Traficul de mărfuri din porturile maritime românești este în continuă creștere, semn că economia și-a revenit din recesiunea provocată de pandemia Covid-19. Vineri, 2 iulie 2021, se aflau sub operațiuni de încărcare – descărcare 42 de nave, din care: 48 de nave la Constanța și 5 nave în zona Midia. Marea lor majoritate erau nave de capacitate mică și medie. Alte trei nave așteptau să intre la descărcare. Pentru următoarele trei săptămâni și-au anunțat sosirea în porturile maritime românești 92 de nave, din care 49 de portcontainere.

Aproape de recordul absolut

Stimați cititori, porturile maritime românești au încheiat primele cinci luni din 2021 cu un trafic general de mărfuri în creștere cu 8,01% față de cel consemnat în aceeași perioadă din 2020. Împreună, porturile Constanța (plus zona Midia) și Mangalia au derulat 27.173.992 tone.
Dacă ritmul fluxurilor de mărfuri se va menține până la sfârșitul anului cel puțin la același nivel, porturile maritime românești vor încheia anul 2021 cu un trafic de peste 65,217 milioane de tone, mai mare cu cel puțin 8,0% față de anul 2020 și cu doar 2,08% sub recordul absolut din 2019.
La finalul primelor cinci luni ale anului 2021, traficul maritim s-a ridicat la 20.239.405 tone (în creștere cu 6,02% față de aceeași perioadă din 2020), iar cel fluvial, la 6.934.521 tone (mai mare cu 14,30%).

Cerealele fac legea la Constanța

Constanța – cel mai mare port românesc – a manipulat 24.089.321 tone de mărfuri, cu 5,12% mai mult față de ianuarie – mai 2020. Au influențat pozitiv creșterea cantitățile de: minereuri și deșeuri metalice (+44,79%), cărbune (+42,47%), produse alimentare (+35,16%), produse chimice (+21,86%), minerale brute și neprelucrate (+29,37%), petrol brut (19,07%), echipamente și mașini (+11,01%). În schimb, cerealele au avut o ușoară influență negativă, cantitățile derulate fiind mai mici cu 0,93% față de primele cinci luni din 2020.
În structura fluxurilor de mărfuri nu s-au produs schimbări semnificative. Cerealele și semințele uleioase continuă să dețină cea mai mare pondere: 41,89% din totalul fluxurilor de mărfuri derulate. Ponderi importante au înregistrat: minereurile și deșeurile metalice (13,88%), mărfurile containerizate (12,30%), hidrocarburile (9,82%), îngrășămintele și produsele chimice (8,37%), combustibilii solizi (6,79%) și produsele metalice (3,81%).
În perioada de referință, traficul de containere din portul Constanța a totalizat 2.583.417 tone, respectiv 260.327 TEU (containere standard), fiind mai mic cu 0,90%, în tone, și cu 1,62%, în TEU.

Portul Midia, salt impresionant

În lunile ianuarie – mai 2021, zona petrolieră Midia a derulat un trafic total de 2.964.244 tone de mărfuri, cu 40,73% mai mare decât în aceeași perioadă din 2020. Hidrocarburile, care dețin o pondere de 90,86% în totalul mărfurilor manipulate la Midia, au înregistrat o creștere de 48,79%. Diferența de 9,14% de trafic este reprezentată de o varietate mare de mărfuri: animale vii, ciment și materiale de construcții, îngrășăminte, produse chimice, echipamente și mașini.

Portul Mangalia, un pas înapoi

Micuțul port Mangalia a manipulat doar 120.427 tone de mărfuri, cu 10,76% mai puțin decât în ianuarie – mai 2020. În structură, cimentul reprezintă 64,37% din traficul total, produsele petroliere – 28,26%, iar produsele metalice – 3,80%.

x x x

Pe malul opus al Mării Negre, porturile rusești au raportat un trafic de 102,62 milioane de tone de mărfuri, în scădere cu 3,1% față de perioada ianuarie – mai 2020.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-traficul-de-marfuri-din-porturile-maritime-romanesti-creste-spectaculos-dupa-anul-pandemiei-432078

• Inspectorii de la Port State Control au verificat 253 de nave

În primele șase luni ale anului 2021, inspectorii de la Port State Control din porturile Mării Negre au reținut un număr de 86 de nave pentru deficiențe. În aceeași perioadă fuseseră reținute 124 de nave în 2020 și 96 de nave în 2019. Scăderea numărului detențiilor de la un an la altul demonstrează că exigența sporită a autorităților portuare din această zonă dă roade. Piața Mării Negre începe să se curețe de coșciugele plutitoare, de navele sub standard. Așa se explică și reducerea dramatică a numărului de accidente navale din această regiune.
Marea Neagră își câștigase, în trecut, un trist renume, fiind considerată printre cele mai periculoase din lume. Pentru numărul mare de accidente se dădea vina pe furtunile iscate din senin, care luau prin surprindere hârburile trimise pe mare, la pieire sigură.
În primele șase luni ale anului 2021, în topul reținerilor conduc porturile din Rusia, cu 63 de nave, fiind urmate de: România cu 9 nave, Ucraina cu 6 nave, Bulgaria cu 5 nave, Turcia cu 3 nave și Georgia cu zero nave.

Evită porturile românești
În porturile maritime românești, inspectorii de la Port State Control au verificat în primele șase luni un număr de 253 de nave, din care: 167 de nave în portul Constanța, 36 de nave în portul Midia, 31 de nave în portul Galați, 10 nave în portul Tulcea, 6 nave în portul Brăila și 3 nave în portul Mangalia. Faptul că, din cele 253 de nave inspectate, doar 9 nave au fost reținute, respectiv 3,56%, este cea mai bună dovadă că navele sub standardele tehnice internaționale evită porturile românești.
Cele mai multe dintre navele reținute în porturile de la Marea Neagră au depășit vârsta de 20 de ani și sunt înregistrate sub pavilioane extrem de permisive în ceea ce privește respectarea convențiilor internaționale, pavilioane aflate pe „lista neagră” a Paris Memorandum, respectiv: Tunisia, Belize, Togo, Insulele Cook, Moldova; Tanzania, Sierra Leone, Ucraina și Insulele Comore.

Scăderea numărului de rețineri în porturile românești, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie, de la 37 de nave în 2015 la 35 nave în 2016, la 33 nave în 2017, la 13 nave în 2018, la 14 nave în 2019, la 3 nave în 2020 și la 9 nave în 2021 demonstrează că măsurile luate de-a lungul anilor împotriva navelor sub standardele tehnice internaționale au dat roade. Acestea ocolesc porturile României.

Navele de pe lista rușinii

Printre cele nouă nave reținute în primele șase luni din 2021, de către inspectorii de Port State Control români se numără:
– nava livestock carrier (pentru transportul animalelor vii) „Nabolsi I” (1.259 tone registru brut, construită în 1971, pavilion Panama), în zona Midia;
– cargoul „Anna M” (998 tone registru brut, construit în 1982, pavilion Moldova), în portul Constanța;
– cargoul „Flamuri” (6.508 tone registru brut, construit în 2005, pavilion Panama), în portul Constanța;
– bulk carrier-ul „Akdeniz M” (19.762 tone registru brut, construit în 2002, pavilion Panama), în portul Constanța;
– cargoul „MSC Sheila” (12.392 tone registru brut, construit în 1998, pavilion Panama), în portul Constanța;
– cargoul „Orel 3” (2.571 tone registru brut, construit în 1990, pavilion Ucraina), în portul Constanța;
– remorcherul „Cristos LXI” (638 tone registru brut, construit în 1974, pavilion Panama), în portul Tulcea;
– tancul chimic „Black Fuel” (1.581 tone registru brut, construit în 1982, pavilion Tanzania), în portul Constanța;
– nava livestock carrier (pentru transportul animalelor vii) „Mariona Star” (1.895 tone registru brut, construită în 1972, pavilion Tanzania), în portul Galați.

Noul regim de inspecții

Începând cu data de 23 martie 2017, în porturile maritime românești a fost introdus un nou regim de inspecții de Port State Control (PSC). Acesta este reglementat prin memorandumul de înțelegere adoptat împreună cu autoritățile maritime din Bulgaria, Georgia, Federația Rusă, Turcia și Ucraina.
Noul regim de inspecții are în vedere siguranța navigației, protecția mediului marin, condițiile de muncă și viață la bordul navelor, dar și necesitatea evitării competiției neloiale între porturile din zona Mării Negre. În funcție de profilul de risc al navei, se stabilește schema inspecțiilor periodice și adiționale, precum și frecvența acestora.
Aplicarea cu consecvență a noului regim de inspecții de către toate statele din regiune, va conduce la curățarea pieței Mării Negre de navele sub standard, la scăderea numărului accidentelor de navigație și la îmbunătățirea condițiilor de muncă și viață ale echipajelor.

• Inspectorii de la Port State Control au verificat 253 de nave

În primele șase luni ale anului 2021, inspectorii de la Port State Control din porturile Mării Negre au reținut un număr de 86 de nave pentru deficiențe. În aceeași perioadă fuseseră reținute 124 de nave în 2020 și 96 de nave în 2019. Scăderea numărului detențiilor de la un an la altul demonstrează că exigența sporită a autorităților portuare din această zonă dă roade. Piața Mării Negre începe să se curețe de coșciugele plutitoare, de navele sub standard. Așa se explică și reducerea dramatică a numărului de accidente navale din această regiune.
Marea Neagră își câștigase, în trecut, un trist renume, fiind considerată printre cele mai periculoase din lume. Pentru numărul mare de accidente se dădea vina pe furtunile iscate din senin, care luau prin surprindere hârburile trimise pe mare, la pieire sigură.
În primele șase luni ale anului 2021, în topul reținerilor conduc porturile din Rusia, cu 63 de nave, fiind urmate de: România cu 9 nave, Ucraina cu 6 nave, Bulgaria cu 5 nave, Turcia cu 3 nave și Georgia cu zero nave.

Evită porturile românești

În porturile maritime românești, inspectorii de la Port State Control au verificat în primele șase luni un număr de 253 de nave, din care: 167 de nave în portul Constanța, 36 de nave în portul Midia, 31 de nave în portul Galați, 10 nave în portul Tulcea, 6 nave în portul Brăila și 3 nave în portul Mangalia. Faptul că, din cele 253 de nave inspectate, doar 9 nave au fost reținute, respectiv 3,56%, este cea mai bună dovadă că navele sub standardele tehnice internaționale evită porturile românești.
Cele mai multe dintre navele reținute în porturile de la Marea Neagră au depășit vârsta de 20 de ani și sunt înregistrate sub pavilioane extrem de permisive în ceea ce privește respectarea convențiilor internaționale, pavilioane aflate pe „lista neagră” a Paris Memorandum, respectiv: Tunisia, Belize, Togo, Insulele Cook, Moldova; Tanzania, Sierra Leone, Ucraina și Insulele Comore.
Scăderea numărului de rețineri în porturile românești, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie, de la 37 de nave în 2015 la 35 nave în 2016, la 33 nave în 2017, la 13 nave în 2018, la 14 nave în 2019, la 3 nave în 2020 și la 9 nave în 2021 demonstrează că măsurile luate de-a lungul anilor împotriva navelor sub standardele tehnice internaționale au dat roade. Acestea ocolesc porturile României.

Navele de pe lista rușinii

Printre cele nouă nave reținute în primele șase luni din 2021, de către inspectorii de Port State Control români se numără:
– nava livestock carrier (pentru transportul animalelor vii) „Nabolsi I” (1.259 tone registru brut, construită în 1971, pavilion Panama), în zona Midia;
– cargoul „Anna M” (998 tone registru brut, construit în 1982, pavilion Moldova), în portul Constanța;
– cargoul „Flamuri” (6.508 tone registru brut, construit în 2005, pavilion Panama), în portul Constanța;
– bulk carrier-ul „Akdeniz M” (19.762 tone registru brut, construit în 2002, pavilion Panama), în portul Constanța;
– cargoul „MSC Sheila” (12.392 tone registru brut, construit în 1998, pavilion Panama), în portul Constanța;
– cargoul „Orel 3” (2.571 tone registru brut, construit în 1990, pavilion Ucraina), în portul Constanța;
– remorcherul „Cristos LXI” (638 tone registru brut, construit în 1974, pavilion Panama), în portul Tulcea;
– tancul chimic „Black Fuel” (1.581 tone registru brut, construit în 1982, pavilion Tanzania), în portul Constanța;
– nava livestock carrier (pentru transportul animalelor vii) „Mariona Star” (1.895 tone registru brut, construită în 1972, pavilion Tanzania), în portul Galați.

Noul regim de inspecții

Începând cu data de 23 martie 2017, în porturile maritime românești a fost introdus un nou regim de inspecții de Port State Control (PSC). Acesta este reglementat prin memorandumul de înțelegere adoptat împreună cu autoritățile maritime din Bulgaria, Georgia, Federația Rusă, Turcia și Ucraina.
Noul regim de inspecții are în vedere siguranța navigației, protecția mediului marin, condițiile de muncă și viață la bordul navelor, dar și necesitatea evitării competiției neloiale între porturile din zona Mării Negre. În funcție de profilul de risc al navei, se stabilește schema inspecțiilor periodice și adiționale, precum și frecvența acestora.
Aplicarea cu consecvență a noului regim de inspecții de către toate statele din regiune, va conduce la curățarea pieței Mării Negre de navele sub standard, la scăderea numărului accidentelor de navigație și la îmbunătățirea condițiilor de muncă și viață ale echipajelor.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-noua-nave-sub-standard-au-fost-retinute-in-porturile-maritime-romanesti-432152

Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a anunţat desfiinţarea Agenţiei Române de Salvare a Vieţii de Om pe Mare (ARSVOM). Drulă a precizat că premierul Florin Cîţu şi-a dat acordul în acest sens şi că atribuțiile ARSVOM vor fi preluate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Însă, reprezentanți ai sindicatului ARSVOM susțin că acest lucru nu poate fi realizat.
„La acea Agenţie de Salvare a Vieţii de Om pe Mare noi aveam un control pornit la cererea mea, dacă vă aduceţi aminte în martie s-a scufundat un vas ucrainean, iar vasul ARSVOM nu a putut ieşi din port că era vreme rea şi barca pe care ei au dat milioane de euro nu poate funcţiona pe vreme rea. Am trimis un corp de control acolo, control încheiat, care a ridicat o serie largă de probleme pe zona de achiziţii. Am un anunţ de făcut, această Agenţie va fi desfiinţată. Am discutat şi cu premierul României şi şi-a dat acordul”, a spus Drulă.
Ministrul Transporturilor a spus că atribuţiile ARSVOM vor fi preluate de IGSU şi că, de fapt, ARSVOM „nici nu îşi avea neapărat rostul”.
„Prin felul în care au reacţionat arată că sunt suspiciuni mari de integritate, de competenţă grave. Vom desfiinţa această Agenţie”, a mai declarat Cătălin Drulă, conform Mediafax.
Directorul ARSVOM a fost reţinut de DNA
Drulă a mai spus că și celelalte instituţii din domeniul naval, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos, Porturile Galaţi, Autoritatea Navală Română sunt verificate de corpul de control, pentru că și acolo are suspiciuni.
„Am luat deja măsuri de schimbare a conducerilor, am adus profesionişti, la fel ca şi la Portul Constanţa în Consiliile de Administraţie. De altfel, e un proces amplu de numire a profesioniştilor de organizare de proceduri pentru mandate stabile pe patru ani ca să nu mai stea la mâna politicului. Face parte din efortul de profesionalizare pe care îl facem”, a mai declarat Cătălin Drulă.
La începutul lunii, directorul Agenţiei Române de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare (ARSVOM) din cadrul Ministerului Transporturilor, Daniel Manole, a fost reţinut de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie într-un dosar în care este acuzat de luare de mită
Conform unor interceptări DNA, senatorul PNL George Stângă și președintele CJPrahova, Iulian Dumitrescu, au fost înregistrați de procurorii DNA chiar în biroul ministrului transporturilor în timp ce îi cereau lui Cătălin Drulă, să îi păstreze în funcție pe șefii Asociației Române de Salvare a Vieților Omenești pe Mare și Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați, scrie digi24.ro

Ce spune Sindicatul ARSVOM:
”Desmințim toate afirmațiile ministrului Drulă, deoarece corpul de control pe care l-a trimis MT a primit un raport complet cu privire la intervenția în discuție și ar trebui să știe foarte bine faptul că nava S-AR ARTEMIS aparțînând ARSVOM CONSTANȚA a fost întoarsă de către Centrul Maritim de coordonare aparțînând ANR-MT de la distanță de 40 de mile marine(74 km),iar nava care a intervenit se află la 18 mile de cargoul în dificultate și tot a avut nevoie de 2 ore pentru a se apropia în vederea salvării echipajului.
Mai mult decât atât ARSVOM este cuprins în Tratatul de preaderare la Comunitatea Europeană iar IGSU nu are nici un fel de acord recunoscut de IMO sau OPITO.
Concluzionam faptul că ministrul Drula are cea mai incompetența poziție pe această tema datorită redacției sale ruptă de realitate”.
https://www.replicaonline.ro/catalin-drula-agentia-de-salvare-a-vietii-omenesti-pe-mare-va-fi-desfiintata-ce-spune-sindicatul-480481/

Ratele pentru transportul maritim containerizat de marfă continuă să crească, atingând niveluri record ca urmare a blocajelor și întruperilor lanțurilor de aprovizionare la nivel global.
Săptămâna 28 iunie-2 iulie este a doua săptămână consecutivă când se înregistrează prețuri record, în ultimele 8 săptămâni tarifele pentru transportul maritim containerizat crescând cu 108%.
Indicele Drewry World Container Index (WCI) a crescut cu 4,2% în ultima săptămână, respectiv cu 337$ până la o medie de 8.399,09$ pentru un container de 40’. Astfel, prețul de transport al containerelor maritime este cu 346% mai mare comparativ cu aceeași săptămână din 2020. Media pentru WCI din acest an se ridică la 5.643 USD per feu, cu aproximativ 3.628 USD mai mare decât media pe cinci ani, de 2.015 USD per feu.
Recentele probleme survenite în portul Yantian din sudul Chinei din cauza unui focar Covid au contribuit la creșterea tarifelor de transport pentru containerele maritime, aflate deja la cote record. În timp ce operațiunile la Yantian International Container Terminal (YICT) au revenit acum la normal, impactul la nivelul lanțurilor de aprovizionare globale se va resimți pentru câtevaa săptămâni, dacă nu chiar luni.
Potrivit datelor Drewry, costul de transport al unui container pe ruta Shanghai – Rotterdam a crescut cu 228 de dolari în ultima săptămână, ajungând la 12.203 dolari pe feu, cu 567% mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, ratele pe rutele Shanghai-Los Angeles și Shanghai – New York au crescut cu 617 USD și 539 USD, până la 9.165 USD și respectiv 11.719 USD per feu. Drewry se așteaptă ca ratele să rămână constante în săptămâna următoare.
https://www.intermodal-logistics.ro/drewry-pretul-transportului-maritim-de-containere-a-crescut-cu-346-intr-un-an

CN APM Constanța a încheiat un contract de lucrări de conformare a securității la incendiu.
Societatea câștigătoare este Proiect Aic din județul Suceava.
Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” SA Constanţa a atribuit, la data de 29 iunie 2021, un contract de lucrări de conformare din punct de vedere al securității la incendiu și sprinklere (expertiză, SSI, proiectare, avizare PSI), în cinci loturi.

Valoarea totală a contractului, fără TVA, este de 110.000 lei.
Societatea Proiect Aic SRL se va ocupa de furnizarea servciilor.

Descrierea contractului

Lot 1: „Conformare din punct de vedere al securității la incendiu și sprinklere (expertiză, SSI, proiectare, avizare PSI) – MAGAZIA 1.2” – Ca urmare a verificărilor efectuate de către personalul de specialitate al ISU Constanţa s-a constatat faptul că instalatia cu actionare manuala de semnalizare/alarmare la incendiu tip SIGUR-AEM, instalatia de sprinklere, iluminatul de siguranta pt marcarea hidrantilor interiori de incendiu, precum si trapele de evaluare a fumului ce echipeaza magazia 1.2, nu sunt intretinute in stare de functionare.

Pentru remedierea deficienţelor, precum si pentru obtinerea autorizatiei de securitate la incendiu este necesara evaluarea constructiei de catre un specialist expert tehnic atestat MDRAP pt cerinta fundamentala – Securitate la incendiu Cc + Ci (constructii si instalatii), proiectare si ulterior executie lucrari de conformare, in functie de masurile si solutiile prevazute in raportul de expertiza tehnica.

Lot 2: „Conformare din punct de vedere al securității la incendiu și sprinklere (expertiză, SSI, proiectare, avizare PSI) – MAGAZIA 1.3”– Ca urmare a verificărilor efectuate de către personalul de specialitate al ISU Constanţa s-a constatat faptul că instalatia cu actionare manuala de semnalizare/alarmare la incendiu tip SIGUR-AEM, instalatia de sprinklere, iluminatul de siguranta pt marcarea hidrantilor interiori de incendiu, precum si trapele de evaluare a fumului ce echipeaza magazia 1.3, nu sunt intretinute in stare de functionare.

Pentru remedierea deficienţelor, precum si pentru obtinerea autorizatiei de securitate la incendiu este necesara evaluarea constructiei de catre un specialist expert tehnic atestat MDRAP pt cerinta fundamentala – Securitate la incendiu Cc + Ci (constructii si instalatii), proiectare si ulterior executie lucrari de conformare, in functie de masurile si solutiile prevazute in raportul de expertiza tehnica.
Continuare: https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/ce-firma-se-va-ocupa-de-lucrari-de-conformare-a-securitatii-la-incendiu-pentru-cn-apm-constanta-751375.html

În ediția din 3 iunie 2021, ziarul „Cuget Liber” a publicat articolul „Compania CFR Marfă a transformat portul Constanța în cel mai mare cimitir de vagoane din lume!”. Arătam că: „Sute de vagoane de marfă abandonate cu anii ocupă rețeaua de cale ferată a portului Constanța. În februarie 2012 numărul lor se ridica la 810, astăzi mai sunt vreo 600”.
Pentru corecta informare a cititorilor ziarului nostru, i-am solicitat Ministerului Transporturilor, în aceeași zi, să ne răspundă la următoarele întrebări:
– În baza cărei legi sau strategii guvernamentale Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă „CFR Marfă” a abandonat de peste un deceniu, în portul Constanța, circa 600 de vagoane de marfă?

– Când va dispune Ministerul Transporturilor desființarea „cimitirului de vagoane” din portul Constanța?

Pe data de 5 iulie, Biroul de presă al ministerului ne-a transmis următorul răspuns: „Având în vedere solicitarea dumneavoastră înregistrată cu nr. 22805/2021, vă transmitem informațiile furnizate de către SNTFM CFR Marfă SA. Cele aproximativ 600 vagoane care staționează în portul Constanța fac parte dintr-o strategie a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii de stingere a datoriilor SNTFM CFR Marfă către administratorul de infrastructură CNCF CFR SA și Agenția Națională de Administrare Fiscală – ANAF, prin valorificarea parcului de vagoane excedentar. Astfel, un număr de 200 vagoane sunt sub executare silită de către CN CFR SA, iar 400 vagoane se află sub sechestru asigurător la ANAF.”
V-ați lămurit, stimați cititori, cum stau lucrurile cu cimitirul de vagoane din portul Constanța?
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-cimitirul-de-vagoane-din-portul-constanta-e-o-strategie-a-ministerului-transporturilor-432245

• Liderul Sindicatului Liber al Marinarilor cere să fie primit de ministrul Transporturilor și premierul României

Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) e în mare fierbe. Intenția declarată a ministrului Transporturilor, Cătălin Drulă, de a desființa instituția și a-i transfera atribuțiile către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a provocat un protest spontan al angajaților.

Luni, 5 iulie 2021, la ora 9.00, zeci de angajați s-au adunat în fața sediului ARSVOM, din dana 78 a portului Constanța. Pe chipurile lupilor de mare s-au adunat norii negri ai supărării fără de margini.
„Este inadmisibil așa ceva! Cum să ne desființeze?” – strigă un marinar. „Este ilegal! Dacă desființează instituția, se încalcă convențiile internaționale la care România este parte” – afirmă altul. „Ce se va întâmpla cu noi? Eu am lucrat o viață la ARSVOM; mi-am făcut datoria față de statul român și acum, drept mulțumire, voi rămâne pe drumuri?” – își exprimă îngrijorarea altul.
Iată, a sosit Lucian Boris Alexe, liderul Sindicatului Liber al Marinarilor din ARSVOM. Colegii se strâng în jurul lui. Se discută aprins despre strategia ce trebuie urmată pentru a stopa desființarea instituției. Cei ce iau cuvântul aduc argumente legale, sociale și morale în favoarea salvării ARSVOM. Într-un final, se decide ca liderul de sindicat să solicite o întrevedere cu ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, și cu primul ministru, Florin Cîțu, pentru a-i convinge să renunțe la nefasta intenție.

Care este substratul desființării ARSVOM?

Într-un final, reușesc să-l trag de o parte pe Lucian Boris Alexe și să-i iau o declarație pentru cititorii ziarului „Cuget Liber”.

„Sindicatul Liber al Marinarilor din ARSVOM a decis, în cadrul acestei adunări generale, să ia atitudine față de declarația ministrului Transporturilor, din care reiese că se dorește desființarea Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare și transferarea atribuțiilor către IGSU. Care este motivul ce stă la baza acestei intenții? Nimeni nu știe. Prin acordul de la Ankara din 1988, Guvernul României, prin Ministerul Transporturilor, și-a asumat o serie de răspunderi, care sunt în sarcina ARSVOM. Ca urmare, instituția ar trebui să rămână, în continuare, la acest minister. Din declarația ministrului Cătălin Drulă a reieșit că doar atribuțiile ARSVOM vor fi preluate de IGSU, nu oamenii și nici navele. Pe această cale, solicităm o întrevedere cu ministrul Transporturilor și premierul României, pentru a clarifica situația și a ne lămuri de ce se dorește desființarea acestei instituții.
ARSVOM are 192 de angajați, dintre care 130 reprezintă personalul ambarcat și, totodată, membri de sindicat, iar în prezent, instituția are un deficit de 100 de persoane. Navele agenției funcționează datorită oamenilor care și-au dedicat viața salvării pe mare și muncesc mult peste program. Sunt oamenii care lucrează de 40 de ani în ARSVOM. Una dintre colegele noastre muncește în ARSVOM de la începutul înființării sale, în 1981. Acum, cu un an înainte de ieșirea la pensie, i se desființează instituția și locul de muncă. Atribuțiile ARSVOM sunt salvarea vieții omenești pe mare și intervenția în cazurile de poluare marină. De aceea, se lucrează în regim de alertă permanentă, 24 din 24 de ore. În cazul intervențiilor, sunt solicitați și cei aflați în timpul lor liber”, a declarat liderul de sindicat.

ARSVOM și obligațiile internaționale ale României

Înființată prin transformarea fostului Grup de Intervenții și Salvare Navală, Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare Constanța funcționează ca organ tehnic de specialitate în subordinea Ministerului Transporturilor, asigurând activitatea de căutare și salvare a vieții omenești pe mare și intervenții în caz de poluare. A fost creată pentru a duce la îndeplinire obligațiile ce îi revin statului român prin convențiile și acordurile internaționale. Este vorba de:

– Convenția Internațională privind Căutarea și Salvarea Vieții Omenești pe Mare (SAR 1979);
– Convenția internațională „SOLAS 1974” privind Ocrotirea Vieții Omenești pe Mare (SOLAS 1974);
– Acordul de cooperare privind serviciile de căutare și salvare pe mare, între statele riverane Mării Negre, semnat la Ankara, în 1988.
Prin OG nr. 33 din 2004, modificat de Legea nr. 337 din același an, agenției i s-au delimitat clar atribuțiile pe care le are în calitate de instituție publică aflată în subordinea guvernului. În primul rând, ea are sarcina de a duce la îndeplinire obligațiile statului privind: activitatea de căutare și salvare a vieții omenești pe mare; planul național de pregătire, răspuns și cooperare în caz de poluare marină; intervenția în caz de poluare. În al doilea rând, realizează, pe baze contractuale, următoarele prestări de servicii: operațiuni de căutare, asistență și salvare; dezeșuarea, ranfluarea navelor și epavelor; scafandrerie; remorcaje interne și internaționale; lucrări necesare la nave; stingerea incendiilor; spargerea gheții în porturi și pe căile navigabile.

x x x
Stimați cititori, oricât ați căuta, niciuna dintre aceste atribuții nu se regăsește printre cele ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), așa cum sunt prevăzute în: OUG nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență; OG nr. 88/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență, aprobată cu modificări prin Legea nr. 363/2002; legislația privind protecția civilă și apărarea împotriva incendiilor.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-nu-desfiintati-agentia-romana-de-salvare-a-vietii-omenesti-pe-mare-432246

Grupul danez Maersk a preluat managementul noului terminal de containere din portul croat Rijeka timp de cincizeci de ani prin operatorul său de terminal Apm Terminals, care a câștigat licitația împreună cu compania croată Enna Logic. Concesiunea va fi semnată de o companie în care Apm Terminals va avea 51% și Enna Logic va avea 49%.
Concesionarul va trebui să construiască 280 de metri de chei și să echipeze întregul terminal cu infrastructura și echipamentele necesare activității sale, cu scopul de a-l face operațional în termen de doi ani și jumătate de la semnarea concesiunii. În ofertă, consorțiul a declarat că în primii doi ani de funcționare noul terminal va gestiona un milion de TEU.
Terminalul de containere Adriatic Gate funcționează în portul Rijeka din aprilie 2011, administrat de International Container Terminal Services, care în primii zece ani de activitate a atins pragul a două milioane de TEU.

Grupul Maersk preia managementul noului terminal de containere din Rijeka

Preţurile transportului maritim containerizat au atins maxime record la aproximativ 18 luni după ce pandemia de coronavirus a dat peste cap lanţurile logistice şi a împins cererea puternic în sus, notează AFP.
Un transport către Europa depăşeşte 10.000 de dolari, comparativ cu doar 1.600 de dolari în perioada similară a anului trecut.
https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/pandemia-arunca-in-aer-costurile-transportului-maritim-de-marfuri-20174023

Refuzul autorității contractante de a efectua plăți în mod direct subcontractanților, conform prevederilor legale stabilite, va reprezenta contravenție, conform unui proiect, analizat de Profit.ro, privind modificarea legislației achizițiilor publice cu privire la lucrările de construcții, în mod particular. Proiectul modifică o serie de prevederi actuale privind proceduri și documente necesare în sistemul de achiziții publice, cu scopul declarat de a completa legislația națională conform directivei europene în domeniu și, ca urmare, de creștere a performanței autorităților publice locale în administrarea și organizarea investițiilor și obiectivelor de interes local.

O primă modificare propusă are în vedere înlocuirea definiției prevăzute în legislația curentă pentru termenul ”construcție” cu definiția termenului de ”lucrări”. Această înlocuire are în vedere faptul ca atât directiva europeană, cât și normele naționale se raportează în realitate la noțiunea de lucrări, fără a exista o definiție legală a acestora, noțiunea de construcție nefiind utilizată mai departe în cuprinsul legii actuale, exceptând două cazuri care fac referire la ”contract de achiziție publică de lucrări”. Astfel, lucrare va însemna ”rezultatul unui ansamblu de lucrări de construcții de clădiri sau lucrări de geniu civil, suficient în sine pentru a indeplini o funcție economică sau tehnică”, iar contractul de achiziție publică de lucrări va reprezenta ”contractul de achiziție publică care are ca obiect: fie exclusiv execuția, fie atât proiectarea, cât și execuția de lucrări (…); fie exclusiv execuția, fie atât proiectarea, cât și execuția unei lucrări; fie realizarea, prin orice mijloace, a unei lucrări care corespunde cerințelor stabilite de autoritatea contractantă care exercită o influență determinantă asupra tipului sau proiectării lucrării”.
Citește mai mult la: https://www.profit.ro/insider/constructii-imobiliare/modificari-la-achizitiile-publice-de-lucrari-neplata-subcontractantilor-de-autoritati-devine-contraventie-sunt-eliminate-documente-si-conditii-dar-apar-si-noi-obligatii-pentru-ofertanti-20276585

Există în prezent oportunitatea dezvoltării unui proiect major ce implică Rusia şi China în zona oraşului Zahony, a anunţat ministrul ungar al finanţelor Mihaly Varga, potrivit Daily News Hungary.
Ministrul inovaţiei şi tehnologiei Laszlo Palkovics a anunţat susţinere guvernamentală pentru investiţii iniţiale de 150 miliarde de forinţi (426,7 mil. euro).
https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/ungaria-ar-putea-dezvolta-un-proiect-logistic-major-impreuna-cu-20174026

România ar putea beneficia de fonduri europene în valoare de aproape un miliard de euro pentru realizarea de proiecte privind producerea, transportul şi utilizarea de hidrogen, a declarat, luni, Corina Atanasiu, secretar de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), într-o conferinţă de profil.
„Avem două linii foarte importante de finanţare pentru a promova hidrogenul ca sursă verde şi un vector de tranziţie către o economie mai curată”, a spus ea.
Este vorba, în primul rând, de fonduri de coeziune estimate la 236 de milioane de euro pentru perioada 2021 – 2027.
„Aceasta prin creşterea capacităţii sistemului naţional de transport al gazelor pentru a fi extins şi adaptat utilizării de hidrogen în amestec cu gazul. Totodată, fondurile pot fi utilizate şi pentru creşterea capacităţii reţelei de distribuţie a gazelor, în acelaşi sens. Deocamdată acest program este doar în formă de draft, dar aduce o contribuţie la obiectivele următorului exerciţiu bugetar, adică o economie mai verde, fără emisii, economie circulară, adaptare la schimbările climatice”, a spus Atanasiu.
Potenţialii beneficiari ai acestei linii de finanţare vor fi Transgaz şi operatorii reţelelor de distribuţie.
Totodată, România poate beneficia de 713 miliarde de euro pentru hidrogen prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
„Este vorba despre Pilonul I, care se referă la tranziţia verde. Banii din acest fond ar putea merge către dezvoltarea infrastructurii de gaz în combinaţie cu hidrogen, precum şi realizarea de proiecte integrate demonstrative în sectorul hidrogenului verde, pentru cercetarea şi dezvoltarea sectorului, proiecte care integrează vertical mai multe industrii, pentru a ajunge la un grad mare de decarbonizare cu ajutorul hidrogenului”, a arătat oficialul ministerial, în conferinţa „România-Olanda, oportunităţi de colaborare în domeniul hidrogenului”.
Comisia Europeană ar putea aproba la începutul toamnei Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României, iar în acel moment ţara va primi prima tranşă de 13% din sumă, după cum a anunţat săptămâna trecută Marius Vasiliu, secretar de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).
https://www.agerpres.ro/economic-intern/2021/07/05/romania-ar-putea-beneficia-de-fonduri-europene-de-aproape-un-miliard-de-euro-pentru-hidrogen–742555

Vor fi disponibilizări de amploare la CFR Marfă. Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, spune că 1400 de oameni vor pleca acasă, deoarece compania trebuie eficientizată.
Cătălin Drulă adaugă că operatorul de stat mai deţine doar 20% din piaţă şi nu are nevoie de atâţi angajaţi.
Drulă: „Operatorul de stat are doar 20% din piaţă, ceilalţi fac aceeaşi treabă cu mai puţini oameni”
„Nu e niciodată o bucurie să existe disponibilizări, numai că pentru a fi eficient pe această piaţă a transportului de marfă trebuie să fii eficient într-o competiţie, o piaţă competitivă.
Operatorul de stat are doar 20% din piaţă, ceilalţi fac aceeaşi treabă cu mai puţini oameni.
Din luna iulie, era vorba de o reducere cu 1.400 de angajaţi, dar nu înseamnă că toţi sunt disponibilizaţi, pentru că o parte deja au plecat voluntar.
Cătălin Drulă: „O parte din cei care urmau să fie disponibilizaţi deja au plecat voluntar”
Vom lua în cel mai scurt timp o decizie, şi nu în privinţa autorităţii de reformă ferovoară, pentru că, aşa cum spuneam, analizele noastre au arătat că nu şi-a îndeplinit rolul”, a declarat ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă.
https://www.antena3.ro/economic/catalin-drula-disponibilizari-cfr-marfa-606847.html

Compania CFR SA a dat publicitații recent raportul de activitate pe 2020, document care conține, printre altele, cotele de piață ale operatorilor în transporturile feroviare de marfă și călători, în anul respectiv. Prima dintre surprize este depășirea în premieră a cotei de piață a CFR Marfă de către GFR. A doua surpriză este avansul înregistrat de DB Cargo și Unicom Trans, in condițiile în care cotele GFR și CFR Marfă au scăzut (diferențiat) față de 2019.
Operatorul de marfă cu cea mai mare cotă de piață a fost în 2020 GFR cu 22,45%, urmat îndeaproape de CFR Marfă, operatorul de stat cu 21,56%. Al treilea clasat a fost compania germană DB Cargo cu 12,57% urmată de Unicom Tranzit cu 7,54%. Austriecii de la Rail Cargo au înregistrat o cotă de piață de 4,12%.
Companiile mari care au înregistrat creșteri ale cotelor de piață în anul cu pandemie față de 2019 au fost DB Cargo (10,08% în 2019, 10,05% în 2018) și Unicom Trans (6,39% în 2019 și 5,57% în 2018). În 2020, GFR a scăzut de la 23,66% în 2019, iar CFR Marfă de la 28,49% în același an.
În transportul de călători, cota cea mai mare a revenit CFR Călători. Compania de stat a operat 77,8% din piață, fiind urmată de Regio Călători cu 10,69%, Transferoviar cu 5,94%, Interregional cu 3,25%. Astra Trans Carpatic și Softrans au avut cote de piață de puțin peste 1%.
Care a fost TUI mediu
Volumul total al traficului pentru anul 2020, a fost de 72.509.031,2 tren-km (din care pentru trafic de călători 51.503.515,4 tren-km și pentru trafic de marfă 21.005.515,8 tren-km). Pentru utilizarea infrastructurii feroviare, OTF plătesc tariful de utilizare a infrastructurii (TUI) în funcție de volumul de tren km realizat, clasa de linie pe care circulă, precum și tonajul trenului, conform metodologiei de calcul TUI aprobată prin HG.
De asemenea, în cursul anului 2020, s-a realizat revizuirea „Listei secțiilor de circulație încadrate pe clase de linii”, listă aprobata prin Actul Adițional nr. 1 pentru anul 2020 la Contractul de activitate al Companiei Naționale de Căi Ferate “C.F.R.” – S.A. pentru perioada 2016-2020, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 232/2016.
Pentru anul 2020, serviciile TSA pentru operatorii cu capital de stat (CFR Călători și CFR Marfă) au avut o valoare de 47.149.310,90 lei, iar pentru operatorii de transport feroviar cu capital privat o valoare de 31.088.585,78 lei. TUI reprezintă principalul venit al CFR și pentru anul 2020 a avut o valoare medie statistică de 13,84 lei/tren km pentru traficul de marfă și 9,38 lei/tren km pentru traficul de călători. Veniturile realizate din aplicarea TUI pentru trenurile circulate în anul 2020 s-au ridicat la valoarea de 773.713.186,7 lei, din care 483.052.614,68 lei pentru traficul de călători și 290.660.572,00 lei pentru traficul de marfă.
Comparativ cu anul 2019, în anul 2020 se constată că valoarea volumului de tren km efectuat pe infrastructura gestionată de CFR a scăzut cu 8,55%, iar valoarea veniturilor TUI a scăzut cu aproximativ 8,69%.
Ce își propune CFR pentru 2021
Raportul de activitate include și obiective de atins pe acest an. Unul dintre scopurile companiei este creșterea calității managementului traficului feroviar prin:
creșterea regularității circulației în parcurs a trenurilor de călători cu 3%;
creșterea regularității circulației în parcurs a trenurilor de marfă cu 2%.
actualizarea lungimii secțiilor de circulație neinteroperabile și modificarea/actualizarea HG 643/2011, pentru aprobarea Condițiilor de închiriere de către CNCF „CFR” SA, a unor părți ale infrastructurii neinteroperabile, precum și gestionarea acestora și HG 177/2014, privind modificarea anexelor 2 și 3 la HG 643/2011;
creșterea calității datelor utilizate în elaborarea mersului de tren care se utilizează în aplicațiile informatice legate de programarea circulației trenurilor:
încheierea Contractelor de Acces pe infrastructura feroviară pentru perioada 01.06.2021 – 11.12.2021;
analizarea eficienței activității de trafic pe rețeaua CFR.

Două surprize în cotele de piață ale transporturilor feroviare de marfă în 2020

STRABAG Rail și partenerul local maghiar V-Híd vor moderniza linia de 30 km de la Békéscsaba la frontiera română (Curtici) din sud-estul Ungariei, în baza unui contract de 364 milioane EUR.
Contractul acoperă lucrările de construcție, instalarea de electrificare a liniei aeriene, sisteme de siguranță și semnalizare, construcții de drumuri și lucrări de construcții civile. Viteza maximă a căii ferate va crește de la 120 km/h la 160 km/h, ca parte a actualizării. Trei stații vor fi modernizate pe traseu, inclusiv facilități de parcare și plimbare. Stațiile Kétegyháza și Lökösháza vor fi, de asemenea, adaptate pentru a fi fără bariere.Aceasta este ultima secțiune feroviară cu o singură cale de-a lungul Rețelei transeuropene de transport (TEN-T) din Ungaria. „Modernizarea pe două căi a acestei secțiuni de cale ferată de la stația Békéscsaba la frontiera națională va contribui la modernizarea unei legături importante de-a lungul TEN-T”, spune domnul Thomas Birtel, CEO al Strabag. „Acest lucru îmbunătățește conexiunea dintre piețele interne și porturile Mării Negre.”

Ungaria dublează linia spre Curtici. Întreaga rețea TEN-T a Ungariei devine cale dublă, astfel