 de picioare (TEU) în primul trimestru al lui 2022, a anunțat miercuri serviciul de presă al portului. În general, au existat evoluții diferite în manipulare în segmentele individuale în această perioadă.
Debitul de marfă maritim a scăzut cu 2,8%, până la 31,2 milioane de tone, comparativ cu același trimestru al anului precedent. Manipularea mărfurilor generale în acest segment a crescut cu 0,6% la un total de 22,5 milioane de tone. Cu toate acestea, la 8,7 milioane de tone, manipularea mărfurilor în vrac a fost cu 10,6% mai slabă decât în același trimestru al anului precedent. Mai presus de toate, scăderea exporturilor de îngrășăminte și mai puține importuri de cărbune, cocs și minereu au influențat dezvoltarea manipulării pe acest segment.
În zona agrobulk, în primele trei luni ale anului au fost manipulate 1,6 milioane de tone de mărfuri de aspirare. Portul atribuie scăderea de 5,2 % unei manipulări mai reduse a fructelor oleaginoase. Un plus în importurile de cereale și hrană pentru animale nu a condus la o compensare. Pe segmentul de mărfuri lichide, debitul a totalizat 2,3 milioane de tone în primul trimestru, cu 11,7% sub nivelul anului precedent. Potrivit serviciului de presă portuar, mai puține importuri sunt principalul motiv al scăderii pe acest segment.
Efectele sancțiunilor împotriva Rusiei nu au fost încă vizibile în mod constant în diferitele segmente de handling în primul trimestru, deși traficul de containere cu porturile rusești s-a prăbușit cu 81% în această lună. Potrivit serviciului de presă, traficul de containere cu porturile poloneze și porturile din țările baltice a crescut.
În transportul feroviar de mărfuri pe calea ferată portuară, volumul de transport a crescut cu 1,6 % față de anul trecut, până la 12,0 milioane de tone în primul trimestru. Potrivit serviciului de presă portuar, au fost dezvoltate noi conexiuni pentru trenuri containere, iar cota de împărțire modală a căilor ferate în transportul de containere din Hamburg este acum de 51,5%. În schimb, ponderea camionului este de 46,1%, iar ponderea barjei de 2,4%.
China rămâne cel mai important partener comercial al portului Hamburg: în manipularea containerelor maritime cu China, 0,7 milioane TEU au fost manipulate în primul trimestru, o creștere de 6,2%, urmată de SUA cu o scădere de 5,7% și Singapore cu o creștere de 9,1%.
În port, însă, se presupune că rezultatul global va fi influențat semnificativ de scăderea așteptată a segmentelor de handling afectate de sancțiuni. Rezultatul de manipulare pentru 2022 la sfârșitul anului ar trebui, așadar, să fie cu mult sub volumul de 130 de milioane de tone și 9,0 milioane de TEU prognozat înainte de începerea războiului în Ucraina, potrivit serviciului de presă portuar.
https://t-times.ro/categorii/logistica/portul-hamburg-renunta-la-obiectivele-de-crestere-pentru-2022