Porturile maritime româneşti, Constanţa, Midia şi Mangalia, au înregistrat anul trecut un trafic de mărfuri de 61,3 milioane de tone, în creştere cu 5% faţă de anul anterior şi aproape de nivelul înregistrat în 2008, arată datele de la Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM) Constanţa.

„Traficul total de mărfuri înregistrat în anul 2018 în porturile maritime româneşti a atins un nou record al ultimilor 30 ani, fiind de 61,3 milioane tone. Traficul de mărfuri din 2018 este al treilea cel mai mare din ultimii 30 de ani, în 1988 fiind de 62,3 milioane tone, iar în 2008 de 61,8 milioane tone“, potrivit CNAPM Constanţa. Din traficul total înregistrat anul trecut, traficul maritim a fost 48,6 milioane tone, iar cel fluvial a reprezentat 12,7 milioane de tone.

Anul trecut, în porturile maritime româneşti, Constanţa, Mangalia şi Midia au ajuns 13.626 nave (13.380 nave în 2017), din care 4.139 nave maritime şi 9.487 nave fluviale. Creşteri de trafic s-au înregistrat pe cereale, petrol brut, minereuri de fier, minereuri şi deşeuri neferoase, combustibili minerali solizi, seminţe uleioase, fructe oleaginoase, grăsimi, produse metalice (2,28 milioane tone).

Pe grupele de mărfuri reprezentante de îngrăşăminte, produse alimentare şi nutreţuri pentru animale, animale vii, lemn şi plută nu s-au înregistrat creşteri de trafic. Portul Constanţa alături de porturile fluviale joacă un rol important în activitatea de comerţ exterior şi tranzit al mărfurilor prin România. Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa a finalizat 2017 cu afaceri de 302 milioane de lei, faţă de 289 mil. lei anul anterior, şi un profit net de 79,6 milioane de lei, de două ori mai mare, arată datele de la mfinante.ro.

https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/traficul-de-marfuri-in-porturile-constanta-midia-si-mangalia-a-ajuns-la-61-3-milioane-de-tone-anul-trecut-plus-5-17839135

Traficul total de mărfuri înregistrat în anul 2018 în porturile maritime româneşti a atins un nou record al ultimilor 30 ani, fiind de 61,3 milioane tone. Conform unui comunicat de presă al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime, anul trecut a fost înregistrat cel de-al treilea trafic, ca mărime, după cele din anul 1988 62,3 milioane tone – şi anul 2008 61,8 milioane tone.

Din traficul total înregistrat în 2018, traficul maritim a fost 48,63 milioane tone, iar cel fluvial a reprezentat 12,66 milioane tone. Pentru traficul maritim, creşterea în perioada analizată reprezintă 6%, iar pentru cel fluvial s-a înregistrat o stagnare. Lunile de vârf, cu trafic de peste 6 milioane tone, au fost august (6,48 milioane tone) şi iulie (6,40 milioane tone). Creşteri semnificative de trafic s-au înregistrat în cazul tuturor grupelor de mărfuri, mai puţin în cazul îngrăşămintelor, produselor alimentare şi nutreţurilor pentru animale, animale vii, lemn şi plută.

Cele mai importante grupe de mărfuri la care s-au înregistrat creşteri de trafic sunt: cereale (17,96 milioane tone), petrol brut (7,47 milioane tone), articole diverse (6,56 milioane tone), minereuri de fier (4,52 milioane tone), minereuri şi deşeuri neferoase (3,97 milioane tone), combustibili minerali solizi (3,77 milioane tone), seminţe uleioase, fructe oleaginoase, grăsimi (3,26 milioane tone), produse metalice (2,28 milioane tone).

În anul 2018, au ajuns în porturile maritime româneşti, Constanţa, Mangalia şi Midia, 13.626 nave (13.380 naveîn 2017), din care 4.139 nave maritime şi 9.487 nave fluviale. Cele mai multe nave care au intrat în porturile maritime româneşti sunt cargouri (1.785), tancuri (670), vrachiere (628), portcontainere (524).

Reprezentanţii Administraţiei Porturilor Maritime (APM SA) susţin că traficul total de mărfuri înregistrat în anul 2018, în porturile maritime româneşti, a atins un nou record al ultimilor 30 ani.
Conform datelor furnizate de reprezentanţii APM SA, „traficul total de mărfuri înregistrat în anul 2018, în porturile maritime româneşti, a atins un nou record al ultimilor 30 ani, fiind de 61,3 milioane tone”. Traficul de mărfuri din 2018 este al treilea cel mai mare din ultimii 30 de ani, în 1988 fiind de 62,3 milioane tone, iar în 2008 de 61,8 milioane tone. Din traficul total înregistrat în 2018, traficul maritim a fost 48,63 milioane tone, iar cel fluvial a reprezentat 12,66 milioane tone. Pentru traficul maritim, creşterea în perioada analizată reprezintă 6%, iar pentru cel fluvial s-a înregistrat o stagnare. Lunile de vârf, cu trafic de peste 6 milioane tone, au fost august (6,48 milioane tone) şi iulie (6,40 milioane tone). Creşteri semnificative de trafic s-au înregistrat în cazul tuturor grupelor de mărfuri, mai puţin în cazul îngrăşămintelor, produselor alimentare şi nutreţurilor pentru animale, animale vii, lemn şi plută. Cele mai importante grupe de mărfuri la care s-au înregistrat creşteri de trafic sunt: cereale (17,96 milioane tone), petrol brut (7,47 milioane tone), articole diverse (6,56 milioane tone), minereuri de fier (4,52 milioane tone), minereuri şi deşeuri neferoase (3,97 milioane tone), combustibili minerali solizi (3,77 milioane tone), seminţe uleioase, fructe oleaginoase, grăsimi (3,26 milioane tone), produse metalice (2,28 milioane tone). În anul 2018, au ajuns în porturile maritime româneşti, Constanţa, Mangalia şi Midia, 13.626 nave (13.380 nave în 2017), din care 4.139 nave maritime şi 9.487 nave fluviale. Cele mai multe nave care au intrat în porturile maritime româneşti sunt cargouri (1.785), tancuri (670), vrachiere (628), portcontainere (524). Potrivit datelor financiare estimate la această dată, veniturile din 2018 ale Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa vor atinge un maxim istoric.

https://adevarul.ro/locale/constanta/traficul-marfuri-porturile-maritime-crescut-2018-1_5c3c58fadf52022f75997e2f/index.html

 
Traficul totală de mărfuri înregistrat de porturile maritime românești în 2018 a atins un nou record, fiind al treilea cel mai mare înregitrat în ultimii 30 de ani, respectiv 61,3 milioane tone. Valori mai mari au mai fost înregistrate în 1988 – 62,3 milioane tone și în 2008 – 61,8 milioane tone.

Din traficul total înregistrat în 2018, traficul maritim a fost 48,63 milioane tone, în creștere cu 6%, iar cel fluvial de 12,66 milioane tone, ceea ce reprezintă o stagnare comparativ cu anul anterior. Lunile de vârf au fost august (6,48 milioane tone) si iulie (6,40 milioane tone).

Creșteri de trafic au fost înregistrate în cazul cerealelor (17,96 milioane tone), petrolului brut (7,47 milioane tone), articolelor diverse (6,56 milioane tone), minereurilor de fier (4,52 milioane tone), minereurilor șii deșeurilor neferoase (3,97 milioane tone), combustibililor minerali solizi (3,77 milioane tone), semințelor uleioase, fructelor oleaginoase, grăsimilor(3,26 milioane tone), produselor metalice (2,28 milioane tone). Îngrășămintele, produsele alimentare, nutrienții pentru animale, animalele vii, lemnul și pluta au fost grupe de mărfuri ce au înregistrat stagnări comparativ cu anul 2017. Cele mai multe nave care au intrat în porturile maritime românești sunt cargouri (1.785), tancuri (670), vrachiere (628), portcontainere (524).

Conform datelor financiare estimate în prezent, veniturile din 2018 ale Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA Constanța vor atinge un maxim istoric.

https://www.intermodal-logistics.ro/trafic-record-de-marfuri-prin-porturile-romanesti-in-2018

Anul 2018 a fost de bun augur, căci potrivit statisticilor înregistrate de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, traficul total de mărfuri a atins un nou record al ultimilor 30 de ani. Astfel, traficul total de mărfuri a fost de 61,3 milioane de tone, al treilea cel mai mare din ultimii 30 de ani; în 1988 a fost de 62,3 milioane de tone, iar în 2008, de 61,8 milioane de tone.

Potrivit reprezentanților CN APM SA Constanța, din traficul total înregistrat în 2018, traficul maritim a fost 48,63 milioane tone, iar cel fluvial a reprezentat 12,66 milioane tone. Pentru traficul maritim, creșterea în perioada analizată reprezintă 6%, iar pentru cel fluvial s-a înregistrat o stagnare.

Lunile de vârf, cu trafic de peste 6 milioane tone, au fost august (6,48 milioane tone) și iulie (6,40 milioane tone).

Creșteri semnificative de trafic s-au înregistrat în cazul tuturor grupelor de mărfuri, mai puțin în cazul îngrășămintelor, produselor alimentare și nutrețurilor pentru animale, animale vii, lemn și plută.

Cele mai importante grupe de mărfuri la care s-au înregistrat creșteri de trafic sunt: cereale (17,96 milioane tone), petrol brut (7,47 milioane tone), articole diverse (6,56 milioane tone), minereuri de fier (4,52 milioane tone), minereuri și deșeuri neferoase (3,97 milioane tone), combustibili minerali solizi (3,77 milioane tone), semințe uleioase, fructe oleaginoase, grăsimi (3,26 milioane tone), produse metalice (2,28 milioane tone).

În anul 2018, au ajuns în porturile maritime românești, Constanța, Mangalia și Midia, 13.626 nave (13.380 nave în 2017), din care 4.139 nave maritime și 9.487 nave fluviale.

Cele mai multe nave care au intrat în porturile maritime românești sunt cargouri (1.785), tancuri (670), vrachiere (628), portcontainere (524).

„Potrivit datelor financiare estimate la această dată, veniturile din 2018 ale Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA Constanța vor atinge un maxim istoric”, a afirmat Nicolae Dan Tivilichi, director general al CN APM Constanța.

https://www.replicaonline.ro/trafic-de-marfuri-record-in-porturile-maritime-romanesti-in-2018-378604/

Traficul de mărfuri înregistat anul trecut în porturile maritime româneşti a fost de peste 61 de milioane de tone, fiind al treilea cel mai mare din ultimii 30 de ani. Cele mai importante grupe de mărfuri la care s-au înregistrat creşteri de trafic sunt: cereale şi petrol brut, scrie news.ro.

Potrivit reprezentanţilor Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CN APMC) Constanţa, traficul de mărfuri din 2018 este al treilea cel mai mare din ultimii 30 de ani, în 1988 fiind de 62,3 milioane tone, iar în 2008 de 61,8 milioane tone. Traficul de mărfuri înregistrat anul trecut a fost de 61,3 milioane de tone.

Creşteri semnificative de trafic s-au înregistrat în cazul tuturor grupelor de mărfuri, mai puţin în cazul îngrăşămintelor, produselor alimentare şi nutreţurilor pentru animale, animale vii, lemn şi plută.

Cele mai importante grupe de mărfuri la care s-au înregistrat creşteri de trafic sunt: cereale (17,96 milioane tone), petrol brut (7,47 milioane tone), articole diverse (6,56 milioane tone), minereuri de fier (4,52 milioane tone), minereuri şi deşeuri neferoase (3,97 milioane tone), combustibili minerali solizi (3,77 milioane tone), seminţe uleioase, fructe oleaginoase, grăsimi (3,26 milioane tone), produse metalice (2,28 milioane tone).

“Din traficul total înregistrat în 2018, traficul maritim a fost 48,63 milioane tone, iar cel fluvial a reprezentat 12,66 milioane tone. Pentru traficul maritim, creşterea în perioada analizată reprezintă 6%, iar pentru cel fluvial s-a înregistrat o stagnare. Lunile de vârf, cu trafic de peste 6 milioane tone, au fost august (6,48 milioane tone) şi iulie (6,40 milioane tone)”, au precizat reprezentanţii CN APMC.

Anul trecut au ajuns în porturile maritime româneşti, Constanţa, Mangalia şi Midia, 13.626 nave (13.380 nave în 2017), din care 4.139 nave maritime şi 9.487 nave fluviale.

Cele mai multe nave care au intrat în porturile maritime româneşti au fost cargouri (1.785), tancuri (670), vrachiere (628), portcontainere (524).

http://www.transilvaniabusiness.ro/traficul-de-marfuri-in-porturile-maritime-romanesti-in-2018-cifrat-la-peste-61-de-miioane-de-tone-al-treilea-cel-mai-mare-volum-din-ultimii-30-de-ani/

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța a solicitat de la Agenția pentru Protecția Mediului Constanța acord de mediu pentru proiectul „Reparații Dig de Sud din Portul Midia, organizare șantier“.

Informațiile privind proiectul pot fi consultate la sediul APM Constanța, zilnic, între orele 9.00-13.00, precum și la sediul CN APM Constanța, între orele 9.00-13.00, până pe data de 18 ianuarie. De asemenea, cei interesați de proiect pot depune eventualele sugestii și reclamații.

Reamintim că, anul trecut, CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a anunţat numele agentului economic care şi-a adjudecat contractul „Lucrări de reparaţii diguri Constanţa şi Midia“. Acesta este Consal Trade SRL, iar valoarea contractului atribuit este de 60.800.107,95 de lei. Lucrările de reparaţii ce urmează a se realiza sunt următoarele: lucrări de reparaţii Digul de Larg – Port Constanţa – zona Km 0+000 ÷ 1+140; lucrări de reparaţii Digul de Sud – Port Midia.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/a-fost-solicitat-acordul-de-mediu-pentru-repararea-digului-de-sud-din-portul-midia-681543.html

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a anunţat rezultatele procedurii publice pentru atribuirea contractului „Servicii de întreţinere linii CF şi aparate de cale din staţia CF Constanţa Zona C (lot 1) şi Servicii de mentenanţă echipamente instalaţii de centralizare hribid (Siemens şi CED) în staţia CF Constanţa Port Zona C (lot 2)“.

În cadrul acestui contract vor fi executate lucrări complete de întreţinere, respectiv: verificări trimestriale, revizii anuale linii electrice, revizii anuale schimbătoare de cale, înlocuit traverse defecte lemn normale şi speciale, înlocuire eclise rupte, deszăpezire, curăţat vegetaţie, ripaj, tragere la tipa. De asemenea, lotul 2 – Servicii de mentenanţă echipamente instalaţii de centralizare hribid (Siemens si CED) în staţia CF Constanţa Port Zona C presupune execuţia şi instalarea următoarelor: electromecanisme de macaz semnale luminoase, circuite de cale, instalaţii de alimentare cu energie electrică, reţea de cabluri, dulapuri exterioare, picheţi şi distribuitori de cabluri rame cu relee şi aparataj instalaţii de semnalizare automată la trecere la nivel instalaţie Siemens, instalaţii de electroalimentare, instalaţie TIR, intervenţie accidentală lunară.

Contractul nr. 51303 / 28-12-2018, Servicii de mentenanţă echipamente instalaţii de centralizare hribid (Siemens şi CED) în staţia CF Constanţa Port Zona C (lot 2), în valoare de 422.411,87 de lei, a fost adjudecat de San Electroterm Grup SRL. De asemenea, contractul nr. 51302 / 28-12-2018, Servicii de întreţinere linii CF şi aparate de cale din staţia CF Constanţa Zona C (lot 1), în valoare de 214.077,5 lei, a revenit societăţii Euro Construct SA. Despre San Electroterm Grup SRL Cu sediul în municipiul Constanţa, San Electroterm Grup SRL a luat fiinţă în anul 2003. Capitalul social subscris, de 400.000 de lei, integral vărsat, este compus din 40.000 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Firma este controlată de Buzău Ioan şi Neagu Sergiu Dumitru, fiecare cu 50% din capitalul social. Cei doi asociaţi sunt şi administratorii societăţii, care desfăşoară lucrări de instalaţii pentru construcţii.

În anul fiscal 2015, firma cu 105 salariaţi a avut o cifră de afaceri de 8.058.094 de lei şi un profit de 1.013.914 lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, firma cu 104 salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 13.141.752 de lei şi un profit de 2.111.068 de lei. Situaţia financiară pe anul 2017 este următoarea: 151 de salariaţi, cifră de afaceri de 15.071.743 de lei şi profit de 1.647.177 de lei. Euro Construct SA, în datele registrului Comerţului Firma a luat fiinţă în anul 2002 şi are sediul social în municipiul Constanţa. Capitalul social subscris, de 200.000 de lei, integral vărsat, este compus din 10.000 de acţiuni nominative. Valoarea unei acţiuni este de 20 de lei. Euro Construct SA este controlată de Constantin Străinu, cu 5,69% din capitalul social, Gheorghe Şerbănescu, cu 1,01% din capitalul social, Niculina Bolchiş, cu 1,01% din capitalul social, Ovidiu Mugurel Cherţ, cu 5,04% din capitalul social, şi Vlad Tudor, cu 87,25% din capitalul social. Persoane împuternicite ale firmei, care se ocupă de lucrări de construcţie a căilor ferate de suprafaţă şi subterane, sunt Nicoleta Papuc şi Vlad Tudor.

În anul fiscal 2015, firma a avut 131 de salariaţi, o cifră de afaceri de 11.771.055 de lei şi un profit de 597.758 de lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, firma a avut 121 de salariaţi, cifră de afaceri de 9.875.842 de lei şi profit de 724.105 lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 253 de salariaţi, cifră de afaceri de 16.660.110 lei şi profit de 1.806.526 de lei. Responsabili de atribuirea contractului Persoane din cadrul autorităţii contractante responsabile de organizarea, derularea şi finalizarea procedurii de achiziţie sunt: director general – Dan Nicolae Tivilichi, director general adjunct – Marian Tănase, Patrichi Teodor – director Direcţia Exploatare, Tomescu Ion – director Direcţia Tehnică, director economic – Daniela Şerban, director coordonator – Ciprian Hanganu, Crăciun Madalin Alexandru – director Direcţia Comercială, Otilia Ifimov – şef Departament Achiziţii Publice, şef Serviciul Juridic şi Contencios – Tănase Iulian Pepi, Kiss Laszlo Eduard – şef Sucursala Energetică Port Constanţa, Petrescu Vicentius – şef Sucursala de Servicii Port Constanţa, Banias Emil Sorin – şef Sucursala Nave Tehnice Port Constanţa, Moldoveanu Antoniela – inginer, Bola Laura Valentina – inginer, Adina Gamalan – Control Financiar Preventiv, Laura Coadă – Departament achiziţii publice, precum şi membrii Consiliului de Administraţie: Murgeanu Gabriela, Petraşcu Elena, Matichescu Mirela Florenţa, Burlacu Mircea, Bătrînca Ghiorghe, Naftali Daniel Adrian. În secţiunea „Documente“ puteţi consulta anunţul de atribuire a contractului. Despre toate procedurile publice cu impact asupra judeţului Constanţa, cine şi ce cumpără, cine şi cât câştigă puteţi citi accesând categoria „Combaterea criminalităţii în achiziţiile publice“.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/san-electroterm-grup-si-euro-construct-contracte-adjudecate-de-la-cn-apm-constanta-ce-servicii-vor-presta-document-681395.html

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a semnat cu societatea Almatar Trans SRL din Prahova. Firma va livra combustibil tip M, în valoare de 144.960 de lei. Combustibilul lichid pentru uz neindustrial tip M (sau echivalent) este necesar pentru cele două centrale termice aflate în Portul Constanţa Sud – Agigea, cu asigurarea transportului. Societatea Almatar Trans SRL, în datele Registrului Comerţului Firma câştigătoare a fost înfiinţată în anul 2000 şi are sediul în judeţul Buzău, sat Cozieni, comuna Cozieni. Capitalul social subscris este de 500.000 de lei, o parte socială fiind în valoare 10 lei. Asociat unic şi administrator este Cristina Magdalena Tarara. În anul 2015, societatea a avut 37 de angajaţi, un profit de 4.664.001 lei, cifra de afaceri fiind de 61.544.146 de lei. Pentru anul fiscal următor, profitul a fost de 2.276.743 de lei, cu un număr de 50 de angajaţi, dar şi cu o cifră de afaceri de 52.768.440 de lei. Anul 2017 a însemnat un profit de 2.726.387 de lei şi o cifră de afaceri de 67.156.503 lei.

Recent, Societatea Utilităţi Publice – Gospodăria Comunală SRL a achiziţionat prin licitaţie deschisă combustibil în valoare de 665.496,15 lei, de la Almatar Trans SRL. Responsabili de atribuirea licitaţiei Persoane din cadrul autorităţii contractante responsabile de organizarea, derularea şi finalizarea procedurii de achiziţie sunt: director general – Dan Nicolae Tivilichi, director general adjunct – Marian Tănase, Patrichi Teodor – director Direcţia Exploatare, Tomescu Ion – director Direcţia Tehnică, director economic – Daniela Şerban, director coordonator – Ciprian Hanganu, Crăciun Madalin Alexandru – director Direcţia Comercială, Otilia Ifimov – şef Departament Achiziţii Publice, şef Serviciul Juridic şi Contencios – Tănase Iulian Pepi, Kiss Laszlo Eduard – şef Sucursala Energetică Port Constanţa, Petrescu Vicentius – şef Sucursala de Servicii Port Constanţa, Banias Emil Sorin – şef Sucursala Nave Tehnice Port Constanţa, Moldoveanu Antoniela – inginer, Bola Laura Valentina – inginer, Adina Gamalan – Control Financiar Preventiv, Laura Coadă – Departament achiziţii publice, precum şi membrii Consiliului de Administraţie: Murgeanu Gabriela, Petraşcu Elena, Matichescu Mirela Florenţa, Burlacu Mircea, Bătrînca Ghiorghe, Naftali Daniel Adrian. În secţiunea „Documente“ puteţi consulta anunţul de atribuire a contractului.

Despre toate procedurile publice cu impact asupra judeţului Constanţa, cine şi ce cumpără, cine şi cât câştigă puteţi citi accesând categoria „Combaterea criminalităţii în achiziţiile publice“.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/centralele-termice-aflate-in-portul-constanta-sud-agigea-alimentate-de-almatar-trans-din-prahova-document-681403.html

Hotărârea Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor Companiei Naţionale Administraţia Canalelor Navigabile SA Constanţa din data de 8.11.2018 a fost publicată în Monitorul Oficial al României.

Acţionarul Statul Român, prin împuternicit mandatat, şi reprezentantul acţionarului Fondul Proprietatea SA au decis, cu majoritate de voturi, aprobarea prelungirii duratei contractului de mandat încheiat cu Georgeta Bumbac – administrator provizoriu cu două luni, respectiv până la data de 22.01.2019.

De asemenea, a fost aprobată forma actului adiţional la contractul de mandat care urmează a se semna cu administratorul provizoriu în numele societăţii. Reprezentantul Ministerului

Transporturilor în Adunarea Generală a Acţionarilor ACN Constanţa a fost împuternicit să semneze actul adiţional la contractul de mandat cu administratorul provizoriu. La rândul său, directorul general a fost împuternicit să îndeplinească orice act sau formalitate cerute de lege pentru înregistrarea la Oficiul Registrului Comerţului a hotărârilor AGOA.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/mandatul-administratorului-provizoriu-al-cn-acn-constanta-georgeta-bumbac-a-fost-prelungit-681544.html

Ordinul ministrului Transporturilor pentru deservirea trenurilor de marfă doar de către mecanicul de locomotivă, publicat recent în Monitorul Oficial, reprezintă un atentat la siguranţa circulaţiei, acest document fiind dorit de operatorii privaţi de mai mult de 10 ani, a declarat Iulian Măntescu, liderul Federaţiei Mecanicilor de Locomotivă.

„Ordinul (privind aprobarea Normelor specifice pentru deservirea trenurilor de marfă de către un singur agent – mecanicul de locomotivă – n. r.) reprezintă un atentat la siguranţa circulaţiei, o altă mizerie a ministrului Şova (fostul ministru al Transporturilor Lucian Şova – n. r.) pe ultima sută de metri. La ora actuală, trenurile de marfă circulă în regim simplificat, în sensul că sunt doi agenţi: mecanicul, plus încă un alt agent, care poate fi mecanicul ajutor, un şef de tren sau un alt agent care poate îndeplini şi funcţia de şef de tren. După apariţia acestui ordin, fiecare operator decide şi poate să lase un singur om, adică numai mecanicul de locomotivă, iar noi nu suntem pregătiţi. Nu suntem pregătiţi din mai multe puncte de vedere: din punct de vedere al materialului rulant, care este foarte învechit, şi din punct de vedere al dotărilor nu am făcut nimic ca să putem lăsa un singur om pe locomotivă, în sensul că nu am venit cu instalaţii suplimentare care să suplinească al doilea om în cazul în care mecanicul devine inapt în conducerea trenului sau eu ştiu ce se întâmplă cu el să poată fi oprit trenul automat”, a explicat Măntescu.

Potrivit liderului de sindicat, acest ordin a fost dorit de operatorii privaţi de peste zece ani, iar fostul ministru al Transporturilor Lucian Şova „a făcut jocul acelor operatori privaţi”.

„Eu am făcut toate demersurile, am cerut comisie de specialitate, am făcut dezbatere publică. Este primul ministru (Lucian Şova – n. r.) care nu a vrut să înţeleagă, pentru că acest ordin se doreşte de peste 10 ani de către operatorii privaţi. Acel ministru a făcut jocul acelor operatori privaţi. E problema lor. Eu îl consider un atentat la siguranţa circulaţiei, iar viaţa ne va demonstra, pentru că nu e singurul ordin pe care l-a promovat… În urmă cu câteva zile, la gararea unui tren tot privat în Gara de Nord, aţi văzut, a intrat în parapet. Este consecinţa tot a unui ordin emis şi promovat de ministrul Şova în sensul că a lăsat partizile de tren (echipele care deservesc efectiv un tren – n. r.) în responsabilitatea unui singur om, iar manevra se face prin staţia radio-telefon, staţie radio-telefon care este un mijloc ajutător. Nu putem să ne bazăm pe ele, pentru că se pot întrerupe – aşa cum cred că s-a întâmplat şi la împingere în Gara de Nord şi nu se mai aude şi, atunci, se întâmplă ce se întâmplă, dăm cu trenurile pe jos. Noi o să îl atacăm probabil…o să urmărim accidentele feroviare şi în momentul în care vom constata că se întâmplă nereguli şi va fi un singur om pe tren, cu siguranţă a doua zi eu voi face plângere penală în numele instituţiei pe care o conduc împotriva fostului ministru Şova”, a afirmat Iulian Măntescu.

În opinia acestuia, „este o inconştienţă din partea anumitor operatori privaţi care consideră că îi ajută” acest ordin.

„Nu poate să îi ajute decât din punct de vedere economic, adică poate să le maximizeze un pic profitul, dar, din punct de vedere al siguranţei circulaţiei, nu. Să nu uite lumea ce s-a întâmplat anul trecut la Cârcea, unde un mecanic al unui operator privat nu a respectat reglementările în vigoare, a izolat instalaţiile de siguranţă, a băut în conducerea trenului şi a adormit, fiind singur în cabină, şi a intrat pe o linie închisă, dezafectată şi numai Dumnezeu ne-a ferit să nu avem o catastrofă feroviară, pentru că din sens opus venea un tren de călători”, a adăugat el.
Ordinul privind aprobarea Normelor specifice pentru deservirea trenurilor de marfă de către un singur agent – mecanicul de locomotivă şi modificarea şi completarea unor regulamente şi instrucţiuni din domeniul feroviar a fost publicat în Monitorul Oficial pe 9 ianuarie.

Potrivit instrumentului de motivare care a însoţit proiectul acestui ordin, pus în dezbatere publică în luna septembrie 2018, pentru realizarea interoperabilităţii sistemului de transport feroviar din România cu cel transeuropean se impune armonizarea cadrului de reglementare din domeniul transportului feroviar cu cel european, ca prioritate în transpunerea directivelor şi aplicarea regulamentelor europene.

„Astfel, prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 1611/2009 pentru aprobarea Normelor privind certificarea mecanicilor de locomotivă care conduc locomotive şi trenuri în sistemul feroviar din România, hotărâre care a transpus în totalitate prevederile Directivei 2007/59/CE, a fost creat cadrul de reglementare care permite ca trenurile să fie conduse de mecanicul de locomotivă, fără a mai fi necesar de a fi deservite, în mod obligatoriu şi de mecanicul ajutor de locomotivă”, se spune în document.

În prezent, în România sunt conduse în sistem simplificat, fără mecanic ajutor, trenurile de călători, trenurile locale de marfă şi trenurile de serviciu, în baza prevederilor reglementărilor specifice în vigoare. De asemenea, trenurile directe de marfă sunt conduse şi deservite în sistem simplificat din anul 2012, în baza Ordinului ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 1684/2012 pentru conducerea şi deservirea trenurilor directe de marfă în sistem simplificat, respectiv fără a se utiliza în deservirea trenului mecanic ajutor de locomotivă, trenul fiind deservit de cel puţin un al doilea agent autorizat în funcţia de şef de tren.

„Menţionăm faptul că această normă naţională de siguranţă nu se aplică operatorilor de transport feroviar care stabilesc să utilizeze în conducerea şi deservirea trenurilor de marfă echipe complete, formate din mecanic şi mecanic ajutor de locomotivă. Prezentul proiect de act normativ stabileşte normele de deservire a trenurilor de marfă de către un singur agent – mecanicul. (…) De asemenea, ordinul stabileşte drept condiţie obligatorie înainte de aplicarea tipului de deservire a trenurilor de marfă numai cu un singur agent – mecanicul de locomotivă – faptul că operatorii de transport feroviar care vor opera aceste trenuri, precum şi administratorul/gestionarii pe a căror infrastructură feroviară vor circula aceste trenuri vor evalua şi aprecia riscurile schimbării efectuate pentru acest tip de deservire, conform prevederilor Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 402/2013 al Comisiei din 30 aprilie 2013 privind metoda de siguranţă comună pentru evaluarea şi aprecierea riscurilor şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 302/2009, cu modificările şi completările ulterioare”, se precizează în instrumentul de motivare.

https://www.replicaonline.ro/mantescu-operatorii-privati-doresc-de-peste-10-ani-deservirea-trenurilor-de-marfa-doar-de-un-mecanic-este-un-atentat-la-siguranta-circulatiei-378496/

Transportatorii rutieri din România se tem că măsurile din Pachetul de Mobilitate îi vor scoate de pe piaţa din Europa de Vest şi că măsurile reprezintă o strategie de preluare a celor mai bune companii din ţările de Est, a afirmat, vineri, secretarul general al UNTRR, Radu Dinescu, prezent la o acţiune de protest în faţa Reprezentanţei Comisiei Europene de la Bucureşti.

„E un dezastru (în cazul în care se votează aşa cum s-a stabilit în Comisii n.r.), pot să vă spun. Practic, vom fi scoşi de pe piaţa de transport din Europa de Vest. Acolo lucrează peste 60.000 de camioane din România. Practic, este contribuţia adusă de transporturile rutiere la exporturile de servicii din România. Avem o contribuţie de peste 5 miliarde de euro anual. Nu zicem noi,ci BNR-ul, prin datele publicate pentru anul 2017. Practic, se depăşeşte exportul de servicii din telecom şi alte servicii”, a spus Radu Dinescu.

El a declarat că prin aceste măsuri vor creşte costurile de operare ale transportatorilor români şi, în plus, aceştia vor fi obligaţi să plătească nu numai salariul minim orar din ţările în care vor lucra aceste firme cu şoferii angajaţi, dar va trebui să le plătească şi în statele respective.

„Astăzi plătim valoarea minimă a salariului orar din Franţa când un şofer român merge în Franţa, dar plătim în România. În momentul în care vom plăti acolo şi pentru a opera eficient va trebui să îţi înregistrezi firma în Franţa sau în Germania pentru că, altfel, eşti obligat să vii cu camionul periodic acasă ca să fii eficient, ceea ce practic îţi anulează orice eficienţă”, a explicat Radu Dinescu.

Reprezentantul UNTRR susţine că la mijloc se află o strategie prin care firmele din Europa de Est vor fi nevoite să se mute în ţări din Vest.

„Prin această măsură, cred că Europa de Vest gândeşte o strategie extraordinară pentru ea prin preluarea celor mai bune companii din ţările de Est. Companii din România cu capital românesc şi subsidiarele multinaţionalelor vor pleca acolo, pentru că de acolo obţin tarife mai bune. Se duc şi îşi angajează şoferii acolo, pot să opereze uşor în Europa de Vest oriunde. Se duc şi şoferii şi nevestele lor şi familiile care vor furniza servicii în aceste ţări cu populaţie îmbătrânită. Practic, ne iau şi cele mai bune business-uri şi cei mai buni şi cei mai activi oameni. Fac un import selectiv de forţă de muncă cu costuri zero faţă de imigranţii pe care i-au acceptat acum câţiva ani de zile”, a susţinut Radu Dinescu.

În ceea ce priveşte acţiunea de protest, acesta a declarat că este una simbolică, în condiţiile în care Reprezentanţa din România a CE are un comportament similar cu cel al Comisiei de la Bruxelles.
„Vrem să depunem o hârtie. Am mai încercat, am mai avut proteste aici. Depunem un protest şi o scrisoare către preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker”, a declarat Radu Dinescu.
Reprezentantul UNTRR a afirmat că pe 10 ianuarie cele trei dosare au fost prezentate la Bruxelles, în Comisia de Transport, în vederea adoptării îmbunătăţirilor care se numesc compromisuri. Pentru dosarul care se referă la accesul la piaţa de transport marfă şi la profesia de transportator au fost acceptate îmbunătăţiri, dar pentru celelalte două dosare nu au fost acceptate.

Potrivit lui Dinescu, în prezent există o dezbatere cu privire la procedura ce va fi urmată pentru cele trei dosare. Acestea ar trebui să fie prezentate în plenul Parlamentului European în săptămâna 21-25 ianuarie.

„Sunt voci care spun că nu ar trebui să meargă, pentru că nu au fost aprobate compromisurile propuse şi, fiind un pachet, nu ar trebui să meargă niciunul. Alţii spun că va merge numai cel pentru care au fost aprobate compromisurile. În final, este foarte probabil să meargă toate trei la vot, pentru că pachetul conţine opt acte normative, nu doar trei, şi, încă o dată, ele au fost aprobate în luna iulie cu majoritate de voturi”, a menţionat Dinescu.

Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) a organizat vineri, în intervalul orar 8:30 – 10:30, un protest în faţa Reprezentanţei Comisiei Europene de la Bucureşti pentru stoparea adoptării Pachetului Mobilitate 1.

Potrivit unui comunicat al UNTRR remis AGERPRES, acest protest, care a coincis cu vizita la Bucureşti a preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, şi a Colegiului Comisarilor, care vor participa la Ceremonia oficială de lansare a Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, a avut ca scop conştientizarea factorilor politici decidenţi de la Bucureşti şi Bruxelles cu privire la pericolul pe care îl reprezintă adoptarea acestui nou pachet de reglementări care va închide piaţa transporturilor vest europeană pentru transportatorii rutieri din est, prin măsuri vădit protecţioniste, inadmisibile într-o piaţă liberă cum se autocaracterizează Uniunea Europeană, susţine UNTRR.

De asemenea, joi, în faţa Parlamentului European – Piaţa Luxemburg, a avut loc un alt protest faţă de Pachetul Mobilitate 1, la care a participat şi Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT), alături de celelalte organizaţii patronale din România şi nu numai.

Pachetul Mobilitate 1 a fost publicat de Comisia Europeană pe 31.05.2017 şi cuprinde propuneri importante de modificare a legislaţiei europene în domeniul transporturilor rutiere, precum: propunerea de Lege specială pentru aplicarea Directivei detaşării nr. 71/1996 la transporturile rutiere; propunerea de revizuire a Regulamentului 561/2006 privind timpii de conducere şi de odihnă ai şoferilor profesionişti; propunerea de modificare a Regulamentului nr.1071/2009 privind accesul la profesie şi a Regulamentului 1072/2009 privind accesul la piaţa de transport rutier de marfă.

După aprobarea poziţiei Parlamentului European, Pachetul Mobilitate 1 va intra în procedura de trialog pentru armonizarea poziţiilor celor 3 instituţii europene – Parlamentul European, Comisia

Europeană şi Consiliul de Transport UE în vederea aprobării textului final.

https://www.replicaonline.ro/transportatorii-se-tem-ca-masurile-din-pachetul-de-mobilitate-ii-vor-scoate-de-pe-piata-din-europa-de-vest-378369/