Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA va reabilita şi extinde trecerea la nivel a drumului Poarta 1 – Gara Maritimă pe liniile CF de acces la danele 1-5 Port Constanţa, din cadrul investiţiei „Modernizare clădire Post control Poarta 1 Port Constanţa“, în valoare estimată fără TVA de 449.858 de lei.

Societăţile interesate de acest contract pot depune ofertele de participare până pe data de 5.03.2018, ora 16.00, urmând ca acestea să fie deschise pe data de 3.06.2018. Valoarea garanţiei de participare este de 4.498 de lei. Societăţile ofertante vor prezenta şi lista lucrărilor realizate într-o perioadă care acoperă cel mult ultimii cinci ani, din care să reiasă executarea de lucrări similare în valoare individuală/cumulată de minimum 449.858 de lei fără TVA.

Lucrările de reabilitare şi modernizare constau în reabilitarea liniilor CF 1 şi 4 în zona pasajului la nivelul existent, pe cca 200 m, şi reabilitarea pasajului la nivel, cu pavaj din pavele. Reabilitarea liniilor CF 1 şi 4 din zona pasajului la nivel proiectat s-a prevăzut cu material metalic tip 49 SB în execuţie manuală, pe traverse de lemn noi. Pasajul la nivel reabilitat se va realiza pe o lungime de 46,22 m pe linia 1, respectiv pe 45,11 m pe linia 4, cu noul ax la km 11+507,47. De o parte şi de alta a pasajului la nivel se vor poza tuburi de dren pentru preluarea apelor pluviale ce se vor racorda la canalizarea pluvială existentă în zonă.

La valoarea estimată de 449.858 de lei se adaugă cheltuieli diverse şi neprevăzute de 45.136 de lei, sumă ce poate fi utilizată pe parcursul execuţiei lucrărilor, pentru situaţiile neprevăzute care nu au fost luate în considerare în momentul întocmirii proiectului, prin încheierea unui act adiţional la contractul iniţial. Responsabili de atribuirea contractului  Persoanele cu funcţii de decizie din cadrul entităţii contractante, responsabile de organizarea, derularea şi finalizarea procedurii de atribuire în cadrul CNCF CFR SA – Sucursala Regională CF Constanţa, sunt: Dorin Ioan Maer – director, Anton Radu – şef Revizorat SC, Joiţa Mega – director adjunct, Vasilica Sbingheci – şef Serviciu Financiar, Ecaterina Negrilă Mihaela – şef Divizie Investiţii, Stanca Dan – şef Serviciu PVTP Divizia Investiţii, Claudiu Moisei – şef Divizie Linii, Daniel Petrescu – şef Serviciu Linii – Divizia Linii, Gabriela Tiron – şef Serviciu PDFCF – Economic, Alina Ciobanu – economist – Serviciul Comercial, Camelia Răceanu – şef Oficiu Juridic, Marcel Butoi – jurist – Oficiul Juridic, Camelia Nacu – jurist – Oficiul Juridic, Adriana Popescu – jurist, Oficiul Juridic, Maria Magnea – şef Serviciu Achiziţii Publice, Daniel Marius Toader – expert achiziţii, Serviciul Achiziţii Publice, Mariana Başcoveanu – inginer, Serviciul Achiziţii Publice.

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/trecerea-la-nivel-a-drumului-poarta-1-gara-maritima-pe-liniile-cf-din-portul-constanta-reabilitata-costurile-circa-jumatate-de-milion-de-lei-650415.html

Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit joi pe ministrul Afacerilor Externe al Republicii Polone, Jacek Czaputowicz, printre temele discutate numărându-se şi cooperarea strategică.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat nivelul excelent al relaţiei bilaterale, confirmat şi de contactele frecvente la nivel politic, inclusiv la nivel de şef de stat, reliefând relaţia foarte bună de lucru cu omologul polon. De asemenea, el a arătat că reprezintă un angajament personal continuarea întăririi şi dezvoltării Parteneriatului strategic dintre cele două ţări.

În ceea ce priveşte cooperarea bilaterală, şeful statului a subliniat importanţa dezvoltării în continuare a dimensiunii economice, inclusiv privind infrastructura de transport dintre cele două state.
„Preşedintele României a evidenţiat interesele comune ale celor două state în materie de securitate, cooperarea strategică dintre cele două ţări, aflată la un nivel foarte bun, fiind crucială pentru întărirea flancului estic al NATO, precum şi pentru Alianţă în ansamblu”, arată Administraţia Prezidenţială.

Şeful statului a evocat relevanţa Formatului Bucureşti în promovarea poziţiilor comune ale statelor de pe flancul estic cu privire la principalele subiecte aflate pe agenda NATO. Administraţia Prezidenţială menţionează că acest format, iniţiat de preşedintele României şi de omologul său polonez, şi-a confirmat deja valoarea, fiind acceptat ca atare la nivel aliat.
Cu privire la Iniţiativa celor Trei Mări, preşedintele Iohannis a salutat cooperarea excelentă cu partea polonă în pregătirea Summitului care va fi organizat de România în acest an şi a arătat că dezideratul comun este acela ca reuniunea să marcheze trecerea într-o nouă fază a Iniţiativei, cea a rezultatelor concrete, mai ales prin proiectele de interconectare regională pe care Iniţiativa şi le propune să le susţină, dar şi prin organizarea primului Forum de Afaceri al Iniţiativei, în marja Summitului, de natură să stimuleze sectorul privat, inclusiv investiţiile.

Preşedintele Klaus Iohannis a prezentat în detaliu şi poziţia României privind obiectivul unei Uniuni Europene mai puternice, care nu poate fi atins decât prin adâncirea integrării europene.
La rândul său, ministrul de Externe polonez a subliniat importanţa pe care Polonia o acordă Parteneriatului strategic cu România şi a mulţumit preşedintelui Iohannis pentru implicarea personală în dezvoltarea sa. Ministrul a fost de acord că acesta trebuie consolidat în continuare, amintind şi contextul special reprezentat de sărbătorirea, anul viitor, a 100 de ani de relaţii diplomatice între cele două ţări.

Oficialul polonez a evidenţiat acţiunea şi obiectivele comune ale celor două ţări în domeniul securităţii, mai ales în cadrul NATO şi al Formatului Bucureşti, a cărui următoare reuniune la nivel de şefi de stat va avea loc la Varşovia, în iunie, România fiind un partener-cheie pentru Polonia. Ministrul de Externe polonez a amintit şi de excelenta cooperare pentru progresul Iniţiativei celor Trei Mări. În privinţa cooperării economice bilaterale, acesta a menţionat interesul crescut al investitorilor polonezi pentru economia României.
Conform Administraţiei Prezidenţiale, discuţiile dintre cei doi înalţi oficiali au pus în evidenţă şi viziunea similară a României şi Poloniei în ceea ce priveşte Vecinătatea Estică.

Oficialul polonez a efectuat o vizită oficială la Bucureşti.

Durata medie a mandatului este de 13 luni și 13 zile

În decurs de aproape 152 de ani, mai exact din anul mai 1866 și până în ianuarie 2018, România a avut 104 miniștri ai Transporturilor. În medie, fiecare ministru a rezistat în funcție 17 luni și jumătate.

Instabilitatea de la conducerea Ministerului Transporturilor a crescut după schimbarea de regim din decembrie 1989. Pe parcursul ultimilor 28 de ani, la cârma lui s-au schimbat 25 de șefi, al căror mandat a durat, în medie, 13 luni și 13 zile.

Dintre toți, Traian Băsescu a stat cel mai mult la conducerea Transporturilor românești: 4 ani, 10 luni și 28 de zile, dar cumulat, pe parcursul a trei mandate (30 aprilie 1991 – 19 septembrie 1992; 12 decembrie 1996 – 12 februarie 1998; 17 aprilie 1998 – 26 iunie 2000). Este urmat de Miron Mitrea, cu un mandat complet, de 4 ani și o zi (28 decembrie 2000 – 29 decembrie 2004).

În timpul regimului Dragnea, în decurs de numai un an și o lună, conducerea ministerului s-a schimbat de trei ori. Răzvan Cuc a rezistat în funcție 9 luni și 3 zile, iar Felix Stroe, 3 luni și 12 zile.

Oare cât va dura mandatul lui Lucian Șova, noul ocupant al instabilului fotoliu de ministru al Transporturilor? Dacă nu va face mulți purici în această funcție, nu trebuie să ne mire prea mult. De altfel, omul e învățat cu schimbările, după cum o demonstrează traseul său profesional.

Schimbarea frecventă a miniștrilor a fost însoțită de o instabilitate la fel de mare în funcțiile de secretar de stat, directori ai direcțiilor din minister, administratori și manageri ai companiilor și instituțiilor din subordine.

Instabilitatea la nivel decizional, lipsa de profesionalism a multora dintre cei ce s-au aflat, vremelnic, în aceste funcții, dar și corupția au adus transporturile din România într-o situație catastrofală: cel mai mic număr de kilometri de autostradă și cea mai proastă rețea rutieră din UE; o rețea feroviară pe care se circulă cu o viteză medie de 40 kilometri pe oră; neasigurarea adâncimilor minime de navigație pe tot parcursul Dunării. În 2017, Ministerul Transporturilor a reușit performanța de a nu da în folosință măcar un metru de autostradă, iar în 2015 a realizat 20 de kilometri în minus.

Din toate aceste motive, economia și societatea românească înregistrează pierderi uriașe. Lipsa căilor de comunicații frânează investițiile productive, sectorul construcțiilor, transporturile și turismul, creșterea numărului locurilor de muncă, conduce la creșterea inegalității de dezvoltare între regiuni, la creșterea sărăciei și migrației forței de muncă. La rândul său, portul Constanța este tot mai izolat de Europa și pierde fluxuri de mărfuri, fiind nevoit să lucreze la mai puțin de jumătate din capacitatea sa de operare, aspect recunoscut, de altfel, și în noul program de guvernare.

De fiecare dată când a fost numit un ministru la Transporturi am sperat că noul venit va scoate ministerul din amorțire și neputință. Dacă Răzvan Cuc nu s-a evidențiat prin nimic, în schimb Felix Stroe chiar a început să producă schimbarea. Nici nu se instalase bine în funcţie şi a inspectat Gara de Nord. Apoi, s-a urcat în trenul de Deva. Urmarea o cunoaşteţi: directorul Regionalei Căi Ferate Bucureşti şi şeful Gării de Nord au fost demişi. A urmat înlăturarea directorului Companiei CFR Infrastructură, pentru proasta administrare şi gestionare a reţelei de cale ferată, a întârzierilor nejustificate şi neanunţate la timp călătorilor, şirul demiterilor continuând cu directorul general şi directorul de exploatare al companiei Metrorex. Mai mult, anunțase că, în perioada următoare, va avea loc prima restructurare serioasă din Ministerul Transporturilor, din cei 383 de angajaţi urmând să rețină doar 300. Din păcate, Stroe și reforma transporturilor au fost sacrificați pe altarul luptei de putere de la vârful Partidului Social Democrat.

„Le style c’est l’homme même” (stilul este omul însuși) afirma în secolul al XVIII-lea Buffon (Georges-Louis Leclerc, baron de Buffon), naturalist, matematician, biolog, filosof şi scriitor francez.
Într-adevăr, noul ministru al Transporturilor, Lucian Șova, este alt om, cu un alt stil decât cel al lui Stroe. Nu va bântui gările, nu se va urca în trenuri și nici măcar nu va merge pe șantierele autostrăzilor aflate în construcție. Astea sunt treburi demne de secretarii de stat, minutul său de muncă fiind mult prea prețios.

Probabil din aceste considerente și-a început mandatul supunându-i la un extemporal scris pe directorii unităților din subordine, cerându-le să indice foarte pe scurt principalele trei probleme din sectorul lor de activitate.

Cine va citi și va „corecta” lucrările, dar mai ales cum vor fi valorificate informațiile ce sunt, pe larg, arhicunoscute la nivelul ministerului, întrucât fac obiectul a numeroase master-planuri, analize, rapoarte, sesizări și alte documente oficiale? Își va permite Lucian Șova să piardă măcar un minut din prețiosul mandat de ministru, ca să-și arunce ochii pe zecile de extemporale?

Dar nu trebuie să fim cârcotași. Poate că noul ministru chiar deține secretul managementului performant. De unde știm noi că, sub amenințarea extemporalelor, lucrărilor de control, tezelor și examenelor, armata de subordonați nu se va pune cu burta pe carte și va învăța să construiască autostrăzi, să modernizeze căile ferate și să dragheze albia Dunării?

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-ministrii-de-la-transporturi-sunt-schimbati-la-foc-automat-340492?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Olandezii de la Van Oord, care au lucrat la extinderea digului de larg din Portul Constanţa, au fost obligaţi de instanţă să plătească o factură de un milion de euro unei firme din Constanţa, după un proces care a durat mai bine de doi ani.

Compania olandeză este Van Oord Dredging and Marine Contractors BV – sucursala Constanţa, cea care a realizat două mari proiecte în România: extinderea digului de larg din Portul Constanţa şi reabilitarea şi extinderea plajelor, proiecte pentru care a încasat sute de milioane de euro. Pentru acesta din urmă, Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral a organizat, în 2013, o licitaţie, care a fost câştigată de olandezi, în asociere cu Societatea de Construcţii şi Transporturi S.A. (SCT) Bucureşti, controlată atunci de Horia Simu, unul dintre cei mai mari beneficiari ai retrocedărilor din România, reţinut, la un moment dat, de procurorii DNA.

Au lucrat la extinderea plajelor Lucrările au început în vara lui 2014. Asocierea a apelat la firma constănţeană Comprest Util pentru furnizarea de materiale şi punere în operă. Comprest Util deţine şi licenţa pentru prefabricate, obţinută de la un institut de renume din Franţa, CLI, fiind singura companie care avea dreptul să le folosească la această lucrare. Van Oord a ales, indirect, să nu încheie contracte de subantrepriză, pentru ca un subcontractor să nu poată intra la masa beneficiarului. Astfel, olandezii au girat, indirect, încheierea unui contract de furnizare materiale cu punere în operă cu societatea Comprest Util, firmă care a mai lucrat cu Van Oord la extinderea digului de larg din Portul Constanţa şi care a lucrat bine, dovadă că a fost bonificată de către firma olandeză.

Negru pe alb Pe parcursul derulării proiectului au apărut probleme cu bonitatea asociatului Van Oord, respectiv SCT – Bucureşti SA. Aceasta din urmă a intrat în insolvenţă. Pentru că în aceste condiţii Comprest Util nu mai avea siguranţa că va fi plătită, a cerut garanţii de la Van Oord. Pe 22 decembrie 2014 lucrările au fost sistate de către Comprest Util, cu notificare prealabilă. Pe 27 ianuarie 2015, se încheie un acord tripartid, între Van Oord, SCT şi Comprest Util, în care se stipulează că, dacă SCT intră în insolvenţă, Van Oord ‘se obligă să îndeplinească, în următoarele 3 zile lucrătoare, obligaţiile de plată pe care SCT le datorează către Comprest Util conform respectivelor contracte şi în limitele prevederilor legale”. în aceeaşi zi, 27 ianuarie 2015, Comprest Util reia lucrările, plata pentru ele (circa 80 milioane lei) fiind efectuată de Van Oord. Mare parte din lucrări au fost făcute de Comprest Util din fonduri proprii şi terminate cu două luni mai devreme decât termenul stabilit. Firma românească nu a încasat însă toată suma, conform contractului, ci cu aproximativ 4 milioane de lei mai puţin.

Pentru această sumă există facturi semnate şi asumate, cu devize de lucru aferente valorilor respective (adică materiale, manoperă, utilaje), devize acceptate. Lucrarea era preconizată să coste, în total, peste 170 milioane euro, iar olandezii au cerut în mai multe rânduri suplimentarea costurilor, cu mai multe milioane de euro.

Ameninţări cu dosare penale O firmă românească medie moare dacă aşteaptă ani de zile să încaseze o factură de un milion de euro. Pentru această sumă s-au plătit taxe şi impozite, s-au plătit angajaţii care au lucrat, ceea ce înseamnă încă aproximativ 400.000 de euro. Ajunşi la capătul răbdării, românii au ameninţat că îşi vor lua materialele, care făceau acum parte din dig. ‘Vă aducem la cunoştinţă că prin această conduită deveniţi pasibili inclusiv de sancţiuni penale”, le-a transmis ministrul Mediului din acea perioadă. Aceştia nu afirmat tot timpul că SCT este datoarea firmei constănţene, nu ei.

Reprezentantul Van Oord, Marius Stamat, a cărui soţie era şefa Urbanismului din primăria condusă de Radu Mazăre, nu a participat la o întâlnire organizată de beneficiar, ABADL, rezumându-se la a trimite un punct de vedere scris în care, în mod ambiguu, precizează că societatea olandeză nu face parte din acest litigiu. ‘Atât timp cât există un litigiu în instanţă, nu putem oferi nicio informaţie referitoare la acest subiect”, spunea, atunci, Robert de Bruin, Head Corporate Communication & Markets al Van Oord Dredging and Marine Contractors BV.

Ce a decis instanţa Tribunalul Constanţa a dat dreptate societăţii Comprest Util SRL şi, pe 31 ianuarie 2018, a admis cererea acesteia de ordonanţă de plată, respingând toate motivele cu care s-au apărat olandezii (de la excepţia autorităţii de lucru judecat la lipsa calităţii procesuale pasive a debitoarei). Magistraţii au obligat Van Oord ca, în termen de 30 de zile de la comunicare, să plătească Comprest Util suma de 3.950.026 lei, dar şi 701.780 lei reprezentând dobânda legală şi 450 de lei cheltuieli de judecată. Sentinţa poate fi atacată cu cerere în anulare, dar banii trebuie plătiţi, decizia instanţei fiind executorie.

Firmele româneşti, pe cale de dispariţie ‘Ce ar fi făcut o firmă românească dacă nu ar fi avut puterea economică să treacă peste o astfel de problemă, să se menţină pe piaţă? Aşa au distrus toate firmele româneşti, sunt multe exemple care nu se cunosc. Multinaţionalele procedează mereu în acest mod, nu oferă niciun fel de garanţie companiilor româneşti. Ei câştigă cu preţuri mari, obţin suplimentări de bani la lucrări de peste 15% întotdeauna, vin cu tot felul de motive şi atacă beneficiarii şi instituţiile româneşti, iar cu firmele româneşti lucrează cu preţuri foarte mici şi, mai mult, încearcă să nu le dea nici banii. Firmele româneşti sunt pe cale de dispariţie. Nu suntem plătiţi, nu primim garanţii. Suntem obligaţi să suportăm tot ce ne impun acestea, întrucât au o protecţie puternică prin intervenţia promptă a ambasadelor asupra decidenţilor români. Firmele străine sunt ascultate, sunt primite la masă, le sunt create toate condiţiile, iar pe noi numai ne obstrucţionează. Aş vrea să remarc faptul că în Constanţa justiţia începe să facă dreptate, să vadă realitatea.

Ne aşteptăm ca şi în alte dosare să vedem aceeaşi atitudine”, a declarat, pentru ‘România liberă”, Grigore Comănescu, proprietarul Comprest Util SRL.

Proiectul „Civitas Portis“ este finanţat de Comisia Europeană prin programul „Horizon 2020“, linia de finanţare dedicată Mobilităţii pentru Dezvoltare (Mobility for Growth .5.5-2015). Obiectivul general al proiectului este să identifice, să demonstreze şi să evalueze anumite seturi de măsuri integrate şi inovatoare care să abordeze problemele oraşelor portuare din Europa cu privire la mobilitate.

În final, se doreşte să se demonstreze cum aceste măsuri (activităţi) referitoare la mobilitate vor contribui la integrarea funcţională şi socială între oraş şi port, realizând în acelaşi timp o creştere economică şi îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru locuitori.

Măsurile inovatoare vor fi implementate în cinci importante oraşe portuare din Europa, care sunt partenere în acest proiect, precum şi în cel de-al şaselea partener special:
Anvers (Belgia) – port la Marea Nordului – 502.604 locuitori
Aberdeen (Marea Britanie – Scoţia) – port la Marea Nordului – 196.670 de locuitori
Trieste (Italia) – port la Marea Mediterană – 204.849 de locuitori
Constanţa (România) – port la Marea Neagră – 283.872 de locuitori
Klaipeda (Lituania) – port la Marea Baltică – 154.275 de locuitori
Ningbo (China) – partener special (fără buget) – port la Marea Chinei de Est – 3.491.597 de locuitori.

În fiecare oraş este stabilit un consorţiu local format din autorităţile locale şi portuare, mediul academic şi societatea civilă.

Primarul Decebal Făgădău a declarat că, prin investiţiile derulate atât de Primărie, cât şi de Port, vor putea fi descongestionate mai multe artere de circulaţie. „De la Gară, de la spălătorie, am făcut – până la un anumit punct – drum. Portul lucrează în incintă la: sediu, acces porţi, intrare pe două benzi, ieşire pe două benzi, iar municipalitatea va face şi această zonă. Ce ne propunem? Ca pe acest drum, dimineaţa, între orele 7.00 şi 9.00, să funcţioneze două benzi dinspre oraş spre port, iar la ora la care iese toată lumea din port să fie două benzi de ieşire din port către oraş. În felul acesta, descongestionăm Termele Romane, strada Traian, Ferdinand, Mihai Viteazu, Mircea cel Bătrân, toată această zonă care, practic, se blochează la orele dimineţii şi la orele la care lumea iese din port“, a precizat edilul-şef al oraşului Constanţa, Decebal Făgădău.

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/administratie-locala/prin-proiectul-civitas-portis-vor-putea-fi-descongestionate-mai-multe-artere-de-circulatie-care-fac-legatura-intre-oras-si-portul-constanta-650304.html

România a fost prima ţară din lume unde s-a produs petrol, în anul 1857, şi tot în România a fost înregistrată prima producţie de gaze naturale la nivel global. În 1976 se înregistra un vârf al producţiei de petrol de 14,6 milioane de tone şi zece ani mai târziu producţia de gaze ajungea la 36,2 miliarde de metri cubi.

Producţia din acele timpuri asigura de două ori necesarul de consum al zilelor noastre în ceea ce priveşte produsele petroliere şi de gaze naturale. Conform Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, în prezent lucrurile stau complet diferit: România mai are gaze naturale doar pentru zece ani de zile, luând în calcul rezervele sigure, iar petrolul îi mai ajunge circa 15 ani. Dar, chiar şi aşa, adâncurile Mării Negre au devenit cel mai disputat teritoriu românesc de căutătorii de petrol şi gaze, această zonă încă necercetată până în prezent atrăgând investitori de talie mondială.

Tot în prezent, se lucrează la o lege care să reglementeze operaţiunile petroliere offshore. Documentul se află la Senat, unde, conform documentului, companiile petroliere care deţin concesiuni de ţiţei şi gaze offshore în România, în Marea Neagră, vor putea executa lucrări pe aceste perimetre doar după ce obţin o serie de avize.

„Operaţiunile petroliere întreprinse în perimetre situate în vecinătatea spaţiilor maritime ale altor state riverane Mării Negre se vor desfăşura cu luarea în considerare a normelor de drept internaţional relevante, în special a tratatelor de delimitare a spaţiilor maritime sau a altor acorduri încheiate de România”, se precizează în proiect.
În acelaşi proiect se face referire şi la regimul de redevenţe. Legiutoriul prevede că regimul de redevenţe aplicat concesiunilor de zăcăminte de ţiţei şi gaze offshore, din Marea Neagră, aflate în vigoare la data intrării în vigoare a legii, nu va putea deveni sub nici o formă mai împovărător pentru companiile titulare decât cel înscris în acordurile petroliere de concesiune.

Conform datelor primite de la Agenţia Naţională de Resurse Minerale – ANRM, pentru domeniul offshore la Marea Neagră sunt încheiate un număr de 7 Acorduri petroliere de explorare/devoltare/exploatare în perimetrele:
1) XIII Pelican +XV Midia (zona de mică adâncime) – având ca titular de acord majoritar societatea Black Sea Oil &Gas;
2) XIX Neptun – având ca titulari de acord societăţile OMV Petrom şi EXXON Exploration&Production;
3) XVIII Histria – având ca titular de acord societatea OMV Petrom;
4) Ex – 25 Luceafărul – având ca titulari de acord societăţile Black Sea Oil &Gas şi Petro Ventures Europe;
5) Ex – 27 Muridava – având ca titular majoritar de acord societatea Petromar Resources B.V.;
6) Ex – 28 Cobălcescu – având ca titular majoritar de acord societatea Petromar Resources B.V.;
7) Ex – 30 Trident – având ca titular majoritar de acord societatea Lukoil Overseas.

Operaţiuni de exploatare execută doar OMV Petrom SA în perimetrele de exploatare Lebăda Est, Lebăda Vest, Pescăruş, Sinoe şi Delta, restul de deţinători de acorduri petroliere urmând să ia decizia de investiţie în acest an şi în anii următori, de la caz la caz.

https://www.replicaonline.ro/petrolul-din-marea-neagra-lista-gigantilor-care-au-obtinut-acorduri-de-explorare-si-exploatare-344269/

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, miercuri, după şedinţa Delegaţiei Permanente a Alianţei Liberalilor Democraţi (ALDE), că prioritatea zero a partidului şi criteriul de evaluare a Guvernului Dăncilă este construirea autostrăzii Piteşti-Sibiu. El mai spune că ministrul Transporturilor ar trebui să facă “o curăţenie” în minister, deoarece există “o crasă incapacitate de gestionare a marilor proiecte şi a fondurilor europene”.

„Unul din marile proiecte care ni se par esenţiale, eu l-aş numi proiect de prioritate zero şi care pentru noi va fi criteriu de evaluare a acestui Guvern, este vorba de autostrada Piteşti-Sibiu. Pentru că acest tronson-autostradă va permite închiderea coridorului IV, care să facă legătura între Marea Neagră – Portul Constanţa şi centrul şi vestul Europei, vital pentru economia românească. Pentru că toată ponderea mare a economiei româneşti este situată în sudul şi vestul ţării şi fără această autostradă economia se sufocă”, a afirmat Tăriceanu.

El a mai spus că Ministerul Transporturilor are “o crasă incapacitate de gestionare a marilor proiecte şi a fondurilor europene”, iar ministrul Transporturilor ar trebui să facă o “curăţenie”

“Cei de la Ministerul Transporturilor, dacă nu înţeleg acest lucru, pentru că nu au niciun fel de studiu şi au şi o crasă incapacitate de gestionare a marilor proiecte şi a fondurilor europene. Dacă nu înţeleg, în locul ministrului Transporturilor, aş face acolo o curăţenie în minister, pentru că ori de câte ori te duci acolo primul răspuns pe care îl primeşti este că nu se poate. La ei nu se poate nimic, vor să facă autostrada Piteşti-Sibiu cu studiile de fezabilitate din 2007. Bineînţeles că au pierdut finanţarea europeană”, a continuat acesta.

De asemenea, liderul ALDE a spus că responsabilitatea aceasta nu este doar a Ministerului Transporturilor, ci şi a Ministerului Finanţelor şi Mediului, iar autostrada Piteşti-Sibiu poate repune ministerul în “capacitate de gestionare a marilor proiecte”.

“Lucrurile astea vorbesc de la sine şi sigur că ministrul Transporturilor are o sarcină foarte grea, dar nu este numai responsabilitatea ministerului, pentru că acolo conlucrează şi Ministerul de Finanţe, şi Ministerul Mediului, pentru analiză ş.a.m.d, fondurile europene. Deci e un proiect-cheie care trebuie să repună Ministerul Transporturilor în capacitatea de gestionare a marilor proiecte”, conchide Tăriceanu.

https://www.news.ro/politic-intern/tariceanu-ministerul-transporturilor-are-o-crasa-incapacitate-de-gestionare-a-marilor-proiecte-in-locul-ministrului-as-face-acolo-o-curatenie-1922403831402018011817828787

Grupările navale permanente ale NATO – SNMG-2 (Standing NATO Maritime Group) şi SNMCMG-2 (Standing NATO Mine Countermeasures Group) vor face, în perioada 1-2 februarie, escale în Portul Constanţa, pentru a stabili detaliile exerciţiilor ce urmează a fi desfăşurate în comun, cu ocazia misiunilor din Marea Neagră, a informat Statul Major al Forţelor Navale (SMFN).

Potrivit SMFN, navele celor două grupări navale permanente ale NATO, SNMG-2 şi şi SNMCMG-2 vor, începând de joi, 1 februarie, respectiv vineri, 2 februarie, face escală în Portul Constanţa, timp în care vor fi puse la punct detaliile exerciţiilor ce urmează a fi desfăşurate în comun, iar reprezentanţi celor două grupări şi ai navelor din compunerea acestora vor efectua vizite oficiale la Comandamentul Flotei şi la autorităţile locale constănţene.

„Gruparea navală permanentă SNMG-2/Standing NATO Maritime Group, din care fac parte fregata Regele Ferdinand, distrugătorul britanic HMS Duncan şi fregata turcească TCG Gaziantep, va desfăşura, în perioada 30 ianuarie-17 februarie, operaţii de supraveghere maritimă şi la alte misiuni specifice în apele naţionale şi internaţionale ale Mării Negre, iar în perioada 24 ianuarie-13 februarie, Gruparea navală permanentă NATO de luptă împotriva minelor marine, SNMCMG-2/Standing NATO Mine Countermeasures Group, din care face parte şi dragorul maritim Lt. Lupu Dinescu, desfăşoară activităţi de supraveghere a traficului maritim în bazinul Mării Negre şi pune în aplicare proceduri standard de operare pentru acest tip de misiuni, împreună cu echipajul navei de cercetare hidrografică multifuncţională HMS Enterprise (Marea Britanie) şi echipajul vânătorului de mine TCG Akay (Turcia)”, a precizat sursa citată.

Odată cu plecarea din port, luni, 5 februarie, cele două nave româneşti, alături de navele britanice şi turceşti, vor acţiona împreună în Marea Neagră, pe durata desfăşurării unor exerciţii ce îşi propun creşterea interoperabilităţii între navele NATO aflate sub comanda unică a grupărilor permanente. Pentru creşterea complexităţii exerciţiilor, Forţele Aeriene Române (FAR) vor acţiona cu două avioane MiG 21 Lancer.

După terminarea misiunilor, cele două grupări navale NATO vor vizita porturile Burgas şi Varna, ulterior urmând să desfăşoare exerciţii comune, pe mare, alături de nave militare ce aparţin Forţelor Navale ale Bulgariei şi Turciei.

https://www.agerpres.ro/social/2018/02/01/doua-grupari-navale-nato-fac-escala-in-portul-constanta–47299

Municipalitatea constănţeană investeşte în infrastructura din jurul Portului Constanţa.

Primarul Decebal Făgădău a declarat, marți, că prin investiţiile derulate atât de primărie cât şi Port vor putea fi descongestionate mai multe artere de circulaţie.

Acest lucru va fi posibil o dată cu încheierea a trei etape investiţionale.

„De la Gară de la spălătorie am făcut – până la un anumit punct – drum. Portul lucrează în incintă la: sediu, acces porți, intrare pe două benzi, ieșire pe două benzi, iar municipalitatea va face și această zonă. Ce ne propunem? Ca acest drum, dimineața, între orele 7.00 și 9.00 să funcționeze două benzi dinspre oraș spre port, iar la ora la care iese toată lumea din port să fie două benzi de ieșire din port către oraș. În felul acesta descongestionăm Termele Romane, strada Traian, Ferdinandul, Mihai Viteazu, Mircea cel Bătrân, toată această zonă care practic se blochează la orele dimineții și la orele la care lumea iese din port”, a precizat edilul Decebal Făgădău.

Investiții în infrastructura din jurul Portului Constanţa. Descongestionarea traficului, unul dintre avantaje

ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited Nassau (Bahamas) Sucursala Bucureşti anunţă organizarea unei proceduri publice pentru atribuirea contractului „Servicii de foraj marin în Marea Neagră“, în valoare estimată cuprinsă între 230.000.000 şi 420.000.000 de dolari fără TVA.

Ofertele sau cererile de participare pot fi depuse până pe data de 6.03.2018, ora 17.00, urmând să fie deschise pe data 7.03.2018, ora 10.00. Nu se solicită garanţie de participare pentru această procedură. Garanţia de buna execuţie pentru fiecare contract subsecvent este de 10.000 de dolari, fără TVA.

Potrivit anunţului de participare, se va încheia un acord-cadru cu un singur agent economic, pe o durată de 36 de luni. Se estimează că, într-o perioadă de două-trei luni de la semnarea acordului-cadru, se va atribui un contract subsecvent, iar într-o perioadă de aproximativ 14 până la 16 luni, pe parcursul derulării acordului-cadru, entitatea contractantă va lansa o altă invitaţie adresată părţii semnatare a acordului-cadru, pentru atribuirea unui contract subsecvent.

Numărul minim şi maxim estimat de contracte subsecvente ce vor fi atribuite în baza acordului-cadru ce rezultă din această procedură este de 1 – 3 contracte subsecvente. Valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent este de 230.000.000 de dolari, inclusiv mobilizare şi demobilizare, şi corespunde realizării de servicii de foraj marin pentru o perioadă de aproximativ 540 de zile. Durata celui mai mare contract subsecvent este estimată a fi de 18 luni, inclusiv mobilizare şi demobilizare.

Obiectivul acordului-cadru este de a stabili termenele şi condiţiile şi preţurile unitare cu un operator economic pentru a permite entităţii contractante să atribuie contracte subsecvente pentru realizarea de servicii de foraj marin în Marea Neagră. Contractantul trebuie sa furnizeze o unitate mobilă de foraj marin (MODU) (inclusiv echipajul şi serviciile, produsele, echipamentele şi materialele) echipată cu sistem de poziţionare clasa DP-2 pentru a opera în ape cu adâncimea de 1.200 de metri şi pentru a fi ancorată şi pentru operare în ape cu adâncimea de 110 metri. Cantitatea minimă estimată a acordului-cadru – 540 de zile de operare, iar cantitatea maxima estimată a acordului-cadru – 1.095 de zile de operare.

Responsabili de atribuirea contractului
Persoanele implicate în derularea procedurii sunt: Richard Tasker – director general ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited Nassau (Bahamas) Sucursala Bucureşti, Alin Ştirbu – administratorul procedurii, ExxonMobil Global Services Company / furnizor de servicii auxiliare de achiziţii; Kim Schutts – administratorul procedurii – ExxonMobil Global Services Company- furnizor de servicii auxiliare de achiziţii; Daniel Muscalu – Integrate Investment – furnizor de servicii auxiliare de achiziţii; Violeta Simionescu – Integrate Investment – furnizor de servicii auxiliare de achiziţii.

Condiţii pentru ofertanţi
Candidatul (operator economic individual sau asociere de operatori economici) trebuie să aibă experienţa dovedită în efectuarea în mod corespunzător de servicii de foraj marin cu o unitate mobilă de foraj marin (MODU) cu următoarele caracteristici minime: capacitatea de poziţionare dinamică conform clasei DP-2; capabilităţi pentru operarea în zone cu apa adâncă (1.000 – 1.200 de metri) şi în zone cu apă de mică adâncime (110 – 130 de metri), capabilităţi de ancorare în zone cu apă de mică adâncime (110 – 130 de metri) cu staţie de asistare DP (DP-assist station keeping), capacitatea de găzduire a cel puţin 140 de persoane la bord (POB).

ExxonMobil Sucursala Bucureşti, în datele Registrului Comerţului
ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited Nassau (Bahamas) Sucursala Bucureşti a fost înfiinţată în anul 2008 şi are sediul social în Bucureşti. Reprezentantul societăţii este Richard Henry Tasker, născut pe 16.05.1961, în Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord. Activitatea principală a societăţii constă în extracţia petrolului brut.

Ce prevede proiectul „Neptun – zona de apă adâncă“
Proiectul prevede proiectarea şi construirea de gazoducte, platforme maritime şi alte instalaţii necesare extragerii gazelor naturale din perimetrul Neptun al Mării Negre. În cadrul acestuia, se vor proiecta şi executa mai multe instalaţii, cum ar fi un sistem de gazoducte ce include o conductă de 154 de kilometri din oţel carbon acoperit cu ciment, care să transporte gazele de la platforma off-shore într-o locaţie apropiată ţărmului, un sistem de cabluri de fibră optică de 160 de kilometri, care să asigure comunicaţiile între platforma off-shore, o staţie de măsurare a gazelor, o cameră centrală de control şi o platformă pentru apă de mică adâncime, care să găzduiască facilităţile necesare pentru funcţionarea a zece puţuri submarine în perimetrele Pelican şi Domino, în vederea pregătirii gazelor naturale pentru transportul la ţărm. Dacă exploatarea de gaze din perimetrul Neptun se va dovedi fezabilă, decizia finală de investiţie ar putea să fie luată până la sfârşitul anului viitor, iar gazele ar putea ajunge cel mai devreme pe piaţă în 2020.

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cat-va-achita-exxonmobil-sucursala-bucuresti-pentru-forajul-marin-in-marea-neagra-documente-650200.html

„Navigatorii români de pe navele armatorilor norvegieni vor avea salarii mai mari în medie cu 2%, în anul 2018. Creșterea va fi mai vizibilă la nebrevetați, întrucât ofițerii au salarii mai mari decât prevede contractul colectiv de muncă“, a declarat Adrian Mihălcioiu, președintele Sindicatului Liber al Navigatorilor.

Creșterea a fost obținută în urma negocierilor purtate săptămâna trecută, la Oslo, la care au participat reprezentanții Asociației Armatorilor Norvegieni, Sindicatului Navigatorilor din Norvegia, ai SLN și Sindicatului Seatrans. Negocieri similare s-au purtat cu sindicatele navigatorilor din Rusia și Ucraina.

Trebuie precizat că, în fiecare an, între 750 și 800 de marinari români muncesc pe navele armatorilor norvegieni, fie că acestea arborează pavilionul național sau pavilioane de complezență.
În cadrul discuțiilor de la Oslo, a fost abordată o gamă largă de teme privind evoluția shipping-ului și a pieței forței de muncă marinărești. „La orizont a apărut pericolul pe care îl reprezintă navele autonome pentru navigatori. În prezent, Norvegia are un proiect de numai două nave fără echipaj. Proiecte similare au companii din Japonia, Statele Unite ale Americii și alte țări. Dacă acum nu e nicio primejdie, problemele vor începe să apară în viitorii zece ani, pe măsură ce vor intra în exploatare tot mai multe nave complet automatizate, fără echipaj la bord. Desigur va fi un proces lent, întrucât aceste tehnologii sunt foarte scumpe și puțini armatori și le vor permite”, a declarat liderul SLN.

Navigatorii au de ce să fie neliniștiți. Proiectele de nave fără echipaj sunt tot mai numeroase. Iată, începând din august 2018, primele cinci barje de containere acționate electric, care pot funcționa autonom, intră în exploatare pe căile navigabile interioare din Belgia și Olanda, în porturile Anvers, Amsterdam și Rotterdam. Construcția lor a fost finanțată din fonduri europene. Barjele vor folosi echipaje doar în perioada de testare.

„Am discutat, de asemenea, despre evoluția diferitelor piețe din shipping. În sectorul off-shore, în care navigatorii norvegieni dețin o pondere importantă, a început să se vadă luminița de la capătul tunelului. Interesul pentru acest sector a început să renască, dar, din păcate, s-au pierdut mulți specialiști, în urma numeroaselor disponibilizări din timpul crizei. Piețele petrolierelor, tancurilor chimice și navelor portcontainer sunt destul de vioaie, în schimb, în sectorul bulk-carrier-elor și cargourilor, situația e proastă. Una peste alta, shipping-ul s-a înscris pe o traiectorie ușor ascendentă, dar creșterea va fi sub nivelul celei atinse în anii 2005 – 2008. Această evoluție nu va aduce, neapărat, mai multe locuri de muncă. Vor intra în exploatare noi nave, dar, pe de altă parte, vor ieși de pe piață multe nave vechi, care nu satisfac standardele tehnice și sociale impuse de convențiile internaționale”, afirmă Adrian Mihălcioiu.

Iată și o temă inedită, abordată în cadrul întâlnirii. Companiile de navigație, în special cele mari, sunt forțate să aducă foarte mulți bani la bordul navelor. Presiunile vin, mai ales, din partea navigatorilor filipinezi. Aceștia doresc să încaseze banii la navă, pentru a evita transferurile bancare și schimburile valutare dezavantajoase pentru ei. Interesele lor vin în contradicție cu cele ale angajatorilor. Dimpotrivă, companiile caută să reducă cât mai mult plățile la bordul navelor și costurile cu schimbul valutar. Acest conflict de interese îi avantajează pe navigatorii români, consideră liderul SLN.

Referindu-se la evoluția flotei norvegiene, Mihălcioiu a subliniat următoarele: „Tendința este ca armatorii norvegieni să își aducă navele sub pavilionul național. Pentru marinarii români, care în proporție mai mare de 50% muncesc pe navele norvegiene înregistrate sub pavilioane de complezență, această mutare reprezintă un pericol, în condițiile în care statul român nu semnează convenția privind țara de domiciliu fiscal cea mai favorabilă. Dacă pe parcursul acestui an vom reuși să semnăm convenția, vom avea surpriza să crească numărul locurilor de muncă pentru români. Navigatorii noștri sunt apreciați de armatorii norvegieni, pentru profesionalismul lor. De altfel, în ultima vreme cererea de marinari români pentru navele de croazieră a crescut.”
Spre deosebire de celelalte state europene care au reînnoit acordurile încheiate cu Norvegia și care permit navigatorilor să aleagă țara de domiciliu fiscal cea mai favorabilă, statul român nu l-a prelungit. Acordul a fost încheiat de România în 2007, pus în aplicare în urma intervenției SLN și a fost valabil până în 2011. El le permitea angajatorilor norvegieni să plătească toate taxele și impozitele aferente salariilor conform legislației din România, mult mai favorabilă pentru ei. De aceea erau interesați să recruteze echipaje românești.

Înainte de expirarea acordului, SLN a făcut presiuni la Ministerul Muncii pentru reînnoirea lui, dar acesta s-a eschivat sistematic în mod inexplicabil, deși statul român are numai de câștigat, fără să fie pus la cheltuială. Toate tentativele ulterioare de reluare a discuțiilor au eșuat din cauza obtuzității instituțiilor statului.

În lipsa acordului, navigatorii români au devenit prea scumpi pentru navele cu pavilion norvegian, întrucât în cazul lor trebuie aplicată fiscalitatea aferentă salariilor din Norvegia. Armatorii norvegieni preferă echipajele din țările cu legislația fiscală mai permisivă, care au încheiate acorduri cu Norvegia.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-cresc-salariile-marinarilor-romani-de-pe-navele-armatorilor-norvegieni-340311?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Bucureşti, 30 ian /Agerpres/ – Guvernanţa corporatistă este un principiu bun, însă nu cred că este aplicabilă sau ar trebui să se aplice chiar în orice domeniu şi în orice condiţii, întrucât nu poţi pretinde unei companii cu activitate în construcţii sau în transport să aibă un comportament comercial comparabil cu cel al competitorilor privaţi, dar în acelaşi timp să răspundă exigenţelor care privesc banul public, consideră ministrul Transporturilor, Lucian Şova.

„Guvernanţa corporatistă este un principiu bun, însă nu cred că este aplicabilă sau ar trebui să se aplice chiar în orice domeniu şi în orice condiţii. Nu poţi pretinde unei companii care are vocaţie, de exemplu, în construcţii sau în transport să aibă un comportament comercial comparabil cu cel al competitorilor privaţi, dar în acelaşi timp să răspundă exigenţelor care privesc banul public. Desigur că legea trebuie respectată, dar este foarte greu să faci faţă unei competiţii în domeniul aviaţiei, în domeniul transporturilor rutiere sau pe calea ferată, fiind blocat sau trebuind să fii foarte atent la exigenţe care nu sunt aplicabile competitorilor privaţi. V-am spus acest lucru, pentru că încep să vă spun despre ceea ce ştiu şi mă preocupă în legătură cu performanţa Ministerului Transporturilor şi a companiilor sale”, le-a spus, marţi, Lucian Şova directorilor din minister şi din companiile aflate în coordonarea şi subordinea MT.

Noul şef de la Transporturi a preluat marţi portofoliul şi a organizat o întâlnire cu toţi directorii din minister şi din companiile aflate în coordonarea şi/sau în subordinea MT, dar şi cu membrii comisiilor pentru transporturi din Senat şi Camera Deputaţilor.

„Am vrut cu această ocazie să vedem cu toţii câţi suntem aceia care răspundem în faţa cetăţenilor în primul rând, dumneavoastră în faţa conducerii ministerului, noi, parlamentarii, în faţa cetăţenilor de tot ce înseamnă activitate de transport în România. Am vrut ca în prima zi pe care mi-o petrec în acest minister să mă aflu în faţa dumnevoastră, a celor care lucraţi în Ministerul Transporturilor, cât şi în companiile din coordonarea sau subordinea ministerului şi, mai mult de atât, să avem alături de noi şi reprezentanţi ai Parlamentului, membrii ai comisiilor de transport din Senat şi Camera Deputaţilor”, a explicat Şova, adăugând că transporturile în România sunt, poate, domeniul cel mai larg care interacţionează cu cetăţenii.

Lucian Şova le-a atras atenţia directorilor din MT că salariile lor sunt plătite de cetăţeni şi este nevoie de mai multă proactivitate în ceea ce priveşte îndeplinirea responsabilităţilor şi prerogativelor pe care le au.

„Vreau să menţionez că salariile celor care ne aflăm acum în această sală sunt plătite într-un fel sau altul de cetăţenii români şi ele se ridică la peste un milion de lei pe lună. De asemenea, ştiu bine că, cel puţin în ultimii ani funcţionarii, indiferent de locul de muncă, au motive mai degrabă să fie timoraţi decât proactivi apropo de exercitarea responsabilităţilor pe care le au, dar şi a prerogativelor pe care le au. Vă spun acest lucru pentru că desigur, fără să ne abatem de la lege, va trebui să conştientizăm cu toţii că dacă ne dorim să fim aici trebuie să uzăm şi de prerogativele pe care le avem şi să manifestăm proactivitate”, a arătat el.

Ministrul Transporturilor a ţinut să sublinieze faptul că există multă insatisfacţie la nivelul opiniei publice cu privire la activitatea din transporturi şi cerut „o atitudine proactivă”.

„Există multă insatisfacţie din partea tuturor cetăţenilor, din partea media care reflectă aceste aspecte, multă insatisfacţie şi la nivelul Parlamentului şi al comisiilor din Parlament cu privire la modul în care Ministerul Transporturilor se raportează la activităţile pe care trebuie să le desfăşoare împreună cu Parlamentul. Poate de prea multe ori demnitari sau conducători cu rang înalt au înţeles prea repede explicaţiile precum nu se poate decât au forţat soluţii legale, competitive, corecte şi dinamice. Ştiţi cu toţii că eu funcţionar în Ministerul Transporturilor am fost. Sper că veţi porni din primul moment cu o atitudine proactivă. Nu există lucruri care nu pot fi făcute (…) există un aparat amplu al acestui minister format din funcţionari, cei mai mulţi cu o bogată experienţă, care ar putea să promoveze interesele legitime ale ministerului şi ale companiilor din subordine în vederea atingerii obiectivelor propuse. (…) Nu înseamnă să abuzăm, însă avem toate instrumentele pentru ca ceea ce ne propunem să facem şi ceea ce avem obligaţia să facem să şi facem”, a adăugat Şova.

În plus, în opinia acestuia, şantierele trebuie supravegheate „de o manieră preventivă”, iar funcţionarii sau angajaţii companiilor care au responsabilităţi în acest domeniu trebuie să se implice.

„MT beneficiază de avantajul că are o organigramă generoasă, care este şi populată corespunzător. Am avut un mandat scurt la Ministerul Comunicaţiilor, unde o organigramă de 205 posturi era şi este ocupată de doar 120 de angajaţi. Eu cred că în această sală doar directorii din MT sunt mai mulţi decât angajaţii de la MCSI. Vreau să profit de acest avantaj şi împreună, asumânu-ne şi asumându-vă şi responsabilităţi şi prerogative corespunzătoare, să arătăm cetăţenilor acestei ţări că se pot întâmpla lucruri. Desigur că va fi greu, desigur că este un challenge pe care fiecare predecesor al meu cel puţin în ultimii 10 ani şi l-a asumat. O fac şi eu şi sper ca la sfârşitul mandatului să putem ţine capul, cu toţii, mai ridicat decât practic în mod moral ar trebui să îl ţinem acum raportat la performanţele despre care se vorbeşte în rândul opiniei publice la adresa Ministerului Transporturilor”, a subliniat oficialul de la Transporturi.

În altă ordine de idei, Lucian Şova le-a cerut celor prezenţi în sală să îi transmită trei subiecte pe care aceştia consideră că ministrul ar trebui să le cunoască.

„Vă propun ca până la finele acestei reuniuni fiecare să completeze pe o coală de hârtie locul de muncă, funcţia şi trei fraze cât mai scurte cu putinţă, trei propoziţii, cu cele mai importante trei subiecte pe care ar trebui să le cunosc. Aceste documente îmi sunt destinate exclusiv mie. Vă rog să profitaţi de această ocazie şi să mă ajutaţi să aflu lucrurile cele mai importante pe care credeţi că ar trebui să le ştiu la începutul acestui mandat”, le-a spus el.

https://www.agerpres.ro/economic/2018/01/30/sova-guvernanta-corporatista-este-un-principiu-bun-insa-nu-cred-ca-este-aplicabila-in-orice-domeniu-si-in-orice-conditii–46174

* (Interviu cu Johan Meyer, co-manager de portofoliu în România al Fondului Proprietatea)
* „Din cauza dimensiunii mici a Bursei de Valori din România, unele fonduri de investiţii strãine nu pot justifica barierele birocratice şi plata unor taxe mari pentru accesul la Bursã”
Reporter: Cum a fost anul 2017 pentru Fondul Proprietatea?
Johan Meyer: Per total, a fost un an bun pentru Fond, dacã ar fi sã menţionãm câteva puncte cheie:
– Fondul a avut o performanţã solidã în 2017: VAN pe acţiune a înregistrat un randament total de 13,1%, în timp ce creşterea preţului acţiunii a fost de 21,5% (randament ce include distribuţiile de numerar);
– A distribuit acţionarilor o sumã brutã de 924 milioane lei;
– A finalizat cu succes vânzarea participaţiilor în filialele Electrica, cu un discount de 3% faţã de VAN, incluzând dividendele de la companie;
– A vândut, cu succes, 1,454 milioane acţiuni deţinute la OMV Petrom, la cel mai redus discount într-un plasament privat executat de Fond, crescând, în acelaşi timp, free-floatul companiei pe piaţa româneascã;
– Au continuat eforturile pentru promovarea Fondului cãtre investitori locali şi internaţionali, precum şi pentru creşterea vizibilitãţii pieţei locale de capital şi a companiilor locale la nivel internaţional.
De asemenea, am continuat sã fim un acţionar foarte activ şi vocal în companiile din portofoliu, în 2017. În mod particular, am semnalat încãlcãri ale guvernanţei corporative, probleme de management, proiecte de investiţii nefezabile sau modificãri legislative controversate cu impact asupra companiilor de stat.
Reporter: Ce perspective vedeţi pentru listarea companiilor din portofoliu?
Johan Meyer: Am susţinut mereu cu tãrie listãrile pe piaţa româneascã de capital, aşa cã nu putem decât sã sperãm cã în 2018 vor fi mai multe oferte decât în 2017, fie IPO-uri ale unor companii de stat, fie ale unor companii private.
Totuşi, pentru ca IPO-uri ale unor companii de stat sã aibã loc, este vital sã existe un angajament politic şi credem cã noul Guvern, odatã instalat, are oportunitatea sã aducã o perspectivã proaspãtã asupra IPO-urilor şi sã ofere mai multã vizibilitate asupra calendarului de listare a unor companii cheie, precum Hidroelectrica, Aeroporturi Bucureşti sau Salrom.
În opinia noastrã, Hidroelectrica este cel mai aproape de o listare, în timp ce Aeroporturi Bucureşti şi Salrom au poveşti de creştere interesante şi deci un potenţial semnificativ sã fie IPO-uri de succes, conducând la dezvoltarea în continuare a pieţei de capital româneşti.
Îndemnãm Guvernul sã profite de condiţiile ideale de piaţã, de interesul investitorilor şi de evaluãrile atractive pentru a lista aceste companii.
Reporter: Care sunt aşteptãrile dumneavoastrã privind listarea Hidroelectrica?
Johan Meyer: Hidroelectrica este aşteptatã la listare de ceva vreme şi singurul lucru care a împiedicat acest lucru a fost lipsa de voinţã politicã. În acest context, este greu de estimat un termen pentru listare.
Au existat declaraţii ale Ministrului Energiei, toamna trecutã, cã IPO-ul va avea loc în 2018, dar nu au existat paşi concreţi sau acţiuni în aceastã direcţie. Dimpotrivã, am asistat la o deteriorare gravã a guvernanţei corporative în companie şi la schimbãri continue la nivelul Consiliului de Supraveghere şi al managementului. Sperãm cã Ministerul Energiei va lua exemplul Ministerului Economiei şi nu va continua sã numeascã administratori fãrã o experienţã profesionalã care sã contribuie la creşterea viitoare şi la dezvoltarea companiilor din portofoliu.
Reporter: Care sunt intenţiile dumneavoastrã pentru urmãtorii ani, în ce priveşte distribuţiile de cash şi programele de rãscumpãrare? Pânã când doriţi sã le continuaţi?
Johan Meyer: Intenţionãm sã continuãm politica actualã de investiţii, croitã pentru a maximiza randamentele pentru toţi acţionarii. Reducerea discountului faţã de VAN sub 15% rãmâne unul din principalele obiective pentru 2018 şi, în acest scop, vom continua acţiunile care depind de noi, precum rãscumpãrãri şi distribuţii de numerar.
Reporter: În ce orizont de timp vedeţi şi investiţii?
Johan Meyer: Nu putem oferi o estimare, dar când va apãrea o nouã oportunitate de investiţie beneficã pentru acţionarii noştri, cu siguranţã o vom lua în considerare.
Reporter: Care sunt evenimentele care consideraţi cã vor influenţa Fondul, în 2018?
Johan Meyer: Monitorizãm atent câteva modificãri legislative. Între acestea, privim cu atenţie soarta amendamentelor legii guvernanţei corporative, analizate acum de Curtea Constituţionalã. Modificãrile legii adoptate în decembrie reprezintã un imens pas înapoi în timp pentru companiile deţinute de stat şi pentru ţarã, în timp ce riscurile corupţiei în aceste companii cresc dramatic.
Sperãm ca preşedintele Iohannis sã întoarcã legea în Parlament şi ca parlamentarii sã înţeleagã importanţa majorã ca aceste companii sã fie conduse în mod profesionist, în conformitate cu un set clar de reguli de transparenţã şi rãspundere.
Reporter: Care sunt planurile pentru 2018?
Johan Meyer: Vom continua sã atragem atenţia cu privire la importanţa maximã pe care o are o lege clarã a guvernanţei corporative. De asemenea, credem cã practica mandatelor interimare, susţinutã de statul român ca acţionar majoritar, cu scopul numirii în fruntea companiilor a unor persoane afiliate politic şi cu puţinã sau nicio competenţã pentru aceste posturi, ar trebui sã înceteze.
Acest lucru este foarte dãunãtor pentru stabilitatea economicã pe termen scurt, mediu şi lung a unor astfel de companii, care se întâmplã sã fie şi unele dintre cele mai valoroase întreprinderi de stat din România.
Trebuie numite boarduri şi directorate cu mandate complete, dupã procese amãnunţite de selecţie. Noii membri ai consiliilor şi directorii trebuie mai întâi sã stabileascã prioritãţile strategice ale societãţilor, în conformitate cu deciziile acţionarilor. Apoi, aceştia ar putea aproba planurile de investiţii şi ar putea identifica surse de finanţare, printre care banii aduşi de un IPO ar putea reprezenta o soluţie foarte eficientã din punct de vedere al costurilor.

http://www.bursa.ro/sif-urile-si-fondul-proprietatea-johan-meyer-fondul-proprietatea-indemn38227m-guvernul-s38227-pro…&s=piata_de_capital&articol=339743.html

Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial.

Constantin Robu era detaşat de câteva luni de la Ministerul de Interne, în funcţia de director general la Corpul de control al premierului.

El era ofiţer specialist I la Corpul de control al ministrului de Interne.

https://www.news.ro/politic-intern/viorica-dancila-l-a-numit-pe-constantin-robu-in-functia-de-sef-al-corpului-de-control-al-primului-ministru-1922403631032018011817828948

Finalizarea lucrărilor la metroul din cartierul bucureştean Drumul Taberei ”nu va mai dura mult”, a declarat ministrul Transporturilor, Lucian Şova, într-un interviu acordat RFI, susţinând că nu exclude un transfer al Metrorex de la Ministerul Transporturilor la Primăria Capitalei.

În iulie 2017, Metrorex a finalizat săpăturile la tunelul Magistralei 5 din Drumul Taberei, anunţând că, în a doua parte a anului 2018, metrourile vor fi puse în circulaţie pe traseul Râul Doamnei – Eroilor.

Şova a fost întrebat ce le transmite locuitorilor din cartierul bucureştean în legătură cu acest subiect, în condiţiile în care au existat mai multe amânări.

”Le transmit că în măsura capacităţilor mele administrative, acest lucru nu va mai dura mult”, a declarat Şova.

Ministrul a precizat că îşi propune să-i încurajeze ”cu toate metodele posibile” pe cei care răspund în mod direct de acest subiect să respecte termenele.

”Am luat la cunoştinţă de o serie de condiţionalităţi pe perioada cât m-am pregătit pentru preluarea mandatului. Există o problemă legată de achiziţionarea sistemului de siguranţă. Încă înainte de a fi ministru, cei cu care am vorbit de la companie mi-au prezentat lucrurile de o anumită manieră. Nu pot să spun că m-au convins 100%. Trebuie să evaluez şi deocamdată bucureştenilor le spun că îi rog ca cel puţin încă două luni de zile să aibă încredere în capacitatea mea de a evalua şi de a organiza”, a declarat Şova, în interviul acordat RFI.

Lucrările la Magistrala 5 au început în 2011, primul termen de finalizare a lucrărilor fiind 2014. Termenul a fost amânat de mai multe ori, în luna noiembrie 2016 autorităţile susţinând că lucrările vor fi terminate la finalul anului 2017.

Totodată, Şova a spus că nu exclude un transfer al Metrorex de la Ministerul Transporturilor la Primăria Capitalei.

”Nu exclud acest lucru, dar fără ca… pe de altă parte dacă există condiţionalităţi, pentru că specialiştii de la metrou mi-au vorbit şi de o serie de chestiuni care ţin de ordin tehnic şi de nişte chestiuni care ţin de modul în care vor funcţiona finanţările pe care metroul le-a contractat deja şi încă ceva mai mult se vorbeşte în general despre transferarea metroului la municipalitate, însă nu m-am lămurit clar dacă asta ar însemna şi componenta de exploatare şi componenta de întreţinere şi dezvoltare a infrastructurii, pentru că şi acesta este un aspect”, a afirmat Şova.

Ministrul a precizat că a transfera compania cu totul este una, dar a transfera doar componenta de exploatare a ramelor de metrou şi componenta comercială este altceva.

”Trebuie să definesc şi să am discuţie cu doamna Firea pe acest subiect, însă declar că nu exclud nici una din posibilităţi, nu am nici o idee preconcepută, îmi doresc ca metroul să funcţioneze sub autoritatea cea mai eficientă cu putinţă. Aşa cum funcţionează astăzi ştim. Îmi doresc doar să nu cumva să comit o greşeală”, a afirmat Şova.

Şova a fost întrebat ce probabilitate există ca, până în 2020, să fie terminaţi 350 km de autostradă, aşa cum a afirmat recent premierul Viorica Dăncilă, în condiţiile în care ritmul lucrărilor este foarte lent.

”Pentru a compensa acest aspect, adică lentoarea ritmului, nu am decât şansa de a organiza mai bine. Sigur că doamna prim-ministru a făcut o afirmaţie corectă, care vine în concordanţă însă cu programele pe care ministerul le are, care au fost setate în ultimul an care a trecut şi care este în concordanţă cu proiecte care sunt aproape de a fi mature, unele dintre ele aflate în construcţie, unele dintre ele aflate în stadii avansate de finalizare, unele dintre ele la nivel de finanţare sau proiectare. Deci fără a spune dacă este vorba de 350, de 320, de 370 de km de autostradă, aceasta este o cifră care constituie un obiectiv, pe care noi îl considerăm ca realist. Însă pentru a-l atinge, eu conştientizez că trebuie să apropii de ceea ce înseamnă perfecţiune mecanismele de funcţionare ale companiei de drumuri, cât şi în interiorul ministerului”, a spus Şova.

https://www.news.ro/economic/ministrul-transporturilor-finalizarea-metroului-din-drumul-taberei-nu-va-mai-dura-mult-nu-exclud-un-transfer-al-metrorex-de-la-ministerul-transporturilor-la-primaria-capitalei-1922405731412018011217827126

* Surse: Este posibil ca Bogdan Mîndrescu, directorul general al Companiei, să fie demis

Corpul de control al ministrului Transporturilor verifică modul în care Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) a rămas fără contract pentru servicii de curăţenie şi salubritate, au declarat surse din domeniul transporturilor, precizându-ne că este posibil ca Bogdan Mîndrescu, directorul general al Companiei, să fie demis din această cauză.

Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) a angajat 91 de femei de serviciu, pe durată determinată, după ce contractul avut cu Romprest Service, firma prestatoare de servicii de curăţenie pe Aeroportul Otopeni, s-a încheiat miercuri, 31 ianuarie.

Potrivit datelor furnizate de CNAB, citate de Agerpres, Compania Aeroporturi a organizat luni, 29 ianuarie 2018, licitaţia pentru asigurarea curăţeniei în Aeroportul Henri Coandă. Comisia tehnică a analizat ofertele transmise de societăţile specializate în domeniu, urmând ca firma câştigătoare să îşi îndeplinească serviciile contractuale la „standarde înalte de calitate”, în avantajul pasagerilor.

Reprezentanţii CNAB au afirmat: „Având în vedere că serviciile de curăţenie şi salubritate din aeroport au fost, de-a lungul timpului, criticate de pasageri, transformându-se într-unul dintre punctele vulnerabile ale Aeroportului Henri Coandă, managementul Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti a decis ca noile contracte să fie guvernate conform unor reguli de eficienţă şi să instituie o serie de criterii stricte de verificare a activităţilor de curăţenie, pe care firma câştigătoare trebuie să le respecte”.

Pentru a eficientiza cheltuielile şi pentru a respecta standardele de calitate oferite pasagerilor, începând de joi, 1 februarie, până la intrarea în vigoare a noului contract, o parte dintre angajaţii Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti se vor implica voluntar, pentru o scurtă perioadă, într-un proiect de contingenţă pe domeniul serviciilor de curăţenie din aeroport, care până acum au fost externalizate.
CNAB a susţinut: „Această strategie vizează asigurarea cu resurse proprii, de către Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, a serviciilor de curăţenie şi salubritate, astfel încât să se instituie în acest domeniu criteriile interne de performanţă ale CNAB. Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti va continua să ia toate măsurile necesare pentru a oferi pasagerilor servicii cât mai înalte calitativ, dar şi pentru desfăşurarea în deplină siguranţă şi securitate a operaţiunilor aeroportuare”.

CNAB a înregistrat anul trecut un număr record de pasageri, de 12,84 milioane, cu 16,8% mai mult decât în 2016, depăşind media europeană. Compania a înregistrat anul trecut venituri totale de 1,08 miliarde lei, cu 8,3% mai mult faţă de 2016, şi un profit brut de 389,7 milioane lei, cu 45% mai mult faţă de anul precedent.
Romprest asigură servicii de curăţenie pe aeroportul Henri Coandă începând din 2001, perioadă în care au fost încheiate mai multe contracte. Ultimul contract cu Romprest nu a mai fost prelungit, în condiţiile în care serviciile de curăţenie din aeroport au fost, de-a lungul timpului, potrivit CNAB, criticate de pasageri.

http://www.bursa.ro/corpul-de-control-al-ministrului-transporturilor-trimis-la-compania-aeroporturi-339935&s=companii_afaceri&articol=339935.html

„Nu voi renunţa la minele de cărbuni. Viitorul este al energiei electrice. Priorităţile mele sunt legate de investiţii, aşa că toţi bănuţii se vor duce în această direcţie.“

Anton Anton, noul ministru al energiei, spune că generarea de electricitate va fi cel mai important segment pe viitor, menţinerea mixului energetic actual fiind una dintre priorităţile mandatului său.

„Nu voi renunţa la minele de cărbuni. Viitorul este al energiei electrice. Priorităţile mele sunt legate de investiţii, aşa că toţi bănuţii se vor duce în această direcţie. Hai să ne apucăm de treabă”, a spus Anton la finalizarea conferinţei Finaţarea efcienţei energetice în România, Ungaria şi Bulgaria, prima la care a participat în calitate de ministru. Anton preia multe dosare mari nefinalizate de la predecesorul său cu capitole cum ar fi listările la bursă, demararea marilor proiecte energetice sau clarificarea cadrului fiscal pentru exploatarea resurselor din Marea Neagră.

„Investiţiile în Marea Neagră sunt pozitive. Putem extinde infrastructura astfel încât aceste gaze să ajungă la populaţie”, a mai spus ministrul.

Anul acesta este aşteptată o decizie în ceea ce priveşte demararea investiţiilor din Marea Neagră pentru exploatarea resurselor de gaze aflate la mari adâncimi. În timp ce discuţia se concentrează mai ales pe felul în care aceste gaze ar putea ajunge în vestul Europei, soba cu lemne încă reprezintă cea mai răspândită modalitate de încălzire a locuinţelor din România, stat care de zece ani de zile face parte din Uniunea Europeană. Mai mult, România este al patrulea cel mai mare producător de gaze din Europa.

Potrivit celor mai recente statistici disponibile, la nivelul ţării numai 45,71% din locuinţe sunt încălzite printr-un sistem central, noţiune care cuprinde atât sistemul centralizat de încălzire, cât şi centrala termică proprie, cel mai adesea alimentată cu gaze naturale.

În rest, jumătate din România se încălzeşte cu soba cu lemne, 46,29% dintre locuinţe apelând la această modalitate. Potrivit datelor din recensământul populaţiei din 2011, în România sunt circa 8,5 milioane de locuinţe, din care 4,6 milioane sunt în mediul urban. Mai mult, pentru a se lega la conductele de gaze, acolo unde este posibil, un consumator român are însă de aşteptat şi opt luni de zile.

Anton Anton îl înlocuieşte la conducerea Ministerului Economiei pe Toma-Florin Petcu în cel de-al treilea guvern pe care gruparea PSD-ALDE l-a format de la câştigarea alegerilor parlamentare din 2016.

Anton Anton s-a născut pe 22 decembrie 1949, la Timişoara. A mai îndeplinit funcţia de ministru al educaţiei în guvernul Tăriceanu.

A urmat cursuri universitare la Institutul Politehnic „Traian Vuia” din Timişoara (1967-1972), obţinând titlul de inginer, apoi a efectuat studii postuniversitare de informatică şi matematică pentru cercetare la Universitatea Bucureşti (1973-1974), curs de specializare ca bursier Fullbright la Johns Hopkins University din Baltimore (1977) şi apoi studii de doctorat la Institutul de

Construcţii din Bucureşti (1977-1986), obţinând titlul ştiinţific de doctor inginer. După absolvirea facultăţii a fost selectat pentru a rămâne în învăţământul superior la Catedra de Hidraulică şi Protecţia Mediului a Institutului de Construcţii din Bucureşti (astăzi Universitatea Tehnică de Construcţii). A desfăşurat activitate didactică şi de cercetare şi a fost şeful Laboratorului de Hidraulică (1972-2003).

http://www.zfcorporate.ro/energie/anton-anton-ministrul-energiei-investitiile-in-marea-neagra-sunt-pozitive-dar-gazele-trebuie-sa-ajunga-la-populatie-16967784