Conform sursei citate, CSDN a analizat, în cadrul studiului, 44 de activităţi relevante desfăşurate în portul Constanţa de 639 de companii şi 10 activităţi relevante desfăşurate de 26 de firme din portul Galaţi.

Astfel, CSDN a constatat că traficul maritim din portul Constanţa a crescut cu circa 12% în anul 2022, comparativ cu anul 2021, pe fondul războiului dintre Rusia şi Ucraina, în timp ce traficul din portul Galaţi a scăzut, din cauza creşterii costurilor rutelor de transport maritim prin canalul Sulina, ca urmare a majorării preţului la combustibil şi a asigurărilor în domeniul maritim.

În acest context, fluxurile logistice de marfă s-au reconfigurat, fiind alese rute feroviare sau rutiere.

În primul trimestru al anului 2023, traficul de mărfuri a ajuns să reprezinte 54% în portul Constanţa, respectiv 37% în portul Galaţi din traficul aferent anului 2022, pe fondul războiului de la graniţa României.

Mărfurile sunt, însă, limitate, în cazul portului Constanţa, la cinci mari categorii de produse, respectiv cereale, petrol brut, articole diverse, produse petroliere şi minereuri, ponderea lor trecând de 76% în al doilea trimestru din 2023.

„În portul Galaţi, minereurile/cărbunele/cocsul, laminatele, cerealele, fierul vechi şi produsele petroliere sunt principalele mărfuri din traficul maritim, reprezentând peste 90% din total, în timp ce produsele de carieră şi balastieră reprezintă, în trimestrul II 2023, 67% din traficul fluvial”, arată studiul.

În plus, traficul fluvial al materiilor prime descărcate în portul Galaţi a scăzut, iar capacitatea de producţie a oţelului pe platforma siderurgică din port s-a redus, după ce importurile şi exporturile de materii prime din Rusia au fost interzise.

Pentru a evita dependenţa porturilor de aceste mărfuri, CSDN recomandă atragerea de noi fluxuri comerciale, fapt ce se poate realiza prin modernizarea infrastructurii din cele două porturi, digitalizarea operaţiunilor şi scăderea tarifelor percepute de administraţie.

Modernizarea infrastructurii CSDN recomandă modernizarea infrastructurii portului Constanţa prin construirea de noi terminale portuare, extinderea danelor, adâncirea şenalelor de navigaţie şi îmbunătăţirea facilităţilor portuare pentru manipularea mărfurilor.

De asemenea, dezvoltarea unui terminal specializat pentru barje ar creşte traficul de cereale, îngrăşăminte, seminţe uleioase şi combustibili minerali solizi – mărfuri care sunt transportate, de obicei, pe barje.

„La ora actuală, numărul navelor de mari dimensiuni este redus pentru că sunt puţine dane specializate, aflate la adâncimi mari. În plus, există un număr limitat de companii cu echipamente tehnice ce pot opera cantităţi mari de mărfuri într-un timp redus”, susţin autorii studiului.

În ceea ce priveşte preţurile practicate de companii în portul Constanţa, acestea au crescut începând din 2022, iar tendinţa s-a menţinut, cu câteva excepţii, şi în primele trei luni din 2023.

Competitivitatea portului riscă, însă, să fie afectată de numărul mare de tarife ale administraţiei portuare, despre care companiile şi asociaţiile profesionale susţin că sunt prea ridicate faţă de alte porturi concurente. Mai mult, modificarea frecventă a tarifelor stabilite de Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) reprezintă un impediment şi pentru atractivitatea portului Galaţi, precizează sursa citată.

În acest sens, Consiliul Concurenţei recomandă simplificarea politicii tarifare a administraţiilor şi diminuarea numărului de tarife practicate, pentru a reduce costurile de transport, ceea ce va creşte traficul de mărfuri şi va atrage noi fluxuri comerciale.

„Totodată, este necesară stabilirea, printr-un act normativ, a unei marje rezonabile de profit, în contextul în care majoritatea administraţiilor portuare sunt organizate ca societăţi comerciale, dar au un rol dublu, desfăşurând atribuţiile de autoritate publică încredinţate de stat şi activităţi comerciale. Drept urmare, separarea celor două tipuri de activităţi este esenţială”, mai arată studiul.

Printre recomandările realizate de Consiliul Concurenţei se numără elaborarea unei strategii de transport naval care să integreze toate tipurile de transport: naval, feroviar şi rutier, fiind necesară reabilitarea căilor ferate din port şi conectarea lor cu infrastructura europeană. Astfel, timpul de tranzit şi costurile de transport s-ar reduce, în beneficiul consumatorilor.

De asemenea, strategia ar trebui să valorifice potenţialul de transport de care dispune România şi să promoveze porturile naţionale şi serviciile oferite, dată fiind poziţionarea ca platforme majore de hub şi tranzit. În acest sens, trebuie finalizate Master Planurile de dezvoltare ale porturilor Constanţa şi Galaţi şi monitorizate investiţiile.

Astfel, în vederea stabilirii unei strategii unitare de dezvoltare, a unei strategii comerciale şi a unui plan de investiţii integrat, este importantă revizuirea modalităţii de administrare a infrastructurii de transport naval, pentru ca porturile să fie gestionate de o singură administraţie.

„Recomandarea vine în contextul în care portul Galaţi este administrat atât de Administraţia Porturilor Dunării Maritime, companie aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, cât şi de Administraţia Zonei Libere Galaţi, regie autonomă aflată sub autoritatea Consiliului local al municipiului Galaţi”, se menţionează în raport.

De asemenea, autoritatea de concurenţă mai recomandă digitalizarea operaţiunilor portuare, implementarea de soluţii de automatizare a fluxurilor de mărfuri şi conectarea comunităţii portuare publice şi private.

„Digitalizarea activităţilor din porturi, inclusiv implementarea unui sistem Port Community System (PCS) care va eficientiza activităţile şi procesele, va reduce timpii de lucru şi va integra companiile de pe lanţul logistic. În plus, implementarea unor soluţii informatizate de gestionare a traficului rutier, corelate cu crearea de parcări adiacente porturilor, ar descongestiona traficul rutier din interiorul porturilor”, precizează autorii studiului.

Referitor la cadrul normativ şi la procedurile administrative din domeniul naval, acestea trebuie revizuite şi simplificate, inclusiv prin adaptarea programului de lucru şi creşterea numărului personalului alocat.

„O altă recomandare vizează închirierea terenurilor portuare pe baza utilizării danelor de către companii, a strategiei comerciale şi a planurilor de investiţii ale administraţiilor portuare, pentru a facilita intrarea unor noi companii, crescând, în final, concurenţa. În prezent, închirierea terenurilor favorizează companiile care deţin elemente de suprastructură pe acele terenuri, ceea ce duce la încheierea unor contracte pe perioade mari de timp”, mai arată raportul.

În vederea dezvoltării porturilor, Consiliul Concurenţei încurajează implicarea sectorului privat şi dezvoltarea parteneriatelor public-privat pentru atragerea de investiţii în vederea modernizării şi dezvoltării terminalelor existente, a danelor, pentru reconfigurarea spaţiului neutilizat şi acordarea de facilităţile pentru investiţii, cu respectarea reglementărilor în materie de ajutor de stat.

Nu în ultimul rând, portul Constanţa poate beneficia de statutul de hub regional dacă va atrage fluxuri de marfă de la Marea Caspică, ceea ce va creşte volumul de mărfuri în tranzit şi va dezvolta serviciile de transport intermodal, precizează sursa citată.

Studiul privind „Infrastructura principalelor servicii portuare, servicii conexe şi activităţi economice relevante în cele mai importante porturi româneşti din reţeaua TEN-T: Constanţa şi Galaţi” este disponibil pentru consultare publică pe site-ul autorităţii de concurenţă. AGERPRES/(AS – autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)

https://agerpres.ro/economic-intern/2024/01/15/modernizarea-infrastructurii-maritime-vitala-pentru-porturile-constanta-si-galati-studiu–1232617

Crește furia transportatorilor și fermierilor, care anunță că protestele continuă, pentru a șasea zi la rând.

Au ieșit deja pe străzi cu camioane și utilaje și sunt anunțate proteste în aproape 20 de mari orașe. Este de așteptat ca și azi să fie șosele blocate, iar probleme vor fi mult mai mari decât în weekend. Este începutul săptămânii de lucru și prezența camioanelor și a tractoarelor la marginea orașelor va bloca, parțial, circulația celor care merg spre serviciu. Premierul Marcel Ciolacu are, la ora 9:30, o întâlnire de lucru cu ministrul de Interne, ministrul Transporturilor, cel al Agriculturii şi reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, pentru a discuta despre măsurile pe care Guvernul le poate lua pentru a pune capăt protestelor.
Ce au cerut protestatarii și ce li s-a promis
ACTUALIZARE 9.40
Negocierile eșuate de până acum îi determină pe fermieri și transportatori să rămână fermi pe poziții și să nu cedeze. Așteaptă ca autoritățile să le rezolve măcar o parte dintre revendicări. Haideți să vedem ce au cerut și ce au primit până acum.
Revendicările protestatarilor:
– Plafonarea RCA la 5.000 lei și suspendarea valabilității poliței când mașina nu este folosită
– Măsuri de fluidizare a traficului în vămi, scutiri de controale
– Toleranță la depășirea greutății
– Modificări la controlul rovignetei, greutății la vamă
– Alocații de hrană și cazare neimpozabile
– Reglementări de concurență loială la transportatori
– Recuperarea unui procent din acciza la combustibil
– Control vamal pentru camioanele ucrainene

De la Ministerul Transporturilor li s-au promis:
– Culoare speciale în vămi și port pentru camioanele din statele UE – Toleranță 5% pentru depășirea greutății maxime admise
– Asigurare de risc financiar obligatorie pentru expeditori
– Sancțiuni doar pentru expeditor și destinatar în cazul depășirii tonajelor
De la Ministerul Agriculturii li s-au promis:
– Echivalarea categoriei permisului de conducere categoria B cu cel pentru TIR, tractor
– OUG pentru amânarea ratelor
– Compensare 100 euro/ha pentru culturile din 2022
– Plata despăgubiri pentru fermierii afectați de secetă, fond de risc de 100 milioane de euro
Promisiunile ASF:
– Revizuirea sistemului bonus-malus
– Posibilitatea suspendării RCA (Legea este la Senat)
– Revizuirea modalității de stabilire a tarifului RCA
– Monitorizarea în trafic a existenței poliței RCA
– Franciza se plătește doar în caz de daune
Promisiunile Ministerului Finanțelor
– Simplificarea procedurilor din Codul Fiscal pentru mai puțină birocrație
– Cadru legal pentru investiții în parteneriat cu ministerele
– Scutire la impozitul pentru profitul reinvestit
– Recunoașterea fiscală a subvențiilor pentru scutirea de la plata impozitului pe profit

Prim-ministrul se va întâlni cu vicepremierul Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, şi reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, a anunţat Biroul de presă al Guvernului. Reprezentanții fermierilor și transportatorilor au anunțat, duminică seara, după discuții de câteva ore la Ministerul Finanțelor, că negocierile au eșuat și că protestele vor continua. Ministrului Agriculturii, Florin Barbu, se va întâlni luni şi marţi cu reprezentanţii asociaţiilor de fermieri, ai procesatorilor şi retailerilor, pentru a discuta problemele cu care se confruntă, măsurile de sprijin şi soluţiile de finanţare, informează MADR. Astfel, luni, 15 ianuarie 2024, de la ora 11:00 sunt aşteptaţi fermierii din sectorul ovine şi caprine, respectiv 16 asociaţii, de la ora 13:00 vor intra cei din sectorul vegetal (nouă asociaţii), iar de la 16:00 sunt programaţi reprezentanţii Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) şi marii retaileri prezenţi în România. Marţi, 16 ianuarie, de la ora 11:00 sunt programaţi fermierii din sectorul zootehnic, respectiv cinci asociaţii care reprezintă vaca de lapte şi cea de carne, de la 14:00 vor intra la discuţii cei care reprezintă sectorul de porc şi pasăre (cinci organizaţii), iar de la ora 16:00 sunt aşteptaţi procesatorii din industria alimentară, respectiv cele cinci organizaţii patronale reprezentative din sector.

Citește mai mult la: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/protestele-transportatorilor-si-fermierilor-continua-circulatie-restrictionata-pe-prima-banda-pe-ambele-sensuri-in-afumati-2649529

Solicitări legate de Portul Constanța
Pe lista rerevendicărilor au fost incluse și solicitări ce vizează asumarea de către Guvernul României a proiectului strategic privind extinderea capacităţii şi adaptarea proceselor logistice aferente Portului Constanţa pentru asigurarea accesului cu prioritate a mărfurilor din România la export.

„Clubul Fermierilor susţine negocierea şi adoptarea de către Guvern a unui Plan de măsuri ca răspuns la criza financiară cu care se confruntă fermierii români. Anii de secetă, criza economică, efectele complexe ale războiului din Ucraina, perturbarea pieţei comune europene prin derogările acordate mărfurilor agricole ucrainene au adus fermierii români într-un punct critic, de la care mulţi vor dispărea dacă acest sector strategic nu este tratat strategic de către Guvernul României.

Acest plan trebuie să fie rezultatul unor negocieri care să consemneze angajamentele Guvernului pe termen scurt şi mediu, pentru ca această criză cu care se confruntă fermierii s-a acumulat în timp şi poate fi rezolvată doar cu un plan asumat politic, diplomatic, financiar şi economic. Fermierii români au nevoie acum de un Plan de salvare şi stabilitate financiară, cu intervenţia Guvernului”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Citește mai mult la: https://ziarulamprenta.ro/agricultura/ce-revendicari-au-transmis-fermierii-romani-multe-sunt-legate-de-portul-constanta/274481/

Transportul rutier de mărfuri a înregistrat în primele nouă luni din 2023 o creştere de 1,2% a volumului mărfurilor transportate, în timp ce în transportul feroviar, volumul mărfurilor a înregistrat o scădere cu 11,6%, comparativ cu intervalul similar din anul anterior, arată datele INS.

Transportul mărfurilor a crescut cu 2,9% în primele nouă luni din 2023, comparativ cu perioada ianuarie-septembrie 2022, în transportul naţional înregistrându-se o creştere cu 3,3%, cu diferențe mari în funcție de tipul de transport, conform INS.

Câte dintre mărfuri au fost în transportul național:

din totalul de 241,381 milioane tone transportate rutier, 83% au fost înregistrate în transportul naţional, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.
au fost transportate feroviar 36,966 milioane tone mărfuri, din care 79,6% în transport naţional.
Creștere de 8,5% în transportul maritim

În transportul maritim au fost înregistrate 49,215 milioane tone, din care 49,196 milioane tone în transport internaţional. Faţă de primele nouă luni din 2022, volumul total a marcat o creştere cu 8,5%.

Mărfurile transportate pe căi navigabile interioare au totalizat 23,395 milioane tone, din care 63,3% în transport internaţional. Volumul mărfurilor transportate a înregistrat creştere cu 9,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, în timp ce parcursul mărfurilor a crescut cu 5,3%.

În transportul aerian, volumul mărfurilor transportate a înregistrat un total de 36.000 tone, în scădere cu 2,4%.

Transportul prin conducte petroliere magistrale a înregistrat 4,559 milioane tone mărfuri transportate, în scădere cu 10,3% faţă de perioada aceeaşi perioadă din 2022, în timp ce parcursul mărfurilor a scăzut cu 14,8%.

Aproape 63% din mărfuri, transportate pe distanțe mici

În perioada menţionată, în transportul rutier naţional, 62,9% din volumul mărfurilor a fost transportat pe distanţe între 1-49 km, 21% pe distanţe cuprinse între 50-149 km şi 12,8% pe distanţe cuprinse între 150-499 km, iar în transportul naţional pe căi navigabile interioare, 42,3% din volumul mărfurilor a fost transportat pe distanţe cuprinse între 150-299 km.

Principalele mărfuri transportate, pe tipuri de transport

În transportul rutier, diviziunile de mărfuri cu cele mai mari ponderi în totalul mărfurilor transportate au fost minereuri metalifere şi alte produse de minerit şi exploatare de carieră; turbă; uraniu şi thoriu (36,7%) şi alte produse minerale nemetalice (16,3%).
Ponderi semnificative în transportul feroviar au fost înregistrate pentru diviziunile cocs, produse rafinate din petrol (23,3%) şi cărbune şi lignit; ţiţei şi gaze naturale (21,4%).
În transportul maritim, cele mai importante ponderi în total mărfuri transportate au fost înregistrate la diviziunile produse agricole, din vânătoare şi silvicultură; peşte şi alte produse din pescuit (42%) şi cărbune şi lignit; ţiţei şi gaze naturale (15%).
În transportul pe căi navigabile interioare, ponderi importante au fost înregistrate la diviziunile produse agricole, din vânătoare şi silvicultură; peşte şi alte produse din pescuit (42,3%) şi minereuri metalifere şi alte produse de minerit şi exploatare de carieră; turbă; uraniu şi thoriu (25,4%).
Transportul internațional de mărfuri
Din totalul mărfurilor în transport rutier internaţional, respectiv 40,994 milioane tone, transportul între state terţe a reprezentat 45,1%, cabotajul 22,3% şi mărfurile încărcate 18,5%.

În transportul rutier internaţional de mărfuri, 94,8% din totalul mărfurilor descărcate au provenit din state membre ale Uniunii Europene şi 94,4% din totalul mărfurilor încărcate au avut ca destinaţie state membre ale UE. Cele mai mari cantităţi de mărfuri descărcate au provenit din Germania (21,4%), Italia (15,3%) şi Ungaria (11,6%), iar în ceea ce priveşte încărcările, 16,7% din volumul mărfurilor au avut ca destinaţie Germania, 15,7% Italia şi 15,2% Ungaria.

https://cursdeguvernare.ro/transport-feroviar-marfuri-prabusit-116-9-luni-2023.html

Performanţă istorică pentru Portul Constanţa. Peste 92 de milioane de tone de mărfuri au trecut prin dane anul trecut, o creştere de peste 20 la sută faţă de 2022. Cerealele şi seminţele uleioase au cea mai mare pondere. A fost nevoie de un război la graniţă pentru ca autorităţile să conştientizeze cât de importantă este principala poartă de acces a mărfurilor la Marea Neagră.

Alexandru Sîntu, reprezentant linie maritimă: Portul Odessa este închis şi deservea până acum două ţări, Moldova şi Ucraina, tot ce era marfă din Moldova şi Ucraina s-a relocat pe România. Asta ne-a ajutat să avem o creştere de 15 la sută pe export.

Operatorii din port au fost nevoiţi să crească puterea de procesare şi capacitatea de stocare

Viorel Panait, operator port: În momentul de faţă avem 200.000 tone capacitate de stocare, pe prima etapa etapă, mărim cu 20.000 tone, a doua etapa 38.000 tone, avem o capacitate de stocare în plus de 25 la sută. Am dublat numărul de autocamioane care pot fi procesate într-o zi.
Claudiu Vuța, director comercial: Au intrat mărfuri atât pe barjă, atât pe căi ferate, dar şi pe camione, toate acestea trebuie să fie îmbunătăţite în viitor. Degeaba ai magazie foarte performantă, automatizată, dacă nu poate fi aprovizionată prin rails sau prin camioane pentru că nu ai investit foarte mult în infrastructură.

Autorităţile centrale au avut de furcă atât cu vagoanele abandonate de mai bine de 30 de ani, cât şi cu liniile de cale ferată blocate.
Andreea Filip, reporter Observator: Cele 700 de vagoane care blocau activitatea din portul Constanţa au fost ridicate, jumătate au fost valorificate de ANAF, iar celelalte 350 au fost mutate sau reparate. Din 311 linii de cale ferată la care s-a lucrat în ultimii doi ani, 40% sunt funcționale, dar pe multe dintre ele se circula cu restricţii.
Anul acesta se vor finaliza trei mari proiecte din fonduri europene, în valoare de peste 43 milioane de euro.

Florin Vizan, director APC: Modernizarea infrastructurii de distribuţie a energiei electrice în Portul Constanţa, extinderea cheurilor danelor 10 şi 12 din zona Midia, inclusiv consolidări în spatele cheurilor, drum şi parcare în zona cheului fluvio-maritim al Portului Constanţa.

Autorităţile pregătesc noi lucrări, în valoare de peste 750 milioane de euro.

https://observatornews.ro/economic/performanta-istorica-pentru-portul-constanta-tranzitul-de-marfuri-a-explodat-in-ultimii-2-ani-un-port-cu-importanta-la-nivel-global-558081.html

Traficul total de mărfuri în porturile maritime româneşti a înregistrat, în anul 2023, conform datelor operative la acest moment, peste 92,5 milioane tone, o creştere de 22,5% faţă de 75,5 milioane tone în 2022, reprezentând o performanţă istorică a portului Constanţa.

Traficul maritim a crescut cu 18% faţă de 2022, la valoarea de 71 milioane tone, iar cel fluvial a crescut cu 40% faţă de anul anterior, ajungând la 22 milioane tone. Cerealele s-au menţinut în topul creşterilor de trafic, cu peste 50%, depăşind 36 milioane tone în 2023, faţă de 2022, când s-au înregistrat 24 milioane tone, se arată într-un comunicat de presă transmis de Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime (CN APMC) SA.

Creşteri semnificative de trafic se mai regăsesc în cazul următoarelor grupe de mărfuri: seminţe uleioase, minereuri de fier, deşeuri de fier şi oţel, produse petroliere, articole diverse, îngrăşăminte.

Pe relaţia Ucraina, traficul total de mărfuri a fost de 25 milioane tone în 2023. Cerealele ucrainene care au tranzitat portul Constanţa au reprezentat peste 14 milioane tone.

În ultimii ani, cantităţile de mărfuri care au trecut prin portul Constanţa au bătut record după record, trendul fiind susţinut prin investiţii în infrastructură, pentru a veni în sprijinul agenţilor economici din port şi pentru a le oferi condiţii de atragere a traficului de mărfuri.

Investiţii de sute de milioane euro

„Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA a investit continuu în portul Constanţa, dar în ultima perioadă, în noul context geopolitic, al războiului din Ucraina, rolul portului a fost mai important ca niciodată, iar rutele de transport s-au reconfigurat, fiind necesar să se reanalizeze priorităţile şi să fie adaptat planul de investiţii”, a declarat directorul general al CN APMC, Florin Vizan.

În 2024, se vor finaliza trei proiecte importante, finanţate cu fonduri europene prin Programul Operaţional Infrastructura Mare, a căror valoare depăşeşte 43 milioane euro:

– Modernizarea infrastructurii de distribuţie a energiei electrice în portul Constanţa (23 milioane euro);

– Extinderea cheurilor danelor 10 şi 12 din zona Midia, inclusiv consolidări în spatele cheurilor (16,93 milioane euro);

– Drum şi parcare în zona cheului fluvio-maritim al portului Constanţa (3,26 milioane euro).

Prin CEF Transport, este în derulare proiectul pentru asigurarea condiţiilor electrice de racordare la cheu a navelor în portul Constanţa (regim Cold Ironing) – E-COLD, în valoare de 18,8 milioane euro.

De asemenea, tot anul acesta, vor începe lucrările la următoarele proiecte, cu o valoare totală de 476,1 milioane euro:

– Extinderea la patru benzi a drumului dintre Poarta 7 şi joncţiunea obiectivului „Pod rutier la km 0+540 a Canalului Dunăre – Marea Neagră” cu drumul care realizează legătura între Poarta 9 şi Poarta 8 spre zona de nord a portului Constanţa (valoare estimată – 50 mil. euro);

– Master Plan de infrastructură rutieră – Reabilitarea, modernizarea şi extinderea infrastructurii rutiere (drumuri, pasaje, inclusiv pod rutier peste Canalul de legătură) şi de acces în portul Constanţa şi zona Midia (valoare estimată 122,6 milioane euro);

– Modernizarea infrastructurii de distribuţie a energiei electrice în portul Constanţa – Etapa a II-a (valoare estimată 95 milioane euro);

– Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi a sistemului de canalizare – Etapa I (valoare estimată 28 milioane euro);

– Dragaje de investiţii în portul Constanţa (zonele Constanţa, Midia şi Mangalia) – inclusiv lărgirea gurii de acces Midia (cu o valoare de 180,5 milioane euro).

https://cugetliber.ro/stiri-economie-trafic-record-cel-mai-mare-volum-de-marfuri-operat-in-portul-constanta-in-anul-2023-497152

Din 1990 și până în prezent, fabrici, uzine, combinate, industrii întregi din România au fost puse la pământ și vândute la fier vechi. Pare un miracol, dar portul Constanța este singura mare platformă economică din România care nu doar a supraviețuit crizelor și reformelor din ultimii 33 de ani, dar a crescut și s-a modernizat. Astăzi, se situează între primele cinci-șase mari porturi ale Europei.

Record după record

Dacă, în urmă cu trei decenii, portul Constanța avea o capacitate teoretică de operare a mărfurilor de 100 de milioane de tone pe an, în urma investițiilor realizate în ultimii 33 de ani, aceasta a depășit 150 de milioane de tone.
Până în 1990, portul Constanța servea doar interesele economiei românești. În prezent, este unul dintre cele mai importante porturi de tranzit pentru fluxurile de mărfuri dintre Europa și Extremul Orient. Din nefericire, conexiunile sale rutiere și feroviare cu bătrânul continent sunt din ce în ce mai proaste, iar cea fluvială are de suferit pe timp de secetă, adâncimile scăzând sub limita de siguranță a navigației.
În ciuda acestor obstacole, portul Constanța înregistrează recorduri de trafic.
În anul 2022, traficul total de mărfuri a fost de 75.537.687 tone, în creștere cu 11,94% față de recordul din anul precedent, iar datele preliminare pentru anul 2023 indică o creștere de circa 10% a volumului de mărfuri, comparativ cu anul 2022.

Etalonul Mării Negre

Creșterea performanțelor portului Constanța n-ar fi fost posibilă fără excepționalul apetit investițional al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța și al agenților economici privați.
Administrația și operatorii portuari români au folosit inteligent momentele de criză economică pentru a investi și a atrage fluxuri tot mai mari de mărfuri, reorientându-se rapid în funcție de schimbările produse în piață.

Un nou avânt investițional

Iată că apetitul investițional al portuarilor constănțeni se pregătește să ia un nou avânt cu ajutorul finanțărilor europene. La sfârșitul anului trecut, Ministerul Transporturilor a publicat „Lista finală a proiectelor selectate spre finanțare în cadrul apelului de proiecte PT/153/PT_P7/OP3/RSO3.1/PT_A16 – Realizarea de investiții în suprastructura portuară în vederea reducerii blocadei din zona Mării Negre ca urmare a conflictului armat din Ucraina”.

Au fost admise un număr de 15 proiecte, din care 14 aparțin operatorilor privați din portul Constanța, iar unul a fost lansat de un operator din portul Galați.
Din punct de vedere investițional, portul Constanța a devenit etalonul Mării Negre. Porturile țărilor riverane fac eforturi să țină pasul cu el, să nu rămână prea mult în urmă în ceea ce privește facilitățile, capacitățile de depozitare și ratele de operare, adâncimile și siguranța navigației.

În contextul crizei provocate de invadarea Ucrainei de către trupele Federației Ruse, grație investițiilor acumulate timp de trei decenii, portul Constanța și canalele navigabile și-au demonstrat rolul strategic pentru economia României, a Europei și a lumii.

Proiectele celor 15 agenți economici au ca obiect investiții în echipamente și instalații portuare, în valoare totală de 134.796.119,97 lei, respectiv 27.154.191,09 euro. Ele vor asigura creșterea capacității de operare a portului Constanța cu 18.450.220 de tone pe an. Ajutorul financiar total, din fonduri europene, solicitat de cele 15 companii este de 23.999.999,99 euro, respectiv 88,38% din valoarea totală a investițiilor.

Cei 15 operatori portuari ale căror proiecte de investiții au fost admise sunt următorii (în dreptul fiecăruia este trecută finanțarea europeană solicitată):
1. Barter Port Operator SRL – 1.999.999,99 euro;

2. PBN Logistics SRL – 2.000.000 de euro;

3. Midia International SA – 1.944.030 de euro;

4. Silo Port SRL – 1.063.139 de euro;

5. Frial SA – 428.280 de euro;

6. Socep SA – 1.372.000 de euro;

7. Constanța South Container Terminal SRL – 2.000.000 de euro;

8. ADM Romania Logistics SRL – 1.518.200,84 euro;

9. Umex SA – 1.984.760,58 euro;

10. Sea Container Services SRL – 1.999.99,99 euro;

11. Niva Prodcom SRL – 1.980.664,56 euro;

12. Romportmet – Galați – 1.710.397 de euro;

13. Chimpex SA – 872.000 de euro;

14. Fast Freight SRL – 1.126.528,04 euro;

15. Comvex SA – 1.999.999,99 euro.

Puneți capăt crizei feroviare!

Pentru a sprijini cu adevărat portul Constanța, Ministerul Transporturilor ar trebui să investească, la rândul său, în rețeaua feroviară, aflată, în prezent, în mare suferință. Astăzi, viteza medie comercială a trenurilor de marfă se află la un nivel rușinos de mic: circa 30 de kilometri pe oră! De vină este neglijența crasă a celor de care a depins soarta infrastructurii de cale ferată, care nu au asigurat efectuarea lucrărilor de întreținere și investițiile necesare. Nu este de mirare că, în aceste condiții, mare parte din transportul de mărfuri terestru s-a mutat de pe calea ferată pe autostrăzile și șoselele supraaglomerate ale țării.

https://cugetliber.ro/stiri-economie-finantare-europeana-de-aproape-24-de-milioane-de-euro-pentru-investitiile-private-din-portul-constanta-497124

Pe 5 ianuarie 2024 a fost publicat în Monitorul Oficial ordinul AVR/ANAF nr. 5 pentru aprobarea procedurii privind stabilirea criteriilor de risc pentru RO e-Sigiliu.

Sistemul naţional RO e-Sigiliu este un sistem bazat pe utilizarea unei aplicaţii informatice şi a unor dispozitive inteligente care asigură autorităţilor competente accesul la informaţii privind localizarea mijloacelor de transport pe care sunt montate, în scopul urmăririi deplasării pe cale rutieră a bunurilor cu risc aflate sub supravegherea autorităţii vamale/fiscale.

Sistemul naţional RO e-Sigiliu va fi utilizat în baza analizei de risc pentru monitorizarea deplasării bunurilor cu risc vamal/fiscal aflate sub supravegherea autorităţii vamale/fiscale:

plasate în regim de tranzit între două birouri vamale de frontieră care prezintă un risc vamal/fiscal ridicat în ceea ce priveşte descărcarea frauduloasă;
plasate în regim vamal de tranzit între un birou vamal de frontieră şi un birou vamal din interiorul ţării şi care prezintă un risc vamal/fiscal ridicat în ceea ce priveşte descărcarea frauduloasă;
declarate pentru export, care prezintă risc vamal/fiscal ridicat sau care fac obiectul unor măsuri speciale la export;
privind mişcarea în interiorul ţării a produselor supuse la plata accizei armonizate şi nearmonizate, astfel: produsele aflate în regim suspensiv, produsele eliberate pentru consum până la primul beneficiar, precum şi produsele la care plata accizei este exceptată sau cu scutire directă;
aflate în tranzit intracomunitar, care prezintă risc de descărcare/comercializare pe teritoriul naţional;
bunuri de natură intracomunitară destinate unui contribuabil din România care prezintă risc fiscal;
bunuri având ca destinaţie o livrare intracomunitară care prezintă riscul de a nu părăsi teritoriul naţional.
Ce obligații are șoferul?
Montarea e-Sigiliului se va efectua numai în prezenţa conducătorului mijlocului de transport monitorizat. În cazul în care mărfurile sunt supuse unui regim vamal, la montarea acestuia poate asista şi comisionarul în vamă sau principalul obligat ori declarantul în nume propriu, după caz.

Fişa de monitorizare şi procesul-verbal de sigilare/desigilare vor fi semnate de către conducătorul mijlocului de transport.

să permită montarea e-Sigiliului de către autoritatea competentă pe mijlocul de transport;
să semneze angajamentul de plată prevăzut în anexa nr. 4 la ordin;
să asigure integritatea e-Sigiliului aplicat pentru supravegherea transportului.
Ca urmare a deciziei de monitorizare, în cazul afectării integrităţii dispozitivului inteligent (dispozitivul dispare sau suferă deteriorări), transportatorul rutier de marfă este obligat să plătească contravaloarea acestuia, conform angajamentului de plată.

Ruta de transport va fi declarată de conducătorul mijlocului de transport, iar aceasta va fi agreată şi consemnată de autoritatea competentă.

Conducătorul auto este obligat să anunţe de îndată autoritatea competentă care a iniţiat procedura de monitorizare sau serviciul de dispecerat, în cazul unui accident rutier în care a fost implicat ori al altor evenimente sau cazuri de forţă majoră care au avut ca rezultat modificarea în orice fel a modului de amplasare ori de funcţionare a e-Sigiliului.

https://www.intermodal-logistics.ro/ro-e-sigiliu-care-sunt-obligatiile-transportatorilor