Principalii actori din transporturile navale românești s-au întâlnit, miercuri, 17 octombrie 2018, la Gara Maritimă, din portul Constanța, pentru a pune la cale prima strategie navală a Dunării. Erau de față reprezentanții administrațiilor portuare și ai canalelor navigabile, ai asociațiilor patronale, ai marilor operatori portuari și armatori fluviali, ai Autorității Navale Române și ai Ministerului Transporturilor.

În cadrul reuniunii, au fost abordate trei teme majore: strategia transportului naval pe Dunăre, până în portul Constanța; organizarea, la Consiliul de Supraveghere, a discuțiilor privind tarifele practicate în această industrie și fundamentarea lor; situația transportului pe Dunăre și în portul Constanța, respectiv alocarea de dane.

Demersul entităților din sectorul naval se bucură de sprijinul Ministerului Transporturilor. În deschiderea întâlnirii, Nistor Stejărel, șeful de cabinet al ministrului Lucian Șova, a declarat că ministerul așteaptă strategia, pentru a o implementa rapid.

Reuniunea a fost moderată de Nicolae Dan Tivilichi, directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, care i-a îndemnat pe cei prezenți, la unitate.

„Asociația Armatorilor și Operatorilor Fluviali a transmis Ministerului Transporturilor o propunere de strategie. Consider că aceste probleme trebuie discutate la nivelul întregului sector al transporturilor pe apă. Nu putem discuta o strategie pe fluviu, fără să vorbim despre o strategie a porturilor, fără să se discute cu administrațiile. La Constanța, avem companii românești și multinaționale cu mare putere financiară și relațională. Noi am intervenit și am sprijinit eforturile Administrației Fluviale a Dunării de Jos. Ne-am implicat în determinare părții bulgare să dragheze în sectorul ei de responsabilitate. Pe de altă parte, la toate conferințele și întâlnirile naționale și internaționale, reprezentanții portului Constanța au vorbit despre Dunăre. Dacă suntem uniți și avem o strategie, vom avea și mai multă putere.

În partea de sus a Dunării sunt milioane de tone de mărfuri care n-au ajuns în portul Constanța. Pentru a avea o putere mai mare și a atrage fluxurile de mărfuri, Constanța își unește eforturile cu porturile Vukovar (Croația) și Pancevo (Serbia), semnând memorandumuri de înțelegere. În țară, toți cei din acest sector de transport trebuie să procedăm la fel.

Trebuie să luptăm împreună pentru regularizarea Dunării, pentru investiția de la molul trei din portul Constanța, pentru a aduce mai multe fluxuri de mărfuri, pentru rezolvarea problemelor de pe Dunărea de Jos, pentru ca sistemul de organizare a pilotajului de la AFDJ să fie aplicat și în portul Constanța și așa mai departe. Domnilor, sectorul naval are nevoie de mult mai puțini bani decât cel rutier sau feroviar pentru a fi pe deplin funcțional”, a declarat Tivilichi.

Viorel Panait, președintele Organizației Patronale „Constanța Port Business Association“, a pledat, la rândul său, pentru unitate și o strategie comună.

„Asociația noastră cuprinde toate categoriile de activități: transportatori, operatori portuari, firme de expediție, un sector industrial care are interese privind investițiile din infrastructura portuară. Dincolo de diferențe, există un interes comun. Un prim rod al acestuia este master-planul portului Constanța, care a jalonat obiectivele de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung. Reprezintă un prim pas făcut spre o dezvoltare coerentă a industriei portuare. Astăzi, suntem în situația de avea o viziune a ceea ce se va întâmpla în fiecare zonă a portului, în viitorii 10 – 15 ani și pe mai departe.

Acum, suntem pe cale să facem cel de-al doilea pas. Trebuie să realizăm o strategie a transportului fluvial, până la mare, care să arate cum dorim să se dezvolte acest sector. Ea va contribui la îmbinarea eforturilor celor ce activează în acest sector.

Ar fi o greșeală să se dezvolte o capacitate logistică la Dunăre, pe malul canalului sau în portul Constanța, în absența unui plan coerent care să arate dacă investiția este viabilă, profitabilă. De regulă investițiile acestea sunt scumpe și se amortizează în intervale de timp lungi, de șapte – zece ani”, a afirmat Panait.

El a dat exemplul Poloniei, care a inițiat un program ambițios de analiză, împreună cu partenerii olandezi, cu privire la dezvoltarea navigației pe apele interioare, având ca țintă anul 2030. Polonia dorește ca toate râurile să devină navigabile până în acel an.

„La rândul nostru trebuie să ne stabilim direcții de acțiune, astfel încât să obținem rezultate notabile în transportul pe Dunăre. Trebuie să stabilim rolul fiecărei verigi din lanțul de transport, legarea portului Constanța prin parteneriate strategice, evaluarea realistă a costurilor pe rutele de transport”, a spus Viorel Panait. Totodată, el a atenționat că există proiecte concurente, precum construcția, cu finanțare chinezească, a unui canalul care ar trebui să lege Dunărea, din zona Serbiei, cu Grecia, proiect blocat la Comisia Europeană.

Stimați cititori, sectorul transportului pe apă are nevoie ca de aer de o strategie de dezvoltare, care să fie rapid pusă în practică. În ciuda poziției sale strategice, a avantajelor naturale, a faptului că deține cel mai mare port de la Marea Neagră, conectat la Dunăre printr-un canal, precum și o salbă de porturi fluviale, România continuă să piardă importante fluxuri de mărfuri în favoarea altor porturi europene.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-strategia-navala-a-dunarii-se-naste-in-portul-constanta-360478?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Portul Constanţa doreşte să devină cel mai important hub de materii prime şi energetice de la Marea Neagră, spune Dan Tivilichi, directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM), citat de Radio Constanţa.

Managerul general al CNAPM a declarat: „Recent, în urma participării la conferinţa Global International Maritime Forum de la Batumi (n.r. – oraş port situat în Georgia), autorităţile georgiene au preluat solicitarea delegaţiei româneşti şi au inclus în planurile de dezvoltare ale noului port Anaklia un terminal de brake-bulk. Interesul nostru este adunăm în Georgia tot cărbunele şi minereurile care se expediază, în prezent, pe calea ferată din Kazahstan şi Azerbaidjan către Odesa, Ilichevsk sau Ismail şi de la Anaklia să-l aducem pe mare la Constanţa. Discutăm despre aproape 6-7 milioane de tone, pe an, adică un important lot de marfă”, conform Bursa.

Şeful CNAPM susţine că săptămâna viitoare va fi semnat contractul de execuţie pentru realizarea dragajului de investiţii, urmând ca, la finalul acestei etape, să fie asigurată o adâncime de 9 metri la danele din zona de sud a Portului Constanţa, inclusiv în zona insulei artificiale, ceea ce va permite accesul navelor de mare tonaj.

În legătură cu dezvoltarea capacităţilor de la Marea Neagră, directorul Midia Marine Terminal, Ionuţ Taus, a declarat pentru Radio Constanţa că grupul Grupul KazMunaiGaz International implementează un nou proiect de preluare a terminalului de petrol şi gaze naturale lichefiate din Portul Batumi, urmând să lanseze ulterior şi o linie maritimă directă ce va lega estul şi vestul Mării Negre şi va duce la dezvoltarea unui mare hub energetic în Portul Midia, unde va fi efectuată o investiţie de 35 de milioane de euro.

https://www.energynomics.ro/ro/vom-avea-nave-de-mare-tonaj-inclusiv-cu-transport-energetic-in-portul-constanta/

Investitori din Turcia vor sa construiasca un spital regional cu o mie de paturi la Constanta, iar o firma din domeniul logistic vrea sa realizeze un port in Bucuresti, pe Canalul Dunare-Bucuresti, a anuntat premierul Viorica Dancila, aflata intr-un turneu in Turcia, Emiratele Arabe Unite si Kuweit.

Investitorii turci sunt interesati ca construiasca un spital regional la Constanta, in sistem de parteneriat public-privat, a anuntat premierul Viorica Dancila intr-o interventie la Antena 3.

„Presedintele Erdogan a prezentat interesul partii turce pentru contruirea unui spital regional la Constanta in parteneriat public-privat, un spital cu o mie de paturi”, a afirmat Dancila.

Dancila a precizat ca a prezentat in cadrul intalnirii cu presedintele Recep Erdogan proiectele in parteneriat public privat lansate de Guvernul roman si ca „spera ca a starnit interesul partii turce”, mentionand ca Romania si Turcia au semnat doua memorandumuri, unul pe domeniul Sanatatii si celalalt in domeniul Educatiei.

Premierul roman a afirmat totodata ca in cursul intalnirii din Turcia s-a stabilit cresterea volumului schimburilor comerciale dintre Romania si Turcia de la sapte miliarde de doalri, cat este in prezent la 10 miliarde de dolari.

In cursul vizitei in Emiratele Arabe Unite Dancila a purtat discutii cu o mare companie care actvieaza in domeniul logistic.

„Ne-am intalnit cu DP World, lider mondial in domeniul logistic, operator a peste 70 de porturi in 41 de tari si care detine 9 la suta din transportul international de containere. Compania are in plan sa investeasca peste o suta de milioane de dolari in parcuri logistice si industriale la Curtici, Aiud, Craiova, Constanta, Bucuresti si judetul Prahova. De asemenea sunt interesati de constructia portului Bucuresti pe canalul Dunare – Bucuresti si vor veni chiar saptamana viitoare in primele discutii”, a mai spus prim-ministrul Viorica Dancila.

http://www.ziare.com/vasilica-viorica-dancila/premier/dancila-o-companie-din-emirate-vrea-sa-faca-port-in-bucuresti-pe-canalul-dunare-bucuresti-vin-saptamana-viitoare-1534292

Secretarul de stat Paula Pîrvănescu a participat marți, 16 octombrie 2018, la Praga, Republica Cehă, la lucrările “China Investment Forum 2018” organizat în marja Mecanismului de Cooperare China- Europa Centrală și de Est.

În discursul său, demnitarul român a reiterat angajamentul României de susținere a proiectelor dezvoltate în marja mecanismului de cooperare China + 16. În acest context, un accent deosebit s-a pus pe consolidarea poziției României în cadrul inițiativei „Noile Drumuri ale Mătăsii”, prin valorificarea relației tradiționale cu această parte din Asia, ca element pivot la nivel regional în dezvoltarea proiectului.

Secretarul de stat Pîrvănescu a avut, cu această ocazie, o serie de întâlniri oficiale cu reprezentanți din cadrul guvernului Republicii Cehe, cu Camera de Cooperare Ceho- Chineză, CITIC Group (China), PPF Group (Cehia), Bank of China, Camera de Comerț a Cehiei.

Totodată, secretarul de stat Pîrvănescu a purtat o rundă de discuții și cu președintele CzechInvest – Investment and Business Development Agency, Silvana Jirotková, pentru demararea unor parteneriate comune privind schimburile comerciale și de investiții între România și Republica Cehă.

Temele din cadrul evenimentului au fost axate și pe domeniile ce pot impulsiona dialogul multilateral și cooperarea regională cu Republica Populară Chineză, în vederea dinamizării schimburilor comerciale bilaterale și a investițiilor chineze. De asemenea, au fost discutate și direcțiile de interes pentru dezvoltarea relațiilor economice în formatul de cooperare „16+1” și al inițiativei „Noile Drumuri ale Mătăsii”.

https://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/romania-continua-demersurile-de-consolidare-a-pozitiei-sale-in-cadrul-initiativei-belt-and-road-lansata-de-guvernul-chinez-673897.html

Secretarul de stat Paula Pîrvănescu a participat marți, 16 octombrie 2018, la Praga, Republica Cehă, la lucrările “China Investment Forum 2018” organizat în marja Mecanismului de Cooperare China- Europa Centrală și de Est.

În discursul său, demnitarul român a reiterat angajamentul României de susținere a proiectelor dezvoltate în marja mecanismului de cooperare China + 16. În acest context, un accent deosebit s-a pus pe consolidarea poziției României în cadrul inițiativei „Noile Drumuri ale Mătăsii”, prin valorificarea relației tradiționale cu această parte din Asia, ca element pivot la nivel regional în dezvoltarea proiectului.

Secretarul de stat Pîrvănescu a avut, cu această ocazie, o serie de întâlniri oficiale cu reprezentanți din cadrul guvernului Republicii Cehe, cu Camera de Cooperare Ceho- Chineză, CITIC Group (China), PPF Group (Cehia), Bank of China, Camera de Comerț a Cehiei.

Totodată, secretarul de stat Pîrvănescu a purtat o rundă de discuții și cu președintele CzechInvest – Investment and Business Development Agency, Silvana Jirotková, pentru demararea unor parteneriate comune privind schimburile comerciale și de investiții între România și Republica Cehă.

Temele din cadrul evenimentului au fost axate și pe domeniile ce pot impulsiona dialogul multilateral și cooperarea regională cu Republica Populară Chineză, în vederea dinamizării schimburilor comerciale bilaterale și a investițiilor chineze. De asemenea, au fost discutate și direcțiile de interes pentru dezvoltarea relațiilor economice în formatul de cooperare „16+1” și al inițiativei „Noile Drumuri ale Mătăsii”.

https://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/romania-continua-demersurile-de-consolidare-a-pozitiei-sale-in-cadrul-initiativei-belt-and-road-lansata-de-guvernul-chinez-673897.html

Ministrul Transporturilor, Lucian Șova, se află la Belgrad, astăzi și mâine, unde participă la cea de-a treia Reuniune a miniștrilor de Transport din China și țările din Centrul și Estul Europei, în cadrul Formatului de cooperare „16+1”.

Subiectul principal de discuție despre colaborarea în vederea dezvoltării proiectelor de investiții pentru modernizarea și construcția infrastructurii de transport regional – în cadrul țărilor membre ale acestui format.

”Obiectivul Ministerului Transporturilor din România este de a sprijini dezvoltarea unui sistem de transport eficient, sustenabil, flexibil și sigur, care să contribuie la progresul economic al României. Pentru aceasta este nevoie de conectarea tuturor modurilor de transport. Dezvoltarea sectorului transporturilor din România trebuie să țină seama de legăturile necesare cu UE, dar și cu alte regiuni ale lumii, inclusiv cu Asia. Ministrul Transporturilor depune toate eforturile pentru a găsi tipurile de finanțare și face toate demersurile pentru a facilita accesul investitorilor la construcția de infrastructură”, a declarat Lucian Șova, ministrul Transporturilor.

Ministrul a avut o întrevedere bilaterală cu omologul său din R.P. Chineză, Li Xiaopeng. Cei doi demnitari au abordat subiecte legate de investițiile în infrastructura din România și achizițiile de material rulant, dar și subiecte privind colaborarea bilaterală și identificarea unor noi proiecte de cooperare.

Modernizarea transportului feroviar. Urmează discuții la Beijing
Ministrul chinez a reliefat prezența în România a companiilor din China care vor să lucreze în infrastructura de transport din România. Lucian Șova i-a spus omologului său că țara noastră este interesată de parteneriate în asamblarea de materialul rulant în România: locomotive și vagoane de călători, precum și de implicare într-un format PPP pentru modernizarea infrastructurii de cale ferată existentă, cât și pentru construcția unei linii de mare viteză. Cei doi oficiali vor avea discuții și la Beijing care ar putea fi concretizate prin acorduri semnate.
Ministerul Transporturilor consideră că țările din Estul și Centrul Europei trebuie să identifice modalitățile de interacțiune care să folosească cel mai bine avantajele capacităților logistice ale acestei regiuni. Europa Centrală și de Est reprezintă poarta cooperării economice și comerciale dintre Europa și Asia.

Din formatul de cooperare „16+1” fac parte țări din Estul și Centrul Europei (Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Polonia Ungaria și România care sunt și state membre UE și cinci țări din regiunea amintită (Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia, Muntenegru și Serbia) care nu sunt membre UE, precum și R.P. Chineză.

https://www.dcnews.ro/china-investitii-in-transportul-din-romania-sova-discutii-cu-omologul-chinez_618532.html

Agricultura, extinderea portului Constanţa, construcţia de centre logistice sau industria IT sunt domeniile în care oficialii români aflaţi în Emiratele Arabe Unite le-au propus investitorilor locali să participe.

Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Daniel Dumitru Botănoiu a purtat discuţii cu investitorii arabi pentru exportul ovinelor din România. Oficialul MADR a avut o întâlnire cu conducerea grupului Al Dahra, cea mai mare companie din domeniul agroalimentar din Emiratele Arabe Unite, cu investiţii în peste 20 de state de pe toate continentele, unde a prezentat proiectul legat de investiţii în sistemul naţional de irigaţii, în special canalul Siret-Bărăgan, dar şi proiectul legat de Casa de Comerţ a României.

Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat Radu Oprea s-a întâlnit cu Mohammed Al Muallem, CEO al DP World UAE, care a prezentat proiectele de extindere a investiţiilor în Portul Constanţa şi de construire a altor patru centre logistice în România.

https://www.zf.ro/eveniment/oficialii-romani-incearca-sa-atraga-investitori-din-emiratele-arabe-unite-17560749

O uriașă insulă artificială pentru mărfurile petroliere și două dane Ro-Ro pentru camioanele cu marfă din Asia aduse cu navele din Georgia și Turcia sunt proiectele imediate ale Portului Constanța, urmând să fie aprobate în această săptămână. Investițiile din acest an, în valoare de peste 100 milioane de euro, dar și traficul de marfă, în creștere, înscriu Constanța în primele 10 porturi din Europa, conform conducerii Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța.

Conducerea Portului Constanța semnează, în aceste zile, un contract privind dragajul de investiții în portul Constanța Sud Agigea, dar și în portul vechi, lucrare din fonduri europene în valoare de peste 40 milioane de euro. Potrivit directorului general al Administrației Portului Constanța, Nicolae Dan Tivilichi, dragajul va duce, în principal, la deschiderea a două dane specializate Ro-Ro, un mod de transport care va permite un trafic de peste un milion de camioane cu marfă, anual. “Acest dragaj de investiții împreună cu cele două dane R0-Ro sunt, de asemenea, în strânsă legătură cu discuțiile avute la ANAF în ceea ce privește regimul vamal al camioanelor care vor ajunge în portul Constanța. Așteptările noastre sunt să aducem undeva la peste un milion de mașini pe an,” a declarat Nicolae Dan Tivilichi, într-o conferință de presă.

Cantitatea de material dragată din bazinul portuar va depăși două milioane de metri cubi. Dragajul se efectuează în zona celor șapte dane din portul de lucru Constanța Sud, însemnând consolidarea acestora de la 7 metri la 9 metri. Plus dizlocarea tuturor obstacolelor și din portul vechi Constanța. “Cele două dane Ro-Ro vor fi așadar în portul Constanța Sud Agigea, fiind foarte aproape și de Vamă și de calea ferată”, a explicat directorul Portului Constanța. Investiția răspunde cererii transportatorilor din Turcia și Georgia care, aducând marfuri din Asia, vor să să renunțe la transportul rutier din Bulgaria, din Grecia, preferând să încarce camioanele cu marfă pe navele Ro-Ro pentru a ajunge în portul Constanța. Apoi, pe autostradă sau pe calea ferată ar pleca spre beneficiar, în Europa.

Un alt proiect cu fonduri europene este o insula artificială amplasată în portul Vechi Constanța, formată din ceea ce s-a dragat pe Canalul Dunăre Marea Neagră. Insula, care are o suprafață de 15 hectare, va avea două dane pentru traficul mărfurilor lichide, petrol, gaz. Pe insulă vor fi și două investiții, prima, în valoare de 70 milioane de euro, fiind a portului. “Hotărârea de guvern privind indicatorii economico –financiari va fi aprobată în această săptămână. Sperăm ca până la sfârșitul anului să încheiem contractul de finanțare și pentru această investiție” a spus Nicolae Dan Tivilchi. Directorul Portului a vorbit și despre atragerea de fonduri europene, în 2019, pentru construcția Molului 3, valoarea estimată depășind 300 milioane de euro. În portul Constanța Sud Agigea vor fi, astfel, construite șapte dane de mare adâncime dar și platforme pe o suprafață de 20 de hectare.

https://evz.ro/portul-constanta-investitii-sute-milioane-euro-primele-10-europa.html

Numărul membrilor Rețelei Maritime Anticorupție (Maritime Anti-Corruption Network) a trecut de o sută, în urma aderării companiilor ZIM și Frontline. Membrii organizației dețin un procent ridicat din tonajul flotei mondiale și un rol important în transportul global pe apă și logistic.

Președintele organizației, John Sypnowich, a subliniat semnificația simbolică a depășirii bornei de 100 de companii, astfel: „În calitate de organizație lider din această industrie, ne-am întărit din punct de vedere numeric. Având tot mai multe companii de partea cauzei noastre, avem din ce în ce mai multe șanse să facem diferența și să eliminăm orice formă de corupție. Împreună, ca industrie, noi am luat o poziție.”

Maritime Anti-Corruption Network) a fost înființată în 2011 și a devenit un exemplu proeminent de inițiativă și acțiune colectivă pentru eliminarea corupției din shipping-ul mondial. Prin colaborarea industriei cu guvernele și societatea civilă, au fost obținute succese în reducerea corupției în țări precum Nigeria, Indonezia, Egipt și Argentina.

Referindu-se la impactul corupției, Cecilia Müller Torbrand, director de programe în cadrul organizației, nota următoarele: „Corupția este o amenințare reală la adresa oamenilor care muncesc pe navele noastre, pune în pericol afacerile și reputația. De-a lungul anilor, Maritime Anti-Corruption Network a primit peste 25.000 de sesizări anonime despre fapte de corupție. Numai anul trecut ne-au fost reclamate 260 de incidente de corupție, direct legate de siguranța echipajelor.”

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-reteaua-maritima-anticoruptie-are-peste-o-suta-de-membri-360401?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Directorul general al CN APM Constanța, Dan Nicolae Tivilichi și primarul municipiului Constanța Decebal Făgădău susțin astăzi o conferință de presă la sediul CN APM Constanța.

„Motivul conferinței este reprezentat de lucrările comune realizate în cadrul proiectului Civitas Portis. Am început cu Poarta 1, însă lucrările vor continua. Și într-un an, imaginea Porții 1 va fi întregită și de clădirea privată la care se lucrează, vom avea iluminat public. Vom organiza și un concurs internațional ca să transformăn zona într-una atractivă pentru turiști și constănțeni” a declarat primarul Decebal Făgădău.

Edilul a menționat că a mers la târgul Exporeal de la Munchen, unde Constanța a avut un stand.

”Investitorii s-au arătat interesați de standul Constanței. Trebuie să avem curaj și să mergem pentru a arăta investitorilor ceea ce avem” a mai adăugat primarul Constanței.

„În cadrul târgului a fost și o zi dedicată României. S-a vorbit despre dezvoltare și creșterea gradului de bunăstare a populației. Portul Constanța a fost alături de noi și a transmis că este o poartă dintre est și vest. Am lansat, la acest târg, o platformă de investiții a municipiului Constanța. Investitorii vor găsi pe această platformă cityinvest informații care i-ar interesa privind viitoarele investiții”, a mai spus Decebal Făgădău.

Acesta a adăugat că investitorii au apreciat că i-au vazut împreună pe primarul municipiului și directorul general al Portului Constanța.

”Un concern german va deschide în Constanța un punct important”, a anunțat primarul Făgădău. ”Anul viitor, prezența Constanței la acest târg Exporeal va fi și mai mare. Să ieșim și să ne promovăm orașul” a promis Decebal Făgădău.

”Platforma cityinvest.ro este destinată investitorilor. Pe această platformă vor fi urcat proiecte din municipiul Constanța care au nevoie de investitori” – a mai precizat edilul.
La rândul său, directorul CN APM Constanța, Dan Nicolae Tivilichi, a anunțat că în anul 2019 două nave de croazieră maritime și-au anunțat intrarea în Portul Constanța, iar în anul 2020 – opt nave de croazieră vor avea escală în portul Constanța.

„Suntem optimiști în ceea ce privește dezvoltarea Portului Constanța” a anunțat Dan Nicolae Tivilichi care a precizat că un proiect nou care va fi dezvoltat este cooperarea cu alte orașe port, cum ar fi Batumi din Georgia.

Directorul general al CN APM Constanța a transmis că, până sfârșitul anului, Portul Constanța va intra în topul primelor 10 porturi din Europa.

https://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/directorul-cn-apm-constanta-dan-nicolae-tivilichi-si-primarul-decebal-fagadau-despre-proiectele-realizate-in-comun-673677.html

Directorul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CN APM) Constanţa, Dan Nicolae Tivilichi, şi primarul Decebal Făgădău au vorbit, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, despre proiectele realizate în comun. Astfel, pe lista proiectelor se numără cele realizate prin proiectul „Civitas Portis“, care au descongestionat intrarea în Portul Constanţa.

„Poarta 1 reprezintă un punct de căpătâi pentru Portul Constanţa. Sperăm ca această modificare a Porţii 1 să dureze cât a durat şi construcţia veche, pe care am înlocuit-o. Mulţumim primarului municipiului Constanţa pentru lucrările realizate în exteriorul portului, lucrări care au fluidizat traficul pe zona portuară. Este un proiect sub egida Civitas Portis, care a fost finalizat“, a declarat directorul general al CN APM Constanţa SA, Dan Nicolae Tivilichi.

„Lucrările comune privind fluidizarea traficului rutier, care se circumscriu proiectului Civitas Portis, au fost finalizate. Deschidem, în prezent, doar din punct de vedere funcţional această zonă. Şi este un prim pas. Lucrările vor continua şi vor radia din ce în ce mai mult. Aşa cum este firesc, am început cu Poarta 1, cu poarta emblematică de acces în Portul Constanţa. Întreaga zonă s-a schimbat, a fost schimbată configuraţia, dar şi perioada de raportare în timp. Noi aveam o imagine arhaică a porţii de intrare în Portul Constanţa. Astăzi, avem o imagine contemporană, proaspătă, care vine cu câteva avantaje din punctul de vedere ai intrării în port.

Anul trecut, am realizat breteaua de acces dinspre gară până în apropierea Porţii 1, aşteptând să ne apropiem şi să lucrăm împreună cu CN APM. Ne-am dorit să dublăm capacitatea acestei porţi. Astfel, acum se poate intra pe două porţi auto şi se poate ieşi pe două porţi auto. Pentru accesul pietonal, am sistematizat staţiile de autobuz şi am realizat trotuare pentru pietoni, care pot intra în Portul Constanţa. Până anul viitor va fi realizat şi un sistem modern de iluminat, vor fi executate înierbarea întregii coaste şi stabilizarea taluzului de la statuia lui Anghel Saligny în jos. Vom avea o zonă mult mai prietenoasă pentru turişti“, a declarat, la rândul său, primarul Decebal Făgădău.

Concurs internaţional de arhitectură, organizat de municipalitate

Pentru zona de parcare de la Poarta 1, municipalitatea va organiza un concurs internaţional de arhitectură. „Ne propunem să găsim cea mai bună soluţie astfel încât această zonă utilizată, astăzi, eminamente de maşini să devină o zonă de atracţie, de bucurie, o zonă emblematică. Am avut mai multe întâlniri cu arhitecţi tineri, care au avut păreri subiective. De aceea ne adresăm şi pieţelor internaţionale“, a comunicat primarul Făgădău.

Mai multe artere de circulaţie, descongestionate

Primarul municipiului Constanţa, Decebal Făgădău, a mai declarat că, prin investiţiile derulate atât de Primărie, cât şi de Port, vor putea fi descongestionate mai multe artere de circulaţie. „De la Gară, de la spălătorie, am făcut – până la un anumit punct – drum. Portul lucrează în incintă la: sediu, acces porţi, intrare pe două benzi, ieşire pe două benzi, iar municipalitatea va face şi această zonă. Ce ne propunem? Ca pe acest drum, dimineaţa, între orele 7.00 şi 9.00, să funcţioneze două benzi dinspre oraş spre port, iar la ora la care iese toată lumea din port să fie două benzi de ieşire din port către oraş. În felul acesta, descongestionăm Termele Romane, strada Traian, Ferdinand, Mihai Viteazu, Mircea cel Bătrân, toată această zonă, care, practic, se blochează la orele dimineţii şi la orele la care lumea iese din port“, a precizat edilul-şef al oraşului Constanţa, Decebal Făgădău.

În ce constă proiectul „Civitas Portis“

Reamintim că proiectul „Civitas Portis“ este finanţat de Comisia Europeană prin programul „Horizon 2020“, linia de finanţare dedicată Mobilităţii pentru Dezvoltare (Mobility for Growth .5.5-2015). Obiectivul general al proiectului este să identifice, să demonstreze şi să evalueze anumite seturi de măsuri integrate şi inovatoare care să abordeze problemele oraşelor portuare din Europa cu privire la mobilitate. În final, se doreşte să se demonstreze cum aceste măsuri (activităţi) referitoare la mobilitate vor contribui la integrarea funcţională şi socială între oraş şi port, realizând în acelaşi timp o creştere economică şi îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru locuitori.

https://ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/avem-o-imagine-contemporana-proaspata-directorul-cn-apm-si-primarul-constantei-despre-intrarea-in-portul-constanta-prin-poarta-1-673760.html.html

Directorul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA, Dan Nicolae Tivilichi, şi primarul Municipiului Constanţa, Decebal Făgădău, au vorbit, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, despre Târgul Internaţional pentru Proprietăţi şi Investiţii, care a avut loc în perioada 8-10 octombrie 2018, la Expo Real Munchen.

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA şi Primăria Municipiului Constanţa au participat, cu un stand comun, la Expo Real Munchen, târg internaţional pentru proprietăţi şi investiţii, care a avut loc în perioada 8-10 octombrie 2018. Unul dintre cele mai mari târguri Business to Business pentru industria din Europa, Expo Real, reprezintă o reţea de lucru orientată spre afaceri pentru proiecte interprofesionale şi transnaţionale, investiţii şi finanţare.

Expozanţii şi vizitatorii includ dezvoltatori de proiecte şi manageri de proiect, investitori şi finanţatori, consultanţi şi agenţi, arhitecţi, manageri imobiliari din cadrul corporaţiilor, regiuni şi oraşe. Reprezentanţi de renume internaţional informează despre ultimele tendinţe, inovaţii şi perspective ale pieţelor imobiliare, investiţii şi finanţe. Portul Constanţa, reprezentat de CN APM, şi Primăria Municipiului Constanţa au abordat acest eveniment în parteneriat cu scopul de a promova potenţialul de dezvoltare industrială a oraşului-port – parcuri logistice, instalaţii de prelucrare, spaţii dedicate de operare.

„Am mers la cel mai mare târg, organizat la Munchen, dedicat zonei de afaceri. Este un târg unde, împreună cu Camera de Afaceri germano-română, am fost şi noi prezenţi, la un stand al României. Investitorii s-au arătat interesaţi de standul Constanţei şi de zona noastră. Trebuie să avem curaj şi să mergem şi să vorbim despre ceea ce avem. Dacă vorbim numai despre lipsuri, investitorii vor fugi.

Banca Mondială şi Camera de Comerţ germano-română au vorbit despre lucrurile bune care se întâmplă în Constanţa, despre Portul Constanţa şi oportunităţile de investiţie. În cadrul târgului a fost şi o zi dedicată României. S-a vorbit despre dezvoltare şi creşterea gradului de bunăstare a populaţiei. Portul Constanţa a fost alături de noi şi a transmis că este o poartă dintre est şi vest. Am lansat, la acest târg, o platformă de investiţii a municipiului Constanţa. Investitorii vor găsi pe această platformă, Cityinvest, informaţii care i-ar interesa privind viitoarele investiţii. Platforma este destinată investitorilor. Pe această platformă vor fi urcate proiecte din municipiul Constanţa care au nevoie de investitori”, a spus Decebal Făgădău.

Acesta a adăugat că investitorii au apreciat că i-au văzut împreună pe primarul municipiului şi directorul general al Portului Constanţa. „Un concern german va deschide în Constanţa un punct important”, a anunţat primarul Făgădău. „Anul viitor, prezenţa Constanţei la târgul Expo Real va fi şi mai mare. Să ieşim şi să ne promovăm oraşul!“, a promis Decebal Făgădău.

La rândul său, directorul CN APM Constanţa, Dan Nicolae Tivilichi, a anunţat că se doreşte o mai bună utilizare a terenurilor aflate în Portul Constanţa. „Apar diferite oportunităţi, mai ales profitând de regimul de zonă liberă a portului. Ne propunem ca, în perioada următoare, să ne concentrăm pe acest gen de investiţii. Deja sunt investitori care vor veni la Constanţa pe acest gen de dezvoltare. A trecut sezonul estival, iar proiectul liniei RATC, care trecea prin port, a dat rezultate uimitoare. De aceea este importantă şi partea de parcare, adică, atunci când ies din port, turiştii să aibă ce vedea. La fel şi cei din terminalul de pasageri“, a subliniat directorul CN APM Constanţa, Dan Nicolae Tivilichi. Mai mult, potrivit lui, în anul 2019 două nave de croazieră maritime şi-au anunţat intrarea în Portul Constanţa, iar în anul 2020 – opt nave de croazieră vor avea escală în Portul Constanţa.

„Nu în ultimul rând, dezvoltarea portului înseamnă un plus pentru municipiu, crearea locurilor de muncă, un alt gen de dezvoltare. Portul Constanţa este pe un trend de creştere foarte sănătos. Suntem optimişti în ceea ce priveşte dezvoltarea Portului Constanţa. Două din danele de lucru ale Portului Constanţa vor fi dedicate transportului Ro-Ro, dar şi Ro-La, adică descarcă de pe navă şi pleacă în Europa în vagoane“, a anunţat Dan Nicolae Tivilichi, care a precizat că un proiect nou care va fi dezvoltat este cooperarea cu alte oraşe port, cum ar fi Batumi din Georgia.

Directorul general al CN APM Constanţa a transmis că, până sfârşitul anului, Portul Constanţa va intra în topul primelor 10 porturi din Europa.

https://ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cn-apm-si-primaria-constanta-la-expo-real-munchen-2018-nicolae-tivilichi-portul-constanta-va-intra-in-topul-primelor-zece-porturi-din-europa-galerie-673759.html.html

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a obţinut, pe data de 15 octombrie, de la Primăria Constanţa, autorizaţie de construire, în vederea modernizării sistemului de semnalizare din bazinele portuare şi de pe calea navigabilă.

Mai exact, este vorba despre Autorizaţia de construire nr. 1333 din data de 15 octombrie, care constă în „Modernizarea sistemului de semnalizare din bazinele portuare şi de pe calea navigabila – Port Constanţa. Semnalizarea intrării în Portul Constanţă prin proiectarea, construcţia şi dotarea cu echipamente de semnalizare maritimă control, producere şi stocare energie electrică a următoarelor faruri: farul de aterizare de culoare albă, farul de culoare roşie şi farul de culoare verde“. Investiţia va fi realizată în incinta portului, pe digul de larg.

Reamintim că, în luna iulie 2017, CN APM SA Constanţa organizase o licitaţie pentru furnizarea serviciului de modernizare a sistemului de semnalizare din bazinele portuare şi de pe calea navigabilă, în valoare estimată de 4.777.334,6 lei (1.043.359,53 de euro). Obiectul achiziţiei consta în proiectarea şi execuţia a trei faruri pe extinderea digului de nord, respectiv sud; proiectarea şi execuţia unui stâlp de semnalizare de culoare albă (inclusiv echipamentul) pe aliniamentul CS-KW, astfel încât să fie balizată zona nefinalizată mol 3; furnizarea şi montajul AIS pe geamandură C-KS, care să formeze împreună cu AIS-urile C-A, C-P şi farul alb un perimetru de aterizare în portul Constanţa; proiectarea şi execuţia a doi stâlpi de semnalizare pe capetele digurilor aferente portului de lucru din Constanţa-sud (verde şi roşu); proiectarea şi execuţia unor stâlpi de semnalizare pentru înlocuirea stâlpilor de semnalizare CS-SR2; CS-SR4; CS-SG1; furnizarea şi montajul unei geamanduri A8L (inclusiv sistemul de amarare şi corpul mort) pentru înlocuirea geamandurii C-XI, a unei geamanduri tip GBN 240 (construcţie metalică); furnizarea şi montarea câte unui panou solar şi a unei baterii electrice (suplimentar) pentru sistemul de semnalizare din portul Constanţa; montare, demontare, relocare pe alte coordonate a geamandurilor C-KS, C-KE, C-KW; furnizare stoc de rezervă pentru intervenţiile de urgenţă, după cum urmează: geamandură A8L (verde) – două bucăţi, geamandură A8L (roşie) – două bucăţi, geamandură KS – o bucată, geamandură KE – o bucată, geamandură KW – o bucată, geamandură GBM 3000 – o bucată, geamandură GBP 1800 (verde şi roşie) – două bucăţi. Pe lângă obligaţia de a livra echipamentele de semnalizare, furnizorul are obligaţia de a presta şi serviciile de elaborare a proiectelor tehnice şi a detaliilor de execuţie ale farurilor şi stâlpilor de semnalizare ce vor fi furnizaţi şi montaţi în baza contractului, să elaboreze documentaţiile pentru obţinerea certificatului de urbanism, a avizelor impuse şi a autorizaţiei de construire, să elaboreze proiectul tehnic şi de montaj al echipamentelor de semnalizare, cât şi documentaţiile necesare obţinerii avizelor de funcţionare pentru faruri şi stâlpi de semnalizare, în conformitate cu prevederile legale aplicabile la data finalizării.
Cine se va ocupa de modernizarea sistemului de semnalizare din bazinele portuare Pe 12 ianuarie 2018, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA a semnat, în cadrul proiectului „PROTECT – Infrastructură pentru operaţiuni sigure şi pentru protecţia mediului în Portul Constanţa“, contractul pentru modernizarea sistemului de semnalizare din bazinele portuare şi de pe calea navigabilă. Contractul a fost adjudecat de SC Utilnavorep SA Constanţa prin procedura de licitaţie publică in Sistemul Electronic de Achiziţii Publice. Valoarea contractului este de 4.743.093 de lei (fără TVA), durata de execuţie fiind de 12 luni.

Obiectivul investiţiei este de a îmbunătăţi accesul maritim în Portul Constanţa prin înnoirea şi modernizarea sistemului de semnalizare aferent bazinelor portuare şi a şenalului navigabil. Contractul cuprinde: proiectarea şi execuţia de faruri pe diguri, de stâlpi de semnalizare, furnizarea şi montajul de geamanduri şi panouri solare, montarea, demontarea şi relocarea pe alte coordonate a unor geamanduri, asigurarea de stocuri pentru intervenţiile de urgenţă.

Proiectul „PROTECT – Infrastructură pentru operaţiuni sigure şi pentru protecţia mediului în Portul Constanţa“ este cofinanţat de Uniunea Europeană, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF). Bugetul proiectului este de 12.696.125 de euro (fără TVA), din care 85% – rata de finanţare CEF: 10.791.706 euro, 15% contribuţie de la bugetul de stat: 1.904.419 euro. Perioada de implementare a proiectului: 1.07.2016 – 31.07.2019

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/sistemul-de-semnalizare-din-bazinele-portuare-si-de-pe-calea-navigabila-reabilitat-cn-apm-constanta-sa-act-important-de-la-municipalitate-673845.html

Ministerul Transporturilor a publicat în transparență decizională, până la data de 22 octombrie, proiectul de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții de interes național și utilitate publică „Dezvoltarea insulei – cheu de acostare pe latura de Nord a insulei artificiale, inclusiv amenajarea zonei de legătură mal – insula, în vederea deservirii viitoarei platforme industriale din Portul Constanța“.

Realizarea obiectivului de investiții va duce la creșterea traficului în port prin atragerea, în special, a fluxurilor de mărfuri pentru care stocarea, manipularea sau tranzitul să se facă în zona liberă (ca de exemplu mărfurile de tranzit sau mărfurile accizabile).

Lucrările proiectului contribuie la realizarea obiectivului CN APM SA Constanța de a crește traficul ți pe cale de consecință de a crește veniturile proprii din activitatea de bază, precum și din activitățile conexe și auxiliare.

Teritoriul pe care se va realiza investiția este situat în Portul Constanța, în zona insulei artificiale, cea mai mare parte fiind acvatoriu portuar. Cheul va fi construit din virole de beton armat de 100t/buc., în extremitatea nordică a insulei artificiale iar legătura între mal și insulă va fi amenajată între taluzul neamenajat în prelungirea danei 85 și pintenul de pe mal până în zona de Nord-Vest a insulei. Cheul și platformele portuare sunt bunuri nou create și sunt de utilitate publică.

Suprafața totală care urmează să fie amenajată în cadrul acestei investiții este de cca 241.000 mp din care: cca 111.000 mp pentru lucrări de infrastructură portuară după cum urmează: – lucrări de umpluturi în spatele cheului până la extremitatea de nord a insulei de cca. 70.700 mp teren câștigat asupra mării și amenajarea zonei adiacente; – lucrare de conectare a insulei la utilități (subtraversare a canalului dintre mal și insulă și traseu conducte pe insulă până la cheu – 700 ml); cca. 130.000 mp pentru lucrări de dragaj în fața cheului până la adâncimea de 19 m.
În perioada de execuție se vor crea un număr total de cca. 100 de locuri de muncă, iar în perioada de exploatare un număr de 6 locuri de muncă nou create.

Pentru realizarea obiectivului de investiții „Dezvoltarea insulei – Cheu de acostare pe latura de Nord a insulei artificiale, inclusiv amenajarea zonei de legătură mal – insula, în vederea deservirii viitoarei platforme industriale“, beneficiarul, CN APM SA Constanța, solicită obținerea finanțării prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014 – 2020.

Proiectul „Dezvoltarea insulei – Cheu de acostare pe latura de Nord a insulei artificiale, inclusiv amenajarea zonei de legătură mal – insula, în vederea deservirii viitoarei platforme industriale“, este nominalizat în Lista Proiectelor Eligibile POIM 2014-2020 din Anexa 8. Ghidul Solicitantului, ca prim proiect individualizat pentru Proiectul global: „Dezvoltarea insulei in Portul Constanța“, inclus în Master Planul de dezvoltare al Portului Constanța.

Terenul și acvatoriul portuar care vor suferi modificări urmare a investiției aparțin domeniului public al statului reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, în administrarea Ministerului Transporturilor și în concesiunea CN APM S.A. Constanța. În urma realizării investițiilor propuse suprafața acvatoriului portuar ce face obiectul concesiunii se va diminua cu suprafața aferentă lucrărilor de cheu/dană, iar suprafață aferentă cheurilor/danelor va crește în aceeași măsură.

Zona vizată pentru implementarea proiectului este inclusă în intravilanul municipiului Constanța, iar Planul de Urbanism Zonal al Portului Constanța întocmit și aprobat ulterior indică necesitatea realizării insulei și a molurilor adiacente, ca urmare a concluziilor studiilor efectuate privind prognoza de trafic până în anul 2020, din care a rezultat o tendință de creștere a volumului de mărfuri care vor fi tranzitate prin Portul Constanța. Ca și alte teritorii din port, și acest teren este teritoriu de interes național.

https://ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/proiectul-de-hotarare-de-guvern-in-transparenta-decizionala-insula-si-chei-de-acostare-in-portul-constanta-document-673746.html.html

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a atribuit contractul „Lucrări de întreținere a drumurilor și platformelor de circulație cu îmbrăcăminte din asfalt din porturile maritime – covoare asfaltice“ societății Asfalt Dobrogea SRL. Valoarea contractului este de 4.279.892,56 de lei.

Din cauza traficului auto greu intens ce se desfășoară în porturile maritime și a alternanței perioadelor de îngheț-dezgheț, de-a lungul timpului au fost afectate o serie de drumuri. Aceste drumuri au fost asfaltate local, fapt ce a dus la compromiterea planeității lor. Pentru aducerea la parametrii de funcționare din punctul de vedere al circulației, se dorește frezarea stratului rutier existent și realizarea de covoare asfaltice. Responsabili de atribuirea contractului Ofertantul nu trebuie să se afle în conflict de interese cu oricare din următoarele persoane care dețin funcții de decizie în cadrul C.N Administrația Porturilor Maritime SA Constanța: director general – Dan Nicolae Tivilichi; director general adjunct – Marian Tănase; director Direcția Exploatare – Teodor Patrichi; director Direcția Tehnică – Ion Tomescu; director economic – Daniela Șerban; director coordonator – Ciprian Hanganu; director Direcția Comerciă – Mădălin Alexandru Crăciun; șef Departament Achiziții Publice – Otilia Ifimov; șef Serviciu Juridic și Contencios – Iulian Pepi Tănăse; șef Sucursala Energetică Port Constanța – Laszlo Eduar Kiss, șef Sucursala de Servicii Port Constanța – Vicențius Petrescu; șef Sucursala Nave Tehnice Port Constanța – Emil Sorin Banias; inginer – Antoniela Moldoveanu; inginer – Laura Valentina Bola; șef Birou Control Financiar Preventiv – Adina Gamalan; Departament achiziții publice – Erna Silvia Brăileanu, Gabriela Murgeanu; Daniel-Adrian Naftali; Traian Panait; Elena Petrascu; Silvia Popeanga. Date despre SC Asfalt Dobrogea SRL, din Registrul Comerţului SC Asfalt Dobrogea SRL are sediul în Constanţa, fiind înfiinţată în anul 2008. Capitalul social, de 4.608.125 de lei, integral vărsat, este compus din 101 părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 45.625 de lei. Domeniul de activitate principal este fabricarea altor produse din minerale nemetalice. Iurin Pancencu, din judeţul Tulcea, şi Grigore Comănescu, din judeţul Călăraşi, sunt asociaţi şi administratori ai societăţii.

Iurin Pancencu are un aport la capital de 45.625 de lei şi o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 1% / 1%, iar Grigore Comănescu are un aport la capital de 4.562.500 de lei şi o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 99% / 99%. În anul fiscal 2016, societatea cu 43 de salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 25.569.553 de lei şi un profit de 7.352.099 de lei. De asemenea, în anul fiscal 2017, societatea cu 64 de salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 13.521.902 lei şi o pierdere de 1.315.596 de lei. Recent, Asfalt Dobrogea SRL şi-a adjudecat de la Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a contractul „Drum Poarta 7 – Poarta 9 – îmbrăcăminte cu asfalt – proiectare şi execuţie“, în valoare de 1.806.788,73 de lei.

În secţiunea „Documente“ puteţi consulta anunţul de atribuire a contractului.

Despre toate procedurile publice cu impact asupra judeţului Constanţa, cine şi ce cumpără, cine şi cât câştigă puteţi citi accesând categoria „Combaterea criminalităţii în achiziţiile publice“.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/asfalt-dobrogea-srl-un-nou-contract-semnat-cu-cn-apm-sa-constanta-document-673838.html

Directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CN APM) Constanţa a declarat luni că, în prezent, sunt în diferite stadii mai multe proiecte ce vor atrage noi fluxuri comerciale şi pot să facă din Portul Constanţa cel mai important hub de materii prime şi energetice de la Marea Neagră.

„Recent, în urma participării la conferinţa Global International Maritime Forum (GIMF) de la Batumi, am reuşit să dezvoltăm încrederea unui parteneriat consistent, astfel că autorităţile georgiene au preluat solicitarea delegaţiei româneşti şi au inclus în planurile de dezvoltare ale noului port Anaklia un terminal de brake-bulk, alături de cel de containere, pentru încărcarea navelor de mare capacitate cu minerale în vrac. Interesul nostru este adunăm în Georgia tot cărbunele şi minereurile care se expediază, în prezent, pe calea ferată din Kazahstan şi Azerbaidjan către Odesa, Ilichevsk sau Ismail şi de la Anaklia să-l aducem pe mare la Constanţa. Partenerii noştri vor construi un terminal de încărcare – şi noi la Constanţa avem cel mai mare terminal de descărcare pentru minereuri vrac, de la Marea Neagră. Discutăm despre aproape 6-7 milioane de tone, pe an, adică un important lot de marfă“, a declarat Dan Tivilichi.

Directorul general al CN APM Constanţa a menţionat că săptămâna viitoare va fi semnat contractul de execuţie pentru realizarea dragajului de investiţii, urmând ca, la finalul acestei etape, să fie asigurată o adâncime de 9 metri la danele din zona de sud a Portului Constanţa, inclusiv în zona insulei artificiale, ceea ce va permite accesul navelor de mare tonaj.

La rândul său, directorul Midia Marine Terminal, Ionuţ Taus, a declarat că grupul Grupul KazMunaiGaz International implementează un nou proiect de preluare a terminalului de petrol şi gaze naturale lichefiate din Portul Batumi, urmând să lanseze ulterior şi o linie maritimă directă ce va lega estul şi vestul Mării Negre şi va duce la dezvoltarea unui mare hub energetic în Portul Midia.

„Terminalul de petrol şi gaze din Batumi este în proprietatea companiei KazMunaiGaz şi, în acest moment, se perfectează tranzacţia pentru a fi preluat de KazMunaiGaz International, astfel că, într-un timp relativ scurt, vom putea dezvolta proiectul liniei de transport între cele două porturi, pe Marea Neagră. În Portul Midia va fi nevoie de o investiţie de aproximativ 35 de milioane de euro asigurarea infrastructurii realizării acestui hub energetic, iar CN APM este interesată de acest proiect, astfel încât sperăm să susţină dezvoltarea lui“, a declarat Ionuţ Taus.

Constanţa: Administraţia Porturilor Maritime vrea să devină un hub pentru mărfuri energetice şi minerale la Marea Neagră

Directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM) Constanţa a declarat luni, 15 octombrie, în cadrul unei conferinţe de presă organizată la sediul CN APM Constanţa că, în prezent, sunt în diferite stadii mai multe proiecte ce vor atrage noi fluxuri comerciale şi pot să facă din Portul Constanţa cel mai important hub de materii prime şi energetice de la Marea Neagră.

„Recent, în urma participării la conferinţa Global International Maritime Forum (GIMF) de la Batumi, am reuşit să dezvoltăm încrederea unui parteneriat consistent, astfel că autorităţile georgiene au preluat solicitarea delegaţiei româneşti şi au inclus în planurile de dezvoltare ale noului port Anaklia un terminal de brake-bulk, alături de cel de containere, pentru încărcarea navelor de mare capacitate cu minerale în vrac. Interesul nostru este adunăm în Georgia tot cărbunele şi minereurile care se expediază, în prezent, pe calea ferată din Kazahstan şi Azerbaidjan către Odesa, Ilichevsk sau Ismail şi de la Anaklia să-l aducem pe mare la Constanţa. Partenerii noştri vor construi un terminal de încărcare – şi noi la Constanţa avem cel mai mare terminal de descărcare pentru minereuri vrac, de la Marea Neagră. Discutăm despre aproape 6-7 milioane de tone, pe an, adică un important lot de marfă”, a declarat directorul CN APM Constanţa, Dan Tivilichi.
Acesta a menţionat că săptămâna viitoare va fi semnat contractul de execuţie pentru realizarea dragajului de investiţii, urmând ca, la finalul acestei etape, să fie asigurată o adâncime de 9 metri la danele din zona de sud a Portului Constanţa, inclusiv în zona insulei artificiale, ceea ce va permite accesul navelor de mare tonaj.

https://www.replicaonline.ro/dan-tivilichi-directorul-cnapm-constanta-partenerii-nostri-vor-construi-un-terminal-de-incarcare-369921/

Dan Tivilichi, directorul general al CN APM Constanța, a fost prezent, astăzi, 15 octombrie, la o conferință la sediul CN APM, unde, împreună cu primarul Constanței, Decebal Făgădău, unde au răspuns la o serie de întrebări, legate de proiectele ce vizează portul Constanța.

În cadrul conferinței s-a discutat despre reabilitatea si modernizarea platformei de acces de la Poarta 9.

„Pentru investitori contează foarte mult adâncimea portului și nu mărimea acestuia, de aceea am discutat cu o firmă italiană despre modernizarea platformei de acces de la Poarta 9 din Agigea. Era singurul loc disponibil, iar în plus de asta, are deschidere spre autostrada A2. Se vor consolida danele din acel loc”, a precizat Dan Tivilichi.

Reamintim care sunt punctele acestui proiect: Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța intenționează să modernizeze platforma de acces la Poarta 9, iar în acest context a depus la Agenția Națională pentru Protecția Mediului, un proiect conform documentului „Lucrări de infrastructură incluse în obiectivul de investiție zona de acces a navelor pe Canalul Dunăre- Marea Neagră- proiectare și execuție Lot 1 – sistematizare acces și modernizare acces Poarta 9 si organizare de șantier”.

Drumul de acces Poarta 9 este prevăzut cu două sensuri de circulație, iar pe bretelele de intrare-ieșire din zona clădirii post control sunt prevăzute câte două benzi de circulație pe fiecare sens, echipate cu bariere și sisteme de control-acces. Adiacent drumului de acces, pe partea stangă, sunt prevăzute spații de parcare pentru autovehicule.

https://www.replicaonline.ro/dan-tivilichi-se-vor-consolida-danele-de-la-poarta-9-369949/

Asocierea formată din Asirom și Omniasig, asigurători românie controlați de Vienna Insurance Group (Austria), a depus ofertă pentru asigurarea bunurilor proprietate publică și privată ale Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, contractul fiind estimat la 3,4 milioane de lei pentru 2 ani. Viitoarea poliță constă în asigurarea facultativă a autoturismelor, clădirilor, navelor tehnice, echipamentelor diverse, sistemului de semnalizare maritima, constructiilor speciale și hidrotehnice (diguri, cheuri, bazine, acvatoriu , dispozitiv feroviar, etc.), se arată în anunțul de participare al licitației. Asirom și Omniasig sunt asigurători în Top 10 al jucătorilor de profil după veniturile din prime subscrise în 2017.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/asigurari/asirom-si-omniasig-vor-sa-asigure-bunurile-administratiei-porturilor-maritime-constanta-18570274

Mai multe grafice şi tabele din domeniul Auto&Transporturi

https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/grafic-evolutia-cifrei-de-afaceri-si-a-profitului-la-portul-constanta-17548792

Conducerea Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA (CN APM) a anunţat astăzi finalizarea lucrărilor la Poarta 1, principala cale de acces în Portul Constanţa.

Într-o conferinţă comună, ţinută luni, 15 octombrie, la sediul CN APM Constanţa, de către conducerea instituţiei şi reprezentanţii primăriei Constanţa, a fost anunţată finalizarea lucrărilor la Poarta 1, principala cale de acces în Portul Constanţa. Directorul general al CN APM Constanţa, Dan Tivilichi a anunţat finalizarea lucrărilor la Poarta 1 care reprezintă „un adevărat simbol al Portului Constanţa”.

De asemenea, el a apreciat şi lucrările de sistematizare a traficului rutier din zona portuară. De cealaltă parte, Decebal Făgădău, primarul municipiului Constanţa a subliniat faptul că este vorba de finalizarea din punct de vedere funcţional al lucrărilor comune la proiectul Civitas Portis, un proiect comun prin care se vrea descongestionarea arterelor de circulaţie care fac legătura între oraş şi port. „În urmă cu un an, când vorbeam despre Poarta 1 lumea era circumspectă pentru că, în general, lumea este obişnuită cu blocajele.

Astăzi deschidem doar din punct de vedere funcţional această zonă. Este un prim pas, lucrările vor continua. Am început cu Poarta 1, poarta cea mai importantă ca simbol al accesului în Portul Constanţa. Întreaga zonă şi-a schimbat configuraţia şi dinamica, chiar şi perioada de raportare în timp. Noi aveam o imagine arhaică a acestei porţi, astăzi avem o imagine contemporană, proaspătă, care vine cu câteva avantaje”, a precizat Decebal Făgădău.

Cei doi reprezentanţi ai instituţiilor implicate, Portul Constanţa şi Primăria Constanţa, au arătat că obiectivul avut în vedere a fost dublare capacităţii acestei porţi de acces. Astfel, acum se poate intra în Portul Constanţa pe 2 porţi auto şi se poate ieşi tot pe 2 porţi auto.

Şi accesul pietonal a fost avut în vedere prin sistematizarea staţiilor de autobuz şi trotuarelor, astfel încât pietonii să ajungă uşor în port. Peste un an, spune primarul oraşului, în aceeaşi zonă se va realiza şi un sistem de iluminat modern, stabilizarea taluzului şi ierbarea coastei, astfel încât toată această parte a oraşului va deveni un loc prietenos cu turiştii şi locuitorii.

„Pentru parcarea de la Poarta 1 primăria va organiza un concurs internaţional de arhitectură în care ne propunem să găsim cea mai bună soluţie pentru acesta zonă care astăzi este utilizată eminamente de maşini. Să devină un punct de atracţie deoarece este zona de confluenţă între zona veche a oraşului şi port”, a mai spus primarul.

https://adevarul.ro/locale/constanta/schimbarea-fata-portului-constanta-intrarea-principala-fost-finalizata-1_5bc4837edf52022f7586de17/index.html

În anul 2018 nicio navă de croazieră maritimă nu a acostat în Portul Constanţa. Conducerea Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime“ SA anunţă că de anul viitor lucrurile se vor schimba.

Nicolae Dan Tivilichi, director general Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime“ SA Constanţa (CN APM), a anunţat în cadrul unei conferinţe ţinute luni, 15 octombrie, că navele de croazieră maritimă vor reveni în portul Constanţa începând cu anul 2019.

Astfel, anul viitor şi-au anunţat sosirea 2 nave de croazieră, iar în anul 2020 sunt anunţate până acum 8 nave de croazieră maritimă.

Anexarea Crimeei de către Rusia, instabilitatea din Ucraina, migraţii care folosesc diferite culoare de a ajunge în Europa şi atentatele teroriste din 2016 şi 2017 din Turcia sunt factori care au determinat marii operatori din turismul de croazieră să ocolească Marea Neagră în 2018.

Dacă în anul 2013 în Constanţa ajungeau aproximativ 68 de nave de croazieră maritimă, iar în 2014 – peste 90, din anul 2015 numărul navelor de croazieră a început să scadă, ajungând în anul 2017 la 4, iar în anul 2018 nicio navă de croazieră maritimă nu şi-a anunţat intenţia de a intra în Portul Constanţa. Abia din 2019 primele vase de croazieră maritimă ar putea veni să testeze zona.

Vorbim de nave care transportă între 4.000 şi 7.000 de turişti.

https://adevarul.ro/locale/constanta/navele-croaziera-maritima-revin-portul-constanta-pauza-an-1_5bc4b466df52022f75883b48/index.html

Portul Constanţa doreşte să devină cel mai important hub de materii prime şi energetice de la Marea Neagră, a anunţat Dan Tivilichi, directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM), citat de Radio Constanţa.

Managerul general al CNAPM a declarat: „Recent, în urma participării la conferinţa Global International Maritime Forum de la Batumi (n.r. – oraş port situat în Georgia), autorităţile georgiene au preluat solicitarea delegaţiei româneşti şi au inclus în planurile de dezvoltare ale noului port Anaklia un terminal de brake-bulk. Interesul nostru este adunăm în Georgia tot cărbunele şi minereurile care se expediază, în prezent, pe calea ferată din Kazahstan şi Azerbaidjan către Odesa, Ilichevsk sau Ismail şi de la Anaklia să-l aducem pe mare la Constanţa. Discutăm despre aproape 6-7 milioane de tone, pe an, adică un important lot de marfă”.

Şeful CNAPM susţine că săptămâna viitoare va fi semnat contractul de execuţie pentru realizarea dragajului de investiţii, urmând ca, la finalul acestei etape, să fie asigurată o adâncime de 9 metri la danele din zona de sud a Portului Constanţa, inclusiv în zona insulei artificiale, ceea ce va permite accesul navelor de mare tonaj.

În legătură cu dezvoltarea capacităţilor de la Marea Neagră, directorul Midia Marine Terminal, Ionuţ Taus, a declarat pentru Radio Constanţa că grupul Grupul KazMunaiGaz International implementează un nou proiect de preluare a terminalului de petrol şi gaze naturale lichefiate din Portul Batumi, urmând să lanseze ulterior şi o linie maritimă directă ce va lega estul şi vestul Mării Negre şi va duce la dezvoltarea unui mare hub energetic în Portul Midia, unde va fi efectuată o investiţie de 35 de milioane de euro.

http://www.bursa.ro/hub-energetic-in-portul-constanta-355435&s=print&sr=articol&id_articol=355435.html

Şantierul naval Vard Tulcea, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa construcţiilor navale şi cel mai mare angajator din judeţul Tulcea, a finalizat construcţia unei nave de croazieră şi expediţii pentru francezii de la Ponant.

Nava, cu o capacitate de 180 de persoane, are o lungime de 131 de metri, o lăţime de 18 metri şi o înălţime de la puntea principală de 6,8 metri, arată datele furnizate de oficialii companiei. Urmează ca această navă să treacă prin probele pe mare şi ulterior să intre în circuitul navelor de croazieră pe care le operează Ponant, o linie de croazieră de lux, fondată în 1988, ce oferă expediţii în Insulele Caraibe, Alaska, Antarctica şi alte destinaţii, porivit datelor de pe site-ul companiei.

În prima parte a anului, Vard Holdings a câştigat un nou contract pentru proiectarea şi construirea unei nave de expediţie de lux pentru compania germană Hapag-Lloyd Cruises, parte a TUI Group, unul din cei mai mari jucători de turism din lume. Coca va fi construită de Vard în România.

În acest an, şantierul naval din Tulcea funcţionează la capacitate maximă, având mai multe comenzi de onorat. Creşterea nivelului de activitate a dus la chemarea subcontractorilor, la care şantierul renunţase la finalul lui 2015, când afacerile au fost în scădere.

Afacerile şantierului s-au ridicat la 395 de milioane de lei anul trecut, faţă de 335 milioane de lei cu un an în urmă. Compania avea 2.700 de salariaţi anul trecut, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

Grupul norvegian Vard, controlat în prezent de italienii de la Fincantieri, deţine în România şantierele navale din Tulcea şi Brăila.

Vard are în total nouă şantiere navale, respectiv cinci în Norvegia, două în România (Vard Tulcea şi Vard Brăila), unul în Brazilia şi unul în Vietnam.

În România, piaţa construcţiei de nave este estimată la 3 miliarde de lei, cei cinci giganţi, Daewoo Mangalia (cumpăraţI de olandezii de la Damen în acest an), Vard Tulcea, Damen Galaţi, Vard Brăila şi şantierul naval Constanţa, controlând peste 80% din această piaţă, potrivit datelor ZF.

https://www.zf.ro/companii/santierul-naval-vard-tulcea-a-finalizat-o-nava-de-croaziera-de-lux-pentru-francezii-de-la-ponant-17556146

Ministrul Transporturilor, Lucian Șova, anunță reglementarea activității de scufundări și liberalizarea transportului rutier și feroviar de călători

40 de experți în domeniul scufundărilor și construcțiilor submarine, din 17 țări, au participat, în zilele de 11 – 12 octombrie 2018, la reuniunea anuală a European Diving Technology Committee, găzduită de hotelul „Ramada” din Mamaia. Trebuie precizat faptul că EDTC este un organism pan-european, al cărui rol principal este unificarea standardelor de siguranță a operațiunilor de scufundare în Europa.

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Asociației Naționale a Scafandrilor Profesioniști din România și al Blocului Național Sindical. Încă de la înființarea sa în (1973), EDTC și-a manifestat preocuparea pentru bunele practici în domeniul scufundărilor, oferind totodată o platformă de îmbunătățire a acestora.

În cadrul reuniunii de la Constanța au fost discutate probleme organizatorice, dar și teme specifice, precum: lansarea unui document de bune practici în domeniu, raportul privind standardele de competență pentru medicii care activează în cadrul companiilor de scufundări și construcții submarine. De asemenea, au fost prezentate rapoarte naționale din: Estonia, Franța, Italia, Norvegia, Suedia, Elveția și Marea Britanie.

Prezența la eveniment a ministrului transporturilor, Lucian Șova, și a lui

Nicolae Dan Tivilichi, directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Portuare, vine să demonstreze importanța acestei tematici pentru țara noastră.

În conferința de presă organizată cu acest prilej, Șova a precizat că ministerul are preocupări privind îmbunătățirea reglementărilor privind activitatea profesionistă de scufundare. El i-a dat asigurări președintelui BNS, Dumitru Costin, că, împreună cu partenerii sociali va elabora un proiect de act normativ modern, care să reglementeze această activitate. Necesitatea acestuia, a spus ministrul, este dată și de faptul că exploatarea gazelor din Marea Neagră și investițiile ce vor fi executate în portul Constanța vor duce la creșterea volumului de scufundări, de lucrări sub apă.

La rândul său, Nicolae Dan Tivilichi a subliniat faptul că investițiile și lucrările de reparații ce vor fi executate în portul Constanța vor avea nevoie de aportul scafandrilor, iar viitoarele reglementări vor da posibilitatea firmelor cu capital românesc să desfășoare acest gen de activități.

Șeful CNAPMC a ținut să remarce implicarea Ministerului Transporturilor în problematica dragajului pe Dunăre și determinarea părții bulgare să execute astfel de lucrări în zona sa de responsabilitate.

Tivilichi nu a scăpat prilejul de a anunța că traficul portuar a înregistrat o creștere de peste 10% față de anul precedent.

La rândul său, Dumitru Costin a subliniat interesul BNS privind îmbunătățirea cadrului legislativ național și european privind securitatea și sănătatea în muncă în domeniul scufundărilor. El a amintit faptul că, din inițiativa Blocului Național Sindical, a fost înființat un centru de formare a scafandrilor profesioniști, la Constanța, care a fost declarat ca fiind cel mai modern din Europa.

Răspunzând întrebărilor privind protestul transportatorilor rutieri, Șova a precizat: „Nu suntem unii împotriva altora, nu e vorba de un război. Proiectul de ordin de ministru introduce principiul liberei concurențe. Nu vizează excluderea nimănui de pe paiață. Până acum, această piață a fost închisă, iar criteriile de acces erau guvernate de o reglementare absolut neconcurențială, criticată de Consiliul Concurenței: aceea de vechime pe traseu. Dacă o firmă deține autorizările necesare poate face transport, de la București la Madrid, oricând. Niciodată în ultimii 15 ani și, în viziunea unora, nici de acum încolo, n-ar trebui ca o firmă, alta decât cea care face, în prezent, transport de la București la Urziceni, să mai poată face acest lucru. Nu este normal ca statul să impună condiții de calitate a serviciului. Acestea trebuie să fie generate de exigența pieței. Persoana care dorește să meargă cu un autobuz trebuie să aibă posibilitatea să aleagă clasa de confort, prețul și alte facilități, cum ar fi rezervări on-line, servicii de bagaje, calitatea autogării. Există foarte multe cazuri de supraaglomerare a mijloacelor de transport, generate de dorința operatorilor de a-și optimiza profitul. Exclusivitatea, lipsa concurenței generează astfel de situații. Datoria statului este să dea posibilitatea călătorului să aleagă în funcție de calitatea și prețul transportului.”

Ministrul a precizat că regulamentul are în vedere și transportul de pasageri pe calea ferată. „În prezent se lucrează la pregătirea legislației pentru liberalizarea acestuia. Începând cu data de 1 iulie 2019, consumatorii români vor găsi o ofertă mai largă de transport pe calea ferată.”

La rândul său, BNS este de acord cu liberalizarea transportului de călători. „România a rămas în acest format toxic pentru cetățeni, al monopolurilor. Multe dintre ele sunt controlate politic. Sunt firme de transport local care au pus mâna pe niște trasee și sunt susținute politic. Sunt activate ori de câte ori este nevoie; în perioadele electorale își fac treaba în folosul stăpânilor politici. De-a lungul anilor, am luat act de războaiele locale, între diverse firme, cu diverși susținători politici. Gestul pe care îl face ministrul transporturilor de a liberaliza piața serviciilor este binevenit”, a declarat Dumitru Costin.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-vin-vremuri-bune-pentru-scafandrii-de-la-marea-neagra-360149

Sistemul dispecerat pentru Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare va fi livrat de societatea Navtron SRL. Valoarea contractului atribuit este de 385.190 de lei.

Contratul presupune înlocuirea echipamentelor din consolă (sistem automat de identificare cu hartă, radar, înregistrator comunicații, stații radio, stația meteo) din dispeceratul ARSVOM, conform cerințelor caietului de sarcini.
Responsabili de atribuirea licitației
Persoanele cu funcții de decizie din cadrul autorității contractante responsabili de organizarea, derularea și finalizarea procedurii sunt: Crețu Iulian – director general, Pisică Cozmin – șef Serviciul Tehnic, Stănescu Laura – șef Biroul Investiții și Achiziții Publice, Compartiment Juridic – Costin Crenguța, Biroul Investiții și Achiziții Publice – ing. Dan Emilian George, exp. Grigorie Ana-Maria, Serviciul Financiar-Contabil – Sava Geta, Șerban Simona Mihaela.

În ce constă achiziția

Stemul va fi integrat într-o consolă ergonomică, proiectată și executată specific pentru amplasamentul pus la dispoziție de ARSVOM, și va asigura următoarele funcționalități: comunicațiile generate și pentru situații de urgență prin toate mijloacele, respectiv: telefonie cablată, telefonie GSM, radiotelefonie TETRA, radiotelefonie VHF în canale maritime cu capacitate DSC, radiotelefonie MFJHF în canale maritime cu capacitate DSC, telefax, e-mail, înregistrarea tuturor canalelor de comunicații de voce direct și ambiental, vizualizarea situației maritime din zona Portului Constanța prin radiolocație și a întregii Zone Economice Exclusive a României prin AIS; monitorizarea situației meteorologice locale și a avizelor de navigație NAVIEX; monitorizarea situației mijloacelor mobile de intervenție în situații de urgență; monitorizarea video prin sistem CCTV a zonei ocupate de clădirile și anexele ARSVOM.

Navtron SRL, în datele Registrului Comerțului

Înființată în anul 1998, firma are sediul în municipiul Constanța. Capitalul social subscris, de 200.000 de lei, integral vărsat, este compus din 2.000 de părți sociale. Valoarea unei părți sociale este de 100 lei. Navtron SRL este controlată de Kessler Eden, născut pe 10.06.1960, în Constanța, și Vișan Adrian, născut pe 31.03.1965, în Târgoviște, fiecare cu 50% din capitalul social. Kessler Eden este administratorul firmei, care se ocupă de activități de telecomunicații prin rețele fără cablu (exclusiv prin satelit).

În anul fiscal 2015, firma cu 23 de salariați a declarat o cifră de afaceri de 16.281.653 de lei și un profit de 4.070.831 de lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, societatea cu 23 de salariați a declarat o cifră de afaceri de 8.282.850 de lei și un profit de 2.440.264 de lei. Situația financiară pe anul 2017 arată astfel: 21 de salariați, cifră de afaceri de 6.103.795 de lei și profit de 1.028.450 de lei.

În secțiunea „Documente“, puteți consulta anunțul de atribuire a licitației.

Despre toate procedurile publice cu impact asupra județului Constanța, cine și ce cumpără, cine și cât câștigă puteți citi accesând categoria „Combaterea criminalității în achizițiile publice“.
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/sistemul-dispecerat-al-arsvom-modernizat-de-navtron-srl-document-673498.html

Aflat vineri la Constanța unde participă la o conferință internațională pe teme maritime, ministrul Transporturilor Lucian Șova a reiterat cele spune ieri referitor la menirea ordinului ministerial care a declanșat o reacție puternică de nemulțumire în rândul conducerilor firmelor de transport persoane din întreaga țară.

Șova a reluat faptul că principalul obiectiv al actului normativ este eliminarea monopolului anumitor companii și optimizarea raportului ofertă – calitate – preț cu necesitățile consumatorilor.

„Nu suntem într-o competiție cu nimeni, nu sunt unii împotriva altora, nu este vorba de un război. Acest proiect nu vizează excluderea nimănui de la o anume piață. Reliefez că până acum această piață a fost închisă, iar criteriile de alocare și de acces la piață erau guvernate de o reglementare absolut neconcurențială, foarte criticată de cei de la Consiliul Concurenței, aceea de vechime pe traseu. De exemplu, dacă o firmă deține autorizările corespunzătoare, poate face transport de la București la Madrid oricând. Niciodată în ultimii 15 ani – și în viziunea unora nici de acum încolo, nu ar trebui să se întâmple ca o firmă, alta decât cea care face de mult timp transport de exemplu de la București la Urziceni, nicio altă firmă n-ar trebui să poată face acest lucru“, a transmis Lucian Șova.

Deținătorul portofoliului ministerial de la Transporturi a mai ținut să sublinieze convingerea sa că „până la urmă cererea cu oferta trebuie să se potrivească. Nu este normal ca statul să impună anumite condiții de calitate. Condițiile de calitate a serviciului trebuie să fie generate de exigența pieței astfel încât un cetățean care dorește să meargă cu un autobuz să poată alege clasa de confort, prețul și alte detalii ce țin de servicii conexe, cum ar fi rezervări de bilete online, servicii de bagaje, calitatea autogării“.

Ministrul Șova a atras totodată atenția asupra condițiilor precare la care navetiștii sunt expuși zi de zi în autogările de pretutindeni din România.

„Ieri au fost făcute filmări în autogări așa-zis oprite. Aș vrea să se uite toată lumea cum arată acele autogări. Condițiile de transport sunt de la foarte bune la foarte rele. Eu nu vreau să demonizez pe nimeni, nici nu vreau să ridic statuie cuiva. Există totuși multe situații de supraaglomerare a mijloacelor de transport. Nu cred că va putea nimeni să mă combată atunci când spun că situația este generată de dorința de optimizare a profitului din partea operatorului. Pentru că nimeni astăzi nu împiedică un transportator, care dacă vede că are cerere pentru 50 de bilete, ar putea pune autobuz de 50 de locuri, iar mâine dacă are cerere doar de 15 bilete să pună un autobuz de 20 de locuri sau de 17 locuri. Exclusivitatea, lipsa altei oferte pe care un cetățean să o poată folosi generează astfel de reflexe. Datoria statului este să optimizeze aceste procese și să lase atât consumatorul, cât și firma să se dezvolte liber, să aleagă între calitatea pe care dorește s-o ofere și desigur calitatea de care are nevoie un consumator“, a punctat ministrul Transporturilor.

Inclusiv în județul Constanța există rute intrajudețene de transport persoane unde o singură firmă deține monopolul, iar pasagerii reclamă aproape în permanență condițiile în care sunt nevoiți să facă naveta: autobuze care circulă la intervale prea lungi de timp sau care nu mai opresc în toate stațiile din cauza supraaglomerării, mijloace de transport subcapacitate pentru fluxul de pasageri de la anumit ore, programul de transport prea scurt către anumite destinații, etc.

Lucian Șova a mai considerat important de punctat faptul că regulamentul privind liberalizarea pieței de transport nu face referire strict la transportul rutier, ci și la cel feroviar. Ministrul promite că, de vara viitoare, românii care călătoresc cu trenul vor avea mai multe opțiuni din care să aleagă în funcție de nevoile lor de calitate, confort, preț, etc.

„Acest regulament nu se referă doar la transporturile regulate de pasageri de tip rutier, ci se referă și la transporturile pe calea ferată, unde deja am avut discuții și cu componenta sindicală și cu cea managerială, unde deja pregătim legislație și vom implementa legislație tot în acest sens de liberalizare. Începând de la 1 iulie 2019, vor găsi consumatorii români o ofertă mai largă de transport și pe calea ferată și din partea altor operatori decât cei care sunt astăzi, fie că e vorba de compania națională de căi ferate sau de cei câțiva operatori privați“, a declarat Lucian Șova, cu mențiunea că infrastructura feroviară va fi supusă unor modificări în vederea modernizării.

Greva de joi a transportatorilor de persoane s-a încheiat cu o concesie din partea acestora, după ce comisia de resort din Camera Deputaților le-a promis că nemulțumirile lor vor fi dezbătute în plen pe data de 16 octombrie.

Ministrul Șova despre modificările la legea transportului public: Dorim să eliminăm problema supraaglomerării și să înlăturăm monopolul

România are potenţialul de a deveni un jucător semnificativ în transportul de mărfuri din regiune, dacă infrastructura de drumuri şi căi ferate ar urma trendul de creştere al afacerilor din acest sector, afirmă experţii de la KeysFin într-o analiză realizată pentru Uniunea Societăţilor de Expediţii din România. ,,Lipsa investiţiilor în autostrăzi, drumuri naţionale şi căii ferate, afectează în mod semnificativ business-ul transportatorilor, dincolo de provocările legate de trafic, fiscalitate şi costul carburanţilor”, se precizează în analiza KeysFin.

Afacerile din sectorul transporturilor de marfă au crescut anul trecut cu 8% faţă de
2016 şi cu aproape 50% faţă de 2013. Cele peste 32.000 de companii din acest sector au raportat afaceri de 53,8 miliarde de lei şi un profit net de 2,9 miliarde de lei, în creştere cu 14,2% faţă de anul precendent şi aproape dublu faţă de anul 2013.

Potrivit analiştilor KeysFin, infrastructura deficitară a frânat semnificativ business-ul din acest sector.

,,Poziţionarea geostrategică a României, la graniţa dintre Est şi Vest, cu portul Constanţa în prim-plan, indică un potenţial semnificativ pentru transportul de marfă din România. Drumurile proaste şi infrastructura feroviară învechită afectează însă semnificativ sectorul transporturilor de marfă şi nu numai, întreaga economie românească. Pentru 2018 estimăm, astfel, o creştere temperată a afacerilor în acest sector de 8,2%, la 58,1 miliarde de lei”, spune şi Marius Cae, preşedinte al Uniunii Societăţilor de Expediţii din România.

Potrivit datelor KeysFin, cele mai mari afaceri în sectorul transportului de marfă sunt operate de firmele din Bucureşti-Ilfov.

Companiile din Capitală au raportat anul trecut afaceri de 8,69 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 16% din totalul business-ului la nivel naţional. În topul celor mai active zone de business urmează judeţele Cluj (8,8%), Bihor (6,8%), Argeş (6,5%) şi Timiş (6,2%). Împreună, primele 5 judeţe au concentrat 44% din total în 2017.

În industria transportatorilor de mărfuri activează, în prezent, 15 companii mari, 381 medii 2452 companii mici şi 29.835 de microîntreprinderi. Cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de companiile medii (32% din total).

,,Pe ansamblul pieţei, numărul transportatorilor a scăzut cu 6,5% faţă de 2016, însă, pe ansamblul ultimilor 10 ani, marchează o creştere de aproape 10%. În 2018, pe fondul îmbuntăţirii condiţiilor economice, estimăm o uşoară revenire la
33.400 companii”, afirmă analiştii KeysFin.
CINE FACE JOCURILE ÎN TRANSPORTUL DE MARFÄ‚ DIN ROMANIA

Firma Aquila Part Prod SRL a fost liderul de piaţă în 2017, cu o cifră de afaceri de 906,7 milioane de lei (1,7% din total).

Topul transportatorilor de marfă este completat de Carrion Expedition SRL, cu afaceri de 823 milioane de lei, Grup Feroviar Român SA (724 mil.lei), CFR Marfă SA (569 mil.lei), Schenker Logistics SA (569 mil.lei), Vos Logistics SA, Transmec SRL, Duvenbeck Logistik, TTS SA şi Gefco SRL, toate cu afaceri sub 300 mil.lei, Cei mai mari 10 jucători au generat afaceri de 3,75 miliarde de lei, adică 10% din total în 2017.

Datele arată, totodată, că Transpeco SA a fost cel mai profitabil transportator de marfă din 2017, cu 32,7 mil.lei, urmat de North Star Shipping SRL, cu 26,6 mil.lei şi Someşul Cald Producţie SRL, cu un profit de 25,9 mil. lei.

Cei mai profitabili 5 jucători au obţinut un profit cumulat de peste 128,8 milioane de lei adică 4,5% din total în 2017.

O INDUSTRIE CU 173.000 DE ANGAJAŢI

În total, sectorul transporturilor de marfă şi al caselor de expediţii angajează peste 173.000 de angajaţi, în creştere cu 4,7% faţă de anul precedent, însă cu 3,9% mai puţini decât în 2013. Interesant este şi faptul că o treime dintre companii (9.780) nu au avut niciun angajat în 2017.

Cel mai mare angajator este CFR Marfă SA, care a avut aproape 6000 de angajaţi în 2017 (3,5% din total). Primele 5 companii, după numărul de salariaţi, au angajat doar 9% din forţa de muncă a industriei. După tipul companiilor, microîntreprinderile au fost cei mai mari angajatori cu 32% din forţa de muncă în 2017.

,,În 2018, forţa de muncă din cele 2 industrii va creşte cu 7,6% (case de expediţie) respectiv 1,4% (transportul de marfă) iar pe termen mediu ne aşteptăm la o consolidare a numărului de angajaţi pe fondul proceselor de migraţie şi de tehnologizare”, estimează analiştii KeysFin.

TRANSPORTURILE, UN BUSINESS CU DUBLU TÄ‚IŞ

Să faci afaceri în sectorul transporturilor nu este o misiune simplă. Dincolo de problema infrastructurii rutiere şi feroviare, multe dintre companii se confruntă cu blocajul financiar.

Potrivit datelor KeysFin, numărul firmelor de transport de marfă aflate în insolvenţă a crescut în 2017 la 405, iar în acest an trendul ar putea să continue.

,, Plăţile restante s-au majorat cu peste 3% comparativ cu 2016 şi cu 5,1% faţă de 2013, la 2,56 miliarde de lei în 2017. Aproape 70% dintre acestea au reprezentat facturi restante faţă de furnizori. Şi mai îngrijorător este că a crescut ponderea celor neplătite mai mult de un an, la 58% din total, în 2017. În plus, datoriile comerciale au crescut cu 3,6% faţă de 2016, fiind cu aproape un sfert mai mari decât în 2013, la 8,7 miliarde de lei în 2017 (au reprezentat 33,5% din totalul datoriilor)”, afirmă analiştii.
,,Capacitatea de onorare a obligaţiilor curente folosind activele lichide a crescut cu 4,7% faţă de 2016 şi cu 12% faţă de 2013 la 1,04 în 2017. Alături de perioada medie de încasare a creanţelor şi de plată a datoriilor indicatorul indică o îmbunătăţire a poziţiei de lichiditate în ultimii 5 ani, iar estimarea este de continuare a tendinţei pe termen scurt”, mai spun experţii.

ROMANIA, POTENŢIAL MAJOR, REZULTATE SUB AŞTEPTÄ‚RI

Drumurile proaste, căile ferate inoperabile, aglomeraţia din trafic. Sunt principalele probleme cu care se confruntă transportatorii, care reclamă, totodată, şi taxarea excesivă.

,,România se află pe locul trei în Europa din punct de vedere al taxării combustibililor. Cumulate, toate aceste probleme trag în jos acest sector. Astfel s-a ajuns la o adevărată performanţă negativă la nivel european. În perioada 2006-2016 transportul de mărfuri din UE a crescut mai încet decât evoluţia Produsului Intern Brut. Raportul celor indicatori a fost în cazul României minus 43%, mult mai scăzut comparativ cu o medie europeană de minus 10%.Potrivit datelor Eurostat, în 2016, România a transportat 62 de milioane de tone de marfă, în timp ce Polonia raporta 341 de milioane. Stăm mai bine ca Bulgaria, Grecia şi Ungaria însă, raportat la ţările occidentale, Franţa, Germania sau Spania, transportăm de 3-4 ori mai puţine mărfuri’, afirmă Marius Cae, preşedinte al Uniunii Societăţilor de Expediţii din România.

Ce e de făcut? ,,Investiţiile în infrastructură sunt prioritare. Avem nevoie de culoare de transport optime, atât rutiere cât şi feroviare. Chiar dacă firmele româneşti au investit semnificativ în logistică, fără asigurarea unor căi de transport rapide, relaţiile comerciale vor avea în continuare de suferit, în ciuda potenţialului excelent de business din acest sector”, este concluzia analizei KeysFin.

Ministrul Transporturilor, Lucian Şova, spune că în fiecare an se strică peste 300 de kilometri de cale ferată şi tot anual sunt reparaţi 16 kilometri, precizând că cei 23.000 de angajaţi ai Companiei CFR, ar putea repara calea ferată dacă ar exista resursa bugetară aferentă.

Lucian Şova a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă susţinută la Mamaia, că începând de la 1 iulie 2019 va exista o ofertă mai largă de transport pe calea ferată şi din partea altor operatori, în afara celor existenţi în prezent pe piaţă.

“Vreau să menţionez că acest Regulament 1370 nu se referă doar la transporturile regulate de pasageri pe rutier, se referă şi la transportul de pasageri pe calea ferată. Deja am avut discuţii şi cu componenta sindicală şi cu componenta managerială, unde deja pregătim legislaţie şi vom implementa legislaţie tot în acest sens, de liberalizare. Începând de la 1 iulie 2019 vor găsi consumatorii români o ofertă mai largă de transport şi pe calea ferată din partea şi a altor operatori decât cei care sunt astăzi, fie că e vorba de compania naţională şi cei câţiva operatori privaţi”, a afirmat ministrul Transporturilor.

El a spus că dacă va exista susţinerea bugetară corespunzătoare atunci pot fi reduse foarte multe restricţiile de viteză care sunt în prezent în vigoare pe calea ferată.

“În măsura în care voi avea susţinere bugetară corespunzătoare, avem capacitatea să reducem foarte mult din restricţiile de viteză care operează astăzi. Dincolo de modernizarea magistralei care duce capabilităţile de operare la 120 de kilometri pe oră pentru trenuri de marfă, 160 kilometri pe oră pentru trenuri de pasageri, desigur că va trebui să avem şi materialul rulant corespunzător exploatării pe acest tip de linii. Dacă am avea resursă suficientă, în compania de Căi Ferate SA, cea care administrează infrastructura, sunt 23.000 de angajaţi. Aceşti oameni pot repara, pot construi cale ferată măcar la standardele pe care le-am avut în 1990”, a mai spus ministrul.

El a precizat că au fost peste 200 de restricţii de viteză anulate în ultima perioadă, menţionând că anual se strică peste 300 de kilometri de cale ferată şi se repară 16 kilometri pe an.

“Reducerea restricţiilor se face şi în aceste zile. Au fost peste 200 de restricţii anulate, au fost refăcute condiţiile. Însă, aşa cum am mai spus-o, se strică şi este evaluat acest lucru peste 300 de kilometri de cale ferată în fiecare an şi cu resursa bugetară pe care ministerul, compania au pus-o la dispoziţie se repară în jur de 16 kilometri. Am cerut companiei de Infrastructură Căi Ferate să-şi proiecteze bugetul pentru anul viitor şi face acest lucru, nu pe fond de salarii, ci pe proiecte. Sunt 23.000 de oameni care astăzi păzesc nişte macaze în loc să construiască, în loc să repare, doar păzesc nişte macaze sau nişte linii afectate şi se uită, aproape metaforic o spun, după trecerea fiecărui tren dacă mai trebuie redusă viteza”, a menţionat ministrul Lucian Şova.

Şova: În fiecare an se strică peste 300 de kilometri de cale ferată şi se repară 16 kilometri

Grupul britanic Liberty, parte alianţei la nivel mondial GFG (Gupta Family Group), aparţinând omului de afaceri Sanjeev Gupta, a anunţat că a ajuns la un acord condiţionat pentru cumpărarea a patru combinate siderurgice din Europa, printre care SIDEX Galaţi.

„El este un om care cunoaşte România, pentru că a lucrat cu România şi înainte de ‘90. El este cel care a vrut să facă oţelăria la Olteniţa şi a cumpărat vreo 40 de hectare de teren, portul, iar Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare nu a creditat împrumutul de vreo 200 de mil. euro. Din cauza aceasta a abandonat proiectul“, a declarat pentru ZF Petru Ianc, preşedintele Societăţii Române de Metalurgie.

În 2001, anul privatizării, combinatul de la Galaţi producea 4,5 milioane de tone de oţel anual cu cinci furnale şi obţinea o cifră de afaceri de 800 de milioane de dolari, potrivit lui Petrişor Peiu, preşedintele Sidex Galaţi în 1999-2000.

Indianul Lakshmi Mittal, care a preluat combinatul siderurgic Sidex Galaţi în 2001 şi acum trebuie să-l vândă pentru a satisface rigorile legislaţiei concurenţei din Uniunea Europeană, lasă Sidexul la o producţie de oţel anuală la jumătate şi cu numai un singur furnal funcţional din cele cinci pe care le avea la privatizare.

Închiderea cocseriei din 2009 a limitat capacitatea anuală a combinatului la 2 mil. de tine de oţel.

„E un om cu vechime în domeniul metalurgiei, cred ca se va descurca cu treaba asta (lipsa cocseriei – n. red.). Nu are cocserie, da, şi cel mai probabil va continua relaţiile cu polonezii, sau ar mai fi şi varianta importului din Ucraina. Este destul de greu să investeşti 150 de milioane de euro într-o cocserie nouă din bani proprii, în condiţiile în care finanţarea se obţine greu în industria metalurgică“, a mai spus Petru Ianc.

Sanjeev Kumar Gupta, om de afaceri cu origini indiene, este fondatorul şi preşedintele executiv al companiei Liberty House, care a avut în 2017 o cifră de afaceri de aproape 15 mld. de dolari.

Acesta mai conduce de asemenea GFG (Grupta Family Group), cu peste 14.000 de angajaţi în întreaga lume.

https://www.zfcorporate.ro/zf-print/prima-pagina/sidex-galati-va-fi-preluat-de-indianul-sanjeev-gupta-el-este-un-om-care-cunoaste-romania-pentru-ca-a-lucrat-cu-romania-si-inainte-de-90-ce-proiect-a-vrut-sa-faca-la-oltenita-si-de-ce-l-a-abandonat-17556304

Astăzi, primarul Decebal Făgădău, împreună cu directorul CN AMP Constanța, Nicoale Tivilichi au susținut împreună o conferință de presă în cadrul căreia au anunțat finalizarea unor proiecte în zona Portului Constanța, dar și demararea altora noi, care vor schimba peisajul actual al zonei. Spre exemplu, parcarea de la Poarta 1 a Portului Constanţa va deveni o zonă de interes turistic.
De asemenea, edilul Constanței a anunţat că la începutul anului primăria va lansa un concurs internaţional pentru a-i selecta pe arhitecţii care să reamenajeze zona.

„Vă anunț în premieră, pentru zona aceasta de parcare de la Poarta 1, municipalitatea va organiza un concurs internațional de arhitectură în care ne propunem să găsim cea mai bună soluție astfel încât această zonă care astăzi este utilizată eminamente de mașini, acum poate deveni un punct de atracție întrucât zona de confluență între oraș, orașul vechi cu ce are el mai frumos și Portul. Această zonă să fie una de bucurie, o zonă emblematică. Cred că cea mai bună soluție pentru Constanța este să-și găsească curajul să se adreseze piețelor internaționale“, susține Decebal Făgădău.
Întreaga zonă va avea un alt aspect, după ce se vor încheia lucrările aflate în desfăşurare:„După cum ați văzut, întreaga zonă și-a schimbat toată configurația, ceea ce vine cu o serie de avantaje din punct de vedere al accesului în port. Astfel încât acum se poate intra și ieși pe două porți auto. Lucrările vor continua, iar anul viitor veți vedea o altă imagine întregită de construcția privată care va fi finalizată până la sfârșitul acestui an, de un sistem de iluminat modern, de o înierbare a întregii coaste și o stabilizare a taluzului de la Anghel Saligny în jos, de o zonă mult mai prietenoasă pentru turiști“, promite primarul municipiului Constanța.

https://ziarulamprenta.ro/administratie-locala/se-lanseaza-concurs-de-arhitectura-pentru-reamenajarea-unei-zone-importante-din-peninsula/19682/

Comisarul european pentru politică regională Corina Creţu a aprobat miercuri, 17 octombrie, modificarea Programului Operaţional Regional (POR) pentru România. Modificările vizează adaptarea la contextul socio-economic actual şi răspund necesităţii de simplificare a programului.

„Schimbările pe care le-am aprobat vin tocmai ca răspuns la nevoia de a ne adapta la realităţile curente şi vor ajuta România să utilizeze într-o mai mare măsură fondurile pe care le are alocate. Acestea vor avea un efect benefic în special pentru mediul de afaceri, dar vor sprijini şi proiecte ce vizează îmbunătăţirea infrastructurii medicale din întreaga ţară”, a declarat comisarul pentru politică regională Corina Creţu.

Conform deciziei, vechiul Program Operaţional „Iniţiativa pentru IMM-uri” devine parte a Programului Operaţional Regional, beneficiind de o realocare de peste 150 milioane de euro. Noua axă prioritară 15 din cadrul POR, „Iniţiativa pentru IMM-uri”, va răspunde cererii tot mai crescute de instrumente financiare garantate de pe piaţă şi va contribui la creşterea competitivităţii IMM-urilor din România.

Totodată, 72,5 milioane de euro sunt realocate acum către axa prioritară 8 „Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale”, pentru a finanţa achiziţia de ambulanţe şi echipamente medicale. Aceste investiţii vor asigura pe viitor o mai bună gestionare a urgenţelor medicale, permiţând în acelaşi timp accesul egal al populaţiei la servicii de asistenţă medicală şi prim-ajutor.

În perioada 2014 – 2020, România beneficiază de un sprijin financiar din partea UE de peste 22 miliarde de euro prin politica de coeziune, din care 6,86 miliarde de euro sunt alocate pentru Programul Operaţional Regional.

https://adevarul.ro/economie/bani/corina-cretu-aprobat-modificarea-programului-operational-regional-ajuta-romania-foloseasca-mai-eficient-fondurile-europene-1_5bc71dcddf52022f759815a3/index.html