Când ratele de transport pentru containere între Asia și Europa depășeau 10.000 de dolari pentru un container de 40”, se spera că s-a atins pragul superior de la care va începe coborârea. Însă această barieră psihologică a fost spartă, Indicele Drewry World Container, publicat pe 24 iunie 2021, arătând că și cel de 11.000 de dolari a fost depăşit. În doar o săptămână, transportul mediu al unui container de 40” de la Shanghai la Genova a crescut cu 603 dolari, până la 11.448 de dolari. Într-un an, asta înseamnă o creștere de 540%. Mai grav, tariful de la Shanghai la Rotterdam a crescut în aceeași perioadă cu 779 de dolari, ajungând la 11.975 de dolari (+ 626%). Situaţia nu este mai bună nici pentru expeditorii americani care în ultima săptămână au văzut că tarifele de transport de marfă între Shanghai și Los Angeles au crescut de la 6.358 de dolari, la 8.548 de dolari per TEU, iar cele dintre Shanghai și coasta de est au niveluri europene (11.180 de dolari/TEU).
Acestea sunt valori medii, dar unele surse raportează că transporturile spot au atins 20.000 de dolari pe container din China în Europa de Nord, iar The Loadstar citează chiar și un caz de 32.000 de dolari/container, de la Shanghai la Los Angeles. Evident, acestea sunt valori extreme și deocamdată excepționale, care arată totuși nivelul de supraîncălzire a tarifelor de transport. Dar ar putea prezenta și o tendință, deoarece în vară cererea crește în general și, prin urmare, companiile de transport maritim ar putea aplica taxe suplimentare. Creșterea prețului petrolului agravează situația, afectând nu numai transportul maritim, ci și segmentul terestru.
https://logisticpost.ro/articole/transportul-maritim-din-asia-in-europa-se-scumpeste-cu-500-600-pe-an.html

Niculae Havrileț a precizat că România are un potenţial foarte mare de instalaţii eoliene offshore.
Investitorii nu pot instala turbine eoliene offshore în România, întrucât încă nu se cunoaşte cu exactitate care este instituţia care ar trebui să concesioneze companiilor suprafeţe sau terenuri din Marea Neagră pentru acest tip de activitate, a declarat, luni, Niculae Havrileţ, director şi expert în Ministerul Energiei, în cadrul unei conferinţe de specialitate, informează Agerpres.

Potrivit lui Havrileț, Secretariatul General al Guvernului analizează în prezent care este instituţia care se va ocupa de concesionarea suprafeţelor maritime pentru acest tip de activitate.
Considerăm că trebuie să ştim exact cine şi cum concesionează terenurile sau suprafaţa marină. În România nu avem o instituţie care să gestioneze activitatea de concesionare a fundului mării pentru aceste activităţi. Nu ştim, pentru că, la rândul său, Secretariatul General al Guvernului a încheiat un contract de consultanţă pentru a stabili modalitatea de gestionare a acestui teritoriu de sub suprafaţa marină. Când SGG va finaliza această acţiune, probabil vom vedea, va fi definită instituţia care să gestioneze zona respectivă, a explicat Havrileţ.

El a arătat că interesul investitorilor este mare, având în vedere potenţialul eolian care există acolo.
Acesta se aşteaptă ca şi companiile care au concesionat perimetre petrolifere din Marea Neagră şi caută gaze să fie interesate şi de investiţia în sectorul eolian offshore.
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/havrilet-expert-in-ministerul-energiei-de-ce-nu-pot-investitorii-sa-concesioneze-suprafata-marii-negre-pentru-turbine-eoliene-750859.html

Întârzierile masive în transportul maritim mută o parte din trafic pe cale feroviară. Cel mai mare transportator maritim, Maersk, a trimis recent un tren cu substanțe chimice din Spania în China, în timp ce MSC, a doua cea mai mare companie de transport maritim mediteraneean, și-a extins portofoliul în aprilie și aduce containere din China, Coreea și Japonia, intermodal, prin porturile rusești Vladivostok sau Vostochny la Sankt Petersburg.
China a depășit SUA și a devenit cel mai important partener de schimburi comerciale cu UE. Asta s-a întâmplat pentru prima dată anul trecut. Circa 22% din importuri, cu o valoare totală de 383.5 mld euro vin din Orientul Mijlociu, în timp ce exporturile totalizează circa 10% din total și sunt în valoare de 203 mld euro, potrivit Biroului Federal de Statistică. Pe primul trimestru din 2021, numărul trenurilor de marfă din China către Europa a ajuns la 3.345 de unități, cu 317.000 TEU, în creștere cu 70, respectiv 79%, față de perioada similară din 2020.
În pofida pandemiei, Uniunea Internațională pentru Transport Combinat (UIRR) a raportat o creștere a transporturilor intercontinentale către Turcia, Rusia și China cu 31%, la 144.000 de transporturi în 2020, comparativ cu 2019. Aceste transporturi, mai arată UIRR, înseamnă 5% din totalul transporturilor combinate anuale, însă acest segment se dezvoltată cel mai rapid.
https://traficmedia.ro/drumul-matasii-trenul-ia-fata-maritimului/

Hamburger Hafen und Logistik AG (HHLA) și producătorul de camioane MAN Truck & Bus, dezvoltă și testează camioane autonome pentru a fi utilizate în transportul containerelor între huburi ca parte a proiectului „Hamburg TruckPilot”.
La sfârșitul lunii mai, testele practice au fost efectuate cu succes, pentru prima dată fiind utilizat un camion autonom în cadrul terminalului HHLA CTA.

Scopul proiectului de cercetare Hamburg TruckPilot este de a dezvolta soluții de automatizare pentru transportul rutier. Mai exact, proiectul se concentrează pe implementarea la client și pe fezabilitatea integrării camioanelor autonome în procesul de manipulare a containerelor în cadrul HHLA CTA. După fazele pregătitoare și de testare, la sfârșitul lunii mai au avut loc teste practice în care prototipul camionului, echipat cu sisteme electronice automate, a fost integrat în fluxul operațiunilor logistice curente. Participanții la proiect au catalogat testul drept un succes.
Ca parte a testelor practice de două zile, Spedition Weets a adus containere de 40’ de la Weets Logistic Center din Soltau la Hamburg din partea clientului său VW Group Logistics. O serie de date legate de conducerea autonomă a fost deja colectată de-a lungul autostrăzii A7 pe ruta către Hamburg. Șoferul companiei de logistică s-a mutat pe scaunul pasagerului la poarta de check-in de la intrarea în terminalul HHLA CTA pentru a ceda locul instructorului MAN. Acesta a monitorizat funcțiile de conducere autonomă și, în caz de necesitate, ar fi preluat controlul volanului. Camionul prototip a accelerat cu grijă singur, s-a apropiat de zona de depozitare a containerelor cu o viteză de 25 km/h și a manevrat șasiul pe banda alocată. Camionul s-a întors la poarta terminalului după descărcarea containerului, utilizând tot modul autonom de conducere. Instructorul nu a trebui să intervină deloc în tot acest proces.
În viitor, funcționalitățile de conducere autonomă sunt de așteptat să ofere șoferilor de camion atât asistență, cât și să preia din sarcinile acestora. Alte avantaje potențiale se găsesc în creșterea eficienței care rezultă din conducerea autonomă preventivă. Conceptul reduce semnificativ consumul de combustibil și poate influența pozitiv fluxul general de trafic.
Proiectul Hamburg TruckPilot face parte din parteneriatul strategic de mobilitate dintre Hamburg și Grupul Volkswagen. Partenerii proiectului vor prezenta rezultate detaliate ale proiectului la Congresul ITS care va avea loc la Hamburg în octombrie 2021.
https://www.intermodal-logistics.ro/camioanele-autonome-testate-cu-succes-in-portul-hamburg

Secretarul de stat și șef al Departamentului pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, și șeful Statului Major al Forțelor Navale Române, contraamiral Mihai Panait efectuează o vizită oficială luni, 28 iunie, la bordul fregatei Marinei Regale a Țărilor de Jos HNLMS „Evertsen” acostată în Portul Constanța. Nava neerlandeză a sosit sâmbătă, 26 iunie, în Portul Constanța, pentru o escală de patru zile în România, după ce a executat o serie de misiuni în apele internaționale ale Mării Negre. De asemenea, o delegație a fregatei „Evertsen” va depune marți, 29 iunie, o coroană de flori la Monumentul „Crucea Marinarilor” de pe faleza din Constanța, în memoria eroilor care își dorm somnul de veci în adâncul mărilor. Potrivit Forțelor Navale, după plecarea fregatei Marinei Regale a Țărilor de Jos din portul Constanța prevăzută pentru miercuri, 30 iunie, sunt planificate activități de instruire în comun cu fregata „Regina Maria”, în raioane maritime din vestul Mării Negre, pentru dezvoltarea cooperării militare româno-neerlandeze în domeniul maritim.

Fregata HNLMS „Evertsen” a mai acostat în portul Constanța în anul 2019, când a participat la Exercițiul multinațional „Sea Shield 19″, organizat de Forțele Navale Române, iar pe agenda relațiilor de colaborare bilaterală dintre marinarii militari români și cei din Țările de Jos sunt consemnate numeroase activități desfășurate în comun, precum prima apuntare a unui elicopter Puma Naval românesc pe o navă militară străină (nava de desant „HNLMS Rotterdam”, în anul 2009), misiuni NATO în cadrul grupărilor navale permanente și exerciții bilaterale și internaționale executate în Marea Neagră și în Marea Mediterană, numeroase participări ale navei-școală „Mircea” la regate și festivaluri nautice organizate de partenerii neerlandezi și zeci de escale ale renumitului velier românesc în porturi din Țările de Jos, pe timpul cărora nava-școală „Mircea” a fost vizitată de mii de persoane.
https://tomisnews.ro/fortele-navale-romane-in-colaborare-cu-cele-olandeze-in-misiuni-in-apele-internationale-ale-marii-negre/

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) dezminte că ar fi plătit doar 1.000 de euro pentru preluarea Portului Liber Internațional Giurgiulești din Republica Moldova, fără însă să precizeze valoarea tranzacției. Într-un document publicat luni și în care detaliază detaliile investiției în Portul Giurgulești, catalogat drept un “activ strategic” din țara de peste Prut, BERD neagă informațiile publicate de presa moldovenească la începutul lunii, potrivit cărora ar fi achiziționat operatorul portului cu doar 1.000 de euro. “Documentul vehiculat în anumite surse mass-media arată valoarea nominală a acțiunilor Thomo Invest Ltd, fostul proprietar indirect al Danube Logistics, care a fost achiziționată de BERD la 7 mai 2021. Valoarea tranzacției este diferită și rămâne confidențială”, precizează BERD acum.

Potrivit băncii, tranzacția a fost efectuată în Cipru deoarece proprietarul final era înregistrat în această țară. BERD a achiziționat, în mai, 100% din capitalul grupului de companii Danube Logistics (Danube Logistics Group).și a devenit unicul beneficiar efectiv al Danube Logistics SRL, operatorul Portului Giurgiulești. “Obiectivul nostru este să protejăm operațiunile Portului Giurgiulești, un activ strategic pentru Moldova, și să protejăm interesele financiare ale BERD din cadrul proiectului. Portul datorează BERD o sumă substanțială de bani în urma restructurărilor financiare care erau necesare pentru a depăși dificultățile pe care le-a întâmpinat activul de la bun început”, se arată în documentul citat, care poate fi consultat aici. Banca descrie sprijinul său pentru proiect, care a început în 1995, cu un pachet financiar de 27,5 milioane de dolari, constând dintr-un împrumut și din investiții de capital, oferite companiei mixte Terminal S.A., care a încheiat un acord de concesiune cu Guvernul Republicii Moldova în vederea construirii și exploatării Portului Giurgiulești. Angajamentul BERD a continuat cu o serie de restructurări financiare complexe pentru a ajuta proiectul să depășească o serie de dificultăți, inclusiv retragerea investitorilor inițiali, potrivit băncii. BERD a sprijinit construcția și exploatarea Portului Giurgiulești din 1995 și, în 2013, a înlocuit Credit Suisse ca beneficiar economic primar al funcționării portului în urma refinanțării datoriilor restante ale Danube Logistics către Credit Suisse.
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/vecini/berd-dezminte-ca-ar-fi-platit-doar-1-000-euro-pentru-portul-giurgiulesti-fara-insa-sa-precizeze-valoarea-tranzactiei-20265035

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană – AHK a lansat, azi, în cadrul conferinței IN BIZ dialogul între întreprinderile germane și întreprinderile românești, administrația centrală și locală.
Evenimentul cuprinde workshopuri cu teme de actualitate, precum cercetarea și dezvoltarea, transporturile și infrastructura, smart city sau Green Deal. Discuțiile ating subiecte precum evoluția României în timpul și după pandemie, digitalizarea și inovația.

„Consider că acesta este momentul potrivit pentru a discuta despre relațiile economice româno – germane, despre viitorul lor”, a declarat ambasadorul Germaniei la București, Cord Hinrich Meier – Klodt.

Premierul Florin Cîțu a subliniat stadiul investițiilor germane în România, a prezentat prioritățile de investiții pentru perioada următoare, sursele de finanțare atrase.
„Guvernul va aloca, anual, cel puţin 15 miliarde de euro pentru investiţii şi a subliniat că acest aspect, alături de cele 76 de miliarde de euro proveniţi din fonduri europene, reprezintă o oportunitate pentru companiile care doresc să dezvolte afaceri în ţara noastră”, a declarat premierul.
În cadrul workshopului privind infrastructura și logistica, ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a afirmat că este cel mai bun moment din ultimii ani pentru dezvoltarea infrastructurii României.
„2021 este an important pentru Portul Constanța, împlinindu-se 125 ani de la începerea construcției portului modern. Punctăm acest moment cu investiții importante, atât din fonduri europene cât și din fonduri proprii”, a spus Florin Goidea, directorul general al CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța.
Au fost prezentate principalele avantaje ale porturilor maritime românești, evoluția traficului pe durata pandemiei, tipurile de mărfuri operate, performanțele în ceea ce privește traficul de cereale.

Evenimentul a fost organizat de Camera de Comerţ Româno-Germană (AHK România) şi Comitetul Economiei Germane pentru Europa de Est e.V. (OA), cu sprijinul Asociaţiei Camerelor Germane de Comerţ şi Industrie e.V. (DIHK).
https://atacdeconstanta.com/portul-constanta-prezentat-mediului-de-afaceri-german/

https://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/grafic-evolutia-veniturilor-ameropa-grains-in-ultimii-cinci-ani-2016-20155873

DB Schenker, divizia logistică a gigantului Deutsche Bahn are în plan creşterea volumelor derulate în Portul Constanţa. Principalele operaţiuni desfăşurate de DB Schenker în terminalul din portul Constanţa sunt reprezentate de descărcări şi încărcări nave, barje, vagoane, containere, servicii logistice, formalităţi vamale, transport rutier din şi spre portul Constanţa şi Agigea (containerizat, prelată etc.); transport feroviar. Platforma DB Schenker din portul Constanţa este tranzitată de circa 900.000 de tone anual, reprezentând marfă de import, export şi tranzit.
„Volumul în ultimii 3 ani are un trend pozitiv cu o creştere anuală între 5-10%. În infrastructura portuară, după prelungirea contractului de concesiune cu Administraţia Portului Constanţa în 2020, au fost şi sunt în curs de derulare mai multe investiţii“ a spus Octavian Duca, director sucursala DB Schenker Constanţa Mol 1S.
https://www.zf.ro/companii/octavian-duca-db-schenker-constanta-mol-1s-volumele-au-crestere-20155639

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a inaugurat sâmbătă şantierul primului pod al proiectului ‘Canalul Istanbul’, un gigantic canal paralel cu strâmtoarea Bosfor, o iniţiativă criticată de opoziţie şi de apărătorii de mediu, relatează AFP, citată de Agerpres.
‘Deschidem astăzi o nouă pagină în istoria dezvoltării Turciei’, a declarat Erdogan la ceremonia de aşezare a pietrei de temelie a podului.
Canalul ar urma să aibă o lungime de 45 km şi să constituie o strâmtoare artificială la vest de Istanbul unind, de la nord la sud, Marea Neagră şi Marea Marmara.
Erdogan a consacrat aproape întreg discursul de sâmbătă apărării proiectului, din care a făcut o cauză personală.
Criticii îl acuză pe preşedinte că se agaţă de un proiect care va conduce Turcia spre o catastrofă ecologică şi o îndatorare pe cât de masivă, pe atât de inutilă.
Enumerând riscurile prezentate de numărul tot mai mare de nave care traversează Bosforul, Erdogan a spus că proiectul vizează mai ales să ‘asigure securitatea cetăţenilor la Istanbul’ şi să permită Turciei să ocupe ‘un loc mai important’ în comerţul internaţional.
‘Toate etapele proiectului au fost concepute în conformitate cu ştiinţa’, le-a replicat el criticilor.
Proiectul a suscitat critici şi din străinătate, mai ales din Rusia, ţară care se teme că va da accesul în Marea Neagră facilitat pentru navele adversarilor săi din NATO.
Convenţia de la Montreux din 1936, care reglementează navigaţia în strâmtorile Bosfor şi Dardanele, obligă statele neriverane Mării Negre să anunţe cu 15 zile în prealabil trecerea navelor lor, care nu pot rămâne decât pentru o durată limitată.
‘Acest proiect nu încalcă (Convenţia de la) Montreux’, a afirmat fostul prim-ministru Binali Yildirim, care a luat cuvântul înaintea lui Erdogan în deschiderea ceremoniei de lansare a şantierului.
https://economedia.ro/video-erdogan-a-inaugurat-santierul-la-constructia-giganticului-proiect-de-45-de-kilometri-care-va-lega-marea-neagra-cu-marmara-de-ce-se-tem-criticii-canalului-istanbul.html#.YNlb0dUzaM8

În acest an agricol, România s-ar putea clasa pe prima poziție între producătorii europeni de floarea-soarelui și porumb. La soia am putea devansa Franța pentru a ajunge pe poziția a doua.
Chiar dacă este un an agricol mult mai bun față de cel anterior, 2021 ar putea să nu aducă pentru România poziții mai bune în clasamentul producătorilor UE. Conform unui top realizat de Institutul Național de Statistică, anul trecut România era cel mai mare producător de floarea-soarelui – cu 24,8% din producția UE, al doilea producător de porumb boabe cu 16% din producție și al treilea producător de soia boabe cu 11,7% din producție.
Pentru 2021, experții Comisie Europene estimează că România va recolta în jur de 3,33 milioane de tone de floarea-soarelui de pe 1,23 mii de hectare, față de 2 milioane de tone cu un an în urmă de pe 1,17 mii de hectare, după cum indică datele INS. Există astfel șanse maxime ca fermierii români să rămînă lideri de piață în contextul în care Bulgaria, pe poziția a doua anul trecut, ar putea obține un total de 1,9 mii de tone.
Din punct de vedere al randamentelor medii, ultima analiză indică pentru România un plus de 28% față de 2020, până la 2,18 tone la hectar.
https://www.economica.net/estimari-cu-ce-culturi-avem-sansa-sa-dominam-clasamentul-european-agricol-in-2021_518605.html