Premierul Mihai Tudose a declarat, miercuri seară, la Antena 3, că Guvernul, prin Ministerul Economiei, vrea să răscumpere acţiuni de la Daewoo Mangalia pentru a deschide un şantier naval al statului unde ar putea fi construite fregate pentru Armată.

Primul ministru, Mihai Tudose, a declarat că a discutat cu ministrul Economiei, Gheorghe Şimon, despre răscumpărarea pachetului majoritar de acţiuni de la Daewoo Mangalia.
”Împreună cu ministrul Economiei, domnul Şimon, am încercat şi se pare că reuşim să răscumpărăm 51% din acţiunile Daewoo la Mangalia. Am constatat într-o zi, împreună cu alte ministere, specialişti, că statul român nu mai ştie decât să vândă. Ne-am descoperit nişte deprinderi, cum poate statul român să cumpere, să avem şi noi un santier naval. Şi vă spun că îl luăm, vom avea un şantier naval al statului”, a declarat primul ministru.

Mihai Tudose a mai spus că la acest şantier naval s-ar putea construi fregate pentru Armată şi chiar s-ar putea face mentenanţa acestora.
”Poate o să facem nişte fregate pentru Armată, să facem şi mentenanţa la ele tot acolo. Poate facem şi noi o bărcuţă, acolo. Nu e posibil ca o ţară cu atâta Dunăre, cu mare, să nu aibă un şantier care să facă o bărcuţă acolo”, a mai declarat Mihai Tudose.

Trendul este unul pozitiv şi pentru anul acesta, aşteptăm o creştere a cifrei de afaceri cu două cifre.“

Compania de transport şi logistică Transport Trade Services (TTS), controlată de antreprenorul român Mircea Mihăilescu, a finalizat anul trecut cu afaceri mai mari cu 10%, depăşind astfel pragul de 300 mil. lei cifră de afaceri, potrivit oficialilor companiei şi calculelor ZF.

„A fost un an bun, am încheiat cu afaceri  mai mari cu 10%. Trendul este unul pozitiv şi pentru anul acesta, aşteptăm o creştere a cifrei de afaceri cu două cifre. Anul a debutat mai bine ca 2017, pe Dunăre se circulă acum la parametri normali, traficul nu mai este blocat ca la începutul anului trecut“, a declarat pentru ZF Petru Ştefănuţ, directorul general al companiei TTS, firma fanion a grupului cu acelaşi nume.

Compania transportă de la cereale şi îngrăşăminte la materiale pentru industria grea, având contracte cu combinatul Arcelor Mittal şi cu celelalte combinate din regiune, Smederevo din Serbia (combinat siderurgic) şi combinatele din Ungaria. „A crescut volumul de mărfuri, structura lor se păstrează ca în ultimii ani. Ce s-a schimbat este faptul că acum transportăm îngrăşăminte mai mult pe import, faţă de export acum zece ani. În rest transportăm în continuare materii prime pentru industria siderurgică şi chimică, dar şi cereale“, a spus Ştefănuţ.

În noiembrie anul trecut, compania TTS a aprobat în AGA venirea pe bursa din Bucureşti. O hotărâre a adunării generale a acţionarilor, publicată în Monitorul Oficial, arăta ca se aprobă admiterea acţiunilor emise de societate la tranzacţionare pe piaţa reglementată la vedere administrată de Bursa de Valori Bucureşti, la categoria premium, şi se aproba autorizarea consiliului de administraţie pentru efectuarea tuturor demersurilor şi procedurilor necesare în vederea admiterii la tranzacţionare a acţiunilor societăţii pe piaţa reglementată la vedere administrată de BVB. Oficialii companiei nu au făcut niciun comentariu legat de listarea la bursă.

Datele de la Ministerul de Finanţe arată că în 2016 compania de transport şi logistică TTS a finalizat cu afaceri de circa 280 de milioane de lei, similare cu cele din 2014, dar în scădere faţă de 322 de milioane de lei în 2015. Compania, cu 108 salariaţi, raporta un profit net de 11 milioane de lei în 2016, faţă de 14 milioane de lei cu un an în urmă, arată aceeaşi sursă.

Grupul TTS este unul dintre cei mai mari operatori de transport din România de pe segmentul de transport integrat naval, fluvial şi feroviar. Grupul acţionează în zona transportului naval prin intermediul flotei fluviale deţinute de compania Navrom şi pe segmentul de transport feroviar prin firma Transfer International Spedition (TIS). Bazele grupului, care şi-a crescut afacerile de la an la an, au fost puse în 1996 de Mircea Mihăilescu, un discret om de afaceri. Antreprenorul a atras în 2012 International Finance Corporation (IFC), divizia de investiţii a Băncii Mondiale, în firma Transport Trade Services (TTS), printr-o investiţie de 12 mil. euro de tip private equity.

România are 1.085 de kilometri de Dunăre, adică 47% din totalul sectorului navigabil al fluviului, ce asigură legătura directă cu nouă state europene, 20 de porturi fluviale (din care în Brăila, Galaţi, Tulcea şi Sulina pot opera şi nave maritime) şi două canale navigabile, Dunăre – Marea Neagră şi Poarta Albă – Midia, care fac legătura cu Marea Neagră şi cu portul Constanţa.
Circa 25-30 de milioane de tone de marfă sunt încărcate şi descărcate în porturile fluviale din România anual şi doar puţin peste 100.000 de pasageri sunt transportaţi, arată ultimele date publice.

http://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/compania-de-transport-si-logistica-tts-controlata-de-mircea-mihailescu-si-a-crescut-afacerile-cu-10-in-2017-si-a-sarit-de-pragul-de-300-de-milioane-de-lei-16923261

SC DMV Prosal SRL şi Iridex Group Salubrizare SRL au apelat la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), nemulţumite de o licitaţie organizată de Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMC).

Prin contestaţia înregistrată la CNSC pe data de 20.11.2017, SC DMV Prosal SRL, cu sediul în Bucureşti, reprezentată legal prin Emanuel Romoşan, în calitate de director general şi convenţional, prin Cabinet Avocat Simona Bărăscu, s-a îndreptat împotriva Adresei nr. 40449/25.10.2017, emisă de CN AMPC, în calitate de entitate contractantă, în cadrul procedurii de atribuire, prin licitaţie deschisă, a contractului de achiziţie publică având ca obiect „Servicii de salubrizare a căilor publice şi pietonale, a platformelor de circulaţie, a spaţiilor verzi amenajate şi a terenurilor pe care sunt amplasate liniile CF aparţinând CN APM SA din porturile Constanţa, Constanţa Sud şi Constanţa Nord, Midia şi Mangalia; exploatarea şi depozitarea depozitului ecologic de deşeuri“.
Contestatarul a solicitat admiterea contestaţiei, revocarea Adresei nr. 40449/25.10.2017, prin care oferta sa a fost declarată inacceptabilă, reevaluarea ofertei financiare şi a clarificărilor depuse în raport de menţiunile din Adresele nr. 805/26.09.2017 şi nr. 331/20.10.2017 şi, pe cale de consecinţă, interpretarea în mod corect a înscrisurilor anexate răspunsurilor la clarificări şi declararea câştigătoare a ofertei contestatorului în raport cu întreaga documentaţie depusă, precum şi obligarea autorităţii contractante la plata cheltuielilor.

De asemenea, prin contestaţia înregistrată la CNSC cu nr. 51454/04.12.2017, formulată de SC DMV Prosal SRL, împotriva Adresei nr. 42349/09.11.2017, emisă de CN AMP SA Constanţa, în cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire, s-a solicitat admiterea contestaţiei, anularea actului nr. 42349/09.11.2017, prin care oferta contestatorului a fost declarată inacceptabilă, iar oferta SC Iridex Group Salubrizare SRL a fost declarată câştigătoare, fără a răspunde notificării prealabile din data de 6.11.2017 şi fără a aştepta decizia CNSC pentru soluţionarea contestaţiei, anularea actului nr. 40449/25.10.2017, prin care entitatea contractantă a declarat inacceptabilă oferta contestatorului, anularea procesului-verbal nr. 40448/25.10.2017, a raportului procedurii de atribuire nr. 42347/09.11.2017, reevaluarea ofertei financiare şi a clarificărilor depuse în raport de menţiunile din Adresele nr. 805/26.09.2017, nr. 331/20.10.2017 şi notificarea prealabilă din 6.11.2017 şi, pe cale de consecinţă, interpretarea în mod corect a înscrisurilor anexate răspunsurilor la clarificări ca nefiind o modificare a ofertei financiare şi declararea câştigătoare a ofertei contestatorului în raport cu întreaga documentaţie depusă, precum şi obligarea autorităţii contractante la plata cheltuielilor.

Cerere de intervenţie voluntară, formulată de Iridex Group Salubrizare SRL
Prin Adresa nr. 5460/15.12.2017, înregistrată la CNSC pe data de 18.12.2017, SC Iridex Group Salubrizare SRL, cu sediul în localitatea Schitu, comuna Costineşti, judeţul Constanţa, reprezentată legal prin directorul general Dan Tiberiu Anghel, a depus „cerere de intervenţie voluntară“ în sprijinul entităţii contractante, prin care solicită respingerea contestaţiei şi, pe cale de consecinţă, menţinerea ca inacceptabilă a ofertei depuse de SC DMV Prosal SRL, precum şi menţinerea câştigătoare a ofertei sale.

CNSC a conexat dosarele nr. 4207/2017 şi nr. 4398/2017, contestaţiile înregistrate la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. 49291/20.11.2017 şi nr. 51454/04.12.2017 urmând a fi soluţionate în cadrul dosarului nr. 4207/2017. În baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CNSC a respins ca nefondate contestaţiile formulate de către SC DMV Prosal SRL, în contradictoriu cu CN APM SA Constanţa. De asemenea, CNSC a admis cererea de intervenţie formulată de SC Iridex Group Salubrizare SRL.

Despre Iridex Group Salubrizare SRL
Înfiinţată în anul 2008, Iridex Group Salubrizare SRL are sediul social în satul Schitu, comuna Costineşti. Capitalul social subscris, de 12.560.260 de lei, integral vărsat, este compus din 1.256.026 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Asociaţii societăţii sunt: SC Servicii Salubritate Bucureşti SA, cu sediul în Bucureşti, şoseaua Bucureşti – Ploieşti, cu 14,506% din capitalul social, Iridex Group Import-Export SRL, cu sediul în Bucureşti, şoseaua Bucureşti – Ploieşti, cu 70,54% din capitalul social, şi Olga Anghel, născută pe 14.01.1948, în Bucureşti, cu 14,94% din capitalul social. Administratorul firmei, care se ocupă de colectarea deşeurilor nepericuloase, este Dan-Tiberiu Anghel.

SC DMV Prosal SRL, în datele Registrului Comerţului
Firma înmatriculată în anul 2012 are sediul social în Bucureşti. Capitalul social subscris, de 200 de lei, integral vărsat, este compus din 20 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Mariea-Emilia Roşu, născută la 8.05.1950, în comuna Bucşani, Giurgiu, este asociat unic şi administrator al firmei, care se ocupă de colectarea deşeurilor nepericuloase.

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cn-apm-constanta-reclamata-la-consiliul-national-de-solutionare-a-contestatiilor-la-mijloc-licitatia-pentru-salubrizarea-porturilor-648538.html

Astăzi are loc licitaţia pentru valorificarea navei „Geo Star“, aflată în Portul Constanţa. Evenimentul va începe la ora 12.00, în dana PL2 a Portului Constanţa, la bordul navei „Geo Star“, pavilion Republica Togo, număr IMO 7833107, tip general cargo, construită în anul 1980, în Rusia, tonaj brut 2478, tonaj net 999, deplasament 4624. Viteza maximă de manevrare este 8,5 knt, înălţimea maximă – 25,3 m, iar înălţimea totală – 15,85 metri. Precizăm că procedura publică este organizată de Biroul Executorului Judecătoresc Adrian Stoica Constantin.

Proprietarul navei este compania Nicky Shipping Ltd. Licitaţia va porni de la preţul de 293.423 de dolari. În conformitate cu dispoziţiile art. 769, alin. (8) din noul Cod de Procedură Civilă, dacă nu se obţine preţul de începere a licitaţiei, la acelaşi termen, bunul va fi scos din nou la vânzare, caz în care licitaţia va începe de la preţul de 75% din cel prevăzut şi va fi vândut celui care va oferi cel mai mult.

Executarea silită se face în baza titlului executoriu sentinţa civilă nr. 1629104.08.2017 a Judecătoriei Constanţa, în dosarul nr. 2793/118/2017, executare silită încuviinţată de Judecătoria Constanţa prin încheierea nr. 15768102.10.2017, în dosarul nr. 26061/212/2017.

Părţile dosarului sunt: Tsaruk Yuriy – comandant, Korolkov Maksym – ofiţer-şef, Bereslavskyy Kostyantyn – ofiţer II, Karpenko Andrei – şef mecanic, Zvonov Andriy- ofiţer II mecanic, Kozub Vadym -ofiţer III mecanic, Bondar Sergii – şef de echipaj, Kyl’chyk Mykhaylo – marinar, Velychko Yevhenii – marinar, Temnuk Denis – marinar, Marchenko Pavel – electrician, Kryvohubenko Viacheslav – bucătar, membri ai echipajului M/N „Geo Star“, ce a navigat sub pavilion Republica Togo. În prezent, nava se află în Portul Constanţa. Ea aparţine societăţii Nicky Shipping Ltd, cu sediul în Seychelles. Bunul mobil se scoate la licitaţie în vederea recuperării sumei totale de 133.192,70 de dolari + 6.000 de lei (133.192,70 de dolari), reprezentând drepturi salariale restante prestate în perioada ianuarie-iulie 2017.  Cum s-a ajuns în această situaţie  Reamintim că membrii echipajului navei „Geo Star“ au fost repatriaţi pe 5 octombrie 2017 din dana în care se află acostată nava. Potrivit reprezentanţilor Sindicatului Liber al Navigatorilor, aceştia şi-au primit la acel moment salariile pentru patru luni de la Asigurarea de Securitate Financiară, făcută în baza convenţiei MLC 2006, iar restul de bani până la data repatrierii îi vor primi din preţul care se va încasa din vânzarea navei.

Nava „Geo Star“ a fost reţinută din luna ianuarie 2017 de autorităţile portuare pentru condiţii neconforme, în baza convenţiei MLC 2006. După data reţinerii, armatorul navei a dispărut şi a lăsat nava şi echipajul în abandon. ITF România alături de Sindicatul Liber al Navigatorilor au luat măsurile necesare pentru întreţinerea echipajului şi au iniţiat, la dorinţa echipajului, acţiunea în instanţă pentru recuperarea salariilor restante.

În paralel, inspectorul ITF a făcut demersurile necesare pentru executarea Asigurării de Securitate Financiară pe care o avea nava la o societate din Rusia, Rosgosstrakh, făcută în baza convenţiei MLC 2006, asigurare obligatorie începând cu data de 18 ianuarie 2017, pentru toate navele sub orice pavilion.

Arestarea navei „Geo Star“, sub pavilion Togo, şi executarea Asigurării de Securitate Financiară sunt făcute în baza convenţiei MLC 2006, ratificată şi de România în anul 2015 şi aplicată corespunzător de Autoritatea Navala Română prin PSC. România se numără printre primele ţări în care se execută Asigurarea de Securitate Financiară. Este un exemplu practic de urmat pentru toţi navigatorii români care se află în situaţia de neplată a salariilor de peste două luni. De reţinut că această asigurare acoperă doar patru luni salarii şi bonusuri pentru navigatorii aflaţi la navă şi, de aceea, este bine ca, în momentul în care s-au acumulat două luni de neplată, să fie informat clubul de asigurare P&I al navei de către navigatorii în cauză şi/sau, firesc, organizaţia sindicală din care fac parte navigatorii, pentru a face demersurile privind plata celor patru salarii şi repatrierea mai rapid către rezolvare. Ce spun reprezentanţii SLN  „Odată cu vânzarea navei, calvarul celor 11 navigatori va înceta, salariile vor fi plătite şi astfel un nou capitol din seria abandonurilor de navă în porturile româneşti va fi închis. Sperăm ca acest caz (al XIV-lea) să fie şi ultimul. Convenţia MLC 2006 prevede că, la două luni de neplată, navigatorii să îşi exercite dreptul de a declara nava abandonată către Autoritatea de Pavilion, către Autoritatea Portului şi către clubul de asigurare care acoperă nava, în conformitate cu MLC 2006, pentru a revendica repatrierea cu plata salariilor la zi. Procedura poate fi simplificată pentru navigatorii care sunt membri ai unei organizaţii afiliate ITF. În acest caz, se va sesiza doar sindicatul afiliat ITF din care fac parte, aceasta având responsabilitatea de a lua toate măsurile pentru plata şi repatrierea navigatorului (navigatorilor).
Atenţie însa, a nu se accepta semnarea unui contract de muncă şi ambarcarea pe o navă care nu are o poliţă de asigurare MLC 2006 valabilă la un club de asigurare din Grupul Cluburilor P&I acceptate! Agentul de crewing trebuie să vă dea aceste informaţii. La navele aflate sub contracte ITF sau SLN/ITF, ambarcarea navigatorilor este în siguranţă, contractele ITF oferind condiţii la standard internaţional privind munca şi viaţa la bord şi siguranţa plăţii salariilor“, au transmis, pe pagina de Facebook, reprezentanţii Sindicatului Liber al Navigatorilor, al cărui preşedinte este Adrian Mihălcioiu.

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/are-loc-licitatia-pentru-valorificarea-navei-geo-star-arestata-in-portul-constanta-ce-le-au-transmis-navigatorilor-reprezentantii-sln-galerie-foto-648562.html

Pe data de 7 decembrie 2017 s-a întrunit Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor societăţii Grup Servicii Petroliere SA. Deciziile luate au fost publicate în Monitorul Oficial.
Preşedintele AGEA a fost Gabriel-Valentin Comănescu, în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie, iar secretarul Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor – Serena Volciuc Ionescu. La şedinţă au fost prezenţi următorii acţionari: GSP Holding SA, cu sediul în Luxemburg, reprezentată de Daniel-Ionuţ Radu; Upetrom Group Management SRL, cu sediul în Voluntari, reprezentată de Natalia Mirescu; RCI Grup de Consultanţă SRL, cu sediul în Bucureşti, reprezentată de Vasilica Tudosescu şi Gabriel-Valentin Comănescu.

Acţionarii au avut în vedere faptul că societatea a încheiat contractul de credit revolving nr. 5 – SMB în valoare de 8.000.000 de dolari şi 38.666.200 de lei, din data de 30.07.2010, astfel cum a fost modificat, completat şi/sau consolidat, prin care anumite facilităţi au fost acordate societăţii de către Banca de Export – Import a României Eximbank SA, cu sediul în Bucureşti; contractul de credit revolving nr. 151 – SMB în valoare de 31.500.000 de lei, din data de 14.12.2011, astfel cum a fost modificat, completat şi/sau consolidat, prin care anumite facilităţi au fost acordate societăţii de către Exim; contractul de credit revolving în valoare de 21.000.000 de dolari, din data de 22 decembrie 2011, astfel cum a fost modificat şi/sau consolidat, prin care anumite facilităţi au fost acordate societăţii de către BCR.

Societatea Grup Servicii Petroliere SA, anumite filiale ale acesteia şi BCR au în vedere, printre altele, încheierea unui act adiţional, prin care să modifice şi/sau să consolideze contractul Multivalută Exim, contractul RON Exim şi contractul revolving BCR, în scopul modificării anumitor termeni şi condiţii ale acestora, astfel cum este descris în acestea. Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor, cu unanimitate de voturi, după consultarea şi discutarea documentelor şi constatând că încheierea acestora în prezenta hotărâre este în interesul comercial al Grup Servicii Petroliere SA, a luat mai mute hotărâri. Iată ce au decis acţionarii!  Astfel, acţionarii au aprobat, în unanimitate, negocierea, încheierea şi executarea de către Grup Servicii Petroliere SA a următoarelor documente şi a tranzacţiilor cuprinse în acestea: un act adiţional Ia contractul Multivalută Exim, prin care, printre altele, se prelungeşte perioada de creditare până la data de 27 noiembrie 2018; un act adiţional Ia contractul RON Exim prin care, printre altele, se prelungeşte perioada de creditare până la data de 27 noiembrie 2018; un act adiţional Ia Convenţia de Garantare nr. 1233A din data de 16.12.2016, cu modificările şi completările ulterioare, prin care, printre altele, se prelungeşte perioada de garantare până la data de 27 noiembrie 2018; un act adiţional la Convenţia de Garantare nr. 1232A din data de 16.12.2016, cu modificările şi completările ulterioare, prin care, printre altele, se prelungeşte perioada de garantare până Ia data de 27 noiembrie 2018; un act adiţional la contractul Revolving BCR prin care, printre altele, valabilitatea perioadei de creditare va fi extinsă până la data de 27 noiembrie 2018; un act adiţional Ia Convenţia de Depozit colateral din data de 22 decembrie 2011 şi încheiată între Exim BCR Societate, în legătură cu contractul Revolving BCR, cu modificările şi completările ulterioare, prin care, printre altele se prelungeşte scadenţa depozitului colateral; un act adiţional la Convenţia de Garantare nr. 806A din data de 18.12.2011, cu modificările şi completările ulterioare, prin care, printre altele, se prelungeşte perioada de creditare până Ia data de 27 noiembrie 2018; oricare şi toate amendamentele, actele adiţionale, anexele alte contracte similare sau înţelegeri în legătură cu documentele; orice alte contracte (incluzând orice contracte de garanţie sau modificări/reafirmări), documente sau instrumente de orice fel, cum ar fi scrisori de garanţie bancară, scrisori de comision, orice alte scrisori de renunţare la drepturi, certificate privind lipsa daunelor totale, notificări de cesiune şi confirmări ale tuturor acestor notificări. De asemenea, acţionarii au aprobat, în unanimitate, îndeplinirea oricăror formalităţi ce sunt necesare, recomandate sau dezirabile pentru a face ca documentele să fie pe deplin valabile, obligatorii şi executorii. A fost aprobată menţinerea mai multor garanţii şi ipoteci  Acţionarii societăţii au mai aprobat menţinerea mai multor garanţii şi a tranzacţiilor cuprinse în acestea. Garanţiile constituite pentru Contractul Multivalută Exim presupun următoarele: ipotecă de rang I asupra imobilului situat în Portul Constanţa, dana 34, intabulat în CF nr. 222953 – C105 a localităţii Constanţa, la A1, construcţii industriale şi edilitare, construcţie C105 – Centru de tranzit P+1E, în suprafaţă construită de 1.145 mp, nr. cadastral 21251-C105-C105, proprietate a societăţii; ipotecă de rang I asupra imobilului situat în incinta Port Constanţa, dana 34, intabulat in CF nr. 205066 a localităţii Constanţa, A1 – construcţii administrative şi social-culturale, sediu birouri, nr. cadastral 798/118/6-VI, proprietate a societăţii; ipotecă imobiliară de rang I asupra imobilului situat în Portul Constanţa, dana 34, intabulat n CF nr. 222953 – C108 a localităţii Constanta, la A1, construcţii industriale şi edilitare hală modulară, atelier de întreţinere, în suprafaţă construită de 2.617 mp, nr. cadastral 21251/C106, proprietate a societăţii; ipotecă mobiliară asupra bunului mobil simulator foraj drill SIM – 6000, aflat în proprietatea societăţii; ipotecă mobiliară asupra conturilor curente de disponibilităţi în RON şi valută prezente şi viitoare deschise de societate la Exim.
Garanţiile constituite pentru contractul RON Exim presupun următoarele: ipotecă mobiliară asupra conturilor curente de disponibilităţi în RON şi valută prezente şi viitoare, deschise de societate Ia Exim; ipotecă mobiliară de rang prioritar asupra mijloacelor fixe (echipamente) proprietate a societăţii. Garanţiile constituite atât pentru contractul RON Exim, cât şi pentru contractul Multivalută Exim constau în: cesiunea poliţelor de asigurare cu privire la navele cunoscute sub numele de GSP Phoenix, GSP Vega şi Uranus, care va fi constituită în favoarea Exim atât în nume propriu, cât şi în numele şi contul statului roman.

Garanţiile constituite pentru contractul Revolving BCR presupun: o ipotecă mobiliară pe un cont de depozit colateral, prin care se garantează obligaţiile în termenii contractului Revolving BCR; cesiunea poliţelor de asigurare cu privire la nava cunoscută sub numele GSP Licom, constituită de către societate în favoarea BCR Exim în numele şi contul statului, pentru a garanta toate sumele care pot fi sau pot deveni restante în temeiul contractului Revolving BCR; cesiunea veniturilor cu privire la veniturile şi creanţele legate de nava cunoscută ca GSP Licom, constituită de către societate în favoarea BCR şi Exim în numele şi contul statului, pentru a garanta toate sumele care pot fi sau pot deveni restante în temeiul contractului Revolving BCR.

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/decizii-importante-luate-de-actionarii-societatii-grup-servicii-petroliere-sa-648549.html

Compania are datorii de peste 1,2 miliarde de dolari

La începutul lui noiembrie 2017, constructorul de nave olandez Damen Shipyards Group a semnat cu compania sud-coreeană Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering (DSME) contractul pentru achiziționarea pachetului de acțiuni de 51% din capitalul social de la Daewoo-Mangalia Heavy Industries (DMHI). Diferența de 49% este proprietatea statului român, prin intermediul Șantierului Naval 2 Mai. Autoritatea de concurență din România aprobase vânzarea Daewoo-Mangalia.

În comunicatul dat publicității pe 10 noiembrie se menționa: „În plus, se organizează reuniuni constructive cu Guvernul României în legătură cu viitoarea cooperare în Mangalia şi dezvoltarea ulterioară a industriei construcțiilor navale din România.”

În aceeași lună, Sindicatul „Navalistul” a purtat negocieri cu partea sud-coreeană și cea olandeză, obținându-se prelungirea contractului colectiv de muncă până la 1 martie 2018. Urma ca negocierile pentru viitorul contact să înceapă pe 15 ianuarie, cu olandezii.

Damen Group se pregătea să preia DMHI pe data de 21 decembrie. Urma să aibă loc o festivitate fastuoasă, pentru care se lansaseră, deja, invitațiile.

„Angajații erau încântați. Se gândeau că lucrurile se vor îndrepta spre bine, că vor avea comenzi și salarii mai bune”, a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Marin Florian, președintele Federației „Navalistul“.

Dar între timp, Guvernul și-a adus aminte că are drept de preemțiune la cumpărarea pachetului majoritar de acțiuni deținut de partenerul sud-coreean DSME, și s-a amestecat în afacere. Astfel că festivitatea s-a anulat și reprezentantul grupului olandez a fost întors de la aeroport.

„Brusc, nivelul de încredere al angajaților s-a prăbușit la zero. Bâlbâiala Guvernului privind preluarea Daewoo-Mangalia a stârnit tensiune în companie, astfel că salariații fac ce au făcut și până acum: părăsesc unitatea, semn că nu au încredere în statul român”, spune liderul de sindicat.

Marin Florian a purtat discuții la Ministerul Economiei: „Mi s-a spus:«Dar ce, noi nu suntem în stare să facem nave?». Așa este, dar pentru asta e nevoie de finanțare! Intenționăm acum, împreună cu conducerea societății, să-l chemăm pe ministrul Economiei, să-i arătăm șantierul. Vrea statul român să facem bărcuțe în cel mai mare doc uscat din Europa de Sud-Est. Susțin că vor să construiască nave militare. Scoica unei nave se poate face în orice șantier, dar înzestrarea cu echipament militar la standarde NATO necesită o pregătire specială și finanțare. Poate Ministerul Economiei să asigure toate acestea? Mi s-a spus: «Da, dă guvernul bani!» Se gândesc la alocația de 2% din PIB pentru apărare. Au spus că modernizează și navele militare vechi. Le-am spus: «Când s-o apuca statul să modernizeze fregata «Ferdinand», o s-o terminați cum au terminat ăia podul de la Agigea.». Este păcat de acest șantier, chiar așa cum este el cu datorii, are dotări excepționale, o capacitate uriașă.”

Recent, sindicatul a fost informat atât de conducerea DMHI, cât și de Șantierul Naval 2 Mai, care deține pachetul de acțiuni de 49% din capitalul social, că s-a trimis scrisoare la DSME pentru a discuta despre dreptul de preemțiune, prevăzut în statutul companiei Daewoo-Mangalia. În zilele de 9 și 10 ianuarie 2018, sud-coreenii au fost la Guvern. Ce s-a vorbit, care a fost oferta Guvernului, nimeni nu știe.

Apoi, s-a aflat că, în ședința din data de 10 ianuarie, Executivul a aprobat memorandumul care prevede că statul român își exercită dreptul de preemțiune. Surprinzător, pe site-ul guvernului nu a fost publicată lista cu actele normative ce urmau să fie discutate și nici cea privind proiectele aprobate.

În seara aceleiași zile, într-un interviu la un post de televiziune, premierul Mihai Tudose a declarat următoarele: „Se pare că vom reuși să răscumpărăm 51% din acțiunile pe care le deține Daewoo la șantierul naval și am zis să ne exercităm dreptul de preemțiune la vânzare. (…) O săptămână ne-am chinuit să vedem cum poate statul român să cumpere acțiuni, să avem șantier maritim. Vă spun că îl luăm. Vom avea un șantier al statului (…) Trebuie să facem niște fregate și poate le facem noi. Că alții le-ar fi putut face. Să facem și mentenanța la noi. Poate facem și o bărcuță acolo.”
Salariații de la DMHI sunt supărați, unii chiar au cerut liderului sindical să organizeze un miting de protest.

Potrivit datelor publicate de Ministerul de Finanțe, începând din 2005 şi până în prezent, compania Daewoo-Mangalia Heavy Industries a încheiat toţi anii cu pierderi financiare uriașe. Spre exemplu, în 2016, pierderea a fost de 483.916.110 lei (respectiv 119.214.651 dolari). Mai grav este faptul că datoriile societății au crescut la 5.350.084.563 lei (respectiv 1.243.251.589 dolari), la sfârșitul anului 2016.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-guvernul-vrea-sa-cumpere-santierul-naval-daewoo-mangalia-sa-construiasca-fregate-si-o-barcuta-338820?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Nava va fi livrată în aprilie 2020.

ArcelorMittal Galaţi, cel mai mare combinat sidelurgic din ţară, furnizează oţel pentru un vas de cercetare antarctic de aprovizionare, cu capabilităţi de spărgător de gheaţă, solicitat de guvernul australian.

În prezent, nava – care va avea o lungime de 165 de metri – este construită de Şantierul Naval Damen din Galaţi, cele două grupuri având o colaborare îndelungată.

„Acest proiect demonstrează performanţa tehnică a combinatului nostru de a produce tablă groasă de calitate înaltă, dar şi capacitatea echipei locale de a se transforma şi a se adapta la cerinţele speciale ale clienţilor noştri”, spune Bruno Ribo, Directorul General al ArcelorMittal Galaţi.

Combinatul a furnizat tablă groasă cuprinse între mărcile AH36 şi EH36. Oţelurile pentru utilizări marine sunt de înaltă rezistenţă (până la 620 Mega Pascali) şi au un conţinut scăzut de carbon, fiind ideale pentru a face faţă provocărilor apelor polare.

Proiectat pentru a efectua atât de cercetare cât şi aprovizionare în apele antarctice, nava va putea sparge gheaţa groasă de 1,65 metri, la viteze de 3 noduri şi va aproviziona staţiile permanente de cercetare ale Australiei cu mărfuri, echipament şi personal. Nava va avea laboratoare ştiiţifice şi birouri pe o suprafaţă de 500 metri pătraţi.

Una dintre principalele provocări ale producătorului siderurgic a fost de a livra tabla în dimensiunile necesare – o treime dintre ele trebuiau să fie subţiri şi late, cu grosimi de 6 – 8 milimetri şi lăţimi de 3.000 de milimetri. Tablele mai subţiri sunt utilizate pentru puntea vasului, în timp ce tablele mai groase sunt utilizate, de obicei, pentru a forma corpul navei. În plus, tablele extra-largi reduc semnificativ volumul de sudură.

Combinatul a obţinut în 2016 cu o cifră de afaceri de circa 3,5 miliarde de lei (786 de milioane de euro), în scădere cu aproape 8% şi cu pierderi de 271 milioane de lei (60 de milioane de euro), mai mici cu doar 9% faţă de 2015, arată datele de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

http://www.zfcorporate.ro/energie/arcelormittal-furnizeaza-otel-pentru-construirea-unui-spargator-de-gheata-fabricat-de-santierul-naval-damen-din-galati-16924179

Comanda este lansată de unul dintre cei mai mari operatori de transport din Scandinavia: Boreal. Feribotul, conceput de Multi Maritime, va avea o lungime de 74 de metri şi o capacitate totală de până la 60 de maşini şi 199 pasageri şi echipaj.

Şantierul naval Vard de la Brăila va începe în zilele următoare, în premieră pentru România, construirea unei nave de transport pasageri şi mărfuri cu caracteristici speciale, cea mai importantă dintre acestea echiparea ambarcaţiunii de mari dimensiuni (are 74 de metri lungime) cu un sistem de propulsie 100% electric.  „Pe navă nu va exista niciun echipament alimentat de motoare cu combustie, clasice, ci doar motoare electrice. Acest lucru va reduce masiv poluarea produsă în timpul curselor”, au precizat reprezentanţii companiei. Grupul norvegian Vard, care deţine pachetul majoritar de acţiuni la firma brăileană, a anunţat că a semnat deja contractul pentru construirea feribotului, beneficiar fiind operatorul norvegian „Boreal”, una dintre cele mai importante societăţi private de transport naval şi rutier din zona scandinavă.

Noul feribot de maşini şi pasageri este conceput pentru operaţiuni în fiordurile norvegiene, având caracteristici speciale şi în ceea ce priveşte manevrabilitatea (va fi echipat cu mai multe elice propulsoare), dar şi în privinţa rezistenţei la impact a corpului. Proiectarea a fost făcută de o companie de prestigiu la nivel europena, „Multi Maritime”, iar informaţiile furnizate de constructor arată că nava va avea o lungime de 74 de metri şi o capacitate totală de până la 60 de maşini şi 199 pasageri şi echipaj. „Aşteptăm cu nerăbdare să construim feribotul electric, în care să putem folosi expertiza noastră însemnată în tehnologia bateriilor pentru nave eficiente şi ecologice”, a declarat Roy Reite, CEO Vard Group.

Corpul navei va fi construit, în cursului lui 2018, la şantierul Vard de la Brăila, iar livrarea feribotului este programată de la şantierul Vard Brevik în Norvegia (acolo unde se vor monta echipamentele speciale, sistemul de propulsie şi impresionanţii acumulatori electrici) în cel de-al treilea trimestru din 2019. Sistemul de baterii al navei de transport va fi încărcat în port. Feribotul va începe operaţiunile în Norvegia din ianuarie 2020 şi va circula pe curta Kvanndal-Utne, de pe coasta de vest a Norvegiei, acolo unde Boreal a primit un contract pe nouă ani de la Guvernul norvegian. Boreal este un important furnizor de transport public în Norvegia. Compania operează autobuze, autocare, tramvaie, feriboturi de pasageri de mare viteză şi feriboturi de maşini. Filialele sale Boreal Buss AS, Boreal Sjo AS şi Boreal Bane AS, exploatează servicii de transport public prin contracte de achiziţii publice cu clienţii. Boreal are aproximativ 2.000 de angajaţi şi are sediul în Stavanger, Norvegia.
Cea mai mare comandă din ultimele două decenii pentru şantierul din Brăila a fost anunţată în toamna lui 2016, atunci când compania a încheiat un contract pentru livrarea a opt nave concepute pentru transportul de module preasamblate şi turbine de gaz pentru câmpurile petroliere din Kazakhstan.

http://adevarul.ro/locale/braila/primul-feribot-100-electric-construit-vreodata-romania-functiona-minunea-tehnologica-comandata-norvegia-1_5a5740c8df52022f75666ef1/index.html

În județul Constanța pare că nimic nu mai merge bine. Exporturile, traficul maritim și fluvial sunt în scădere. Producția e, de asemenea, în scădere, iar drept consecință oamenii câștigă mai puțin.

Economia Constanței este în scădere, iar acest lucru se reflectă și asupra veniturilor angajaților. În ciuda faptului că pe teritoriul județului se găsesc singura centrală nucleară a României, unul dintre cele mai importante porturi din Europa, una din cele mai mari rafinării petroliere, aproape jumătate din capacitatea turistică a țării, dar și două șantiere navale, constănțenii au salarii mai mici decât media pe țară.

Potrivit datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică, în industrie, producția a scăzut în primele zece luni ale anului 2017 cu 0,4% faţă de cea din aceeași perioadă a anului 2016. O consecință a acestui fapt este că exporturile scad și importurile cresc.

„În primele opt luni ale anului 2017, față de primele opt luni ale anului 2016, exportul a scăzut cu 4,3%, dar importul a crescut cu 10,0%”, spun reprezentanții DJS Constanța. Firmele din Constanța au exportat, în primele opt luni din 2017, mărfuri în valoare de 1265,0 milioane euro şi au importat mărfuri în valoare de 1708,4 milioane euro.

Predomină produsele din capitolul „combustibili şi uleiuri minerale” atât la export cu 32,1% (produse petroliere), cât și la import cu 69,2% (petrol şi, în cantităţi mai mici, produse petroliere). De asemenea, la export ponderi importante mai deţin produsele din capitolul „vapoare, nave şi structuri plutitoare” (29,4%), produsele din capitolul „cereale” (10,2%) și cele din capitolul „animale vii” (8,7%), iar la import produsele din secțiunea „maşini şi aparate, echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile” (7,8%).
Traficul maritim și fluvial, în scădere

Traficul maritim și fluvial nu poate fi decuplat de starea generală a economiei, fiind, la rândul său, în scădere. „Traficul de mărfuri prin portul Constanţa însumează 36,1 milioane tone în perioada ianuarie-septembrie 2017 şi este cu 3,1% mai mic decât în aceeași perioadă din 2016”, se arată în documentul DJS Constanța.

De asemenea, traficul prin Canalul Dunăre – Marea Neagră, în volum de 10,2 milioane tone mărfuri în primele trei trimestre ale anului 2017, a scăzut cu 5,1% față de volumul înregistrat în aceeași perioadă din 2016.

Numărul total al navelor tranzitate a scăzut cu 4,4% în perioada ianuarie-septembrie 2017 față de cel înregistrat în aceeași perioadă a anului 2016, iar numărul navelor străine care au traversat canalul, a scăzut cu 4,5%.

Bani mai puțini
Economia județului Constanța a înregistrat și creșteri, la unele capitole.
Unul dintre acestea este numărul de locuințe nou-construite în județul Constanța. În primele trei trimestre ale anului 2017 au fost finalizate 2920, cu 610 mai multe decât în aceeași perioadă din anul 2016.

Câştigul salarial mediu brut pe un salariat, în judeţul Constanţa, a fost în luna octombrie 2017 de 3006 lei, iar câştigul salarial mediu net a fost de 2157 lei.

Acesta este sensibil mai mic decât media salariului net în România, anunțată de  Institutul Național de Statistică, și anume 2.392 de lei net și 3.327 de lei brut.

Județul Constanța este depășit, la acest capitol, de județe precum Cluj, Sibiu, Argeș, Timiș, Brașov, Iași, Olt, Prahova și Galați. De altfel, Constanța nu se află în topul primelor județe din România în funcție de salariul mediu lunar.

Declinul economic lovește în plin Constanța

Coreenii de la Daewoo au decis să-şi vândă participaţia de 51% la Daewoo Mangalia către Damen Shipyards

Statul român, prin Şantierul Naval „2 Mai”, a anunţat că nu îşi exercită dreptul de preemţiune, dar, ulterior, ar fi notificat Daewoo că vrea să preia şantierul de la Mangalia, deşi nu a informat BVB

Guvernul nu a comunicat oficial pe subiect

„Compania are datorii consistente şi situaţia comenzilor este una foarte proastă, în acest moment”, potrivit lui Florian Marin
ACTUALIZARE ORA 00.00 > Premierul Mihai Tudose confirmă că statul vrea să preia Şantierul Naval Mangalia

Premierul Mihai Tudose a declarat, miercuri seară, la Antena 3, că Guvernul, prin Ministerul Economiei, vrea să răscumpere acţiuni de la Daewoo Mangalia pentru a deschide un şantier naval al statului unde ar putea fi construite fregate pentru Armată.

Mihai Tudose a declarat că a discutat cu ministrul Economiei, Gheorghe Şimon, despre răscumpărarea pachetului majoritar de acţiuni de la Daewoo Mangalia: „Împreună cu ministrul Economiei, domnul Şimon, am încercat şi se pare că reuşim să răscumpărăm 51% din acţiunile Daewoo la Mangalia. Am constatat într-o zi, împreună cu alte ministere, specialişti, că statul român nu mai ştie decât să vândă. Ne-am descoperit nişte deprinderi, cum poate statul român să cumpere, să avem şi noi un santier naval. Şi vă spun că îl luăm, vom avea un şantier naval al statului”.
Premierul a mai spus că la acest şantier naval s-ar putea construi fregate pentru Armată şi chiar s-ar putea face mentenanţa acestora: „Poate o să facem nişte fregate pentru Armată, să facem şi mentenanţa la ele tot acolo. Poate facem şi noi o bărcuţă, acolo. Nu e posibil ca o ţară cu atâta Dunăre, cu mare, să nu aibă un şantier care să facă o bărcuţă acolo”.

Procesul de vânzare a şantierului naval Daewoo Mangalia Heavy Industries (DMHI) pare să se fi împotmolit, la începutul acestui an, iţele fiind încurcate chiar de statul român.

După ce, toamna trecută, coreenii de la Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering (DSME) au decis să îşi vândă participaţia de 51% la Daewoo Mangalia către olandezii de la Damen Shipyards Group (acţionarii şantierului Damen Galaţi), statul român, care are, prin intermediul Şantierului Naval „2 Mai” Mangalia (STNM), o participaţie de 49% din DMHI, trebuia să se hotărască dacă îşi exercită dreptul de preemţiune la preluare, conform legii.

Şantierul Naval „2 Mai” Mangalia (listat sub simbolul STNM) a anunţat, pe 19 decembrie, printr-un raport la Bursa de Valori Bucureşti, că Adunarea Generală a Acţionarilor a decis ca societatea să nu îşi exercite dreptul de preemţiune, în lipsa unei decizii de la Guvern.

Însă, ulterior, a apărut informaţia că statul român a decis să îşi exercite acest drept. Conform presei, scrisoarea părţii române a fost trimisă în Coreea de Sud, la DSME, în numele ministerului român al Economiei, de către Şantierul Naval „2 Mai” Mangalia. Un raport privind această notificare nu a fost transmis şi Bursei de Valori Bucureşti, aşa cum ar fi fost normal, având în vedere că Şantierul „2 Mai” este listat pe piaţa noastră de capital.

Ministerul Economiei nu a comunicat oficial pe subiect şi nu ne-a răs-puns solicitării să clarifice situaţia. Nici Autoritatea de Supraveghere Financiară nu ne-a transmis, deocamdată, clarificări, deşi este vorba despre informaţii contradictorii legate de un emitent listat. Nici de la Daewoo nu am primit vreun răspuns, deo-camdată.

Contactat de ziarul BURSA, Ioan Griguţă, directorul general al Şantierului Naval „2 Mai” Mangalia, ne-a spus că este în concediu şi ne-a îndrumat să ne adresăm Biroului de Presă al Ministerului Economiei.
În schimb, Florian Marin, liderul Sindicatului Navalistul, spune că lucrurile sunt mult mai complicate, iar o simplă notificare a Guvernului către coreeni nu rezolvă nimic, căci statul ar mai avea de stabilit detaliile tranzacţiei, printre care ce se întâmplă cu datoriile de aproximativ un miliard de euro ale Şantierului Mangalia.

Potrivit domniei sale, „nehotărâ-rea Guvernului nu face altceva decât să crească gradul de tensiune cu privire la viitorul companiei”.

Conform „Monitorul de Galaţi”, timp de peste un an, compania sud-coreeană a negociat cu olandezii de la Damen Shipyards Group, acţionarii majoritari ai Şantierului Naval Damen Galaţi, ajun-gân-du-se, în final, la un acord pentru vânzarea participaţiei de 51% deţinută la Daewoo Mangalia Heavy Indus-tries, în schimbul sumei de 26 de milioane de dolari, însă, în cazul exercitării dreptului de preemţiune de către statul român, „partea sud-coreeană se vede nevoită să cedeze ac-ţiunile, contra aceleiaşi sume, probabil, statului român”.
Florian Marin ne-a declarat: „În acest moment, situaţia Şantierului Mangalia este foarte complicată. Dreptul de preemţiune al statului este o parte a problemei, iar tranzacţia efectivă cu privire la schimbarea acţionariatului este cu totul altceva. Compania are datorii consistente şi situaţia comenzilor este una foarte proastă, în acest moment. Gradul de încărcare este unul extrem de scăzut, în condiţiile în care o serie de rate la nişte credite contractate la bănci din Coreea îşi aşteaptă scadenţa la sfârşitul lunii. Nehotărârea Guvernului nu face altceva decât să crească gradul de tensiune cu privire la viitorul companiei, stare care se transmite, implicit, asupra angajaţilor. Foarte mulţi dintre ei îşi dau demisia şi pleacă din ţară, pentru că asta este o industrie globală şi este uşor să găseşti de muncă în altă parte”.
Sindicalistul apreciază că nesiguranţa Guvernului derivă din relaţiile „nefericite” avute atât cu olandezii, cât şi cu coreenii: „Mă refer la situaţia Daewoo Craiova, acolo au fost probleme cu plecarea din ţară, iar partea română a ieşit uşor şifonată.
În relaţia cu Olanda, problemele sunt mai degrabă la nivel de stat. Olanda a fost o ţară care tot timpul s-a împotrivit aderării României la Schengen. Pe de o parte, această abordare a Guvernului României poa-te fi considerată de înţeles. Dar, pe de altă parte, este scandalos faptul că, până în acest moment, nu au o strategie, nu ştiu foarte clar ce vor de la viitorul acestei companii. Da, în acest moment, statul român nu ştie dacă vrea să preia majoritatea acţiunilor sau nu”.

Florian Marin consideră că lucrurile nu sunt simple, având în vedere datoriile de aproximativ un miliard de euro ale companiei. Domnia sa a comentat: „Ce se întâmplă cu datoria când preiei pachetul majoritar? Pe ce bani iei pachetul majoritar? Ca să nu mai vorbim despre faptul că Organizaţia Mondială a Comerţului a sugerat ca Daewoo Coreea să îşi vândă toate brandurile din alte state, din cauza faptului că statul a subvenţionat industria navală prin băncile de stat. Deci, coreenii sunt obligaţi să vândă oricum. Totuşi, de 20 de ani, a fost un jaf perpetuu la Daewoo Mangalia. Eu, însumi, am depus, acum doi ani, o plângere penală împotriva reprezentanţilor statului român din Consiliul Daewoo Mangalia şi nu s-a întâmplat absolut nimic. Până şi nisipul pentru sablare era cumpărat din Coreea, nu se cumpăra nimic din România sau din Europa.
Ministrul Economiei cunoaşte situaţia în ceea ce priveşte compania.
Există şi o supoziţie destul de pertinentă că se urmăreşte băgarea în faliment a şantierului de către coreeni, deoarece 80% din datorie este către bănci coreene, care ar deveni principalul creditor”.
Sindicalistul spune că pe angajaţi nu îi „încălzeşte” niciuna dintre variantele de preluare a şantierului – statul român sau Damen.
Domnia sa ne-a spus: „Damen a venit cu un portofoliu de comenzi care nu acoperă 100% ocuparea angajaţilor de la Mangalia şi, atunci, cu siguranţă vor fi concedieri. Cu siguranţă, Damen va trebui să umble la costuri, ca să îşi amortizeze imediat investiţia”.

Florian Marin a mai adăugat: „Nu ştiu dacă statul este un administrator mai bun sau mai prost, dar ştiu că, dacă acesta ia pachetul majoritar, atunci datoria companiei de un miliard de euro se transferă către bugetul de stat. Nu este chiar aşa de simplu, pentru că există şi Comisia Europeană, iar ajutoarele de stat nu le mai poţi da decât cu acordul acesteia”.
Presa a mai scris că olandezii de la Damen începuseră, deja, pregătirile pentru preluarea Şantierului Daewoo Mangalia şi că urma chiar să se organizeze şi o ceremonie festivă, inclusiv cu invitaţi din străinătate.

http://www.bursa.ro/florian-marin-liderul-sindicatului-navalistul-balbaiala-guvernului-privind-preluarea-daewoo-manga…&s=companii_afaceri&articol=338599.html

Guvernul chinez are în vedere un plan care să le permită companiilor implicate în iniţiativa Belt and Road (noul Drum al Mătăsii) să câştige bani prin oferte publice iniţiale denominate în yuani lansate la Bursa din Hong Kong, anunţă China Daily.

În conformitate cu acest plan, guvernul va alege companii de top care au legătură cu schema Belt and Road şi le va facilita strângerea de fonduri prin intermediul pieţei, scrie ziarul, citându-l pe Zhang Xiaoqiang, vicepreşedintele Centrului pentru Schimburi Economice Internaţionale din China.

Introdus în 2013, proiectul Belt and Road are ca scop construirea unui „Drum al Mătasii” în zilele noastre, care să lege China – pe uscat şi pe mare – de Asia de Sud-Est, de Pakistan şi Asia Centrală, de Orientul Mijlociu, Europa şi Africa.

Planul de listări este în discuţie şi nu există vreun calendar pentru momentul în care acesta ar putea fi implementat, notează ziarul amintit, fără să ofere detalii despre modul în care guvernul ar facilita strângerea de fonduri pe piaţa din Hong Kong.

„Guvernul speră că Bursa din Hong Kong va putea juca un rol important în facilitarea iniţiativei noastre pe segmentul investiţional şi pentru promovarea internaţionalizării yuanului”, a menţionat Zhang Xiaoqiang. Acesta a mai spus că lipsa restricţiilor asupra capitalului face din Hong Kong „locul ideal” pentru obţinerea de fonduri necesare proiectelor Belt and Road.

http://www.bursa.ro/china-planuieste-listarea-la-hong-kong-a-companiilor-participante-la-programul-belt-road-338567&s=international&articol=338567.html