Cel de-al șaselea forum anual privind Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), inițiativă politică lansată de România și de Austria în anul 2008 și a doua strategie macro-regională din Europa după Strategia UE pentru Marea Baltică, se va desfășura miercuri și joi la Budapesta sub auspiciile președinției maghiare a SUERD, reunind aproximativ 1000 de participanți din 29 de state și din instituțiile Uniunii Europene.

Aproape jumătate dintre delegațiile ce vor lua parte la forumul desfășurat sub motto-ul “o regiune dunăreană sigură, conectată și prosperă” provin din trei țări: Ungaria (statul gazdă – 337), România (98) și Germania (94), iar Comisia Europeană va fi reprezentată de către comisarul pentru politică regională, Corina Crețu, și comisarul pentru cultură, educație, tineret și sport, Tibor Navracsics.

Forumul va fi deschis de către premierul maghiar Viktor Orban și va fi urmat de o sesiune plenară privind securitatea energetică în regiune la care participă ministrul delegat pentru afaceri europene din România, Victor Negrescu, ministrul integrării europene din Serbia, Jadranka Joksimović, ministrul energiei din Ungaria, András Aradszki, ministrul adjunct pentru integrare europeană din Ucraina, Natalija Bojko și ministrul adjunct pentru mediu și energie din Croația, Ivo Milatic și directorul general pentru energie din cadrul Comisiei Europene, Dominique Ristori (agenda completă este disponibilă aici).

Discuțiile de pe parcursul celor două zile de dezbateri vizează securitatea energetică regională, dezvoltarea infrastructurii regionale, implicarea țărilor non-UE în consolidarea SUERD și viitorul strategiilor macro-regionale post-2020 alături de oportunități de finanțare.

“O regiune dunăreană sigură, conectată și prosperă”: motto-ul ce prefațează forumul unei strategii ocolite de impuls politic
Devenit document cu valoare strategică prin decizia Consiliului European din 24 iunie 2011, SUERD cuprinde teritorial bazinul hidrografic al Dunării și reprezintă o inițiativă la care participă 14 state: 9 state membre UE (Austria şi România – state iniţiatoare, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germania – la nivel federal şi landurile Bavaria şi Baden-Württemberg, Slovacia, Slovenia, Ungaria) şi 5 țări ne-membre UE (Serbia, Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, R. Moldova şi Ucraina).

Sub motto-ul deja menționat, ”forumul din acest an va sublinia diferitele provocări legate de securitatea energetică, dezvoltarea transporturilor, problemele legate de conectivitate și posibilitățile de finanțare, iar întrebarea cheie căreia îi trebuie oferit un răspuns va fi legată de transformarea angajamentelor politice în politici și măsuri operaționale”, argumentează organizatorii care anunță o prezență extrem de diversă alături de cele 14 țări cuprinse în bazinul hidrografic al Dunării, inclusiv delegații din SUA, Marea Britanie, Franța sau Belgia.

În contextul oportunităților de dezvoltare din punct de vedere al infrastructurii de transport, dar și al aspectelor privind securitatea energetică, Forumul din acest an este primul care trebuie să răspundă celui mai recent raport al Comisiei Europene pentru strategiile macro-regionale la nivelul UE, inclusiv SUERD.

“Fără a ține seama de rezultatele inițiale promițătoare, SUERD ar avea de câștigat de pe urma unei serii de măsuri politice și operaționale specifice, cum ar fi cele legate de integrarea suplimentară în infrastructura de transport și energetică, măsurile de combatere a poluării apelor, riscurile naturale, politicile privind piața comună a forței de muncă și educaționale, măsuri privind competitivitatea, în special pentru IMM-uri și măsuri care abordează provocările demografice și exodul de creiere. Dimensiunea securității este încă importantă, întrucât administrațiile publice necesită în continuare o consolidare a capacităților. În plus, în ultimii doi ani, au apărut noi provocări, de exemplu, cele referitoare la fluxurile de migrație, securitatea globală și terorismul.

Impulsul politic a scăzut oarecum la nivel național, comparativ cu primii ani de activitate.

Întrucât strategia este un proces pe termen lung, continuitatea sprijinului politic rămâne vitală, în special prin furnizarea de capacități și resurse pentru punerea în aplicare a strategiei.

Capacitatea administrativă de a rezolva problemele de punere în aplicare și de a îmbunătăți cooperarea rămâne o problemă, în special pentru țările din afara UE. Acest lucru necesită în continuare un răspuns adecvat la nivel național și regional” (extras din raportul Comisiei Europene privind punerea în aplicare a strategiilor macroregionale ale UE).

Cu toate acestea, unele din cele mai imporntate domenii în care SUERD a avut o contribuție reală se referă la agendele politicilor de vecinătate și de extindere ale Uniunii Europene, contribuind la intensificarea cooperării tematice cu cele cinci state participante din afara UE și la asigurarea stabilității în zonă prin intermediul unor rețele și parteneriate durabile.

Comisia Europeană remarcă că printre inițiativele relevante se numără crearea primei Grupări europene de cooperare teritorială cu o țară din afara UE (Ungaria-Ucraina) și instituirea unui nou sistem de coordonare în 2015, pentru a permite Moldovei să participe la strategie. Serbia a adoptat, de asemenea, o poziție activă în coordonarea în comun a două dintre domeniile prioritare ale strategiei.
Predarea ștafetei

La finalul celor două zile de sesiuni plenare găzduite la Budapesta – una dintre cele patru capitale europene traversate de fluviul Dunărea, Ungaria va preda Bulgariei președinția Forumului privind Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, țară care va deține în primele șase luni ale anului viitor și președinția rotativă la Consiliul Uniunii Europene.

Deținerea președinției Consiliului UE de către un stat aflat în bazinul hidrografic al Dunării poate constitui o oportunitate pentru a răspunde unei părți a provocărilor la care Uniunea este supusă și cărora le pot fi formulate soluții printr-o mai bună cooperare în regiunea Dunării în materie de securitate energetică, dezvoltare a infrastructurii și de aprofundare a relațiilor între UE și țările non-UE implicate în SUERD.
România și Strategia UE pentru Regiunea Dunării

Strategia UE pentru Regiunea Dunării continuă să se bazeze pe patru mari priorități ce vizează interconectarea regiunii, protejarea mediului, creșterea prosperității și consolidarea regiunii, cu varii domenii de acțiune și arii prioritare.

Toate acestea sunt coordonate la nivelul SUERD de diferite grupuri de câte două state. În raport cu Strategia Dunării, România este implicată în dezvoltarea modalităților de interconectare a regiunii și de protejare a mediului.

Continuarea la: https://www.caleaeuropeana.ro/strategia-ue-pentru-regiunea-dunarii-viitorul-initiativei-lansate-de-romania-si-austria-este-dezbatut-la-budapesta-in-cadrul-forumului-anual-suerd/

Principalul efect economic ar fi creşterea schimburilor economice pe relaţia nord-sud. însă cel mai mult ar avea de câştigat Galaţiul, care devine un centru economic extrem de important în zonă, darşi un important nod al transportului naval de mărfuri în Europa de Est, având deja ieşire pe Dunăre spre Europa Centrală şi Canalul Rhin – Main – Dunăre şi ieşire către Marea Neagră, Marea Mediterană şi Orientul Apropiat, la care s-ar adăuga prin Calea Navigabilă Gdansk-Galaţi şi ieşire către Marea Baltică şi Marea Nordului. Dar nu s-ar dezvolta numai Portul Galaţi, ci şi celelalte trei porturi de la Dunărea Maritimă, de la Tulcea, Brăila şi Reni (Ucraina).

Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile sărbătoreşte joi, 19 octombrie 2017, împlinirea a 30 de ani de la darea în exploatare a Canalului Poarta Albă – Midia, Năvodari. Cu acest prilej va fi inaugurată o placă omagială în memoria inginerului Chiriac Avădanei, şeful echipei de proiect al Canalului Dunăre – Marea Neagră şi Canalului Poarta Albă – Midia, Năvodari – cel mai complex şi ambiţios proiect ingineresc realizat în România, atât ca investiţie cât şi ca volum de muncă. După anii de început ai carierei sale profesionale, trecând prin activitatea de execuţie de lucrări şi administraţie, inginerul Chiriac Avădanei şi-a găsit vocaţia de proiectant, participând nemijlocit la proiectarea şi execuţia celor mai importante construcţii din domeniul transporturilor.

În cadrul festivităţii, va avea loc şi ceremonia de premiere a personalului cu o vechime mare în Administraţia Canalelor Navigabile.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-canalul-poarta-alba-midia-navodari-implineste-30-de-ani-332842?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Breteaua de legătură între podul Apolodor şi DN39 a fost închisă, pentru lucrări de reparaţii (!), a anunţat administratrul drumului, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime.

Drumul este în perioada de garanţie şi notificare a defectelor, iar constructorul a demarat lucrările de remediere care se impun.

În acest sens, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa anunţă închiderea circulaţiei în două etape. Prima este în perioada 17 – 22 octombrie, în zona cuprinsă între sensul giratoriu de la Poarta 10 bis până la intersecţia cu strada Nicolae Titulescu. A doua etapă de restricţii se va desfăşura în perioada 23 octombrie – 12 noiembrie 2017, în zona cuprinsă între intersecţia cu strada Nicolae Titulescu şi al doilea sens giratoriu.

Noul pod rutier care traversează Canalul Dunăre – Marea Neagră, la Agigea, a fost deschis circulaţiei în octombrie 2010, după o întârziere de aproape 10 luni de la data estimată iniţial!

https://www.replicaonline.ro/podul-nou-de-la-agigea-intra-in-reparatii-333297/

Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că, în urma eforturilor depuse prin intermediul Ambasadei României la Tripoli (relocată la Tunis), doi cetățeni români aflați pe o navă reținută în portul Tobrouk din Libia au fost repatriaţi la data de 14 octombrie 2017, pe ruta Libia-Malta-România.

„Din momentul semnalării cazului, misiunea diplomatică română a întreprins numeroase demersuri pe lângă autorităţile locale și pe lângă armator, pentru clarificarea situației celor doi navigatori. Consulul din cadrul Ambasadei României la Tripoli a oferit asistență consulară în relația cu autoritățile locale si cu angajatorul. Totodată, reprezentanții misiunii diplomatice s-au aflat în contact permanent atât cu comandantul navei, cât și cu cetăţenii români și membrii acestora de familie”, au transmis reprezentanții ministerului.

Pentru evitarea unor situaţii similare, Ministerul Afacerilor Externe recomandă marinarilor români care doresc să lucreze pe nave ale unor proprietari şi/sau armatori străini să se informeze în prealabil asupra situaţiei în care se află navele şi să se angajeze prin intermediul unor agenţii de crewing, acreditate de Autoritatea Navală Română.

https://www.replicaonline.ro/doi-navigatori-romani-blocati-pe-o-nava-intr-un-port-din-libia-au-fost-repatriati-333318/

Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” SA Constanţa anunţă închiderea circulaţiei pe tronsoane ale Bretelei rutiere de legătură cu DN 39A.

”Menţionăm că Breteaua rutieră de legătură cu DN 39A este în perioada de garanţie şi notificare a defectelor, iar constructorul a demarat lucrările de remediere şi reparaţii care se impun” comunică CN APMC.

Traficul va fi restricţionat în două etape:

-Etapa I – în perioada 18-22.10.2017, în zona cuprinsă între Km. 0+000, după giratoriul Poarta 10 bis, până la Km. 0+605,30 (intersecţia cu strada Nicolae Titulescu);

-Etapa II – în perioada 23.10.2017 – 12.11.2017, în zona cuprinsă între Km. 0+600, intersecţia cu strada Nicolae Titulescu, până la Km. 1+797 (giraţia 2).

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/atentie-soferi-breteaua-rutiera-de-legatura-cu-dn-39a-intra-in-reparatii-traficul-va-fi-restrictionat-in-zona-641510.html

Economia românească se confruntă cu o criză de lucrători calificaţi mai profundă decât cea din perioada 2004 – 2008. În anul de graţie 2017, toate sectoarele, de activitate acuză lipsa forţei de muncă. Angajatorii, din industrie, comerţ, servicii, agricultură, construcţii, şi turism caută cu lupa braţe de muncă şi nu găsesc.

Exodul masiv de lucrători calificaţi pe piaţa occidentală a muncii, dublat de incapacitatea crasă a învăţământului românesc de a pregăti tinerii în meseriile de care are nevoie economia reală, se manifestă pe fondul catastrofei demografice.
Faţă de toate acestea, instituţiile statului nu sunt doar indiferente. Grav este că ridică tot mai multe piedici în calea agenţilor economici.

✶ ✶ ✶

„Şantierul Naval Constanţa se confruntă cu o acută criză de lăcătuşi construcţii navale, sudori şi tubulatori. Drept urmare, am decis să aducem forţă de muncă din Vietnam. Înaintea noastră, şantierele navale Daewoo – Mangalia Heavy Industries şi Vard Tulcea, au folosit cu bune rezultate lucrători vietnamezi”, relatează Violeta Putinei, directorul resurselor umane.

Ca urmare, SNC a contactat o firmă specializată în recrutarea şi formarea forţei de muncă din Vietnam, cu care a încheiat un contract. Apoi, în perioada 22 – 26 august 2017, o echipă de specialişti din SNC s-a deplasat în Vietnam, pentru selecţia lucrătorilor necesari. Au fost testaţi, inclusiv prin probe practice, circa 400 de candidaţi, din care au fost recrutate 250 de persoane.

„Vietnamul dispune de şantiere navale, dar şi de un excedent de lucrători calificaţi în acest domeniu. Oamenii sunt motivaţi să lucreze în România, care asigură salarii mai mari decât în ţara lor. Pe de altă parte, statul vietnamez îi încurajează să migreze, pentru a câştiga experienţă şi a aduce valută în ţară”, afirmă Violeta Putinei.

Până în acest punct lucrurile au decurs bine, după care s-au împotmolit. Trebuie să ştiţi, stimaţi cititori, că aducerea unui lucrător din afara spaţiului comunitar este un maraton cu obstacole. Parcursul este un şir lung de proceduri birocratice, greoaie şi complicate, în care sunt implicate numeroase instituţii din Vietnam şi România.

Mai întâi, certificatele de calificare ale muncitorilor recrutaţi au fost traduse şi legalizate la Ministerul Afacerilor Externe din Vietnam, după care au fost prezentate, pentru semnare şi parafare, Consulatului General al României din Hanoi.

Numai că, la respectiva reprezentanţă, consulul general, singura persoană autorizată să semneze şi să ştampileze certificatele de calificare legalizate, este în concediu, din data de 1 septembrie până pe 21 octombrie. Iar până când vine diplomatul de la odihnă, nimic nu mai mişcă în consulat.

Disperaţi, reprezentanţii SNC l-au contactat pe ambasadorul României în Vietnam, rugându-l să semneze documentele respective. Acesta le-a răspuns că nu le poate satisface solicitarea, întrucât nu are specimen de semnătură recunoscut în sistemul Ministerului Afacerilor Externe.

Ca urmare, SNC s-a adresat Ministerului Afacerilor Externe, care în loc să caute soluţii şi să rezolve cât mai repede cazul, le-a dat un răspuns stupefiant: „Semnarea documentelor este la latitudinea consulului general şi al ambasadorului.”

Drept urmare, Şantierului Naval nu i-a rămas altceva de făcut decât să aştepte, până pe 22 octombrie, când consulul general se întoarce la muncă, perioadă în care ar putea să piardă lucrătorii recrutaţi. Văzând că sunt amânaţi, vietnamezii se pot orienta spre alte oferte, căci SNC nu este singurul angajator care recrutează forţă de muncă din ţara lor.

După obţinerea semnăturii consulului general de la Hanoi, va urma calvarul birocratic din ţară, unde, pentru fiecare vietnamez în parte, trebuie întocmit un dosar voluminos, care trebuie să treacă pe la mai multe instituţii. Drept urmare, se vor scurge câteva luni până când vietnamezii vor obţine dreptul de a munci în România.

✶ ✶ ✶

Dacă ar fi doar atât, lucrurile ar fi, totuşi, simple. Dar OUG 194/2002 actualizată reuşeşte să le complice al naibii de mult. Potrivit articolului nr. 56, „străinilor intraţi în România li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă, dacă prezintă contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor, din care să rezulte că salariul este cel puţin la nivelul câştigului salarial mediu brut. În cazul lucrătorilor înalt calificaţi, salariul trebuie să fie la nivelul de cel puţin de patru ori câştigul salarial mediu brut.”

„Deci, conform acestui act normativ, SNC este obligat să încheie cu muncitorii vietnamezi contracte individuale de muncă, în care să se prevadă că salariul de bază este la nivelul câştigului salarial mediu brut pe economie stabilit prin Legea bugetului, care în 2017 este de 3.135 de lei”, spune directorul resurselor umane.

Stimaţi cititori, OUG 194/2002 este o lege profund discriminatorie. Prin intermediul ei, statul român îi tratează pe lucrătorii români ca cetăţeni de categoria a doua în raport cu străinii. Dacă în cazul lucrătorilor români, limita de jos, obligatorie a salarizării, este reprezentată de salariul minim pe economie (1.450 de lei, în prezent), în cazul străinilor, limita de jos este câştigul salarial mediu brut pe economie (3.135 de lei).

Pe de altă parte, costul forţei de muncă de import este mult mai mare decât al celei din România şi datorită altor categorii de cheltuieli. SNC are obligaţia să-i cazeze pe vietnamezi, să-i hrănească de trei ori pe zi, să le facă asigurări şi să le achite transportul din Vietnam în România şi invers. În plus, este nevoit să angajeze bucătari speciali şi translatori.

Ce motive are statul român să îi discrimineze negativ pe lucrătorii români în raport cu cei străini şi să încalce Constituţia României? OUG 194/2002 nu oferă nicio explicaţie.

„SNC este strâns cu uşa şi trebuie să accepte aceste condiţii. Are comenzi, pe piaţa internă nu se găsesc lucrători calificaţi, iar din urmă nu vine nimeni, căci statul nu se ocupă de pregătirea profesională a tinerilor.

Şantierul Naval Constanţa face eforturi umane şi financiare extraordinare pentru a-şi asigura forţa de muncă de pe plan intern şi a o stabiliza. Cheltuieşte sume uriaşe cu pregătirea ei, dar tineri dornici să se califice în meseriile din sectorul naval sunt din ce în ce mai puţini.

Dintre aceştia, unii folosesc şantierul ca pe o trambulină pentru a pleca în străinătate. Şantierele navale occidentale îi primesc cu braţele deschise pe cei ce au lucrat la SNC”, afirmă Violeta Putinei.

✶ ✶ ✶

Situaţia este intolerabilă. Guvernul României are obligaţia să ia măsuri pentru rezolvarea crizei forţei de muncă, inclusiv prin importul de lucrători calificaţi.

Pentru aceasta, trebuie să pună la muncă Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Educaţiei şi Inspectoratul General pentru Imigrări. Nu doar birocraţia trebuie redusă, dar trebuie modificată şi legislaţia discriminatorie. Când lucrătorul român este tratat ca cetăţean de mâna a doua în propria ţară, Avocatul Poporului, marile confederaţii sindicale şi patronale din România ar trebui să ia atitudine.

Cotidianul „ Cuget Liber” cere Preşedinţiei, Guvernului şi Parlamentului României să intervină urgent!

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-snc-importa-vietnamezi-statul-il-obstructioneaza-si-l-obliga-sa-i-plateasca-mai-bine-decat-pe-romani-332557

Peste 180 de reprezentanți ai comunității de afaceri ungare au participat, pe 12 octombrie 2017, la cea de-a XI-a ediție a Zilei Portului Constanța la Budapesta.

Evenimentul, devenit un reper pentru domeniul transporturilor și logisticii din Ungaria. Evenimentul urmărește realizarea unui parteneriat reciproc avantajos între firmele care își desfășoară activitatea în domeniul portuar și domenii conexe, cu scopul intensificării fluxului diferitelor categorii de mărfuri între companiile din Ungaria, zona adiacentă, și Portul Constanța.

Directorul general adjunct al CN APM SA Constanța, Marian Tănase, a declarat că „acest eveniment nu este despre administrația portuară, ci despre Portul Constanța, despre operatorii care dezvoltă afaceri în port, despre facilitățile pe care le oferă și despre investițiile care se fac pe platforma portuară. Suntem aici pentru a afla ce putem face mai mult pentru dezvoltarea relațiilor cu partenerii maghiari”.

Cifrele de trafic sunt încurajatoare, înregistrându-se o creștere constantă în ultimii ani. Traficul de mărfuri între porturile din Ungaria și

Portul Constanța a fost, în primele 9 luni ale acestui an, de peste 2,7 milioane tone, din care aproape 2 milioane tone o reprezintă cerealele. În aceeași perioadă a anului trecut, traficul de mărfuri fusese de 2,5 milioane tone. Anul trecut, traficul naval de mărfuri între cele două țări a atins 3,7 milioane tone, în 2017 existând premisele de a se depăși aceste valori. Către sau dinspre Ungaria tranzitează Portul Constanța mărfuri din Argentina, Israel, Georgia, Coreea de Sud, Cipru, Spania, Tunisia, Sudan, Maroc, etc. Astfel, Portul Constanța, împreună cu partenerii săi, se axează pe consolidarea rolului său de port principal de tranzit pentru Ungaria, în condițiile unei piețe cu concurență acerbă.

În prezentarea celor mai noi informații despre Portul Constanța, Andra Opreanu, reprezentantul CN APM SA Constanța, a inclus investițiile în derulare, planurile de dezvoltare pe care le are în vedere administrația portuară în special în infrastructură, eforturile de consolidare a poziției portului pe rutele de transport și în principal pe Drumul Mătăsii, prin parteneriatele pe care le realizează cu porturi importante din zonă.

Au fost evidențiate cifrele de trafic înregistrate până la această dată în cazul cerealelor, rezultate spectaculoase care vor clasa și în acest an Portul Constanța pe primul loc în Europa la exportul de cereale. Pe primele nouă luni ale anului 2017, în porturile maritime românești s-a înregistrat un trafic total de 42.336.157 tone marfă, din care traficul de cereale a fost de 13.618.757 tone.
Ziua Portului Constanța la Budapesta s-a axat, în principal, pe contactele directe de afaceri, delegații companiilor prezente având posibilitatea de a discuta concret pe temele de interes în cadrul întâlnirilor Business to Business.

Pe parcursul vizitei în Ungaria delegația CN APM SA Constanța a vizitat operatori importanți din porturile dunărene, specializați pe transportul de cereale, containere sau minereuri de fier, precum și centre logistice.

http://www.telegrafonline.ro/portul-constanta-in-vizita-la-budapesta

Zilele acestea a fost făcută publică Hotărârea din data de 25 august a adunării generale extraordinare a acționarilor de la DECIROM SA Constanța, în care se arată că la ședință au participat acționarii SC Fortaletza Management SRL (50,67 % din capitalul social), Ceminter Uruguay SA (21,17 %), ROTRAC SA SL (26,95%) și Blacs Sea Invest Company (0,96%).

Președintele Consiliului de Administrație, Valeriu Băjenaru Constantin, a prezentat punctul 3 al ordinii de zi, care cuprinde propuneri pentru reorganizarea/restructurarea activității precum și măsurile ce se impun a fi adoptate în funcție de situația economică a societății.

În urma prezentării situației financiare a societății și a analizei performanțelor societății din perspectiva tuturor elementelor privind gradul de eficiență al departamentelor, AGEA a apreciat oportună o restructurare a personalului care este încadrat în departamente ce nu își găsesc justificare în situația actuală a pieței de profil, astfel:

– se propune desființarea departamentului planificare, dat fiind că exportul de cherestea și fier vechi a scăzut, iar în această arie persoanele încadrate nu au cum să își realizeze norma de lucru, urmând ca acestora să li se propună posturi în departamentul expediții;

– se propune de către AGEA și externalizarea serviciilor departamentului IT, propunerea având ca fundament dorința de reducere a costurilor și posibilitatea externalizării serviciului în favoarea unor societăți specializate care pot asigura garanție pentru lucrările realizate.

Despre DECIROM

Potrivit paginii oficiale de internet DECIROM S.A. are o activitate de peste 70 de ani în portul Constanța, activitate care a început în anul 1946 odată cu înființarea firmei AKO, trecand prin diverse transformari inclusiv prin schimbarea numelui.

Este interesată de atragerea de noi fluxuri de mărfuri cum sunt: mărfurile vrac care necesită tehnologie de mare productivitate, în diversificarea și dezvoltarea de noi capacitați de încarcare/descarcare în special în domeniul materialelor de construcții, al produselor agricole (cereale,plante tehnice) și metalurgice.

Rațiunea adăugării acestor noi produse și servicii o constituie creșterea veniturilor și a profitului, reducerea muncii fizice prin creșterea gradului de mecanizare. Traficul realizat de societate a înregistrat fluctuații în funcție de cererea de prestații portuare, cerere condiționată de dinamica economiei nationale. DECIROM S.A. are relații contractuale cu peste 100 de societăți.

DECIROM S.A. Constanţa şi-a orientat Politica în domeniul calităţii, mediului, sănătăţii şi securităţii muncii precum şi al siguranţei alimentelor pentru a implementa şi îmbunătăţi continuu un sistem de management integrat conform standardelor Internaţionale SR EN ISO 9001/2008; SR OHSAS 18001/2008; SR EN ISO 14001/2005.

Politica din domeniul calităţii, al mediului, sănătăţii şi securităţii muncii, promovată în cadrul DECIROM S.A. Constanţa asigură orientarea înspre client a tuturor proceselor care au loc în cadrul activităţii derulate, prin identificarea nevoilor şi aşteptărilor acestuia, în scopul satisfacerii cerinţelor explicite şi implicite privind serviciile.

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/economic/decirom-sa-constanta-program-de-reorganizare-restructurare-ce-departamente-au-fost-vizate-641401.html

În baza cererii nr. 128246 din data de 11.09.2017 şi a actelor doveditoare depuse, persoana desemnată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa a dispus autorizarea constituirii, înmatricularea şi înregistrarea societăţii Maersk Tankers Romania SRL, cu sediul social în municipiul Constanţa.

Potrivit Monitorului Oficial al României, domeniul principal de activitate al firmei este „activităţi ale agenţiilor de plasare a forţei de muncă“, ceea ce constituie şi activitatea principală.

Capitalul social e de 20.000 de lei, integral vărsat, iar părţile sociale sunt 2.000, a câte 10 lei fiecare.

Fandatorii Maersk Tankers Romania SRL sunt Maersk Tankers A/S şi Maersk Tankers MR General Partner A/A, ambele cu sediul social în Danemarca, la Copenhaga, iar ca administrator figurează Nicolae-George Frâncu, domiciliat în municipiul Constanţa.

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/la-constanta-s-a-constituit-societatea-maersk-tankers-romania-srl-641356.html

Aproape un sfert din exporturile României este asigurat de industria auto, de aceea acest sector trebuie încurajat, iar Guvernul a luat o serie măsuri în acest sens, a declarat, marți, Florin Vodiță, consilier de stat al primului ministru, în cadrul conferinței Romanian Automotive Summit. „Dvs. (industria auto — n. r.), în vârful tehnologiei și al reputației economice a României, încă mai aveți mult de dovedit, deși ați dovedit suficient de mult până acum. Dvs., cei din sectorul auto, trăiți într-o lume concurențială; poate noi, de partea cealaltă a baricadei, ca și simpli clienți și utilizatori, nu înțelegem cât de mult și la ce nivel se ridică frământările dvs. Cu toate acestea, avem oameni cu pregătire profesională recunoscută în branșă și de aceea investitorii importanți apreciază calitatea acestor oameni. Industria auto are o tradiție în România un pic specială. Aproape un sfert din exporturile României este asigurat de industria auto. De aceea, alături de IT, industria auto este purtătoarea celei mai înalte tehnologii și stimulează cercetarea economică și asigură, de asemenea, finanțarea ei. În opinia primului ministru, sectorul auto trebuie încurajat în continuare. Guvernul a luat o serie de măsuri pentru stimularea activităților de inovare, cercetare și dezvoltare prin scutirea de la plata impozitului pe profit în primii zece ani de activitate a firmelor care își desfășoară exclusiv activități în acest sector, prin valoare adăugată foarte ridicată”, a spus Vodiță., potrivit Agerpres.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/auto-transporturi/florin-vodita-consilier-premier-aproape-un-sfert-din-exporturile-romaniei-este-asigurat-de-industria-auto-17336395

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a semnat un acord pentru preluarea a 13% din acţiunile Agricover, companie care oferă servicii financiare şi de agrobusiness fermierilor, tranzacție care se ridică la valoarea de 32 de milioane de lei (7 mil. euro).

Tranzacţia este supusă aprobării Consiliul Concurenței și este de aşteptat să se finalizeze până la sfârşitul anului 2017.

„Ne unim forţele cu BERD pentru a accelera sprijinul oferit dezvoltării unei agriculturi moderne în România. Împreună cu banca, vom continua să oferim fermierilor soluţii inovatoare pentru creşterea performanţei activităţilor agricole“, a spus Jabbar Kanani, preşedintele Agricover Holding.

„Am urmărit cu mare interes dezvoltarea Agricover pe parcursul ultimilor ani. Compania a dezvoltat o structură unică care s-a dovedit a fi rezistentă la riscurile inerente din sectorul agricol“, a spus Miljan Zdrale, coordonator regional BERD pentru agrobusiness în Europa Centrală şi de Sud-Est.

Aceasta nu este singura tranzacție semnată de BERD pe piața locală, chiar la începutul acestui an Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a intrat în acționariatul Profi. De altfel, BERD este unul dintre cei mai mari investitori instituţionali din România, cu investiții în ţară de 7,6 mld. euro în peste 400 de proiecte. Totalul investiţiilor în sectorul agroalimentar este de 10,3 mld. euro în 624 de proiecte în ţările în care operează BERD, din care 700 milioane euro investiţi în România în 36 de proiecte, potrivit datelor transmise de companie.

Divizia de agrobusiness a Agricover, cu activităţi în distribuţia de materii prime agricole, comerţul cu cereale, precum şi abatorizarea şi procesarea cărnii de porc, a încheiat anul 2016 cu o cifră de afaceri de 1,14 mld. lei (253,4 mil. euro), în scădere cu 4% faţă de anul precedent.
Agricover Holding reuneşte diviziile agrobusiness şi agrofinance. Agricover oferă soluţii specializate pentru dezvoltarea afacerilor fermierilor din România, are peste 850 de angajaţi şi peste 4.500 de clienţi fermieri la nivel naţional.

http://www.magazinulprogresiv.ro/articole/berd-intra-actionariatul-agricover-cu-o-investitie-de-7-mil-euro

Producţiile de grâu, rapiţă, mazăre şi orz, obţinute în acest an sunt cele mai mari din istoria ţării, conform secretarului de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Mihai Vişan, care a făcut anunţul la conferinţă PRIA Agriculture. Bărăganul se situează în topul regiunilor cu producţii record

Dacă la grâu fermierii din Bărăgan au asistat neputincioşi cum vremea rea le fură recoltă din mână, la porumb a fost un an excelent. Producţia se situează şi la peste 10 tone boabe/hectar în fermele mari, acolo unde agricultorii au folosit tehnologie înaltă, iar plantele au primit îngrijire ca la carte. În judeţul Călăraşi, 110.000 de hectare au fost cultivate cu porumb. La orz şi la rapiţă stăm bine, recolte între 3.300 şi 4.000 kg/ha. Porumbul a rezistat, a suportat căldura excesivă, dar este o cultură pretenţioasă şi costisitoare. Abia la o producţie de peste 7 tone la hectar se recuperează investiţia”, spune Aurelian Dobre, fermier cu 500 de hectare de teren agricol în Lunca Dunării. În privinţa producţiilor obţinute în judeţul nostru la culturile de cereale, situaţia transmisă de către DAJ Călăraşi este următoare: la orz s-a obţinut o producţie medie de 4.600 de kilograme pe hectar, la grâu producţia a variat între 4.000 şi 6.000 de kilograme pe hectar, iar la rapiţă agricultorii au obţinut o producţie medie de 3.000 de kilograme pe hectar.

Statistică
Conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, producţia totală de grâu, secară şi triticale a fost anul acesta de circa 10,164 milioane tone, de pe o suprafaţă recoltată de 2,101 milioane ha, producţia medie fiind de 4.836 kg/ha. La rapiţă, s-au recoltat peste 1,684 milioane tone, de pe 592.312 ha, producţia medie fiind de 2.884 kg/ha, iar la mazăre s-au recoltat 298.639 tone, de pe 107.593 ha, producţia medie fiind de 2.776 kg/ha. Producţia de orz şi orzoaică a totalizat 2,017 milioane tone, de pe 459.968 ha, cu o producţie medie de 4.942 kg/ha.

http://adevarul.ro/locale/calarasi/productii-istorice-cereale-fermierii-baragan-trag-linie-fost-an-excelent-1_59df40165ab6550cb80e53c4/index.html

Constanţa a pierdut startul în dezvoltare – o recunoaşte chiar şi primarul Decebal Făgădău -, dar are posibilitatea şi capacitatea de veni puternic din urmă şi de a ajunge un nod puternic economic, comercial, maritim, energetic şi turistic. Startul a fost dat, ieri, la Universitatea „Ovidius“, unde a fost inaugurat laboratorul de idei pentru acest obiectiv măreţ – Aspen City Lab.

Dezvoltat de Institutul Aspen România, programul urmăreşte extinderea discuţiei pe planificare urbană, concentrându-se pe strategii de urbanizare, infrastructură şi transport sigur şi sustenabil, eficienţă energetică şi acces la locuinţe accesibile. Programul se concentrează, de asemenea, pe oportunităţile de investiţii în aceste domenii şi pe strategiile care facilitează crearea unor clustere de tehnologie urbană.
„Este o invitaţie de a juca în liga mare şi la cred că municipiul Constanţa este pregătit să vină”, a anunţat preşedintele Institutului Aspen România, Mircea Geoană.

Practic, proiectul urmăreşte să formeze o comunitate de aproximativ 25 – 30 de lideri din sectorul public, privat şi din rândul reprezentanţilor societăţii civile şi mediului academic, care să se angajeze într-un proces de reflecţie transparent, responsabil şi imparţial, cu scopul de a consolida poziţia Constanţei şi zonei sale adiacente ca centru regional de putere economică.

„Noi avem potenţial neexploatat, care se numeşte un partener local, regional, naţional şi internaţional. Suntem puţin întârziaţi, dar acum avem o deschidere totală de relaţionare şi parteneriat. Pretutindeni unde mergem transmitem acelaşi mesaj de deschidere, de transparenţă, de suport în atragerea de investiţii noi. Sigur, Constanţa a rămas în urmă din punct de vedere al aspectului urban, al calităţii vieţii locuitorilor şi pentru aceasta trebuie să găsim soluţii. Avem multe proiecte şi multe foarte avansate. Comunitatea constănţeană nu a fost obişnuită cu dialogul. Ne-am mulţumit să stăm pe margine, să criticăm şi să nu ne implicăm. Acum însă avem o nouă abordare, de dialog şi parteneriat”, a declarat primarul Decebal Făgădău.

„Toţi vorbim aceeaşi limbă!“

Acesta a mai spus că, la nivel local, Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa, Administraţia Porturilor şi autorităţile locale sunt parteneri.

„Pe plan local, toţi vorbim aceeaşi limbă. Pe plan regional şi naţional, suntem încă în urmă, de aceea am apelat la Banca Mondială, să vină să ne ajute şi să ne acorde asistenţă tehnică să ne dezvoltăm”, a precizat edilul, subliniind că „pentru prima dată în istoria oraşului, am consolidat o echipă care lucrează împreună – investitorii, portuarii, municipalitatea, universitatea, societatea civilă”.

„Constanţa trebuie să fie un actor dinamic!“

Din punct de vedere al Institutului Aspen, Constanţa, incluzând zona adiacentă, care conţine zone de importanţă naţională precum complexul industrial Năvodari şi Portul Mangalia, ar putea să devină un centru regional de putere economică şi un pol de creştere dacă ar reuşi să îşi valorifice locaţia geostrategică şi potenţialul comercial. Constanţa joacă un rol esenţial în valorificarea poziţiei României de punte între Europa Centrală, fără ieşire la mare, şi zona Mării Negre şi a Caucazului.

„Constanţa trebuie să fie un actor dinamic în politicile socio-economice. Ţine de fiecare dintre noi. Fiecare trebuie să ne aducem o contribuţie cât de mică. Avem nevoie de acest laborator de idei, care să ne ţină ancoraţi şi validaţi pe harta celor mari. Sigur că este importantă şi o stradă mică din cartierul Palazu Mare, dar şi să fii pe această rută este extrem de important”, a mai spus primarul Făgădău.

La rândul său, directorul CCINA, Dănuţ Jugănaru, a subliniat că au fost vremuri în care municipalitatea nu avea un dialog cu mediul economic şi cu investitorii. „Am fost dezbinaţi, dar acum se poate, iar Constanţa poate deveni un astfel de nod economic”, a concluzionat directorul CCINA.

Terminal GPL şi o nouă infrastructură intermodală

Printre obiectivele incluse în proiect, se numără finalizarea unei Strategii Energetice Naţionale de către autorităţile relevante, care să urmărească facilitarea transportului de gaze naturale prin conectarea zonei Mării Negre la interconectorul BRUA (Bulgaria – România – Ungaria – Austria), construirea unui terminal GPL, care să transforme Constanţa într-un hub de tranzit al gazului natural din Caucaz, Asia Centrală şi alte regiuni, precum şi dezvoltarea capacităţii de stocare a gazului natural pentru a putea adapta o creştere a volumului.

De asemene a, s-ar putea crea un cluster agro-industrial în jurul Portului Constanţa, conectat la infrastructura intermodală şi vor fi realizate proiecte de infrastructură, cum ar fi proiecte feroviare (în sudul Portului Constanţa sau în sectorul fluvial – maritim) şi lansarea unor curse internaţionale de feribot pentru maximizarea transportului din zona Mării Negre şi Caucazului către Europa Centrală şi invers.

https://www.cugetliber.ro/stiri-social-constanta-invitata-sa-joace-in-liga-cea-mare-suntem-putin-intarziati-dar-recuperam-si-8230-332475?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Social&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Social