Nava „Seaboss”, un bulk-carrier cu capacitatea de 55.426 tone, sub pavilion Malta, a acostat în dana 80 a portului Constanța, în noul terminal de cereale Comvex, pentru a prelua 27.000 tone de semințe de floarea soarelui. Privește cu uimire la evenimentele de pe cheu. Oare ce se întâmplă? „Este festivitatea de inaugurare”, îi șoptesc celule gigantice ale silozului.

Iată, a sosit premierul Ludovic Orban! Însoțit de Viorel Panait – directorul general al companiei Comvex și de oficialități locale, face turul de onoare al terminalului. Obiectivele aparatelor de fotografiat și ale camerelor de luat vederi înghit nesățioase imaginile istorice.

Un proiect de succes

Acum e momentul declarațiilor. Viorel Panait ia primul cuvântul. Afirmă: „Credem că este un proiect de succes”. Amintește faptul că, începând din anul 1991, Comvex este terminalul de materii prime siderurgice și de cărbune al României, iar astăzi asigură ritmuri mai mari de operare decât portul Rotterdam.

Noua investiție a companiei, terminalul de cereale Comvex, este și ea un performer de talie internațională, fiind cel mai rapid terminal din Europa, cu o rată de încărcare a navelor de 3.000 de tone pe oră (teoretic 72.000 de tone pe zi), iar aceasta poate fi ridicată la 4.000 tone pe oră, dacă piața o va solicita.

Fermierii români vor avea acces echidistant la terminalul Comvex pentru a-și exporta produsele, anunță Panait.

„A fost un parcurs de aproximativ trei ani până am reușit să ducem la sfârșit acest proiect, cu sprijinul băncilor finanțatoare”, a afirmat directorul general.

Terminalul pune în valoare o infrastructură ce va putea fi valorificată în interesul tuturor. Este vorba de podul de peste Canalul Dunăre – Marea Neagră, de la Km 0 + 550 de metri, autostrada A2, care își descarcă traficul în zona porții nr. 7 a portului Constanța, noua capacitate feroviară din zona fluvio-maritimă, terminalul de barje și terminalul de remorchere, toate realizate cu mari eforturi din partea Administrației portuare.

Panait și-a exprimat dorința ca Guvernul României să sprijine dezvoltarea navigației pe Dunăre, a infrastructurii rutiere și feroviare, astfel încât conectivitatea portului Constanța cu Europa să crească și să fie atrase mai multe fluxuri de mărfuri.

Se deschid noi piețe pentru România

Terminalul este format din 12 celule mari pentru depozitarea cerealelor, 6 celule conice și 6 celule mici, cu o capacitate totală de 200.000 tone. Dispune de două încărcătoare pentru nave, de 1.500 tone pe oră fiecare.
Viteza de descărcare a cerealelor din barje este de 800 tone pe oră. Pentru descărcarea camioanelor sunt organizate două fluxuri, cu două buncăre pe fiecare dintre ele. Împreună, cele două fluxuri asigură o viteză de descărcare de 1.200 tone pe oră.

În cazul trenurilor, viteza de descărcare este de 600 tone pe oră. Terminalul are capacitatea de a descărca șase trenuri pe zi (respectiv 11.000 de tone), în condițiile în care alte terminale din portul Constanța reușesc să descarce doar un singur tren pe zi.

Controlul mărfurilor intrate și ieșite din terminal este asigurat, fără intervenția omului, cu ajutorul a trei laboratoare automatizate – o premieră pentru România.

Directorul general a declarat că, odată cu realizarea acestei investiții se deschid noi piețe pentru România, cele din Taiwan, Indonezia, Thailanda, Filipine.

Investițiile companiei Comvex nu se opresc aici. „În viitor, avem în vedere realizarea unui nou proiect privind introducerea mărfurilor în vrac, respectiv un terminal pentru gaze naturale lichefiate și îngrășăminte”, a anunțat Viorel Panait.

Susținere pentru investițiile în infrastructura de transport

În cuvântul său, Ludovic Orban a adresat felicitări companiei Comvex pentru moderna investiție, care va juca un rol important în dezvoltarea comerțului exterior al României. Totodată el a menționat și contribuția Guvernului României în asigurarea garanțiilor pentru finanțarea acestui proiect.

Vorbind despre rolul portului Constanța ca poartă estică a Europei, premierul a subliniat faptul că, alături de investițiile în infrastructura portuară, sunt necesare investiții în domeniul feroviar, rutier și fluvial. Guvernul Orban va susține aceste investiții, le va asigura finanțarea, astfel încât să crească competitivitatea portului Constanța. Primul ministru nu a pierdut prilejul de a critica guvernele de stânga care au neglijat aceste investiții. Totodată și-a exprimat speranța că în portul Constanța vor fi realizate, pe viitor, și terminale pentru operarea unor mărfuri cu valoare adăugată mare.

Comvex a îmbogățit harta investițiilor portuare

Lucrările de construcție a terminalului de cereale Comvex au debutat la începutul lunii mai 2017, investiția de 56 milioane de euro (inclusiv TVA) fiind finanțată de un consorțiu de bănci format din Raiffeisen Bank și EximBank. Noul terminal va putea încărca nave cu capacitate totală de până la 120.000 tdw, astfel că va lega portul Constanța cu cele mai importante piețe de export pentru cereale din Asia și SUA.

La data de 8 noiembrie 2019, în județul Constanța erau autorizate 81 de silozuri și 256 de magazii de cereale cu o capacitate totală de 3.557.966 tone. Cele mai mari și mai moderne silozuri și magazii pentru cereale și plante tehnice sunt amplasate în portul Constanța. Potrivit datelor prezentate pe site-ul Ministerului Agriculturii, acesta deține o capacitate de depozitare autorizată de 1.547.000 tone, reprezentând 43,48% din cea a județului și peste 5% din cea a țării. Mai mult de două treimi din această infrastructură portuară, este tânără și modernă, fiind realizată în ultimii 20 de ani.

Harta investițiilor portuare s-a schimbat în anul 2020, odată cu intrarea în exploatare a silozului de 200.000 tone, construit de compania Comvex.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-terminalul-de-cereale-comvex-cel-mai-rapid-si-mai-modern-din-europa-a-fost-inaugurat-oficial-411812?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Conducta submarină din cadrul proiectului de dezvoltare gaze naturale Midia – MGD, dezvoltat de compania Black Sea Oil and Gas, parte a grupului Carlyle Energy împreună cu Grup Servicii Petroliere, ale cărei lucrări de instalare au fost inaugurate joi în prezenţa mai multor oficialităţi, va avea peste 120 de km şi va aduce gaze în România din platoul continental al Mării Negre, investiţia ridicându-se la aproximativ 500 milioane euro. La inaugurarea lucrărilor au participat premierul Ludovic Orban, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, şi ambasadorul Statelor Unite ale Americii în Romania, Adrian Zuckerman.

„Grup Servicii Petroliere a anunţat, astăzi, alături de partenerii de la Black Sea Oil & Gas, începerea etapei de instalare a conductei de peste 120 de km, care va aduce gaze în România din platoul continental al Mării Negre”, a informat GSP.

Reprezentanţii companiei spun că investiţia se ridică la aproximativ 500 milioane euro.

La intrarea în producţie, cantitatea de gaze exploatată va acoperi 10% din necesarul de gaze al României.

“Suntem hotărâţi să demonstrăm că energia din Marea Neagră este sursa creşterii economice româneşti. Încrederea pe care o primeşte GSP în dezvoltarea proiectului MGD (Proiectul Dezvoltare Gaze naturale Midia, n.r.) dovedeşte, încă o dată, că experienţa noastră de peste 15 ani în proiecte majore de construcţii offshore ne defineşte ca un partener puternic şi consecvent. După 33 de ani, facem din nou istorie în Marea Neagră. Parteneriatul româno-american GSP-BSOG dezvoltă noua infrastructură de exploatare de gaze din offshore-ul românesc”, a declarat Gabriel Comănescu, CEO si preşedinte al GSP.

Proiectul MGD presupune operaţiuni tehnice dezvoltate în premieră în România după 1989.

Proiectul presupune construcţia unei staţiii de tratare a gazelor la 2 km de ţărm, a 4,3 km de conducte terestre şi 121 km de conducte offshore. Mai include şi platforma de producţie Ana, cu 4 sonde, la 70 m adâncimea apei, 18 km conducte conectoare între zăcămintele Ana şi Doina, Sonda Doina la 85 m adâncimea apei. Toate cele 5 sonde de producţie vor fi forate de GSP Uranus.

„Este o zi mare pentru România, pentru parteneriatul strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii, în special pentru latura sa economică. Pentru noi, pentru Guvernul României, exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, a fost, este şi va fi o prioritate. Astăzi s-a făcut un pas important din acest proiect, o investiţie americană de peste 500 milioane de euro, prin care gazul românesc din Marea Neagră va ajunge în final în casele românilor. Este un program ambiţios pe care guvernul şi l-a luat, de a aduce gazul românesc în casele romanilor, de a avea surse noi de gaze la dispoziţie. Prin începerea lucrărilor la instalarea conductei subterane marine vom avea certitudinea că anul viitor prima molecula de gaz va curge prin aceste conducte. Îmi doresc ca acest parteneriat strategic cu Statele Unite, această latură economică să continue. (…) Doresc succes Black Sea Oil & Gas şi Grup Servicii Petroliere, în aşa fel încât anul viitor să fim aici şi să vedem cum primul gaz din Marea Neagră va ieşi şi va intra în sistemul naţional de transport”, a spus ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu.

Proiectul Midia Gas Development este dezvoltat de compania americană Black Sea Oil & Gas, deţinută de Carlyle International Energy Partners si BERD. Constructorul general al proiectului MGD este GSP.

https://www.news.ro/economic/grup-servicii-petroliere-si-black-sea-oil-gas-instaleaza-o-conducta-de-peste-120-de-km-care-va-aduce-gaze-in-romania-din-marea-neagra-investitie-de-circa-500-milioane-euro-1922402117232020091819484195

Prim-ministrul Ludovic Orban a declarat joi, la Constanţa, că Guvernul va asigura finanţarea de investiţii şi finalizarea proiectelor de infrastructură pentru a asigura interconectarea multimodală a portului maritim cu infrastructura europeană de transport.
‘Vrem, nu vrem, avem un mare avantaj. România are principala poartă de intrare-ieşire din arealul sud-estic al Europei, care este Portul Constanţa. Gândirea noastră trebuie să fie aceea de a utiliza la maximum în beneficiul României acest avantaj strategic pe care îl avem. Un port cu parametri foarte buni, un port în care este acumulată o experienţă, un port istoric şi un port care poate să beneficieze de o dezvoltare spectaculoasă. Sigur că pentru acest lucru sunt necesare investiţii în infrastructura portuară, în infrastructura de transport din interiorul portului şi infrastructura care să asigure conectivitatea şi mai ales să reducă timpii de aşteptare pentru transportatori, atât pe feroviar cât şi pe rutier. (…) Vom asigura finanţare pentru creşterea competitivităţii Portului Constanţa, dar este nevoie de finalizarea câtorva investiţii fundamentale pentru ca marfa şi oamenii să ajungă în Europa sau să vină din Europa în Portul Constanţa. Avem nevoie de finalizarea proiectelor de infrastructură de transport până la graniţa de vest, care să asigure interconectarea cu infrastructura de transport european, astfel încât cei care vor să transporte marfă sau persoane să aleagă România, nu alte rute sau alte porturi, pentru că există o competiţie” – a declarat Ludovic Orban.

În context, primul ministru a criticat lipsa investiţiilor susţinute în proiectele de anvergură pentru dezvoltarea unitară a infrastructurii de transport multimodal, în România.
„Constanţa are foarte multe avantaje comparative, numai că între avantajele comparative pe care le analizează orice transportator sunt şi legăturile cu infrastructura europeană; cât de repede şi cât de sigur se poate transporta marfa pe teritoriul României. Ori aici, din păcate, foarte multe guverne, mai ales de stânga, au lăsat infrastructura de transport şi aceste proiecte fundamentale pentru dezvoltarea economică a României pe ultimul plan. Le-au tratat ca pe o Cenuşăreasă a politicilor economice ale României. Pentru noi investiţiile în infrastructura de transport, în primul rând în finalizarea infrastructurii de transport care să permită valorificarea Portului Constanţa, a poziţiei geostrategice a României, reprezintă prioritate zero. Atunci când s-a conceput construcţia terminalului de barje gândirea era să putem transporta cu barjele pe Dunăre”, a spus Orban.

Şeful Executivului a reiterat şi faptul că este nevoie urgentă de investiţii pentru susţinerea transportului fluvial, pe Dunăre, pe parcursul întregului an.

„Şi aici cei care au venit după au aruncat în sertare proiectele de investiţii pentru asigurarea navigabilităţii Dunării. Trebuie să asigurăm condiţiile standard de navigabilitate pentru că altfel puţini se vor aventura pe Dunăre, atâta timp cât dau peste tot felul de obstacole pe fluviu şi riscă să întârzie, să le crească costurile, sau chiar să îşi pună în pericol marfa. Investiţia în asigurarea standardelor de navigabilitate pe Dunăre, a sistemelor moderne de management al traficului şi în dezvoltarea infrastructurii, inclusiv în dezvoltarea infrastructurii portuare dunărene, reprezintă o prioritate pentru Guvernul pe care îl conduc. Avem nevoie şi de puţină diplomaţie, să-i convingem pe bulgari, sigur avem nevoie de o negociere mai amplă la nivel european care cu adevărat să ne permită utilizarea la maxim a avantajelor strategice competitive pe care le avem” – a conchis primul-ministru.

https://www.agerpres.ro/politica/2020/09/17/orban-romania-are-principala-poarta-de-intrare-iesire-din-arealul-sud-estic-al-europei-portul-constanta–574652

Primul ministru Ludovic Orban, aflat joi într-o vizită de lucru la Constanța, a participat la inaugurarea Terminalului de cereale COMVEX, un obiectiv cu o capacitate de depozitare de 200.000 de tone realizat în urma unei investiții de 56 milioane de euro.
Capacitatea anuală a terminalului de cereale va fi de aproximativ cinci milioane de tone.

„Gândirea noastră trebuie să fie aceea de a utiliza la maximum în beneficiul României acest avantaj strategic pe care îl avem: un port cu parametri foarte buni, un port în care este acumulată o experiență, un port care este istoric și un port care poate să beneficieze de o dezvoltare spectaculoasă.

Sigur că pentru acest lucru sunt necesare investiții în infrastructura portuară, în infrastructura de transport din interiorul portului și infrastructura care să asigure conectivitatea și mai ales să reducă timpii de așteptare pentru toți transportatorii, atât pe feroviar, cât și pe rutier. (…)

Nu este în schimb suficient să investești în infrastructura portului și nu este suficient ca investitorii privați să investească în îmbunătățirea terminalelor, în îmbunătățirea capacității de a furniza servicii de calitate către operatorii de transport. Este nevoie de finalizarea câtorva investiții fundamentale pentru ca marfa și oamenii să ajungă în Europa sau să vină din Europa în Portul Constanța.

Avem nevoie de finalizarea proiectelor de infrastructură care să asigure legătura dintre Portul Constanța, atât pe rutier, cât și pe feroviar, până la granița de vest. Să asigure conectarea cu infrastructura de transport european, astfel încât cei care vor să transporte marfa sau persoane să aleagă România și nu alte rute și alte porturi, pentru că există o competiție”, a declarat, la Constanța, premierul Ludovic Orban.

Terminalul de cereale nou construit în dana 80 a Portului Constanța, ocupă o suprafață de aproximativ 60.000 mp. Locația oferă diferite avantaje logistice: cea mai adâncă dană din Marea Neagră (19 metri), vecinătatea cu terminalul de barje, pentru transport fluvial din țările limitrofe Dunării, acces direct și ușor la calea ferată, distanță scurtă și acces direct la autostrada A2. Capacitatea de depozitare va fi de 200.000 de tone, calculată pentru grâu.

Recepția cerealelor se va face prin trei mijloace de transport diferite:
barje – rată de descărcare 800 t/oră; două descărcătoare cu graifer cu capacitatea de 400 t/h fiecare;
vagoane – rată de descărcare 600 t/oră; cuvă de recepție acoperită, va permite descărcarea simultană a două vagoane;
autocamioane – rată de descărcare 1.200 t/h; patru cuve de recepție acoperite, fiecare cu capacitatea de 300 t/oră, grupate câte două în două grupuri de recepție).

Expedierea cerealelor se va face cu două încărcătoare având o rată de 1.500 t/oră fiecare, proiectate să încarce nave cu capacitatea de 110.000 dwt, nave având lungimea de 250 m și lățimea de 40 de metri.

Terminalul de cereale este proiectat să ofere o mare flexibilitate, respectiv șapte fluxuri de operare simultane:
descărcare barje;
descărcare vagoane;
descărcare autocamioane – primul grup de recepție;
descărcare autocamioane – al doilea grup de recepție;
încărcare navă – primul încărcător;
încărcare navă – al doilea încărcător;
recirculare marfă dintr-o celulă în alta.

Întreagă cantitate de marfă recepționată și expediată va fi cântărită prin cântare de mare precizie, care vor fi integrate într-un sistem de management al mărfii special proiectat.

Întregul terminal va fi complet automatizat și supravegheat: monitorizare și control din camera de comandă prin PC și PLC. Celulele de siloz vor fi echipate cu sistem de monitorizare a temperaturii și cu sistem de aerare.

Toate echipamentele de manipulare vor fi dotate cu senzori corespunzători, pentru a monitoriza permanent bună funcționare și pentru a preveni orice problema ce ar putea apărea că urmare a unei funcționari defectuoase.

Celulele de siloz și structurile metalice adiacente vor fi din tablă din oțel galvanizată de cea mai înaltă calitate.

Terminalul va fi dotat la cel mai înalt nivel de siguranța și cu cele mai eficiente soluții pentru reducerea cheltuielilor de operare.

Praful de cereale constituie cea mai mare preocupare în domeniul manipulării cerealelor. Terminalul de cereale COMVEX va aplică cele mai cunoscute tehnologii din industria legată de manipularea cerealelor: sisteme transportoare complet închise (transportoare cu bandă și cu lanț, și elevatoare cu cupe) și sisteme de aspirație. Transportoarele cu bandă sunt complet închise, de ultimă generație, cu sistem de recuperare a prafului și reintroducere a acestuia pe bandă.

Avantajele acestor sisteme complet închise sunt următoarele: nu permit pierderi de marfă, cresc semnificativ nivelul de siguranța în spații închise (minimizează riscul de explozie și incendiu), nu necesită costuri adiționale în operare (mentenanța și curățenie) și, cel mai important, oferă un nivel crescut de protecție a sănătății.

Pentru a conserva în condiții optime marfa depozitată și pentru a evita orice problemă cu calitatea, cerealele vor fi testate într-un laborator propriu, pe baza probelor prelevate cu echipamente speciale.

FOTO VIDEO Terminalul de cereale al COMVEX, inaugurat, astăzi, în prezenţa premierului Ludovic Orban

Premierul Ludovic Orban a anunţat, joi, că a fost semnat contractul pentru proiectarea drumului expres Constanţa-Tulcea care va face legătura cu Coridorul 9 Pan-European, urmând să fie astfel realizată conexiunea Portului Constanţa cu ţările de pe flancul estic al Uniunii Europene şi cu toate ţările nordice, conform news.ro.

„S-a semnat contractul pentru proiectarea acestui drum expres care face legătura între Constanţa şi Tulcea. Dar nu numai legătura între Constanţa şi Tulcea, asigurând astfel posibilitatea includerii în serviciile turistice şi a Deltei, va face legătura între Constanţa şi Coridorul 9 Pan-european pentru că drumul expres Constanţa-Tulcea se va pe podul de pe Dunăre, tot pe profil de drum expres care se construieşte între Tulcea şi Brăila”, a declarat Ludovic Orban, joi, într-o conferinţă de presă susţinută la Eforie.

El a spus că din Brăila vor fi realizate apoi două drumuri expres.

„Din Brăila se vor realiza două drumuri expres care vor face conexiunea cu coridorul 9 Pan-European. Între Bucureşti – Buzău – Focşani – Bacău – Paşcani – Suceava – Siret se va face conexiunea care va face legătura între Portul Constanţa şi toate ţările din est, de pe flancul estic al Uniunii Europene, toate ţările nordice, crescând atractivitatea Portului Constanţa şi conectivitatea Portului Constanţa cu toate ţările din nord-estul Europei”, a explicat premierul.

Întrebat ce se poate face în legătură cu aglomeraţia din sezaonul estival dintre Eforie Nord şi Eforie Sud, el a spus: „Am prevăzut din 2008 realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construcţia fie a unui drum expres, fie a unui drum pe profil de autostradă care să nu treacă prin localităţi, care să aibă legături cu toate staţiunile dintre Constanţa şi graniţa de sud a României. Se va realiza acest proiect. E clar că necesitarea acestui drum expres sau chiar autostradă care să permită deplasarea rapidă între staţiuni este un proiect necesar care va fi realizat”.

https://www.bursa.ro/orban-s-a-semnat-contractul-pentru-proiectarea-drumului-expres-constanta-tulcea-80636049

Astăzi, 17 septembrie 2020, în prezența premierului Ludovic Orban, are loc inaugurarea terminalului de cereale Comvex, din portul Constanța, un obiectiv cu capacitatea de depozitare de 200.000 de tone.

Lucrările de construcție au debutat la începutul lunii mai 2017, investiția de 56 milioane de euro (inclusiv TVA) fiind finanțată de un consorțiu de bănci format din Raiffeisen Bank și EximBank.

Noul terminalul va putea încărca nave cu capacitate totală de până la 120.000 tdw, astfel că va lega portul Constanța cu cele mai importante piețe de export pentru cereale din Asia și SUA.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-astazi-se-inaugureaza-terminalul-de-cereale-comvex-411717?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Industria navală se află la o nouă cotitură istorică. Sub presiunea exigențelor privind reducerea emisiunilor de gaze în atmosferă, navele care ard în motoarele lor produse petroliere au început să cedeze locul celor acționate de energia gazelor naturale.

Comenzile pentru nave din noua generație sunt în creștere, iar competiția dintre șantierele navale este acerbă. Constructorii din Coreea de Sud, China și Japonia – marile puteri ale industriei navale mondiale – se luptă să obțină o cotă cât mai mare din noua piață.

Întrecerea este condusă de șantierele sud-coreene, care dețin cel mai mare portofoliu de comenzi de nave alimentate cu LNG. La rândul lor, constructorii de nave chinezi se bucură de o puternică susținere din partea guvernului, dar și de alianța strategică cu șantierele navale japoneze, care doresc să își salveze afacerile.

Giganții asiatici domină piața

Potrivit publicației „Business Korea”, în prezent un număr de 13 companii sunt prezente pe piața navelor propulsate de LNG. Dintre acestea, doar opt au primit comenzi pentru astfel de nave: trei constructori navali din Coreea (Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering, Hyundai Heavy Industries și Samsung Heavy Industries), un constructor naval chinez (Hudong-Zhonghua Shipbuilding) și patru constructori de nave japonezi (Mitsubishi Heavy Industries, Kawasaki Heavy Industries, Japan Marine United și Imabari Shipbuilding).

Datele publicate de Clarkson Research – un renumit consultant de pe piața construcțiilor de nave – arată că, în anul 2018, la nivel global au fost comandate 72 de nave propulsate cu LNG, iar în 2019, alte 60 de nave. Dintre acestea, constructorii navali coreeni au primit comenzi pentru 66 de nave, în 2018, și pentru 48 de nave în 2019.

În anul 2020, în cadrul celei mai mari licitații din lume, organizată de transportatorii LNG din Qatar, trei constructori navali coreeni au semnat un contract pentru construcția a 100 de nave, în valoare de 23,6 trilioane de woni (circa 20,014 miliarde de dolari), constructorii navali chinezi au semnat un acord de 3,5 trilioane woni (circa 2,968 miliarde de dolari) pentru 16 nave, în timp ce constructorii de nave japonezi n-au reușit să obțină nicio comandă.

Competitivitatea constructorilor navali din Coreea de sud – Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering, Hyundai Heavy Industries și Samsung Heavy Industries – este asigurată de tehnologiile navale de ultimă generație realizate de acestea, susțin analiștii din domeniu.

UE vine din urmă

Cu o cotă de piață mică, industria navală din Europa încearcă să țină pasul cu giganții asiatici. Încă din anul 2010, Uniunea Europeană a inițiat programul Magalog, care are drept scop trecerea navelor maritime, de pe actualii combustibili, pe gaze naturale lichefiate (LNG). La momentul lansării programului, se afirmau următoarele: „Rațiunea acestui proiect este, în primul rând, protecția mediului. Gazele naturale asigură o reducere majoră a emisiilor nocive în aer. Față de carburanții convenționali, în cazul LNG, cantitatea de dioxid de carbon eliberată în atmosferă scade cu 25%, cea de dioxid de nitrogen, cu 86% iar cea de particule materiale și dioxid de sulf, cu 100%.

Într-o primă fază, gazele naturale lichefiate vor fi utilizate la navele costiere, de pescuit și la cele ale gărzii de coastă. Experții consideră că acest combustibil curat este foarte potrivit pentru navele care operează pe aceeași rută pe o perioadă lungă de timp, așa cum sunt navele ferry-boat din navigația de coastă și fluvială.”

Rezultatele programului Magalog nu au întârziat să apară. „Barentshav“ este prima dintr-o serie de trei nave propulsate cu LNG, care au intrat în dotarea gărzii de coastă, din Norvegia.
Piedici în calea expansiunii navelor acționate de LNG

Între timp au apărut o serie de critici privind utilizarea LNG în propulsarea navelor. Gazul natural lichefiat este pus la zid, deși prezintă avantajul că prin arderea sa produce cu aproximativ 25% mai puțin dioxid de carbon decât în cazul combustibililor pe bază de petrol, iar emisiile de sulf și oxizi de azot sunt foarte mici. În schimb – afirmă criticii – scăpările de metan în atmosferă de la actualele motoare – fac ca impactul gazelor cu efect de seră să fie mai grav pentru planetă decât în cazul actualilor carburanți. Dar tehnologia navală avansează și, cu siguranță, această problemă va fi rezolvată de producătorii de motoare.

Un studiu realizat de Comisia Europeană, în 2015 și revizuit în 2017, arată că navele propulsate de LNG sunt mult mai atractive pe piață datorită reglementărilor de mediu și diferenței de preț între gazele naturale lichefiate și alți combustibili.
Scenariile privind viitorul arată că Uniunea Europeană va avea, în anul 2030, între 2.500 și 4.000 de nave propulsate de LNG, care vor consuma între 1 – 5 milioane de tone de combustibil.

În prezent, cea mai serioasă barieră în calea expansiunii acestor nave o reprezintă lipsa infrastructurii de aprovizionare cu LNG în multe dintre porturile europene.

Nava cu hidrogen – o soluție prea scumpă

Supremația navelor propulsate de gazele naturale lichefiate este amenințată doar de motorul acționat de hidrogen – un carburant pe deplin ecologic – care face eforturi să își ocupe locul în piața shipping-ului și să facă istorie. Doar prețul relativ mare al acestui carburant comparativ cu al LNG și al combustibililor petrolieri temperează avântul noului venit.

În anul 2000, a fost lansată la apă prima navă propulsată de hidrogen, „Hydra”, un pasager pentru 22 de persoane. În 2003 a intrat în exploatare watertaxi-ul „Duffy-Herreshoff”. În același an au primit botezul mării „Yacht no. 1” și „Hydroxy3000”, iar în 2004, „AUV DeepC” și „Yacht XV 1”, toate fiind acționate cu LNG. În 2005, a intrat în serviciul Marinei germane primul submarin alimentat cu hidrogen. În următorii ani, navelor din noua generație li s-au alăturat alte câteva yhacht-uri și vase de pasageri.

În decembrie 2019, constructorul japonez Kawasaki Heavy Industries a lansat portcontainerul „Suiso Frontier”, prima navă de transport mărfuri din lume propulsată de hidrogen.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-navele-propulsate-de-gazele-naturale-lichefiate-relanseaza-competitia-dintre-santierele-navale-411721?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

La ora 13.00, premierul Ludovic Orban va participa la inaugurarea Terminalului de cereale al societății Comvex S.A., în Portul Constanța.

Premierul Ludovic Orban va participa dimineață la începerea lucrărilor la conducta submarină din cadrul proiectului de dezvoltare gaze naturale Midia – MGD, dezvoltat de compania Black Sea Oil and Gas, parte a grupului Carlyle Energy. La acest eveniment, care se desfășoară în localitatea Corbu, va participa ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu

Începând cu ora 11, premierul va fi prezent la ceremonia de recepție a primului sistem de rachete sol-aer Patriot, eveniment ce se va desfășura la Centrul Național de Instruire pentru Apărare Antiaeriană de la Capu Midia. La ceremonie participă și ministrul Apărării Naționale, Nicolae Ciucă.

La ora 13.00, premierul Ludovic Orban va participa la inaugurarea Terminalului de cereale al societății Comvex S.A., în Portul Constanța.

Apoi, împreună cu ministrul Mediului, Apelor și Padurilor, Costel Alexe, premierul Ludovic Orban va participa la prezentarea programului de nisipare a Zonei de Coastă Turistică, finanțat din fonduri europene. Evenimentul va avea loc în strada Faleza din Eforie, (în fața Vilei Popoviciu).

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/premierul-ludovic-orban-vine-maine-la-constanta-va-fi-insotit-de-alti-colegi-ministri-729074.html

Din cauza Ordinului Ministerului Transporturilor din mai a.c., C.N. Administrația Porturilor Maritime S. A. Constanța va trebui ca, la anul, să efectueze serviciul de pilotaj printr-un corp propriu de piloți. Astfel că a lansat o licitație deschisă on-line pentru închirierea de pilotine cu echipaj pentru transportul pilotului la navă.

C.N. Administrația Porturilor Maritime (A.P.M.) S. A. Constanța a inițiat o licitație pentru închirierea a patru pilotine (cu echipaj inclus), care să desfășoare activitatea de transport a piloților Ia nave, în regim de permanență, în toate porturile aflate în administrarea sa, respectiv Portul Constanța (inclusiv Zona Midia) și Portul Mangalia.

A.P.M. nu dispune de mijloacele și echipamentele necesare care să realizeze transportul și ambarcarea piloților la nave, până acum activitatea de pilotaj realizându-se de diverse firme de-a lungul anilor, în special Black Waters S.R.L., Black Sea Pilots S.R.L., Maritime Pilot S.R.L. și Canal Sea Services S.R.L., care în 2019 au raportat un profit total de aproape 3 milioane de lei. Din acest motiv, fiind obligată să preia serviciul de pilotaj începând cu data de 1 ianuarie 2021 , A.P.M. închiriază astfel de echipamente (pilotine), care să poată efectua serviciul în mod continuu, în condițiile hidrometeorologice specifice porturilor de Ia Marea Neagră.

Pentru Portul Constanța – Zona Constanța vor fi închiriate două pilotine, pentru Portul Constanța – Zona Midia – una, ca și în cazul Portului Mangalia. Pilotina trebuie să aibă clasă maritimă capabilă să transporte persoane (piloți) la navele maritime pentru care se prestează serviciul de pilotaj și să efectueze manevrele de abordaj pentru urcarea și coborârea pilotului în siguranță. Toate cele patru ambarcațiuni trebuie să fie Îin bună stare de navigabilitate, apte de a efectua transportul și ambarcarea/debarcarea piloților la/de la nave, având certificate valabile tot anul 2021.

Proprietarul va încheia pe cheltuiala sa și o poliță de asigurare pentru pilotine, ce va fi valabilă pe toată durata contractului de închiriere cu C.N. A.P.M. S.A. Constanța. Durata este de un an, cu posibilitatea de prelungire cu maximum șase luni.

Echipajul pilotinelor vor fi obligate să raporteze imediat Dispeceratului Pilotaj Port orice incident sau accident ce poate afecta siguranța navei (coliziune, eșuare, avarie, defecțiuni majore ori avarierea, inundarea, precum și orice defecte la corpul navei, la structura mașinilor etc.. De asemenea, trebuie raportate orice defecțiuni care pot să afecteze manevrabilitatea navelor ori starea de bună navigabilitate, cât și orice situație susceptibilă să conducă la poluarea apelor sau țărmului României, precum descărcarea ori pericolul descărcării de produse poluante în mare.

Firmele doritoare pot transmite ofertele până la data de 09.10.2020, ora 15.00. Câștigătorul va fi desemnat în baza criteriului cel mai bun raport calitate-preț. Cel mai bun preț va conta în proporție de 60%, iar restul, componenta tehnică a ofertei: puterea totală a motoarelor principale, anul construcției, capacitatea de transport, pentru fiecare pilotină în parte.

Valoarea estimată pentru închirierea celor patru pilotine, pentru un an, este de 8.269.225 de lei.

https://focuspress.ro/administratia-porturilor-maritime-nu-mai-contracteaza-firme-pentru-pilotaj-ci-inchiriaza-pilotine-cu-echipaj-pentru-anul-2021/

Parlamentul European a votat marţi în favoarea includerii emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din sectorul transportului maritim în piaţa emisiilor de carbon a Uniunii Europene începând din 2022, exprimându-şi astfel susţinerea faţă de planurile Bruxellesului de face navele să plătească pentru emisiile lor poluante, informează Reuters, citată de Agerpres.

Sectorul transporturilor maritime este singurul sector care nu are ţinte UE vizând reducerea emisiilor poluante, dar începe să fie urmărit din ce în ce mai aproape pe măsură ce blocul comunitar încearcă să îşi reorienteze industriile în conformitate cu planul său de a ajung neutralitate climatică până în 2050. În cadrul unui vot care a avut loc marţi, europarlamentarii au apreciat că piaţa emisiilor de carbon a UE ar trebui extinsă pentru a include şi emisiile provenite de la călătoriile cu navele în interiorul Europei precum şi călătoriile internaţionale care încep sau se termină într-un port din UE. Aceasta ar însemna că proprietarii navelor vor trebui să cumpere certificate de poluare pentru a acoperi aceste emisii poluante. „A venit timpul ca principiul „poluatorul plăteşte” să se aplice şi industriei de shipping”, a declarat europarlamentarul Jutta Paulus (Verzi), care a condus discuţiile pe acest subiect. Urmează acum ca Parlamentul European să aprobe în mod oficial poziţia sa cu prilejul unui nou vot care va fi organizat miercuri. În ultima perioadă au apărut diferite planuri destinate includerii industriei de shipping în piaţa emisiilor de carbon a UE, în pofida opoziţiei exprimată de acest sector. Un document al Comisiei Europene, consultat de Reuters şi care urmează să fie publicat în cursul acestei săptămâni, confirmă planurile executivului comunitar de a extinde piaţa emisiilor de carbon a UE „cel puţin la transportul maritim intra-UE”. Acest lucru ar urma să se întâmple printr-un pachet de reforme pe care Comisia îl va propune până în luna iunie 2021. Extinderea schemei ar putea dura până în 2023 pentru a fi implementată. Aceasta ar coincide un termen limită până la care Organizaţia Maritimă Internaţională (IMO) trebuie să publice un plan cu privire la eforturile globale de reducere a emisiilor ale industriei de shipping. „Propunerea de a extinde piaţa emisiilor de carbon a UE la shippingul internaţional ignoră negocierile globale care se derulează deja la nivelul IMO şi riscă să inflameze tensiunile comerciale într-un moment delicat pentru economia mondială”, a declarat Simon Bennett secretarul general adjunct al International Chamber of Shipping. Dacă nu se vor lua măsuri, IMO estimează că emisiile de CO2 ale transportului maritim ar putea creşte cu 250% până în 2050, comparativ cu nivelul din 2012, o traiectorie care ar putea dejuca obiectivele globale destinate limitării schimbărilor climatice.

Parlamentul European este în favoarea taxării transportului maritim pentru producerea de emisii cu efect de seră

La ora 13.00, premierul Ludovic Orban va participa la inaugurarea Terminalului de cereale al societății Comvex S.A., în Portul Constanța.

Premierul Ludovic Orban va participa dimineață la începerea lucrărilor la conducta submarină din cadrul proiectului de dezvoltare gaze naturale Midia – MGD, dezvoltat de compania Black Sea Oil and Gas, parte a grupului Carlyle Energy. La acest eveniment, care se desfășoară în localitatea Corbu, va participa ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu

Începând cu ora 11, premierul va fi prezent la ceremonia de recepție a primului sistem de rachete sol-aer Patriot, eveniment ce se va desfășura la Centrul Național de Instruire pentru Apărare Antiaeriană de la Capu Midia. La ceremonie participă și ministrul Apărării Naționale, Nicolae Ciucă.

La ora 13.00, premierul Ludovic Orban va participa la inaugurarea Terminalului de cereale al societății Comvex S.A., în Portul Constanța.

Apoi, împreună cu ministrul Mediului, Apelor și Padurilor, Costel Alexe, premierul Ludovic Orban va participa la prezentarea programului de nisipare a Zonei de Coastă Turistică, finanțat din fonduri europene. Evenimentul va avea loc în strada Faleza din Eforie, (în fața Vilei Popoviciu).

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/premierul-ludovic-orban-vine-maine-la-constanta-va-fi-insotit-de-alti-colegi-ministri-729074.html

Uniunea Europeană își va pierde în anul de marketing 2020-2021 din influența pe piața mondială a porumbului, urmare a secetei prelungite din România, cel mai mare exportator european și numărul cinci la nivel mondial. Din estimările Departamentului pentru Agricultură al SUA, fermierii români vor livra cu 1 milion de tone mai puțin, ceea ce ar putea însemna la venituri cu 165 de milioane de euro în minus.

Producția de porumb din România pentru 2020/21 este estimată la 11,6 milioane de tone, în scădere cu 1,3 milioane de tone (10%) față de aprecierile lunii trecute, cu 2,8 milioane de tone (19 %) în minus față de anul trecut și cu 3% sub media ultimilor 5 ani, indică ultima estimare a Departamentului pentru Agricultură al SUA care analizează și efectele acestei producții slabe asupra pieței internaționale. Aceasta în contextul în care suprafața culrivată a rămas la 2,7 milioane de hectare, ca și anul trecut, dar în creștere cu 4% față de media pe 5 ani. Seceta a redus randamentele la hectar cu 19% comparativ cu 2019 și cu 10% față de ce se estimase cu o lună în urmă, până la 4,3 tone, dar și cantitățile disponibile pentru piața de export. „Cu câteva excepții, principalele regiuni de-a lungul fluviului Dunărea și a coastei Mării Negre au avut prea puține ploi pentru a ajuta la dezvoltarea porumbului. Câteva zone care au irigații, precum marile insule agricole din Dunăre între Călărași și Braila, au reușit să atenueze lipsa precipitațiilor. Cu toate acestea, în regiunea de vest a României, precipitațiile au fost favorabile și se așteaptă recolte mari în județele Timiș și Arad”, anuanță USDA. Vom exporta cu aproape un milion de tone mai puțin În contextul în care 2019/2020 a fost un an cu producție record de porumb pentru România, dar și cu exporturi importate pe piețele terțe, situația din România va avea un impact negativ asupra cotei de piață a UE pe piața internațională. Practic, conform datelor Comisie Europene, în anul de marketing anterior, România a contribuit cu 64% la exporturile totale de 5,8 milioane de tone de porumb. Iar acum, conform celor mai recente estimări ale USDA, UE va exporta 2,7 milioane de tone de porumb, cu 1 milion de tone mai puțin decât se estimase în anteriorul raport și cu 2,1 milioane de tone sub nivelul din 2019/2020, urmare a „reducerii producției în România”.

Din datele Comisiei Europene, anul trecut, țara noastră a livrat în afara UE aproximativ 3,7 milioane de tone de porumb în valoare de aproximativ 663 de milioane de euro. Iar în primele 11 săptămâni ale acestui an de marketing (01.07/13.09), am exportat în jur de 35.400 de tone, cel mai mult din UE care a vândut peste granițele sale peste 84.500 de tone, cu aproape 68% mai puțin decât în anul anterior. În ceea ce privește prețurile din portul Constanța, vorbim tot despre 165 de euro tona, un nivel constant față de anul trecut. Făcând o medie, s-ar putea aprecia astfel o pierdere financiară pentru fermierii români de 165 milioane de euro.

https://www.economica.net/export-porumb-2020/2021_189916.html

Transportul feroviar de marfă între China și Europa a atins niveluri record luna trecută, pe fondul creșterilor atât ale tarifelor aeriene, cât și ale tarifelor aplicabile în transportul maritim.

Datele oferite de Grupul feroviar de stat din China arată că numărul de curse feroviare de marfă între cele două continente a atins un număr record în august – 1.247, în creștere cu 62% față de 2019.

August a fost, de asemenea, a șasea lună consecutivă în care traficul feroviar de marfă China-Europa a înregistrat un procent de două cifre creștere, de la an la an.

Unii specialiști din industrie consideră că trecerea la transportul feroviar de marfă se datorează exclusiv creșterii tarifelor aeriene. Cu toate acestea, se pare că acesta nu este singurul factor care a influențat creșterea. Tony Cole, care conduce serviciul lanțului de aprovizionare în cadrul Davies Turner, a declarat pentru Loadstar în iulie că majoritatea curselor feroviare sunt de fapt transporturi care, în mod obișnuit, ar fi avut loc pe căile navigabile.

Potrivit publicației South China Morning Post, trenul „China-Europe Railway Express” a transportat bunuri comerciale în valoare de aproape 5 milioane de dolari între Chongqing și Budapesta doar în prima săptămâna din luna septembrie.

Administrația Generală Vamală din China a declarat că acesta este primul tren dedicat exclusiv transportului de articole cumpărate de companiile europene prin intermediul platformelor online.

Mai rapid decât transportul maritim, mai ieftin decât transportul aerian, mai potrivit pentru mărfurile perisabile – acestea sunt doar trei dintre beneficiile transportului feroviar de marfă. Transportul de marfă China-Europa are un mare potențial de dezvoltare și va juca un rol crucial în relansarea legăturilor comerciale la nivel mondial; de asemenea, este o alternativa mai sigură și mai ecologică la alte tipuri de transport” – a declarat Claudia Vernotti, CEO al China-EU o platformă de internet, telecomunicații și tehnologie destinata comerțului dintre cele două continente.

Cu toate acestea, pivotarea către transportul feroviar de marfă nu a fost simplă, cel puțin conform platformei joc.com, care raportează că marirea volumelor a creat blocaje la punctele cheie de tranzit la frontierele Polonia-Belarus și China-Kazahstan, crede

Thomas Kowitzki, șeful rețelei feroviare și multimodale din China la DHL Global Forwarding Europe.

În ciuda provocărilor logistice, China se pregătește să trimită și mai multe mărfuri către Europa pe calea ferată. Cu două săptămâni în urmă, reprezentanții China Railway au spus că se va accelera dezvoltarea unei rețele de transport de marfă de mare viteză.

Proiectul este doar un element al inițiativei din 2013 „Belt and Road”, care include și o cale ferată de 12.000 km care leagă Londra de Yiwu.

https://trans.info/ro/transportul-de-marfa-china-europa-atinge-niveluri-record-199701