Pe timp de pace, nicicând transportul de mărfuri nu a fost afectat de atâtea bariere și piedici, precum în anul 2020. Restricțiile impuse de pandemia Covid-19 au dat o grea lovitură producției de bunuri, consumului, schimburilor comerciale, transporturilor rutiere, feroviare, aeriene și navale.
Fluxurile de mărfuri au întâmpinat serioase blocaje la granițele dintre țări, iar flota maritimă mondială s-a confruntat, pentru prima oară în istorie, cu o criză a schimburilor de echipaje.
Era de așteptat ca, în condițiile pandemiei, să asistăm la o schimbare în structura transporturilor de mărfuri la nivel european. Cantitățile transportate pe Dunăre și canalele navigabile ar fi trebuit să crească substanțial, în dauna transportului auto și feroviar, având în vedere faptul că transportul fluvial prezintă un risc cu mult mai mic de transmitere a virusului și nu se confruntă cu atât de multe restricții.
Din păcate, nu s-a întâmplat așa. România și Uniunea Europeană vorbesc mult și fac prea puțin pentru a transfera fluxurile de mărfuri de pe șosele și căile ferate pe apă. În continuare, Dunărea are probleme cu asigurarea adâncimilor de navigație în perioadele de secetă, prea puține dintre porturile sale sunt dotate cu terminale de containere, iar flota fluvială de nave portcontainer încă nu s-a născut. În zadar așteptăm ca România, Serbia, Ungaria, Bulgaria, Austria, Croația, Germania și Republica Moldova să își trimită mărfurile containerizate pe Dunăre spre portul Constanța sau spre centrul Europei. În continuare, transportul fluvial se va limita la mărfurile vrac.

Lipsa irigațiilor afectează și traficul fluvial
Pandemia cu cortegiul său de restricții are păcatele sale. Dar cea care a afectat cel mai mult traficul de mărfuri pe Dunăre și pe canalele navigabile a fost seceta teribilă, care a dus la scăderea dramatică a recoltelor de cereale din România și a disponibilităților pentru export. În aceste condiții, a reieșit cât se poate de clar faptul că lipsa irigațiilor reprezintă o problemă critică pentru agricultura țării noastre. Ea afectează, deopotrivă, bunăstarea fermierilor și a lucrătorilor agricoli, activitatea companiilor de navigație fluvială și a operatorilor din porturile maritime și fluviale.
Cum fermierii nu se grăbesc să se organizeze în asociații ale utilizatorilor de apă pentru irigații, să atragă fonduri europene și să investească în echipamente de irigații, soarta producțiilor agricole viitoare, dar și cea a transportatorilor, rămâne la mila Domnului.
Din fericire pentru canalele navigabile, golul lăsat de cerealele românești a fost acoperit, în mare parte de grânele din Serbia și Ungaria, țări care stau mult mai bine în privința irigării terenurilor agricole.

Traficul de mărfuri, în ușor declin
„În anul 2020, cantitățile de mărfuri tranzitate pe canalele navigabile au înregistrat o ușoară diminuare față de 2019, care a fost un an record – a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Lucian Bucuroiu – director exploatare în cadrul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile. Traficul a fost de 35,219 milioane de tone capacitate, cu 1,63% mai mic față de aceeași perioadă din anul 2019. Au fost transportate 16,507 milioane de tone de mărfuri, cu 1,42% mai puțin decât în anul 2019.”
Demn de remarcat este faptul că volumul mărfurilor tranzitate pe canalele navigabile în 2020 este mai mare cu 16,89% față de nivelul atins în 2018.

În structura mărfurilor, cerealele ocupă primul loc, cu o pondere de 49%. Celelalte grupe de mărfuri au următoarele ponderi: minereuri – 27%, produse energetice (cărbuni, petrol și gaze lichefiate) – 11%, produse chimice – 7%, metal și produse din metal – 3%, ciment – 2%, produse alimentare – 1%.

Rolul european al canalelor navigabile
În anul 2020 s-a produs o semnificativă creștere a traficului de mărfuri derulat în contul altor țări. Dacă în 2019 acesta era de 53% din total, în 2020 a sărit la 64%. Această dinamică reflectă rolul tot mai mare pe care Dunărea și canalele Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari îl joacă în transportul naval european.
Din totalul de 16,507 milioane de tone de mărfuri derulate în 2020, în contul României au fost transportate 36%, pentru Serbia – 33%, Ungaria – 16%, Bulgaria – 10%, Croația – 2%, Austria, Germania și Republica Moldova – câte 1%.
În 2020, canalele Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari au fost tranzitate de 24.657 unități navale, din care: 16.857 barje, 3.757 șlepuri, 67 nave fluvio-maritime, 3.970 remorchere împingătoare și 6 nave de pasageri.
Armatorii români domină transportul pe apele interioare. Dintre ei, cel mai important este Compania de Navigație Fluvială Română Navrom, care deține o flotă de 390 de nave, din care: 33 de împingătoare, 254 de barje de diferite tipuri, 93 de șlepuri și 10 ceamuri.

Investiții în transportul fluvial
Rolul transportului fluvial de mărfuri și de persoane va crește în următorul deceniu. Programul Guvernului Cîțu prevede o serie de investiții pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii porturilor fluviale și pentru asigurarea condițiilor optime de navigație pe întreaga Dunăre, pe tot timpul anului. Printre acestea se numără:
– îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării, în cadrul proiectului Fast Danube (valoare: 5,22 milioane de euro);
– asigurarea finanțării pentru continuarea lucrărilor de protecție și consolidare a malurilor înalte în zona Canalului navigabil Dunăre-Marea Neagră;
– modernizarea și extinderea capacității de operare în porturile Medgidia (21,53 milioane de euro) și Luminița (20,6 milioane de euro);
– promovarea unor proiecte pentru dezvoltarea și modernizarea porturilor Calafat și Brăila (26,24 milioane de euro).
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-traficul-de-marfuri-de-pe-canalul-dunare-marea-neagra-salvat-de-granele-serbiei-si-ungariei-420388
 

În funcția de director general al CMA CGM România a fost numit, cu unanimitate de voturi, Emilian Stere, din Constanța.
Hotărârea Consiliului de Administrație a venit ca urmare a Scrisorii de renunțare la mandat din data de 29 octombrie 2019.
În 2019, numărul salariaților a fost 37, profitul net s-a ridicat la 12.598.918 lei, iar cifra de afaceri netă a fost 40.638.990 de lei.
Firma de crewing CMA CGM România, din Constanța, are un nou director general.
În Monitorul Oficial al României a fost publicată recent decizia Consiliului de Administrație al firmei prin care a fost adoptată hotărârea privind încetarea mandatului de director general al societății al lui Fouad Khayat.
Hotărârea Consiliului de Administrație a venit ca urmare a Scrisorii de renunțare la mandat din data de 29 octombrie 2019.
În aceste condiții, în funcția de director general al CMA CGM România a fost numit, cu unanimitate de voturi, Emilian Stere, din Constanța.
Prin aceeeași decizie a CA, a fost împuternicită casa de avocatură din București SCP Măgureanu, Bourdenet și Asociații SCA, prin Marius Vlad Măgureanu și Ion Rotaru (dar nu numai prin aceștia), să semneze în numele societății și al CA toate documentele necesare schimbării respective.

Datele de la Registrul Comerțului
Potrivit Registrului Comerțului, consultat la data de 17 ianuarie 2021, compania CMA CGM România SA a fost înființată în 2005 și are sediul social în Constanța, pe strada Avram Iancu, nr. 53-55.
Capitalul social subscris al firmei este de 100.000 de lei, integral vărsat, acesta fiind privat străin 100%.
Pachetul majoritar de acțiuni, însumând 99,998%, este deținut de compania franceză CMA CGM Agencies Worldwide, aceasta fiind membru fondator.
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cma-cgm-romania-are-un-nou-director-general-737847.html
 

Valoarea estimată a tuturor ambarcațiunilor ce vor fi achiziționate se ridică la aproape 500.000 de euro, echivalentul în euro fiind de 487.783,6140 de euro.
Lotul 1 prevede „șalupă corp metalic aluminiu“ pentru Căpitănia Constanța Nord, Lotul 2 – „șalupă corp fibră de sticlă Oficiul de Căpitănie Jurilovca“, iar Lotul 3 – „șalupă pentru control și intervenție pe mare (tip RIB)“.
Autoritatea Navală Română a anunțat că intenționeaz să achiziționeze mai multe șalupe, pentru Căpităniile Constanța, Jurilovca, dar și pentru intervențiile pe mare.
Valoarea estimată a tuturor ambarcațiunilor ce vor fi achiziționate se ridică la aproape 500.000 de euro, echivalentul în euro fiind de 487.783,6140 de euro.
Anunțul a fost publicat în Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice și preluat pe www.licitatiapublica.ro.
Conform datelor oficiale, este vorba despre „șalupe de inspecție și control 2020 – trei bucăți“.
Astfel, Lotul 1 prevede „șalupă corp metalic aluminiu“ pentru Căpitănia Constanța Nord, Lotul 2 – „șalupă corp fibră de sticlă Oficiul de Căpitănie Jurilovca“, iar Lotul 3 – „șalupă pentru control și intervenție pe mare (tip RIB)“.
Se arată în anunțul oficial că valoarea estimată a contractului este de 2.377.311 lei, suma echivalând cu 487.783,6140 de euro, la un curs de 4,8737 de lei pentru un euro stabilit de Banca Națională a României pentru data de 15 ianuarie 2021.
Data limită pentru transmiterea ofertelor sau a cererilor de participare este 4 februarie 2021, urmând ca licitația să aibă loc tot atunci, conform datelor oficiale.
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/autoritatea-navala-romana-cumpara-salupe-de-aproape-500-000-de-euro-pentru-constanta-si-jurilovca-737836.html
 

Cel puțin patru membri ai echipajului unei nave cargo sub pavilion rusesc au murit, duminică, după ce vasul s-a scufundat în Marea Neagră, în largul coastelor Turciei, a anunțat guvernatorul provinciei Bartin, Sinan Guner. “La bordul navei se aflau 13 persoane, toate cu cetățenie rusă. Vasul s-a scufundat din cauza vremii rele. Au murit patru oameni. Au fost salvați șase membri ai echipajului, Operațiunile de căutare și salvare pe mare au fost suspendate din cauza valurilor mari, căutările fiind continuate acum doar de elicoptere”, a precizat guvernatorul, citat de News.ro. Nava s-a scufundat în largul localității Inkumu.
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/auto-transporturi/cel-putin-patru-oameni-au-murit-dupa-ce-o-nava-cargo-sub-pavilion-rusesc-s-a-scufundat-in-marea-neagra-19900011
 

Furnizorul de soluții logistice GEODIS își lărgește gama de servicii dedicate pentru logistica de proiecte la nivel global. În același timp, GEODIS își poziționează oferta specializată cu un nou nume pe piață, divizia sa GEODIS Industrial Projects fiind redenumită GEODIS Project Logistics.
Schimbarea de nume reflectă portofoliul de servicii mai diversificat al GEODIS în acest sector, care acum deservește nu doar segmentul industrial, ci și alte segmente ale pieței. Pe lângă activitatea în creștere a GEODIS pe piața de energie regenerabilă și oferta în creștere în industria Oil&Gas, GEODIS integrează și echipele ce se ocupă de businessurile de transport aerian și ajutor umanitar și logistică maritimă în divizia extinsă de logistică de proiect.
“GEODIS Project Logistics reprezintă întreaga gamă de servicii pe care o oferim astăzi”, declară Luke Mace, Senior Vice President Project Logistics GEODIS. “Deși provocările logistice pentru fiecare sector pot fi foarte diferite, au în comun cerințe foarte importante: expertiza în manipulare, atenția la detalii și calitatea serviciului. Acestea reprezintă fundamentul GEODIS Project Logistics. Cleinții noștri pot avea încrederea că diversificarea va consilida serviciile noastre prin expertiza noastră vastă, inovație și standardele ridicate de siguranță și securitate.”
Serviciile GEODIS Project Logistics sunt disponibile în peste 30 de țări, 550 de specialiști în logistica de proiect operând la nivel global în sectoare precum Oil&Gas, Energie Regenerabilă, Industria Feroviară, Industria Nucleară, Minerit, Infrastructură, Producția Petrochimică și Rafinare, Logistică Maritimă, Servicii Guvernamentale.
https://www.intermodal-logistics.ro/geodis-project-logistics-ogama-diversificata-de-servicii-pentru-logistica-de-proiect
 

Turismul de croazieră se relansează la Constanța. Pe pagina oficială a Portului Constanța a fost postată lista preliminară a navelor de pasageri care vor ajunge anul acesta în Portul Constanța.
Este vorba despre 29 de sosiri, nave fluviale și maritime, care vor ajunge în țara noastră începând din luna aprilie. Prima navă care a fost anunțată este ”River Adagio”, sub pavilion Malta. Nava de tip fluvial va sosi în port în data de 30 aprilie. În luna mai sunt așteptate încă 5 nave.
Este vorba despre navele maritime ”Artania”, sub pavilion Bahamas, ”Azamara Quest”, sub pavilion Malta, ”Star Legend”, sub pavilion Bahamas și ”Astor”, sub pavilion Bahamas, precum și de nava fluvială ”MS Joy”, sub pavilion Elveția. În luna iunie vor ajunge 2 nave fluviale și 2 maritime și în luna iulie vor sosi alte 4 nave.
Cele mai multe nave fluviale și maritime sunt așteptate în luna august. Este vorba despre 7 nave. Câte 4 nave vor mai sosi în lunile septembrie și octombrie. Este vorba despre ”MS Joy”, ”Azamara Pursuit”, ”River Adagio”, ”Silver Shadow”, navă maritimă sub pavilion Bahamas, ”Astor”, ”Azamara Journey”, pavilion Malta, ”River Aria”, precum și ”Aegean Odyssey”, navă maritimă sub pavilion Malta.
Printre motivele care au determinat marile linii de croazieră maritimă să evite Marea Neagră, în anii precedenţi, se numără anexarea Crimeei de către Rusia, instabilitatea din Ucraina, migraţii care folosesc diferite culoare de a ajunge în Europa şi atentatele teroriste din 2016 şi 2017 din Turcia.
https://dottotv.ro/nave-de-croaziera-in-portul-constanta/
 

Nordic Vision SRL are sediul social în satul Valea Lupului, județ Iaşi, asociat unic fiind Cătălin Ungureanu, cu o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 100%.
Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime“ SA Constanța a atribuit prin procedură simplificată contractul privind „elaborarea întregii documentații tehnice necesare execuției lucrărilor de reparații capitale și modernizare retea de iluminat pasaj Baza Tehnică (cu organizare de șantier)“.
Contractul a fost atribuit societății comerciale Nordic Vision SRL, o societate românească cu capital integral privat, cu sediul în municipiul Iași, înființata în anul 2018.
Valoarea totală a achiziției (fără TVA): 130.000 de lei.
Potrivit datelor puse la dispoziție de RECOM, acesta fiind consultat la data de 18 ianuarie 2021, SC Nordic Vision SRL are sediul social în satul Valea Lupului, județ Iaşi, asociat unic fiind Cătălin Ungureanu, cu o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 100%, activitatea principală a firmei fiind „activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea“.
Situaţia financiară pe anul 2018: profit 771157 lei și cifra de afaceri 910532 lei
Situaţia financiară pe anul 2019: profit 1050422 lei și cifră de afaceri de 111694 lei.

„Povestea noastră“
Potrivit nordicvision.ro, Nordic Vision SRL este o „companie tânără care are ca obiectiv principal de activitate furnizarea serviciilor de proiectare şi consultanţă în domeniul infrastructurii de drumuri şi poduri, pentru lucrări noi, de întreţinere şi reparaţii, lucrări topografice şi studii geotehnice aferente infrastructurii, precum şi elaborarea documentaţiilor tehnice în acest domeniu“.
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/nordic-vision-srl-din-iasi-contract-castigat-in-portul-constanta-737919.html
 

La debutul pandemiei Covid-19, Sindicatul Liber al Navigatorilor a solicitat ca marinarii să fie recunoscuți de statul român ca „lucrători-cheie”, care oferă un serviciu esențial. În prezent, nefiind angajati la companii din România, navigatorii nu figurează în etapa a doua a programului national de vaccinare. Drept urmare, la inițiativa Sindicatului Liber al Navigatorilor, a Asociației Naționale a Societatilor de Crewing din România, a Autorității Navale Române, demers sprijinit de Prefectura Constanta și susținut de navigatori, Ministerul Transporturilor și Ministerul Sănătății vor propune un proiect de act normativ pentru modificarea HG nr. 1031 din noiembrie 2020.
Modificările vizează introducerea a trei noi categorii de lucrători români în domenii esentiale: personalul navigant maritim și fluvial, lucrătorii de pe platformele marine și cei de pe unitățile mobile din domeniul petrolier.

„Sperăm ca această modificare a HG 1031/2020 să fie publicată urgent în Monitorul Oficial al României, iar lucrătorii STS care au în atribuțiuni funcționarea platformei de înscriere pentru vaccinare Covid-19, să modifice corespunzător și rapid suportul electronic, astfel încât programarea în etapa a doua să se poată face cât mai facil și cu noile modificări.
SLN propune o modalitate rapidă, prin posibilitatea programării personale a celor care doresc să se vaccineze, în raza domiciliului lor prin platformă electronică sau prin Call Center”, se arată într-un comunicat de presă.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-comunitatea-maritima-va-cere-vaccinati-navigatorii-in-etapa-a-doua-420519
 

Cotația grâului a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani la Bursa de la Chicago, după ce principalul exportator, Rusia, a anunțat că intenționează să majoreze taxa la exporturile de grâu până la 50 de euro pe tonă, de la 1 martie și până la 30 iunie, ceea ce ar putea face grâul provenit din alte țări mai atractiv pentru cumpărători, transmite Bloomberg. La bursa de la Chicago, contractul futures la grâu a atins cel mai ridicat nivel din 2014, iar la Paris cotația acestuia este în grafic pentru a înregistra cel mai semnificativ avans săptămânal din ultimii patru ani, scrie Agerpres.
Măsurile din Rusia, combinate cu reducerea furnizării în alte regiuni și majorarea cererii în China, au ajutat deja la o creștere semnificativă a prețurilor la grâne. Aceste evoluții pun presiuni suplimentare asupra marilor importatori, cum a fi Egiptul, care achiziționează anual cantități ridicate de grâu rusesc, deoarece prețul tinde să fie mai redus decât din alte surse. Deși Australia, unul din cei mai mare exportatori mondiali de grâu, a înregistrat recolte agricole bune, Rusia joacă un rol vital în furnizarea pe plan global, iar grânele sale încă vor fi necesare spre sfârșitul sezonului, apreciază Andree Defois, președintele companiei de consultanță consultant Strategie Grains. Anterior, analiștii au speculat că măsurile protecționiste i-ar putea determina pe fermierii ruși să amâne vânzările până când restricțiile sunt ridicate, la finalul sezonului, ceea ce va pune și mai multă presiune pe livrările globale de grâu. Compania de consultanță SovEcon și-a redus luna trecută estimările pentru exporturile din acest sezon cu 11%.
https://www.profit.ro/bloomberg/pretul-graului-creste-in-urma-evolutiilor-din-rusia-si-china-19903752
 

Sistemul feroviar din Europa de Est se află într-o perioadă de dezvoltare puternică. Construcția unui nou terminal intermodal pe ruta dintre Ungaria și Ucraina, și mai apoi Rusia, face parte din acest cadru. Infrastructura, cunoscută sub numele de Poarta Est-Vest (Ewg), va fi construită în Fényeslitke, în nord-estul Ungariei și va fi cea mai mare platformă logistică din această zonă. Proiectul este susținut de o companie privată înființată în 2018, care investește aproximativ 60 de milioane de euro în această lucrare cu o subvenție publică de 8 milioane de euro. Tăierea panglicii este așteptată până la sfârșitul lui ianuarie 2022.
Platforma se va întinde pe o suprafață de 850.000 m2 și va cuprinde un centru logistic de depozitare de 15.000 m2, inițial, dar cu posibilități ample de extindere. Capacitatea anuală a terminalului echipat cu cele mai avansate tehnologii va fi de un milion de TEU.
Terminalul va putea primi trenuri de marfă echipate atât cu vagoane cu ecartament larg, conform standardului rus adoptat în Ucraina, cât și cu ecartament internațional răspândit în toată Europa, cu excepția Peninsulei Iberice.
Tranzitul prin Ucraina pe ruta Komorò-Zàhony-Chop cuprinde în principal țările din centrul și sud-estul Europei. Ruta din China către Slovacia, către Ungaria, către țările baltice, dar și către Italia este mai scurtă prin Ucraina și tinde să fie cea mai ieftină, deși până acum transportul a favorizat în principal ruta prin Polonia. Din acest punct de vedere, compania de stat Ukrzaliznycja (Căile Ferate din Ucraina) operează o rețea dezvoltată de trenuri de containere care absoarbe 55% din volumele containerizate exportate și importate din țară.
La rândul său, Ungaria a demarat de mult timp un vast program de modernizare a rețelei sale feroviare. Principala relație spre est, între punctul maghiar Lökösháza și cel românesc de la Curtici, a fost prima adaptată și electrificată pentru a fi utilizată în principal în relațiile feroviare de marfă. După secțiunea centrală care ajunge din Budapesta la centrul Püspökladány, se lucrează până la Biharkeresztes, lângă granița română spre Oradea. Cu puțin peste 55 km lungime, linia este reconstruită pentru a rezista la sarcini de până la 22,5 tone pe axă, fiind prin urmare adecvată pentru tranzitul trenurilor grele de marfă. Va fi electrificată cu sistemul modern de 25 kV și echipată cu sisteme de semnalizare europeană Ertms/Etcs.
https://traficmedia.ro/ungaria-si-ucraina-construiesc-un-mega-terminal-intermodal/
 

Comisia Europeană a făcut public cel de-al șaptelea raport de monitorizare a evoluției pieței feroviare la nivelul UE-27 în perioada 2015-2018.
Principala concluzie a acestui raport este că mai mult de jumătate din traficul feroviar se desfășoară transfrontalier, competitivitatea transportului feroviar fiind foarte sensibilă la interoperabilitatea și dificultățile operaționale ale rețelelor naționale.
Raportul analizează datele înregistrate în perioada 2015-2018 și nu oferă nicio dovadă cu privire la impactul pandemiei de COVID-19 asupra sectorului. Cu toate acestea, “chiar dacă serviciile feroviare, în special cele de transport de marfă, au continuat să funcționeze pe tot parcursul anului 2020, numărul călătorilor din traficul internațional a scăzut semnificativ în timpul diverselor perioade de limitare a mișcării persoanelor, iar nivelul general al cererii s-a redus din cauza incertitudinii și a recesiunii economice,” se arată în raport.
Principalele constatări și tendințe pentru perioada 2015-2018 în UE-27 sunt:
traficul feroviar a crescut anual cu 2,5 % pentru transportul de călători și cu 4,1 % pentru transportul de marfă;
„ponderea modală” a transportului feroviar în cadrul modurilor de transport terestru a crescut de la 7,6 % la 7,8 % pentru transportul de călători și a scăzut de la 18,8 % la 18,7 % pentru transportul de marfă;
în 2018, transportul feroviar a reprezentat doar 0,4 % atât din emisiile de gaze cu efect de seră (GES), cât și din emisiile de CO2 provenite din transporturi și doar 2 % din consumul de energie pentru transporturi;
lungimea totală a căilor ferate care au fost declarate congestionate a înregistrat o creștere mai mult decât dublă;
întreprinderile feroviare au avut 1.082 de licențe active în 2018;
cota de piață medie deținută de concurenții operatorilor tradiționali naționali a fost, în 2018, de:
42 % din piețele de transport feroviar de marfă (o creștere de 8 puncte procentuale);
10 % din piețele comerciale de transport de călători (o creștere de 2 puncte procentuale);
transportul feroviar rămâne unul dintre cele mai sigure moduri de transport, călătoriile cu autovehicule fiind de aproape 50 de ori mai riscante decât cele cu trenul, și
la sfârșitul anului 2018, în sectorul feroviar erau angajate puțin peste 916 000 de persoane, aproximativ 527.000 dintre acestea fiind angajate de întreprinderi feroviare (atât operatori principali, cât și alternativi), iar 389.000 de către administratori de infrastructură.
În 2018, lungimea totală a rețelei feroviare din UE-27 era de aproximativ 201 000 km de linie (cu 0,4 % mai puțin decât în 2015). Aproximativ 56 % din rețea era electrificată, cu 855 km mai mult decât în 2015 (+1,2 %).
În 2018, volumele de trafic feroviar de marfă din UE-27 au reprezentat 435 de miliarde de tone-km, dintr-un total de 2,3 mii de miliarde de tone-km pentru transportul terestru în ansamblu.
În perioada 2015-2018, ponderea modală a transportului rutier în transportul terestru de marfă din UE-27 a crescut de la 74,2 % la 75,4 %, în timp ce ponderea transportului feroviar de marfă a scăzut de la 18,8 % la 18,7 %, cu diferențe semnificative între țări.
În 2018, taxele de acces la calea ferată au reprezentat peste 80 % din veniturile din taxe ale administratorilor de infrastructură din UE-27 (84 % în cazul trenurilor de marfă și 88 % în cazul trenurilor de călători).
Taxele pentru trenurile de marfă (excluzând majorările) sunt monitorizate pe trei tonaje brute maxime diferite (1.000, 1.600 și 6.000). În majoritatea statelor membre, taxele de acces cresc în funcție de dimensiunea trenului, deși nu neapărat proporțional cu tonajul.
Pentru a atenua impactul economic al pandemiei de COVID-19, Regulamentul 2020/1429, adoptat în octombrie 2020, face posibilă reducerea sarcinii financiare asupra sectorului feroviar prin relaxarea temporară a normelor privind taxele.
Cota medie de piață a concurenților de pe piața transportului feroviar de marfă din UE-27 a crescut între 2015 și 2018 de la 34 % la 42 %. În 2018 au apărut noi operatori care concurau cu operatorii tradiționali naționali în toate țările, cu excepția Greciei, a Irlandei, a Lituaniei și a Luxemburgului, iar în mai mult de jumătate dintre acestea cota de piață a concurenților a fost de peste 30 %.
https://www.intermodal-logistics.ro/care-sunt-concluziile-raportului-ce-privind-evolutia-transportului-feroviar-de-marfa
 

Grâul a urcat la un maxim pe şase ani în Chicago după ce Rusia a anunţat că noua sa taxă pe exporturile de grâu va creşte mai mult decât era de aşteptat cu câteva săptămâni ca aceasta să fie introdusă, în condiţiile în care ţara îşi accelerează eforturile de temperare a creşterii preţurilor alimentelor, relatează Bloomberg.
https://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/pretul-graului-urca-puternic-dupa-ce-rusia-surprinde-cu-o-majorare-19869995