Traficul total de mărfuri în porturile maritime românești a înregistrat 37.240.753 tone în primele șapte luni din 2019, o creștere de 11,52% față de 33.392.586 tone în aceeași perioadă din 2018.
Traficul maritim a atins 28.451.584 tone (creștere de 7%), iar cel fluvial a ajuns la 8.789.169 tone, cu 29,47% mai mult față de cantitatea înregistrată la 31 iulie 2018.

Traficul de containere totalizează 3.877.007 tone, respectiv 393.359 TEU.

Cea mai importantă creștere de trafic este înregistrată pentru cereale, de 26,33%, de la 8.481.879 tone în iulie 2018, la 10.715.327 tone în iulie 2019.

Creșteri de trafic figurează și pentru combustibili minerali solizi, produse petroliere, minereuri de fier, îngrășăminte, petrol brut.

În traficul total înregistrat în porturile maritime românești, ponderea cea mai importantă de 28,8% o dețin cerealele, urmate de petrol brut (11,6%), articole diverse și produse petroliere (10,4%), minereuri de fier și deșeuri de fier (8%), combustibili minerali solizi (6,7%), îngrășăminte (6,6%).

De la începutul anului, în portul Constanţa traficul de mărfuri a fost de 32.236.056 tone, în portul Midia de 4.868.278 tone, iar în Mangalia de 136.419 tone.

Traficul de mărfuri prin porturile maritime românești, creștere de 11,52%

Traficul de mărfuri prin porturile maritime românești a crescut cu 11,52 %. Cu un salt de 26,33%, cerealele depășeșc 10,7 milioane tone.

Traficul total de mărfuri în porturile maritime românești a înregistrat 37.240.753 tone în primele șapte luni din 2019, o creștere de 11,52% față de 33.392.586 tone în aceeași perioadă din 2018.

Traficul maritim a atins 28.451.584 tone (creștere de 7%), iar cel fluvial a ajuns la 8.789.169 tone, cu 29,47% mai mult față de cantitatea înregistrată la 31 iulie 2018.

Traficul de containere totalizează 3.877.007 tone, respectiv 393.359 TEU.

Cea mai importantă creștere de trafic este înregistrată pentru cereale, de 26,33%, de la 8.481.879 tone în iulie 2018, la 10.715.327 tone în iulie 2019.Creșteri de trafic figurează și pentru combustibili minerali solizi, produse petroliere, minereuri de fier, îngrășăminte, petrol brut.

În traficul total înregistrat în porturile maritime românești, ponderea cea mai importantă de 28,8% o dețin cerealele, urmate de petrol brut (11,6%), articole diverse și produse petroliere (10,4%), minereuri de fier și deșeuri de fier (8%), combustibili minerali solizi (6,7%), îngrășăminte (6,6%).

De la începutul anului, în portul Constanţa traficul de mărfuri a fost de 32.236.056 tone, în portul Midia de 4.868.278 tone, iar în Mangalia de 136.419 tone.

Traficul total de mărfuri prin porturile maritime românești a crescut cu 11,52%

Contractul privind urmărirea comportării în timp a ansamblului Pod+Viaducte al obiectivului Pod rutier la km 0+540 al Canalului Dunăre – Marea Neagră a fost atribuit de Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa firmei Sixense Soldata SAS din Franţa.

Valoarea contractului „Servicii de urmărire a comportării în timp de tip special a ansamblului Pod+Viaducte, al obiectivului Pod rutier la km 0+540 al CDMN, inclusiv interpretarea rezultatelor măsurătorilor“ este de 38.5837 de lei. Obiectul contractului este prestarea serviciilor de urmărire a comportării în timp de tip special a ansamblului Pod+Viaducte la obiectivul Pod rutier la km 0+540 al CDMN, inclusiv interpretarea rezultatelor măsurătorilor, în conformitate cu Proiectul de urmărire specială a comportării în exploatare.

Persoanele ce deţin funcţii de decizie în cadrul entităţii contractante, precum şi persoane din cadrul entităţii contractante ce pot influenţa conţinutul documentaţiei de atribuire şi/sau desfăşurarea procedurii de atribuire sunt: Şerban Daniela – director general, Pascu Bogdan – director general adjunct, Mergiu Maria – director economic, Patrichi Teodor – director Direcţia Exploatare, Hanganu Ciprian – director Coordonator, Tomescu Ion – director Direcţia Tehnicăa, Crăciun Mădălin Alexandru – director Direcţia Comercială, Ifimov Otilia – şef Departament Achiziţii Publice, Pepi Tanase Iulian – şef Serviciu Juridic şi Contencios, Kiss Laszlo Eduard – şef Sucursala Energetică Port Constanţa, Niculescu Daniel – şef Sucursala de Servicii Port Constanţa, Banias Emil Sorin – şef Sucursala Nave Tehnice Port Constanta, Moldoveanu Antoniela – Serviciu Tehnic reparaţii – secretar CTE, Bola Laura Valentina – Serviciul Tehnic Reparaţii – secretar CTE (rezervă), Gămalan Nicoleta Adina – şef Birou Control Financiar Preventiv, Brandi Constantin – şef Serviciu Patrimoniu, Ionescu Mircea – Serviciul Patrimoniu, dar şi administratorii Bătrîncă Ghiorghe, Burlacu Mircea, Naftali Daniel-Adrian, Murgeanu Gabriela, Tivilichi Nicolae Dan, Petraşcu Elena.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/o-firma-din-franta-a-batut-palma-cu-cn-administratia-porturilor-maritime-sa-constanta-iata-ce-servicii-va-presta-document-698479.html

Casa de expediții IB CARGO a lansat începând cu 1 iulie 2019 o nouă linie directă din Mumbai, India în Constanța, România. Creșterea cererilor de import LCL din India a condus la lansarea acestui nou serviciu săptămânal care are un timp de tranzit de 28 de zile.

În Mumbai mărfurile sunt colectate din Ahmedabad; Bangalore; ludhiana; Hyderabad; Nhava Sheva; New Delhi. Principalele tipuri de mărfuri importate din India sunt echipamente, piese de schimb, mașinării pentru industria grea, substanțe active pentru suplimente alimentare și țesături și accesorii pentru industria modei.

Linia directă LCL Mumbai – Constanța oferă o serie de beneficii cum ar fi posibilitatea de a face import pentru orice fel de marfă – mărfuri grele, voluminoase, mărfuri generale; consolidarea achizițiilor de la furnizori multipli; livrarea la ușă; asigurare și formalități vamale; track&trace pentru mărfuri.

https://www.intermodal-logistics.ro/ib-cargo-lanseaza-un-nou-serviciu-lcl-intre-mumbai-si-constanta

Reprezentanții Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța au transmis, ieri, că traficul total de mărfuri în porturile maritime românești a înregistrat 37.240.753 tone în primele șapte luni din 2019, o creștere de 11,52% față de 33.392.586 tone în aceeași perioadă din 2018.

Traficul maritim a atins 28.451.584 tone (creștere de 7%), iar cel fluvial a ajuns la 8.789.169 tone, cu 29,47% mai mult față de cantitatea înregistrată la 31 iulie 2018.

Traficul de containere totalizează 3.877.007 tone, respectiv 393.359 TEU.

Cea mai importantă creștere de trafic este înregistrată pentru cereale, de 26,33%, de la 8.481.879 tone în iulie 2018, la 10.715.327 tone în iulie 2019. Creșteri de trafic figurează și pentru combustibili minerali solizi, produse petroliere, minereuri de fier, îngrășăminte, petrol brut.

„În traficul total înregistrat în porturile maritime românești, ponderea cea mai importantă de 28,8% o dețin cerealele, urmate de petrol brut (11,6%), articole diverse și produse petroliere (10,4%), minereuri de fier și deșeuri de fier (8%), combustibili minerali solizi (6,7%), îngrășăminte (6,6%). De la începutul anului, în portul Constanţa traficul de mărfuri a fost de 32.236.056 tone, în portul Midia de 4.868.278 tone, iar în Mangalia de 136.419 tone“, a spus directorul general al CNAPMC, Daniela Șerban.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-traficul-de-marfuri-prin-porturile-maritime-romanesti-crestere-de-11-52-la-suta-382139?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Deşi peste 7 milioane de turişti, pleacă anual din porturile europene la bordul navelor de croazieră, nici măcar unul nu ajunge la Constanța. Iar situaţia este aşa de mai bine de doi ani.

Din păcate, Marea Neagră este considerată nesigură din cauza climatului politic şi la fel de adevărat este că atunci când încă veneau, oaspeţii au trecut prin experienţe umilitoare. Abia în 2020 sunt programate primele 10 curse.

Până în 2017, Portul Constanța primea 10 nave mari de croazieră. Turiştii plecau în general în excursii în Delta Dunării şi la cramele din Dobrogea. Din păcate, cei care au rămas în Constanța şi au vrut să viziteze Muzeul de Arheologie au avut parte de surprize stânjenitoare.

Potrivit Eurostat, numărul pasagerilor care au plecat în croaziere prin porturile din Uniunea Europeană a trecut pragul de șapte milioane. Cu 1,9 milioane pasageri, Italia a fost punct de plecare pentru 27% dintre pasageri, urmată de Spania cu 1,5 milioane şi de Germania cu 1,1. Noi nu aparem aici.

Ioan Bășea, proprietar agenţie de croaziere: „Este vina noastră, zic eu. Îi alergă până la Bucureşti pe drumurile alea idioate, veneau seara frânţi rupţi. Cea mai bine vândută excursie opţională este o degustare de vin şi sarmale şi muzică românească şi în rest mai merg pe plajă prin Mamaia, li se mai fură paşapoartele şi banii.”

De 10 ani, Cătălina a ajuns cu navele de croazieră prin Argentina, Republica Dominicana, Insulele Caraibe, dar îşi doreşte să exploreze şi Marea Neagră.

Cătălina Bujor, turistă pe croazieră: „Rămâne un vis pentru oare cât timp? Marea Neagră, marea noastră dragă, să facem şi noi o croazieră pe Marea Neagră.”

Corneliu Amăriei, turist pe croazieră: „A fost şi prima mea idee de a organiza croaziere din portul Constanța, dar este absolut imposibil.”

Cristian Bărhălescu, director agenţie de turism: „Ar lua bagajul şi la prânz ar fi deja pe navă, ar pleca în croazieră către Odessa sau către celelalte destinaţii.”

După o pauză de trei ani, în anul 2020 Portul Constanța va găzdui 10 nave maritime care au solicitat acostarea în oraşul de la malul mării. Asta înseamnă că prin terminalul de pasageri vor trece cel puţin 5000 de turişti. Mai mult decât atât, Portul Constanța are deja rezervări solicitate şi pentru anul 2021.

În prezent, la Constanța acostează doar nave fluviale de pasageri. Anul acesta au fost 20 de sosiri.

http://vacantalamare.stirileprotv.ro/stiri/7-milioane-de-turisti-europeni-pleaca-in-croaziere-insa-niciunul-nu-ajunge-in-romania-zramane-un-vis-pentru.html

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a solicitat de la APM Constanţa emiterea acordului de mediu pentru proiectul de extindere a unei platforme de depozitare în zona Agigea. De altfel, la data de 19 august, agenţia de mediu s-a pronunţat asupra deciziei.

Autoritatea pentru Protecţia Mediului Constanţa anunţă publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare: „nu este necesară efectuarea evaluării impactului asupra mediului”, în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, pentru proiectul „Extindere Platforma Depozitare Utilaje-Materiale, Etapa II”, amplasat în Incinta Port, Dana PL7-Parcela 48, titular C.N. Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa pentru SC TAR 09 Agigea SA.

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a solicitat de la Primăria Constanţa un act de urbanism necesar investiţiei realizate de societatea Tar 09 Agigea SA. Pe data de 4 martie, municipalitatea a emis autorizaţia de construire nr. 274, care constă în următoarele: „Extindere platformă depozitare utilaje, materiale“. Investiţia va fi realizată de SC Tar 09 Agigea SA în Constanţa Sud – Agigea, Rădăcina Mol 1S.

Tar 09 Agigea SA, în datele Registrului Comerţului

Înfiinţată în anul 1994, societatea are sediul social în comuna Agigea, incinta Port Agigea Sud. Firma provine din divizare parţială. Capitalul social subscris, de 246.025 de lei, integral vărsat, este compus din 98.410 acţiuni nominative. Valoarea unei acţiuni este de 2,5 lei. Societatea este controlată de acţionarii Guci Mihai, 6,0268% din capitalul social, Duşu Mihaela Ileana, cu 46,946% din capitalul social, Grigore Sandu, cu 46,946% din capitalul social, Acţionari PPM, cu 0,0812% din capitalul social. Administratorul firmei, care se ocupă de închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate, este Tache Ionel. Cenzorii societăţii sunt: Perjoc Aurel, Sofron Hriţcu Tanţa, Borca Gabriela Adriana, Ilioiu Aurel.

În anul fiscal 2015, firma cu 10 salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 951.878 de lei şi o pierdere de 78.787 de lei. De asemenea în anul fiscal 2016, firma cu 8 salariaţi a raportat o cifră de afaceri de 921.203 lei şi un profit de 166.769 de lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 6 salariaţi, cifră de afaceri de 810.287 lei şi un profit de 191.420 lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/decizia-apm-constanta-cu-privire-la-extinderea-unei-platforme-din-portul-agigea-a-fost-cerut-acordul-de-mediu-698563.html

Un nou serviciu de transport feroviar de mărfuri a fost lansat între Jinan, capitala provinciei Shandong din estul Chinei, şi Budapesta, relatează Budapest Business Journal.

Acesta este al cincilea serviciu de acest tip pe care Jinan l-a deschis către Europa şi Asia Centrală, bunurile putând ajunge acum în 12 ţări din Europa şi Asia Centrală.

În prima jumătate a acestui an, trenurile au transportat 65.000 de tone de bunuri cu o valoare totală de aproximativ 155 milioane de dolari. Jinan a anunţat că va creşte frecvenţa trenurilor cross-border şi va deschide noi rute către Polonia şi Germania în viitorul apropiat.

https://www.zf.ro/business-international/o-noua-ruta-pentru-transportul-feroviar-de-marfuri-lansata-intre-china-si-ungaria-18291216

Premierul Viorica Dăncilă spune că a discutat, în întâlnirea avută la Bruxelles cu preşedintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre faptul că Transporturile, Energia sau Mediul reprezintă domeniile de interes pentru ţara noastră în ceea ce priveşte portofoliul care îi va fi alocat în viitoarea Comisie Europeană. „Am subliniat faptul că România este o ţară implicată şi pentru noi este important să obţinem unul dintre aceste portofolii. Un argument în plus îl constituie faptul că România a obţinut rezultate remarcabile în exercitarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene”, afirmă Dăncilă.

„Am avut ieri la Bruxelles o întrevedere cu preşedintele ales al Comisiei Europene, în cadrul căreia am avut o discuţie foarte bună despre viitorul proiectului european”, a declarat Viorica Dăncilă, la începutul şedinţei de Guvern de miercuri.

Ea a spus că s-a discutat despre provocările cărora trebuie să le facă faţă Uniunea Europeană, legate de migraţie, schimbări climatice, politica externă, iar preşedinte Comisiei Europene a dorit să cunoască opinia României privind aceste aspecte în legătură cu care a demarat o consultare cu şefii de guvern din statele membre.

„Referitor la viitorul comisar european din partea României, am discutat despre faptul că Transporturile, Energia sau Mediul reprezintă domeniile de interes pentru ţara noastră în ceea ce priveşte portofoliul ce-i va fi alocat în viitoarea Comisie Europeană. Am subliniat faptul că România este o ţară implicată şi pentru noi este important să obţinem unul dintre aceste portofolii. Un argument în plus îl constituie faptul că România a obţinut rezultate remarcabile în exercitarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene şi a demonstrat că poate gestiona foarte bine dosare de interes european”, a afirmat Dăncilă.

Ea a adăugat că au bucurat-o cuvintele de apreciere pe care preşedintele Comisiei Europene le-a avut la adresa României.

„Pentru România, Comisia Europeană a fost şi este un partener-cheie şi un pilon vital în arhitectura instituţională a Uniunii Europene. Am încredere că relaţia noastră cu viitoarea Comisie Europeană va fi o legătură solidă”, a mai spus Dăncilă.

https://www.news.ro/politic-intern/dancila-spune-discutat-ursula-von-der-leyen-portofoliul-comisar-european-discutat-faptul-transporturile-energia-mediul-reprezinta-domeniile-interes-tara-noastra-1922400121032019081419092844

De la o afacere de succes de comerţ cu cereale la construcţia și operarea unui terminal intermodal nu este decât un pas, mai ales dacă timp de aproape 10 ani ţi-ai făcut logistica in house și rulezi anual peste 100.000 de tone de cereale și oleaginoase.

Sergiu Gorban, proprietarul Transylvania Invest, unul dintre cei mai mari traderi din zona de Vest a ţării, mizează pe o nouă afacere și a investit anul acesta într-un terminal intermodal situat în localitatea Vladimirescu, judeţul Arad.

Compania nou înfiinţată, Rail Hub Transylvania, care se poziţionează ca operator de terminal, a achiziţionat în luna martie 2019 un teren în vecinătatea silozurilor Transylvania Invest și a demarat construcţia terminalului intermodal.

“Comerţul cu cereale are o anumită particularitate, volumele sunt foarte mari și marjele foarte mici, iar logistica este un element foarte important pentru marja de profit. Noi ne- am făcut de la început logistica singuri, ne pricepem la acest lucru, mai ales că marfa este preponderent transportată pe tren. De aici și conexiunile noastre apropiate cu operatorii feroviari. Am văzut un potential pe piaţă, cererea pentru transportul intermodal este tot mai mare, iar de la activitatea de comerţ cu cereale și logistică până la a deveni operator de terminal intermodal nu a fost decât un pas”, explică Sergiu Groban, administrator Transylvania Invest și Rail Hub Transylvania decizia de a investi într-o astfel de afacere.

Terminalul Rail Hub Transylvania are acces direct la Coridorul IV paneuropean prin gara Glogovăţ și asigură o bună conexiune cu reţeaua rutieră, fiind poziţionat la o distanţă de 18 km de vama Curtici, 9 km de autostrada A1 și la 3 km distanţă faţă de centura orașului Arad. Terminalul are o suprafaţă totală de 55.000 mp, cu posibilitatea de extindere în viitorul apropiat, o linie de cale ferată cu o lungime de 630 m și o a doua linie în curs de construcţie. Din punct de vedere al dotărilor tehnice, Rail Hub Transylvania dispune de o locomotivă permanentă de manevră, cântar pe cale ferată, un reachstacker de 45 tone, o capacitate de depozitare de 650 TEU/15.000 mp, parcare pentru semiremorci, sistem de supraveghere video.

De aproximativ o lună terminalul este funcţional și au fost deja realizate câteva transporturi de cereale chiar de către Transylvania Invest.“Acum suntem în discuţii cu potenţiali parteneri, operatori feroviari care să deruleze activităţi la noi în terminal și sperăm că începând din toamna acestui an să operăm și containere în terminal.”

Investiţiile în dezvoltarea terminalului continuă, urmând să mai fie construiţi încă 10.000 mp platformă betonată, să fie achiziţionat un al doilea echipament de tip reachstacker, iar pe termen mediu se are în vedere construcţia unui hub de cross-dock pentru a diversifica paleta de servicii.

”Peste un an vom vorbi deja de un terminal cu o capacitate diferită faţă de cea de astăzi și cu o gamă mai variată de servicii.” Sergiu Groban, administrator Transylvania Invest și Rail Hub Transylvania.

https://www.intermodal-logistics.ro/rail-hub-transylvania-un-nou-terminal-intermodal-in-arad

Transportul feroviar in containere este cea mai rapida ramura a logisticii. Caile ferate care leaga Orientul Indepartat si Europa si includ o parte a Noului Drum al Matasii sunt o alternativa la transportul maritim si aerian din China si reformeaza natura importului si exportului. Geografia Poloniei face o rascruce pe traseul Noului Drum al Matasii. In prezent, in Polonia, exista trei statii de cale ferata – in Łódź, Pruszków si Małaszewicze – care transporta marfuri din China. Furnizorul de servicii de transport si logistica internationala AsstrA-AssociatedTraffic AG are birouri reprezentative in Polonia pentru a fi mai aproape de clienti si a-i ajuta in operatiuni si vanzari. Exportatorii chinezi aduc in principal materiale textile, incaltaminte, echipamente electronice, electrocasnice, mobilier si articole pentru gradina in Polonia. Cu toate acestea, nu toate produsele ajung in Polonia. In multe cazuri, containerele care sosesc pe calea ferata catre Łódź, Pruszków sau Małaszewicze se deplaseaza mai departe in Europa – de regula, pana la usa destinatarului final.

„Expertii AsstrA aleg metoda cea mai potrivita de livrare de la usa la usa din statie, in functie de cantitatea de marfuri: FTL, LTL sau Express Delivery“, a spus Karol Barańczuk, COO Adjunct AsstrA responsabil pentru Sarcini Partiale si seful echipei de gestionare a marfurilor aeriene.

Dupa cum explica specialistul AsstrA LTL, Vlad Martin, „sistemul de livrare LTL este convenabil si transparent. Marfurile sosesc cu trenul din China la statiile poloneze in containere, care sunt transbordate catre vehicule de transport rutier. Clientii primesc asistenta pentru gestionarea tuturor procedurilor vamale pentru import, export si tranzit.“ Marfurile transportate includ de obicei imbracaminte, piese pentru aeronave, piese pentru masini si piese auto. Cele mai populare destinatii sunt Franta, Austria, Germania, Spania, Italia si Ungaria, precum si Polonia.

https://www.traficmedia.ro/ro/276-ambele-limbi/romana/news/2019/13822-asstra-ofera-servicii-de-completare-a-expeditiilor-din-china.html