Porturile Medgidia, Ovidiu și Luminița vor fi extinse și modernizate, în urma unei investiții total de 270 de milioane de lei (60 de milioane €), potrivit a trei proiecte de HG ce au ca inițiator Ministerul Transporturilor. Banii reprezintă fonduri europene, Programul Infrastructura Mare, și alocări bugetare. Termenul de realizare a proiectelor este 18, 24, respectiv 24 de luni. În lucru e deja un proiect de extindere în portul Constanța iar pe Dunăre, la Galați, începe reconfigurarea Galațiului, pentru joncțiunea feroviar-naval.

La Medgidia, se vor reface danele de operare pe 320 de metri, platformele portuare, pe 112.000 mp , precum și fronturile de așteptare, pentru formare și desfacere convoaie, 1.000 de m, în amonte și aval. 102 milioane de lei este costul lucrărilor. La Ovidiu, lucrările vor costa 70 de milioane de lei și se va reabilita platforma portuară, cheurile, podurile și se vor construi noi cheuri palplanșe. În portul Luminița, pentru 98 de milioane de lei, se vor reface danele estacadă, 4x 120 m, platformele portuare, pe o suprafață de 27.000 mp, și danele existente – 280 mp.

Constanța și Galați, în derulare
Ministerul Transporturilor a înțeles, într-un sfârșit, cât de importantă este infrastructura portuară a României. Țara noastră are 1.300 de kilometri de Dunăre, aproape toată navigabilă, și peste 100 de kilometri de litoral la Marea Neagră. Transportul pe apă al mărfurilor este cea mai ieftină formă de transport, dintre toate, iar după Revoluție, în porturile românești nu s-a mai prea făcut vreo investiție. Anul acesta însă, au început proiectele. În ianuarie, a început proiectul de reconfigurare a portului Constanța. În doi ani, va apărea o insulă artificială și un nou cheu, o investiție de aceeași sumă ca cea din Galați – 90 de milioane de euro(cea mai mare parte, fonduri europene). Portul Constanța va avea un nou cheu care să permită operarea marilor petroliere și nave care trasnportă carburanți, semn că România începe să contexe tot mai mult pe harta energetică a Europei. Proiectul va acoperi o suprafață desfășurată de 24 de hectare, din care 11 hectare reprezintă lucrări de infrastructură portuară, 7 hectare teren câștigat mării și 13 hectare lucrări de dragaj de până la 19 metri în fața cheului. Cele patru proiecte subsecvente din cadrul proiectului mare sunt construcția cheului de acostare, dana estica și dana vestică, dragajul și racordul utilităților. Teritoriul pe care se va realiza investiția este situat în Portul Constanța, în zona insulei artificiale, cea mai mare parte fiind acvatoriu portuar. Cheul va fi construit din virole de beton armat de 100t/buc., în extremitatea nordică a insulei artificiale iar legătura între mal și insulă va fi amenajată între taluzul neamenajat în prelungirea danei 85 și pintenul de pe mal până în zona de Nord-Vest a insulei. Cheul și platformele portuare sunt bunuri nou create și sunt de utilitate publică. 100 de oameni vor lucra la realizare acestui cheu. Finanţarea obiectivului de investiţii se face din fonduri europene externe nerambursabile, tot prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM 2014-2020), și din surse proprii.

Această nouă investiție va deservi viitoarea platformă industrială din Port, care se prefigurează a apărea în următorii ani. După cum spune Dan Tivilichi, director general al APM Constanța, portul are ambiția de a deveni numărul unu la Marea Neagră, în ceea ce privește comerțul cu produse energetice.

Placa turnantă Vest – Est
Apoi, în iulie, a venit anunțul cu Galați. Reconfigurarea Portului Galați este un proiect mai amplu, care costă 90 de milioane de euro, și în care sunt implicate, pe lângă Administrația Porturilor, S.C. Port Bazinul Nou S.A. Galați și S.C. Metal Trade International S.R.L. Galați. Acolo se vor construi, în doi ani, un terminal de containere format dintr-un cheu nou, o platformă multimodală, o infrastructură rutieră si feroviara și o zona de acces, cu scopul de a elimina blocajele și a moderniza infrastructura. Mai clar, scopul este de a crește importanța Galațiului ca port de expediție și, mai mult, de a-l transforma într-un nod major de tranzit în cadrul Coridorului Rin-dunare-Alpi, având în vedere că studiile de trafic făcute cu proiecția 2030 arată o creștere semnificativă a volumului de mărfuri tranzitat. Costurile sunt de 90 de milioane de euro, banii provin din fonduri europene nerambursabile, de la bugetul de stat și din surse private”

Investiția constă în realizarea a patru obiecte, astfel: -Cheu vertical pe o lungime de 868 m; -Racord rutier și feroviar: infrastructură rutieră pentru accesul în terminal alcătuită din 2284 m drum, un sens giratoriu și un pasaj superior peste calea ferată; -Platformă multimodală, realizată pe o suprafață de 125.264 mp: infrastructură (platforme, drumuri, zonă suplimentară de depozitare), echipamente şi instalaţii portuare, reţele de utilităţi; -Zonă acces la platforma multimodală.

Trei porturi de la Marea Neagră vor fi extinse și modernizate

Ministerul Transporturilor a elaborat un proiect de Hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico – economici ai obiectivului de investiţii „Modernizare şi extindere capacitate de operare în portul Medgidia”, proiect de 102,31 milioane lei, inclusiv TVA (21,6 milioane euro).

Studiul de fezabilitate pentru obiectivul de investiţii a fost avizat în Consiliul Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe în luna iulie a acestui an.

„Finanţarea obiectivului de investiţii se realizează din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 – 2020 şi alocaţii bugetare, prin bugetul

Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii”, arată proiectul consultat de News.ro.

Lucrările propuse a fi realizate contau în: finalizarea danelor de operare nr. 16, 17 şi 18; modernizarea şi consolidarea fronturilor de acostare tip Duc. D’Albi, amonte şi aval de intrarea în port; reabilitarea/modernizarea platformelor portuare; reabilitarea şi dotarea danei de pasageri cu două pontoane de acostare pentru nave pasageri, cu pasarele de acces la cheu pentru călători şi marfă; reabilitarea sistemului de legare nave şi de protecţie cu apărători de cheu a tuturor danelor din port; asigurarea sistemului de colectare ape de suprafaţă de pe platformele portuare; modernizarea clădirii Gara Fluvială şi a anexei sociale (termoizolare, reabilitare a hidroizolaţiei, lucrări de tâmplărie, reabilitarea reţelei de alimentare cu apă, canalizare, energie electrică şi termică).

Vor fi realizate totodată lucrări de modernizare a drumurilor şi a punctelor de acces / control în port şi modernizarea reţelelor de utilităţi.

„Activităţile de încărcare/ descărcare derulate în portul Medgidia privesc în special produsele de carieră balastieră, materiale de construcţii, cereale şi fier vechi. În ultimii cinci ani, operatori portuari şi-au manifestat interesul de a închiria platforme portuare în portul Medgidia şi ale căror intenţii, din diverse motive, în special infrastructura deficitară şi lipsa facilităţilor portuare, nu au fost materializate în contracte încheiate cu Administraţia Canalelor Navigabile. Corespondenţa purtată s-a concretizat în chestionare completate de aceştia, care au evidenţiat un trafic potenţial suplimentar, în cazul în care infrastructura necesară ar fi disponibilă”, se arată în nota de fundamentare.

https://www.bursa.ro/ministerul-transporturilor-vrea-sa-investeasca-102-3-milioane-lei-in-modernizarea-portulului-medgidia-47497737

Canalele navigabile Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari au încheiat primele șapte luni ale anului 2019 en fanfare, cu o creștere spectaculoasă a traficului de mărfuri. Transportul pe apele interioare se dovedește a fi mai atractiv decât cel rutier și feroviar, întrucât tariful pe tona de marfă transportată este mai mic. Această evoluție dă speranța că traficul pe canalele navigabile va înregistra un record la sfârșitul lui 2019.

„În primele șapte luni ale acestui an, traficul pe canalele navigabile a fost de 19,211 milioane de tone capacitate, cu 15% mai mare față de aceeași perioadă din 2018. Au fost transportate 9,660 milioane de tone de mărfuri, cu 24% mai mult decât în aceeași perioadă din 2018”, a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Lucian Bucuroiu, director exploatare în cadrul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile.

În structura mărfurilor, minereurile și produsele de carieră ocupă primul loc, cu o pondere de 37%. În ianuarie 2018, ele reprezentau 54,31% din totalul mărfurilor derulate. Pe locul al doilea se situează cerealele, cu o pondere de 35%. Celelalte grupe de mărfuri au următoarele ponderi: produse energetice (cărbuni, petrol și gaze lichefiate) – 14%, produse chimice – 7%, metal și produse din metal – 4%, ciment – 2%, produse alimentare – 1%.

În primele șapte luni ale anului, s-a produs un salt uriaș al traficului de mărfuri derulat în contul altor țări. Dacă, în ianuarie 2018, acesta era de numai 39% din total, în perioada ianuarie – iulie 2019 a sărit la 56%. Această dinamică reflectă rolul tot mai mare pe care Dunărea și canalele Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari îl joacă în transportul naval european.

Din totalul de 9,660 milioane de tone de mărfuri derulate în primele șapte luni ale acestui an, în contul României au fost transportate 44%, pentru Serbia – 32%, Ungaria – 9%, Bulgaria – 9%, Austria 2, Slovacia, Germania, Croația și Republica Moldova – câte 1%.

În intervalul ianuarie – iulie 2019, canalele Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari au fost tranzitate de 13.355 unități navale, din care: 9.158 barje, 1.761 șlepuri, 36 nave fluvio-maritime, 2.374 remorchere împingătoare, 26 pasagere și un yacht.

Armatorii români domină transportul pe apele interioare. Dintre ei, cel mai important este Compania de Navigație Fluvială Română Navrom, care deține o flotă de 390 de nave, din care: 33 de împingătoare, 254 de barje de diferite tipuri, 93 de șlepuri și 10 ceamuri.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-traficul-de-marfuri-pe-canalele-navigabile-a-crescut-cu-24-la-suta-381767

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța continuă demersurile pentru modernizarea și extinderea danelor maritime în zona de nord și sud a Portului Constanța.
Pe data de 14 august, Primăria Constanța a emis autorizația de construire nr. 1312, care constă în „Modernizarea și extinderea sistemului de monitorizare dane maritime în zona de nord a Portului Constanța și extinderea monitorizării danelor spre zona de sud a Portului Constanța“.

Reamintim că, la sfârșitul anului 2018, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a atribuit, prin negociere fără publicare prealabilă a unui anunț, contractul „Modernizarea și extinderea sistemului de monitorizare dane maritime în zona de nord a portului Constanța și extinderea monitorizării danelor spre zona de sud a portului Constanța“. Valoarea contractului atribuit este de 4.172.946,84 de lei, iar societatea care a semnat cu CN APM Constanța SA este Uti Servicii și Mentenanță SRL.
Uti Servicii și Mentenanță SA, în datele Registrului Comerțului

Înființată în anul 2004, UTI Servicii și Mentenanță SA are sediul social în București. Capitalul social subscris, de 11.584.100 de lei, integral vărsat, este compus din 110 acțiuni nominative.

Valoarea unei acțiuni este de 105.310 lei. Acționari în Uti Servicii și Mentenanță SA sunt UTI Holdings B.V., cu 0,9091% din capitalul social, și UTI Grup SA, cu 99,0909% din capitalul social. Mihai Popescu este administratorul societății, care desfășoară activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea.

În anul fiscal 2015, firma cu 59 de angajați a declarat o cifră de afaceri de 19.881.135 de lei și un profit de profit de 2.263.414 lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, societatea cu 63 de salariați a declarat o cifră de afaceri de 22.246.251 de lei și un profit de 1.856.194 de lei. Situația financiară pe anul 2017 arată astfel: 66 de salariați, cifră de afaceri de 23.493.331 de lei, profit de 1.518.575 de lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/se-extind-danele-maritime-din-zonele-de-nord-si-sud-ale-portului-constanta-698328.html?print

​​Principala destinație a grâului românesc din recolta acestui an rămâne Egiptul. Primele livrări din anul comercial 2019/2020 au fost deja efectuate, iar cantitățile contractate, până la data de 6 august a.c., de Autoritatea Generală pentru Aprovizionarea cu Mărfuri (GASC) din Egipt cu traderii de cereale care activează pe piața românească, se ridică deja la 660.000 de tone, scrie fermierinromania.ro.

Opt traderi de cereale au încheiat contracte de furnizare cu GASC de la începutul anului de marketing 2019/2020 (luna iulie a.c.) pentru livrări de grâu până la jumătatea lunii septembrie, la prețuri FOB cuprinse între 196,71 de dolari/tonă (210,45 dolari/tonă CIF), la începutul sezonului, și 204,23 dolari/tonă (219,42 dolari/tonă CIF) la începutul lunii august a.c.

Traderul chinez COFCO (cel mai mare trader de cereale din România în anul 2018) a livrat în Egipt 60.000 de tone de grâu din România, în perioada 11 – 21 iulie 2019, pentru un contract încheiat cu GASC la 11 iunie a.c. Egiptul a achiziționat, în aceeași perioadă, și 60.000 de tone din Rusia, la niveluri de preț aproximativ egale, sub 200 de dolari/tonă. În perioada 22 – 31 iulie a.c., Ameropa și Cerealcom Dolj au furnizat 120.000 de tone de grâu și, respectiv, 60.000 de tone contractate în data de 20 iunie a.c. În același timp, Rusia a furnizat 110.000 tone.

CHS, trader care activează în România, a livrat 60.000 de tone în prima decadă a lunii august, iar ADM și Glencore 120.000 de tone, și, respectiv, 60.000 de tone, până la 20 august a.c. Egiptul a cumpărat și din Ucraina 60.000 de tone de grâu, la un preț FOB egal cu cel al achizițiilor din România, sub 200 de dolari/tonă. În perioada 25 august – 5 septembrie a.c., Ameropa va furniza Egiptului 120.000 de tone de grâu din România, în baza unui contract de livrare din data de 23 iulie a.c. Ucraina vinde în Egipt 120.000 de tone, în aceeași perioadă, iar Rusia 60.000 de tone, la prețuri FOB în urcare, peste 200 de dolari/tonă. În data de 6 august a.c., GASC a contractat o cantitate de 60.000 de tone de grâu din România, cu traderul ADM, 115.000 tone din Ucraina și 240.000 de tone din Rusia, cu livrare în perioada 5 – 15 septembrie a.c.

Grâul de la Marea Neagră rămâne principalul furnizor pentru Egipt, fiind și cel mai competitiv.
În România, grâul a fost tranzacționat la un preț mediu de 686 lei/tonă, cu livrare din Vestul țării, în prima săptămână din luna august a acestui an (31 iulie – 6 august 2019), în scădere de la 781 lei/tonă cu o lună în urmă (săptămâna 27 iunie – 3 iulie a.c.). În Estul țării prețul a fost de 688 lei/tonă, în scădere de la 732 lei/tonă, iar pentru grâul cu livrare din Sudul țării prețul mediu a fost de 675 lei/tonă, în scădere de la 708 lei/tonă.

Recolta de grâu a României este estimată între 8,48 milioane tone și 8,9 milioane tone
În primele cinci săptămâni din anul de marketing 2019/2020, Egiptul a contractat 705.000 tone de grâu din Rusia, 660.000 tone din România și 415.000 tone din Ucraina, care vinde și la cel mai mic preț.

Producția de grâu a țărilor care livrează la Marea Neagră, prognozată de Departamentul pentru Agricultură din Statele Unite ale Americii (USDA) pentru anul comercial 2019/2020, se ridică la 130,5 milioane tone, principalii competitori din regiune ai României fiind: Rusia, cu o producție totală de grâu estimată la 73 de milioane de tone, și un volum al exporturilor de 34 milioane tone, conform ultimului raport USDA, din 12 august a.c. (principalele destinații ale grâului rusesc sunt Turcia, Egipt și Arabia Saudită), și Ucraina, pentru care este prognozată o recoltă de grâu de 29 de milioane de tone în anul comercial 2019/2020 și exporturi de 19,5 milioane tone (Ucraina exportă, în principal, în Indonezia și Egipt).

Alți producători ale căror mărfuri ajung la Marea Neagră sunt: Kazahstan, cu o producție de grâu estimată la 13 milioane tone, Uzbekistan (6,8 milioane tone), Belarus (2,9 milioane tone). Pentru România, este prognozată o producție de grâu între 8,48 milioane tone (prognoza din iulie a Comisiei Europene) și 8,9 milioane tone (prognoza USDA), pentru anul de marketing 2019/2020.

În anul comercial 2018/2019 (din iulie 2018, până în iunie 2019), România a exportat aproximativ 3,7 milioane tone de grâu, din care 17.000 tone grâu dur, livrat, în principal, Libanului și Turciei (Moldova a cumpărat aproape 300 de tone grâu dur). Egiptul, principala destinație a grâului românesc din spațiul extra-comunitar (35% din totalul exporturilor extra-UE) a cumpărat 1,294 milioane tone grâu ușor. Iordania a cumpărat 642.000 tone, iar Sudan 317.000 tone.

Țările din afara Uniunii Europene care au cumpărat grâu din recolta de anul trecut
În anul calendaristic 2018 (ianuarie – decembrie 2018), Egiptul a importat 1,067 milioane tone grâu și meslin din România, în valoare totală de 188,3 milioane euro, potrivit Comisiei Europene, fiind cel mai mare cumpărător, urmat de Iordania – 755.884 tone (contravaloarea a aproximativ 132 milioane euro), Etiopia – 290.383 tone (contravaloarea a aproximativ 49,4 milioane euro), Libia – 255.810 tone (contravaloarea a 45,8 milioane euro), Israel – 181.773 (contravaloarea a aproximativ 34,3 milioane euro).

Valoarea totală a exporturilor României de grâu și meslin în țările extra-UE a fost, în anul 2018, de 582,23 milioane euro, conform Comisiei Europene, pentru 3,3 milioane tone de grâu și meslin vândute.

În anul 2018, România a exportat grâu, în țările extra-UE, în valoare de 582 milioane euro.

https://economie.hotnews.ro/stiri-agricultura-23320656-opt-traderi-cereale-exportat-660-000-tone-grau-egipt-din-luna-iulie-acestui-preturi-cuprinse-intre-197-204-dolari-tona.htm

Producătorul naţional de gaze, Romgaz (SNG), analizează posibilitatea de a intra în acţionariatul companiei care realizează terminalul de gaz natural lichefiat (GNL) de la Alexadropolis, Grecia, potrivit directorului general al companiei, Adrian Volintiru.

„Analizăm ideea de a intra în acţionariatul terminalului GNL de la Alexandropolis. Acolo este o structură deja definită, cu cinci acţionari, iar noi am dori o participaţie de 20%, despre asta este vorba”, a declarat Adrian Volintiru, citat de Agerpres.

Decizia aparţine acţionarului majoritar (Ministerul Energiei – n. red.) „şi va fi luată la momentul respectiv. Deocamdată suntem în procesul de evaluare de risc şi din punct de vedere economic al indicatorilor, aşa cum ne-au fost prezentaţi de partea grecească”, nu a uitat să adauge oficialul Romgaz.

Partea greacă va lua o decizie finală în prima parte a anului viitor, potrivit sursei citate.

Proiecte vechi, progrese mici

Oficialul Romgaz nu a spus nimic despre o evetuală participare a companiei la proiectul de terminale de GNL din România, de la Galaţi şi de la Constanţa, la cel din urmă Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM) fiind partener asociat.

Terminalul din portul Constanţa este parte a unui proiect mai amplu, LNG Masterplan, proiect prioritar derulat în cadrul Trans-European Network for Transport Programme, şi care mai prevede un terminal şi la Galaţi, inclus într-o serie de –a lungul coridorului Rhin – Dunăre.

Pe site-ul LNG Masterplan pot fi descărcate sau cerute o analiză a cererii şi ofertei estimate de GNL şi un studiu de fezabilitate pentru terminalul din Constanţa, ca şiun studiu de prefezabilitate pentru terminalul GNL din Portul Galaţi.

Romgaz este menţionată doar ca posibil furnizor de gaze în vederea lichefierii.

De-a lungul anilor s-a auzit de mai multe intenții de construcție de terminal GNL , de la cea japoneză din anii ’90, la cea a ExxonMobil din 2009, până la tatonările venite din Golf. Nici una nu a prins un contur mai sigur.

Planurile Romgaz în Grecia

„Este o investiţie nouă. Ar putea fi avantajos pentru noi să cumpărăm LNG şi apoi vezi ce faci cu el, de la acel terminal, fie faci swap, fie îl aduci prin conductă. Conducta dintre Grecia şi Bulgaria are exact acest scop şi ne va ajuta”, a mai spus Adrian Volintiru.

Investiţia iniţială a Romgaz în terminalul de la Alexandropolis ar fi de 12,5 milioane de euro, plus încă odată pe atât în cei doi ani de execuţie.
Romgaz a obţinut, în prima jumătate a acestui an, un profit net de 975 de milioane de lei, în creştere cu 24,7% faţă de perioada similară a anului trecut, dintr-o cifră de afaceri de 2,874 miliarde de lei, mai mare cu 16%.

Romgaz analizează o investiție în terminalul de gaze naturale lichefiate din Alexandropolis, Grecia

Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care OMV Petrom SA externalizează către GSP Offshore SRL unele operaţiuni de mentenanţă, operaţiuni portuare şi servicii conexe, împreună cu activele aferente şi angajaţii Zonei de producţie X – Petromar, conform unui comunicat al autorităţii de concurenţă remis, astăzi redacţiei noastre.

În urma derulării unei proceduri de achiziţie publică, între OMV Petrom şi GSP Offshore SRL a fost încheiat un Acord-cadru de transfer al activităţii din Zona de producţie X – Petromar.

„Consiliul Concurenţei a analizat această operaţiune şi a constatat că nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia şi nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal”, se menţionează în comunicat.

OMV Petrom SA operează câmpuri petrolifere şi de gaze naturale în diferite regiuni din România.

GSP Offshore SRL este membră a GSP Holding, companie cu capital integral privat. Companiile din cadrul Grupului GSP desfăşoară activităţi de foraj offshore şi construcţii offshore, producţie de echipamente petroliere, precum şi activităţi în sectorul turismului. Mai multe companii aparţinând Grupului GSP sunt active în România, în diverse sectoare economice.

Decizia va fi publicată pe site-ul autorităţii naţionale de concurenţă, după eliminarea informaţiilor cu caracter confidenţial.

http://m.bursa.ro/consiliul-concurentei-a-autorizat-externalizarea-unor-activitati-omv-petrom-catre-gsp-offshore-46308737

Producătorul naţional de gaze, Romgaz, se află în discuţii cu companii-gigant la nivel mondial din sectorul petrolier, alături de care analizează participarea la runda a XI-a de licitaţii pentru concesionarea de noi perimetre în Marea Neagră, a declarat, luni, Adrian Volintiru, directorul general al producătorului de gaze, într-o întâlnire cu presa.

El a fost întrebat de jurnalişti dacă Romgaz va participa la Runda a XI-a de licitaţii, iniţiată recent de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale.

„Pe onshore e clar că vom participa, dar pe offshore e mai greu de luat o decizie, pentru că nu avem know-how. Trebuie să fim atenţi, ca să ştim exact dacă merită să mergem şi cu cine mergem.

Când vom lua o decizie, vom încerca să identificăm şi capabilităţi. Dacă vom participa pe offshore, va fi împreună cu cineva”, a susţinut Volintiru.

El a subliniat că discuţiile au început deja. Volintiru a refuzat să spună numele companiilor cu care negociază, precizând doar că este vorba de giganţi la nivel internaţional.

„Există nişte acorduri între noi şi nu pot da detalii”, a argumentat oficialul Romgaz.

Autoritatea Naţională de Resurse Minerale a anunţat, la finalul lunii iulie, că oferă prin apel public concesionarea operaţiunilor de explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră a 28 de perimetre, în cadrul Rundei a XI-a de licitaţii, potrivit unui ordin al preşedintelui ANRM, publicat în Monitorul Oficial.

ANRM a publicat şi lista acestor perimetre. Este vorba despre 22 de câmpuri petrolifere onshore (pe uscat) şi şase offshore (pe mare), având o suprafaţă totală de aproximativ 1.000 de kilometri pătraţi.

Potrivit ordinului, data care marchează deschiderea oficială a Rundei a XI-a de apel public de ofertă este cea în care anunţul va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

De la acea dată, în baza unei solicitări scrise, cei interesaţi vor avea acces la datele şi informaţiile geologice.

După publicarea anunţului privind demararea rundei în Jurnalul Oficial al UE, cei interesaţi vor avea la dispoziţie 120 de zile lucrătoare pentru a depune ofertele, la sediul ANRM.

Runda anterioară, Runda a X-a, a fost derulată în perioada 2009-2010, când ANRM a scos la licitaţie concesionarea a 30 de petrimetre petrolifere, din care 12 onshore şi 18 offshore.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2019/08/19/companii-petroliere-gigant-la-nivel-mondial-vor-sa-se-asocieze-cu-romgaz-pentru-a-participa-la-noi-concesiuni-in-marea-neagra–357317

Date oficiale ale Ministerului Transportului arată că viteza trenurilor de mărfuri pe căile ferate din România a fost anul trecut sub 17 kilometri pe oră, adică sub cea a trotinetelor electrice, care dezvoltă în medie o viteză de 20-25 kilometri pe oră, dar pot depăși chiar 40 km/h. Majoritatea trenurilor de călători nu depășesc nici ele cu mult viteza maximă a acestor trotinete. Potrivit sursei citate, în 2018, CFR Marfă a transportat un volum total de marfă de 24,58 milioane de tone, iar viteza comercială de deplasare a trenurilor de marfă a fost de 16,8 km/h. Din punct de vedere tehnic, cea mai mare viteză tehnică, de 48,09km/h, a unui marfar pe căile ferate din România ar putea fi pe ruta București-Constanța, dar în realitate pe această rută viteza comercială permisă pentru mărfuri este de 31,17 hm/h. Din păcate, însă, nici cea mai mare viteză comercială permisă, de 33,65 km/h, pe ruta București-Urziceni-Galați, nu atinge viteza maximă a unei trotinete electrice.

Nici trenurile de călători nu stau mai bine la capitolul viteză, pentru că, potrivit datelor oficiale, niciun tren din România nu merge de regulă cu o viteză de 100 km/h. Astfel, deși pe ruta București-Constanța viteza tehnică este de 100,90 km/h, viteza reală cu care circulă trenurile de călători este de 97,52 km/h. Majoritatea trenurilor de călători au însă viteze mult mai mici, cuprinse între 45-66 km/h, așa cum reiese din tabelul de mai jos.

Datele de mai sus se reflectă și în percepția transportului cu trenul în cazul românilor, dintre care numai 8% consideră că rețeaua feroviară are o calitate bună.

De altfel, într-un raport din 2017 privind indicele de prformanță al transporturilor cu trenul în Uniunea Europeană, România se situează pe ultimul loc în privința calității și siguranței serviciilor. Potrivit, federațiilor din domeniu, în țările occidentale ale Uniunii Europene, vitezele medii la trenurile de călători se situează între 120-160 km/h, în timp ce la trenurile de marfă sunt de 100-120 km/h.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/auto-transporturi/oficial-trenurile-de-marfuri-circula-pe-caile-ferate-romane-mai-incet-decat-trotinetele-electrice-majoritatea-trenurilor-de-calatori-nu-depasesc-cu-mult-trotineta-19087374

Rompetrol Rafinare, companie membră a KMG International, a continuat și în prima jumătate a acestui an să își majoreze rezultatele operaționale, pe fondul investițiilor strategice realizate în ultimii ani. Astfel, volumul total de materii prime procesate la nivelul rafinăriei Petromidia a depășit în perioada ianuarie – iunie pragul de 3,1 milioane de tone.

Independent de activitatea operațională, rezultatele financiare ale Rompetrol Rafinare au fost influențate semnificativ de evoluția factorilor externi. Volatilitatea contextului global, fluctuațiile ridicate ale cotațiilor de piață la materiile prime și produsele finite, presiunea semnificativă asupra marjelor de rafinare și deprecierea monedelor locale în raport cu dolarul (moneda de referință pentru țiței și produsele petroliere) au condus la rezultatele în scădere.

În acord cu evoluția cotațiilor la tiței și produse petroliere, cifra de afaceri brută consemnată de Rompetrol Rafinare a înregistrat o reducere de circa 4%, până la un nivel total de peste 2,5 miliarde USD în S1 2019, față de 2,6 miliarde USD în S1 2018. Compania a înregistrat în S1 un EBITDA de aproape 55 de milioane USD, în scădere cu 36% comparativ cu S1 din 2018, iar rezultatul net a fost unul negativ, de aproximativ 19 milioane de dolari.

„Rămânem fideli strategiei noastre de dezvoltare integrată a companiei, pe toate segmentele: rafinare, petrochimie și distribuție. În acest an ne-am propus investiții de circa 60 milioane de dolari pentru alinierea și continuarea modernizării instalațiilor, dar și pentru digitalizarea rafinăriei Petromidia. Astfel, vom continua să ne optimizăm și să îmbunătățim operațiunile, iar rafinăriile Petromidia și Vega să devină modele de eficiență pentru toată industria din România”, a declarat Yedil Utekov, directorul general al Rompetrol Rafinare.

Rafinăria Petromidia a menținut trendul de implementare a programelor de optimizare a proceselor de producție și eficientizarea costurilor de operare, programe începute în anul 2014 și continuate până în prezent. Mai mult, în ultima perioadă a fost integrată cu succes și componenta digitală, prin implementarea de proiecte care să susțină o continuă automatizare a proceselor tehnologice, în linie cu revoluția industrială la nivel global – Industry 4.0.

Pe fondul extinderii, segmentul de distribuție a carburanților pe plan intern, dar și a cererii de produse petroliere, compania și-a majorat în prima jumătate a anului cu 10% livrările în Romania – principala sa piață de desfacere. În același timp, diviziile de rafinare și petrochimie au reușit să exporte aproape 1,4 milioane de tone de produse petroliere, în ușoară scădere față de volumul exportat în perioada similară a anului trecut.

Rompetrol Rafinare a continuat să fie și în semestrul I din 2019 un contribuabil important la bugetul de stat al României, activitățile și produsele obținute generând un aport de peste 728 milioane USD. În 2018, compania a virat circa 1,5 miliarde USD către bugetul de stat.

Principalii acționari ai Rompetrol Rafinare SA sunt KMG International (54,63% – direct și indirect) și Statul Român prin Ministerul Energiei (44,69%).

Segmentul de rafinare
Pe segmentul de rafinare, compania a realizat o cifră de afaceri brută de 2,15 miliarde USD în primul semestru al anului, în scădere cu aproximativ 4% comparativ cu aceeași perioadă din 2018. Variația față de anul trecut a fost determinată de scăderea cotațiilor internaționale pe piața de petrol și gaze, la produsele petroliere.

Totodată profitul operațional a fost înjumătățit în S1 2019 la aproape 38 de milioane USD, ca urmare a marjei brute de rafinare în scădere cu peste 38% – de la 49,6 USD/t în prima jumătate a lui 2018 la la 35,8 USD/t în perioada similară a acestui an.

De asemenea, a fost atins un record istoric în ceea ce privește producția de carburant pentru aviație (Jet A1), ca rezultat al optimizărilor, rețetei îmbunătățite și minimizării nivelulul de jet în amestecurile de motorină.

Segmentul de petrochimie
Rezultatele diviziei petrochimice au continuat să fie influențate de presiunea pieței asupra marjelor, care au atins în semestrul I 2019 cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu – 456 USD/t la poliproplienă (PP), 202 USD/t la polietilenă de înaltă presiune (HDPE) și 197 USD/t la polietilenă de joasă presiune (LDPE). Pentru protejarea și ajustarea rezultatelor/producției în acord cu contextul regional și internațional, compania a luat decizia de a reduce debitul instalațiilor de polietilene și a importurilor de materii prime pentru acestea (etilenă). Astfel, în S1 din 2019, volumul de propilenă procesată a scăzut la 76 kt, în timp ce cantitatea totală de etilenă procesată a fost de 17 kt. Segmentul de petrochimie este singurul producător de polipropilene și polietilene din România. Strategia dinamică de dezvoltare a asigurat companiei o poziție competitivă pe piața internă, dar și pe piețele regionale (zona Mării Negre și a Mării Mediterane, Europa Centrală și de Est), iar obiectivul este ca acest avantaj să fie menținut, cu perspective care indică o stabilizare a pieței.

Segmentul de distribuție
Cifra de afaceri brută a segmentului de distribuție a scăzut ușor, de la 1,45 miliarde USD în S1 2018, la 1,42 miliarde USD în primul semestru din 2019. Pe de altă parte, profitul operațional (EBITDA) a înregistrat o creștere de 41 de procente până la aproape 27 de milioane de dolari, iar rezultatul net a ajuns la aproximatv 11 milioane de dolari, ca urmare a accizelor mărite cu peste 3% în 2019.

Volumul total de carburanți vânduți pe segmentul de retail a crescut de la 329 kt în prima parte a lui 2018, la 355 kt în aceeași perioadă a anului curent, evoluția fiind susținută de impactul programului de rebrading al stațiilor Rompetrol, continuarea programelor de optimizare și reducere a costurilor operaționale, dar si de deschiderea de noi stații în toată țara.
Segmentul de distribuție al Rompetrol Downstream cuprindea la finalul lunii iunie 933 puncte de comercializare, incluzând rețeaua de stații proprii, stații partener și stații mobile (expres, baze interne de 9 și 20 metri cubi).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-rompetrol-rafinare-volum-record-de-titei-procesat-in-primul-semestru-al-lui-2019-381982?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie