Spitalul CF Port are, de câteva zile, un nou manager, în persoana dr. Stelian Paris, medic chirurg, acesta aflându-se acum la cel de-al doilea mandat, după cel din perioada anilor 2001-2004. Acesta a înlocuit-o în funcţie pe dr. Sirma Tomoş, care şi-a dat demisia în data de 6 august.

Noul director a declarat, pentru „Cuget Liber”, că va face tot posibilul pentru a „resuscita” unitatea sanitară, doar că aceasta este la ora actuală ca „un submarin ce trebuie adus la suprafaţă”.

Tocmai de aceea, managerul va analiza întreaga situaţie a unităţii şi va creiona câteva planuri care au ca scop punerea pe picioare a Spitalului CF Port. El este conştient că, în primul rând, porneşte la drum cu datorii mari către ANAF. Este vorba despre acele debite din 2006, care trebuie plătite, dar pentru care s-a obţinut momentan o reeşalonare.

În prezent, sunt în jur de 1,5 milioane de lei de plată, rămânând ca în acelaşi timp să se mai eşaloneze nişte datorii vechi către foştii salariaţi cărora nu le-au fost plătite primele de stabilitate şi tichetele. În plus, la toate aceste neajunsuri se adaugă datoriile către CNAPMC, care sunt la preţuri de refurnizare şi care trenează deja de ani buni.

O altă problemă care îl macină pe manager este reabilitarea întregului spital, cele trei locaţii în care medicii îşi desfăşoară activitatea şi sunt internaţi pacienţii având nevoie de renovări şi reabilitare. La ora actuală, cea mai veche clădire cu funcţionalitate de spital este cea din port, ea datând din anul 1939.

http://www.cugetliber.ro/stiri-social-spitalul-cf-port-un-submarin-ce-trebuie-adus-la-suprafata-329302?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=slider-main-item&utm_campaign=Slider%20-%20poza%20mare

Carlyle Group, cea mai mare firmă de private equity din lume, discută cu BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare) colaborarea într-un proiect de foraj în Marea Neagră, ce urmează a fi realizat prin intermediul Black Sea Oil & Gas, companie pe care americanii o deţin în România.
Compania deţine concesiunea pentru zăcămintele Ana şi Doina din zona Pelican XIII şi Midia XV din Marea Neagră. Pro¬iec¬tul va purta numele Midia Gas Development Project şi constă în cinci zone de exploatare offshore, un sistem sub¬marin de producţie de ga¬ze, o fabrică de tratare a ga¬zelor şi 125 de kilometri de con¬ducte pentru transportul gazelor.
„Decizia finală de investiţie (intrarea BERD în proiect – n.red.) este condiţionată de încheierea contractelor de proiectare şi construcţie, a contractului de vânzare a gazelor, a acordurilor de conectare la reţea şi transportul gazelor, contracte încheiate cu operatorul naţional de transport al gazelor plus finalizarea demersurilor privind asigurarea finanţării proiectului“, spune Mark Beacom, director general Black Sea Oil & Gas SRL. El nu a precizat care ar fi valoarea investiţiei BERD.
Compania Black Sea Oil & Gas este înregistrată în România şi urmăreşte exploatarea şi dezvoltarea resurselor convenţionale de petrol şi gaze. Este deţinută integral de Carlyle International Energy Partners, un fond cu investiţii de 2,5 mld. dolari, cu activitate în domeniul energiei, deţinut de Carlyle Group. Gigantul american Carlyle însă administrează active de 170 mld. dolari.
În acest proiect, Carlyle are o participaţie de 65%, iar celelalte părţi din concesiune sunt Petro Venture Resour¬ces (20%) şi Gas Plus Inter¬na¬tional B.V. (15%), companii cu pierderi între 100.000 şi 14,8 milioane de lei anul trecut. Cele două nu au raportat afaceri.
Black Sea Oil & Gas se află în discuţii în acest moment cu autorităţile române pentru a obţine autorizaţiile şi permisele necesare.
După ce se va realiza acest lucru, tranzacţia cu BERD va necesita aprobarea ambelor părţi. Reprezentanţii companiei deţinute de Carlyle Group nu au precizat care va fi contribuţia BERD în acest proiect.
Între timp, proiectul Midia Gas Development Project a fost publicat pe site-ul BERD, ca o procedură internă a băncii.
„Am abordat BERD, banca are în vedere proiectul şi a făcut public documentul de prezentare a lui. În această etapă foarte timpurie, nu pot fi dezvăluite detalii suplimentare“, mai spune Mark Beacom.
Grupul Carlyle este un administrator de active alternative la nivel mondial. Fondurile pe care le gestionează investesc în patru domenii, respectiv capital privat al întreprinderilor, active reale, strategii pentru piaţa mondială şi soluţii de investiţii.
Firma de private equity Carlyle Group controlează 36 de companii în România în diverse sectoare economice.
Intrarea BERD într-un proiect local nu este o premieră, banca fiind activă în România. Cea mai recentă mutare a fost o injecţie de capital în cadrul lanţului de supermarketuri Profi.

http://www.zfcorporate.ro/energie/americanii-de-la-carlyle-group-incearca-sa-atraga-berd-intr-un-proiect-de-foraj-in-marea-neagra-16715674

Contractul Colectiv de Muncă la nivelul Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime” Constanţa a fost semnat astăzi, potrivit unui comunicat de presă.
Conform sursei, ,egocierile au fost conduse de directorul general al companiei, Nicolae Dan Tivilichi, fiind purtate de reprezentanţii conducerii companiei cu Sindicatul din APM Constanţa, prin Federaţia Sindicatelor Trans Conex şi cu Sindicatul Port Authority, prin Federaţia Naţională a Sindicatelor Portuare – FNSP. Părţile semnatare au demarat negocierile încă din luna iunie, acestea fiind încheiate la finalul lunii august 2017.
Potrivit sursei citate, noul Contract de Muncă este valabil în perioada 4 septembrie 2017 – 1 iulie 2019, iar drepturile şi obligaţiile se aplică tuturor salariaţilor Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime” Constanţa.

http://www.bursa.ro/noul-contract-colectiv-de-munca-din-cadrul-apm-a-fost-semnat-330241&s=companii_afaceri&articol=330241.html

Angajaţii Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime” SA Constanţa au un nou contract colectiv de muncă. Acesta este valabil până la data de 1 iulie 2019, iar drepturile şi obligaţiile se aplică tuturor salariaţilor companiei.

Negocierile au fost conduse de directorul general al companiei, Nicolae Dan Tivilichi, acestea fiind purtate de reprezentanţii conducerii companiei cu Sindicatul din CN APM SA Constanţa, prin Federaţia Sindicatelor „Trans Conex” şi cu Sindicatul „Port Authority”, prin Federaţia Naţională a Sindicatelor Portuare – FNSP.

De precizat că părţile semnatare au demarat negocierile încă din luna iunie, acestea fiind încheiate la finalul lunii trecute.

http://www.cugetliber.ro/stiri-social-se-modifica-salariile-angajatilor-de-la-administratia-porturilor-329390?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Social&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Social

Astăzi, 4 septembrie 2017, a fost semnat Contractul Colectiv de Muncă la nivelul Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime“ SA Constanța.
Negocierile au fost conduse de directorul general al companiei, Nicolae Dan Tivilichi, fiind purtate de reprezentanții conducerii companiei cu Sindicatul din CN APM SA Constanța, prin Federația Sindicatelor Trans Conex și cu Sindicatul Port Authority, prin Federația Națională a Sindicatelor Portuare – FNSP. Părțile semnatare au demarat negocierile încă din luna iunie, acestea fiind încheiate la finalul lunii august 2017.
„Au fost negocieri grele, pentru că sindicatele, e normal, și-au apărat punctul lor de vedere. Administrația a fost deschisă și a pus la dispoziție toate datele. Sindicatele au înțeles că este nevoie mai degrabă de a asigura pe o perioadă mai lungă de timp soliditatea locurilor de muncă, că este în interesul lor să-și asigure o creștere nu mare, dar continuă a nivelului de trai, mai ales că noi am încercat, în ultimul an de zile, să punem în ordine tot ceea ce aparține administrației. Contractul colectiv de muncă cuprinde ajutoarele de ieșire la pensie, în caz de deces, detalii despre condiții de muncă. Am nimerit în cel mai an greu al administrației, din anii 90 încoace, care a însemnat încheierea tuturor contractelor de închiriere cu operatorii portuari, contractele de remorcaj-pilotaj, investiții care au trebuit reluate”, a spus Nicolae Tivilichi.
Noul Contract de Muncă este valabil în perioada 4 septembrie 2017 – 1 iulie 2019, iar drepturile și obligațiile se aplică tuturor salariaților Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța.

S-a semnat Contractul Colectiv de Muncă în Portul Constanța. Ce spune directorul CNAPMC, Nicolae Dan Tivilivhi

Accesul auto şi pietonal urma să fie închis începând cu data de 17 august 2017 pentru a începe lucrările de modernizare a Porţii 1. Astăzi, accesul pe la Poarta 1 este oprit din cauza lucrările de modernizare şi sistematizare ce vor fi realizate cu scopul de a reconfigura zona de intrare în port, vizând fluidizarea circulaţiei rutiere si pietonale.

Lucrarea a fost atribuită constructorului SC Disan Expert SRL, iar valoarea totală este de 2.354.500,35 de lei. Modernizarea şi sistematizarea accesului în port pe la Poarta 1 fac parte din proiectul CIVITAS Portis, proiect european în care CN APM este partener. În cadrul acestui proiect, se identifică proiecte de armonizare între Master Planul Portului Constanţa şi Planul de Mobilitate al municipiului Constanţa, care urmăresc realizarea unui sistem de transport eficient, integrat, durabil şi sigur.
http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/circulatia-rutiera-de-la-poarta-1-este-inchisa-pe-unde-se-poate-intra-acum-638228.html

Autoritatea Navală Română (ANR) va scoate din conturi peste 40.000 de euro pentru servicii de consultanţă în managementul de proiect.

Potrivit anunţului de participare, publicat pe licitatiapublica.ro, ANR va organiza o procedură publică pentru atribuirea contractului „Servicii de consultanţă în managementul de proiect“, în valoare de 40.336,13 euro. Ofertele pot fi depuse până pe data de 15.09.2017, ora 15.00, urmând ca acestea să fie evaluate până la 10.10.2017, ora 18.00. Cuantumul garanţiei de participare este de 403,36 de euro.

Obiectul contractului constă în asigurarea serviciilor de consultanţă în management pentru toate activităţile care fac parte din implementarea proiectului. Managementul proiectului în faza de implementare cuprinde consultanţă financiară şi tehnică în domeniul achiziţiilor publice, consultanţă juridică, managementul documentelor şi managementul riscurilor.

Denumirea proiectului este „Development of common database and legal framework for ships inspections for the common Bulgarian-Romanian stretch of the Danube river with interface to the national River Information Service (RIS) -Dezvoltarea unei baze de date comună şi a unui cadru legal comun pentru inspecţii la nave pe sectorul comun bulgaro-roman al Dunării, cu interfaţă în sistemul RIS naţional“. Abrevierea proiectului este DANRiSS, iar Codul – 16.5.2.014.

Proiectul este realizat de Autoritatea Navală Română în colaborare cu Administraţia Maritimă din Bulgaria (Bulgarian Executive Agency Maritime Administration) şi se derulează sub auspiciile Programului INTERREG V-A, Cooperare Regională Transfrontalieră România-Bulgaria.
Obiectivul general este creşterea capacităţii de cooperare şi a eficienţei celor două instituţii publice în contextul cooperării transfrontaliere. Responsabili de atribuirea contractului Persoanele care deţin funcţii de decizie în cadrul autorităţii în ceea ce priveşte organizarea, derularea şi finalizarea procedurii de atribuire sunt: Alexandru Mezei – director general, Paul Brânză – director Direcţia Inspecţii SSN, Ion Zeicu – şef Serviciul SN, Cristina Calintaru – director Direcţia Economică, Raluca Alina Muşat – şef Serviciul Investiţii Achiziţii Publice, Elena Şincan – şef Serviciul AARSSM, Daniela Tăbăcaru – Biroul Juridic şi Contencios, Gabriela Andreea Vasilescu Naiden – şef Biroul Juridic şi Contencios, Felicia Nuţu – şef Serviciul Financiar, Contabilitate, Bugete, Tarife, Gilda Veronica Ursache – şef Biroul Contabilitate, Mihai Victor Frăţilă – Compartiment Managementul Fondurilor Europene, Laura Alexe -Serviciul Siguranţa Navigaţiei, Iulian Dobre – Serviciul Comunicării şi IT.

Societăţile ofertante vor face dovada principalelor livrări de servicii prestate, similare cu cele ce fac obiectul contractului, efectuate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii trei ani, cu indicarea valorilor, a datelor şi a beneficiarilor publici şi privaţi.

În secţiunea „Documente“ puteţi consulta anunţul de participare la această licitaţie.
http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/achizitie-de-peste-40-000-de-lei-la-autoritatea-navala-romana-document-638250.html

Redactor: Principala cale de acces în Portul Constanţa a fost închisă în această dimineaţă. Motivul: vor începe lucrări de modernizare. Zeci de minute s-a creat haos pentru că noua poartă de acces nu era încă deschisă, aşa că cei care aveau treabă în port au fost nevoiţi să ocolească oraşul şi să folosească alte intrări. Nerenovată de peste 40 de ani, Poarta 1 îşi va schimba complet imaginea. Vor dispărea chioşcurile vechi şi neîngrijite, iar clădirea punctului de control va fi demolată.

Intrarea principală în Portul Constanţa s-a închis puţin înainte de ora 10:00. Şoferii au fost redirecţionaţi către poarta 1 bis, aflată la nici un kilometru distanţă. Dar de acolo au făcut cale întoarsă pentru că nici aceasta nu era deschisă. Cu nervii întinşi la maximum şi în criză de timp, oamenii au fost nevoiţi să facă un ocol de aproape 3 kilometri pentru a ajunge la celelalte porţi.

– Acolo nu e nimeni. Nu se poate aşa ceva. Vă bateţi joc de oameni.

– Venim, ne aşezăm aici, mergeţi la 1 bis. Mergem la 1 bis, lacăte ruginite.

Problema s-a rezolvat în mai puţin de 20 de minute.

Reporter: Clădirea în care până acum a funcţionat punctul de control, construită prin anii 1960, va fi demolată. În locul ei se va construi un sediu nou în care vor lucra toate autorităţile de control din port.

Poarta 1 a fost renovată pentru ultima dată în urmă cu mai bine de 40 de ani.

Dan Tivilichi, director CN APM Constanţa: Este o clădire făcută pe model mai vechi. Dorim să devină o parte importantă în arhitectura oraşului.

Şi vechiul ceas de la intrarea în port va fi demolat. Deşi nu mai funcţionează de ani de zile, acesta devenise emblema portului. Locul lui va fi luat de un mic monument în forma unei vele. Lucrările costă 800.000 de euro, sunt finanţate din bugetul Administraţiei Portului şi vor dura 8 luni.

Grupul sud-coreean Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering, acționarul majoritar al șantierului naval Daewoo Mangalia, a semnat un contract în valoare de 470 miliarde won (420 milioane dolari) cu Hyundai Merchant Marine pentru construcția a cinci petroliere de mari dimensiuni (VLCC). Petrolierele vor fi livrate până în septembrie 2019. Daewoo Shipbuilding (DSME) se confruntă cu un nivel ridicat al datoriilor, după ce în ultimii ani a înregistrat pierderi record, pe fondul creșterii costurilor în urma întârzierilor la construcția de platforme offshore, dar și a comenzilor anulate în condițiile prăbușirii prețului petrolului.

Compania a fost salvată, recent, de la faliment pentru a doua oară în ultimii doi ani, după ce creditorii au agreat un program de salvare în valoare de aproximativ 6 miliarde de dolari, ce prevede noi tăieri de costuri și finalizarea vânzării mai multor active, printre care și participația la Daewoo Mangalia. În luna martie, șeful DSME, Jung Sung-leep, a anunțat că grupul poartă discuții cu potențiali cumpărători pentru șantierul din România. Presa coreeană a scris, ulterior, că Daewoo Mangalia ar putea fi preluat de olandezii de la Damen Shipyards, însă informația nu a fost confirmată până în prezent.
https://www.profit.ro/insider/companii/actionarul-majoritar-al-daewoo-mangalia-a-obtinut-un-contract-de-420-milioane-dolari-pentru-constructia-a-5-petroliere-17192279

Nivelul fluviului a scăzut foarte mult, însă, cu excepţia portului Corabia, unde sunt probleme legate de colmatare, transportul mărfurilor pe Dunăre nu este afectat.
Florin Oprea, directorul Căpităniei Zonale Giurgiu, instituţie care are în subordine porturile fluviale dintre Corabia şi Călăraşi, spune că circulaţia navelor de mărfuri nu este afectată de cotele scăzute ale Dunării şi se poate circula în condiţii normale pe şenalul navigabil. Singura problemă din cauza condiţiilor de navigaţie este în Portul Corabia, susţine sursa citată, din cauza depunerii nisipului.
Dunărea este foarte scăzută în această perioadă iar în următoarele zile se aşteaptă noi scăderi ale cotelor, chiar şi cu 20 de centimetri.
Astfel că transportul naval al cerealelor din Portul Corabia până la Constanța este blocat, peste 600.000 de tone de produse agricole fiind blocate în portul Corabia. Din primele concluzii, se pare că problema se află la Compania Națională „Administrația Porturilor Dunării Fluviale” (CN APDF) Giurgiu care nu s-a ocupat de dragarea porțiunii care implică exclusiv portul de la Corabia, din lipsă de fonduri.

Nivelul Dunării este foarte scăzut: cum se desfăşoară traficul de mărfuri

Compania chineză CEFC China Energy Company Ltd. ar putea finaliza achiziţia unui pachet de 51% din acţiunile companiei petroliere române KMG International NV până în luna octombrie, în pofida unei investigaţii care a complicat procesul de vânzare, a declarat săptămâna trecută vicepreşedintele pentru dezvoltare corporativă şi strategie al KMGI, Alexey Golovin, transmite Bloomberg.

‘Este o chestiune de câteva săptămâni’ până când CEFC va finaliza procesul de achiziţie a 51% din acţiunile KMGI de la compania KazMunayGas National Co. din Kazahstan, care va păstra restul pachetului, a precizat Golovin. Potrivit acestuia, a fost obţinută cea mai mare parte a aprobărilor din partea organismelor de reglementare şi mai sunt de soluţionat doar ultimele detalii juridice.
Pe de altă parte, Golovin subliniază că Executivul de la Bucureşti ezită să încheie un acord separat cu privire la viitoarele investiţii ale KMGI în România înainte de finalizarea investigaţiei, care implică atât KMGI, cunoscută anterior ca Rompetrol, cât şi pe proprietarii săi anteriori.
‘Încercăm să dovedim procurorilor că am acţionat ca un cumpărător de bună-credinţă şi că nu avem nimic de-a face cu presupusele ilegalităţi ale proprietarului anterior. Suntem încrezători că această problemă va fi rezolvată în curând şi că nu va afecta planurile noastre de dezvoltare’, a spus Golovin.
Rafinăria Petromidia, aparţinând KMGI, cea mai mare rafinărie din România, este pusă sub sechestru ca urmare a măsurilor luate anul trecut de către procurori într-un dosar ce implică 14 suspecţi care sunt acuzaţi de formarea unui grup infracţional pentru a înşela statul român în timpul procesului de privatizare din anul 1998 a Rompetrol de către omul de afaceri Dinu Patriciu (decedat). Grupul KMG din Kazahstan a cumpărat Rompetrol de la Dinu Patriciu în anul 2007 şi a investit de atunci miliarde de dolari în modernizarea rafinăriilor şi extinderea reţelei de benzinării.
În pofida preocupărilor legate de eventualele întârzieri cauzate de problemele legale din România, KMG şi grupul chinez CEFC au semnat anul trecut un acord care a deschis calea pentru prima investiţie majoră a unei companii chineze în ţările din Europa de Est. Tranzacţia a avut ca scop facilitarea extinderii în regiunea Mării Negre şi către Europa Occidentală.
Alexey Golovin a subliniat că se poartă în continuare discuţii cu privire la propunerea KMGI de a cumpăra participaţia Guvernului României la Rafinăria Petromidia pentru suma de 200 milioane de dolari.
Compania CEFC a primit, recent, acordul din partea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi confirmarea Consiliului Concurenţei pentru finalizarea tranzacţiei de preluare a pachetului majoritar de acţiuni al KMG International. Aprobările primite din partea autorităţilor abilitate din România reprezintă o etapă importantă în derularea procedurilor tranzacţiei, de aceea, după derularea tuturor demersurilor legale necesare, aceasta poate fi încheiată în această toamnă.
Deţinut integral de compania petrolieră KazMunayGas din Kazahstan, KazMunayGas International este prezent în 11 ţări şi deţine rafinăriile Petromidia Năvodari (cea mai mare unitate de profil din România) şi Vega Ploieşti (cea mai veche rafinărie în funcţiune), dar şi reţele de distribuţie de carburanţi (Rompetrol) în România, Bulgaria, Moldova, Georgia, Franţa şi Spania.

Chinezii ar putea deveni proprietarii Rompetrol peste câteva săptămâni

Marcel Murgoci: „Repercusiunile şedinţei de joi există încă în mintea investitorilor, titlurile Banca Transilvania fiind extrem de tranzacţionate”
* Săptămâna a debutat cu un rulaj de 8,3 milioane de euro
Piaţa Bursei de Valori Bucureşti (BVB) a înregistrat, în şedinţa de tranzacţionare de ieri, o lichiditate de 38 milioane de lei (8,27 milioane euro), sub media zilnică a acestui an, de 10,4 milioane de euro, în contextul în care opt din indicii bursieri au încheiat în teritoriu negativ.
Domnul Marcel Murgoci, director de operaţiuni în cadrul companiei de brokeraj „Estinvest”, a detaliat evoluţia de ieri de pe bursa autohtonă: „În privinţa volumului de tranzacţionare, piaţa BVB a înregistrat astăzi (ieri, n.r.) 8 milioane de euro, mai puţin decât în zilele anterioare, pe fondul unui început mai bun de şedinţă de tranzacţionare, în care indicii bursieri au înregistrat uşoare creşteri. După ora 11:00, însă, piaţa a manifestat o scădere de aproximativ un procent a indicilor bursieri, fapt ce a ţinut până la finele şedinţei de tranzacţionare. Cred că evoluţia slabă de astăzi (ieri, n.r.) a fost cauzată de evoluţia negativă a pieţelor externe, determinată, la rândul ei, de posibilul conflict din Coreea de Nord. În lipsă de alte informaţii interne, cred că această chestiune a determinat în principal atât scăderea pieţelor externe, cât şi a celei autohtone. Deocamdată, repet, în lipsa unor ştiri de evenimente interne, piaţa noastră se conectează cu ce s-a întâmplat pe pieţele externe. Am văzut şi o tranzacţie pe piaţa «deal», cu titluri Socep, de aproximativ 4% din societate, aceasta fiind o tranzacţie destul de importantă din punctul de vedere al procentului, iar apoi două tranzacţii efectuate cu acţiuni Banca Transilvania. (…) În continuare, Banca Transilvania se menţine în topul tranzacţionării pe Bursa de Valori Bucureşti, valoarea schimburilor depăşind 12 milioane de lei, în condiţiile în care pe locul următor se află titlurile BRD, cu un rulaj de 4,5 milioane de lei. Probabil că, în continuare, repercusiunile şedinţei de joia trecută (31 august, n.r.) există încă asupra investitorilor. Scăderea de joi a acţiunilor băncilor a fost determinată de acele declaraţii (privind eventuala impozitare a activelor băncilor, n.r.) – sigur că asta mai puţin importă – şi se pare că efectul acela încă există în mintea investitorilor, TLV fiind în continuare extrem de tranzacţionată, iar volatilitatea extrem de ridicată”.
Aşadar, pe piaţa „regular”, clasamentul lichidităţii a fost condus de acţiunile „Banca Transilvania” (TLV), simbol pe care au fost realizate tranzacţii în valoare de 12,3 milioane de lei. Cotaţia TLV a scăzut cu 1,29%, la preţul de 2,3 lei/unitate.
Acţiunile „BRD – Groupe Societe Generale” (BRD) au coborât cu 1,54%, la 12,8 lei/unitate, valoarea transferurilor fiind de 4,5 milioane de lei.
Tot ieri, au fost schimbate titluri „Romgaz” (SNG) de 1,21 milioane de lei, preţul de închidere fiind de 30,35 lei/unitate, în depreciere cu 1,78%.
Locul al patrulea în topul lichidităţii a revenit acţiunilor „Fondul Proprietatea” (FP), cu un rulaj de 1,2 milioane de lei. Cotaţia FP a înregistrat o corecţie de 0,8%, ajungând la preţul de 0,865 lei/unitate.
Pe piaţa „deal” au fost înregistrate, în total, patru tranzacţii.
Două dintre acestea, însumând 8 milioane lei, au fost realizate cu titluri TLV, la acelaşi preţ ca şi pe piaţa „regular”.
A mai fost încheiat un transfer „deal” cu titluri „Socep” (SOCP), de 4 milioane de lei, la preţul de 0,27 lei/acţiune, cotaţia emitentului scăzând cu 1,46%.
Grupul DD controlează 32,37% din operatorul portuar, iar Celco 24,64%, în timp ce Stere Samara deţine un pachet de 10,51%.
De asemenea, s-a înregistrat un schimb de 1,3 milioane de lei cu acţiuni SNG, încheiat la preţul unitar de 30,75 lei.
Indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide treisprezece acţiuni, a coborât cu 1,12%, iar indicele BET-Plus, care arată evoluţia celor mai lichide 34 de acţiuni de la BVB, a înregistrat o corecţie de 1,05%.
Indicele BET-FI, al SIF-urilor plus „Fondul Proprietatea”, s-a apreciat cu 0,06%.
Indicele extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a scăzut cu 0,93%, iar indicele BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiţii, a coborât cu 0,54%.

* Topul celor mai mari creşteri
1. „Armătura” (ARM): +11,55%
2. „Turism Felix” (TUFE): +5,31%
3. „Uamt” (UAM): +4,64%
4. „Alro” (ALR): +2,57%
5. „Aerostar” (ARS): +2,25%

* Topul celor mai mari scăderi
1. „Electromagnetica” (ELMA): -4,12%
2. „Transilvania Construcţii” (COTR): -3,75%
3. „Cemacon” (CEON): -2,6%
4. „Vrancart” (VNC): -2,45%
5. „Patria Bank” (PBK): -1,93%
http://www.bursa.ro/?s=piata_de_capital&articol=330293

ADY Express, o subsidiara a Cailor Ferate din Azerbaidjan, a anuntat lansarea unui nou tren bloc pe ruta Poti/Batumi (Georgia) – statia Kishly (Azerbaidjan).
Trenul circula pe aceasta ruta de trei ori pe saptamana si parcurge 900 de km in 30 de ore, conform companiei.
Tariful complet pentru transportul unui container cu o lungime de peste 6 m este de 800 de dolari, in timp ce, pentru un container cu o lungime de peste 12 m, costurile se ridica la 1 000 de dolari.
ADY Express opereaza patru coridoare de transport. Unul include trenul Viking, pe ruta Lituania – Belarus – Ucraina si Georgia – Azerbaidjan / Asia Centrala – China / Iran – India; Nomad Express, un coridor est-vest pe ruta China – Kazahstan – Marea Caspica – Azerbaidjan – Georgia – Turcia si / sau Marea Neagra – Europa; Coridorul Nord-Sud care ofera servicii de transport din India si tarile din zona Golfului Persic, catre Rusia, Europa de Vest, tarile baltice si cele scandinave; si coridorul Sud-Vest care ofera servicii de transport intre tarile UE si India.
Principalul obiectiv al companiei este cresterea capacitatii de transport intre Europa si Asia via Azerbaidjan, in acelasi timp oferindu-le clientilor preturi avantajoase.

Georgia si Azerbaidjan lanseaza un nou serviciu de transport containerizat

Proiectul de eliminare a impozitului pe dividende rămâne obiectiv al programului de guvernare al coaliţiei PSD-ALDE, a declarat preşedintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu, menţionând că momentul introducerii acestei măsuri va fi decis atunci când „condiţiile bugetare vor fi ameliorate”. Şeful Senatului a precizat: „Nu putem să dorim decât ceea ce este realizabil în acest moment. Economia funcţionează bine, avem premisele ca toată gama de măsuri pe care am preconizat-o să o putem implementa, dar fără ca să existe riscul unor dezechilibre macro-economice, fără să existe riscul unui excedent de deficit bugetar, şi atunci această măsură va fi luată, dar nu în acest moment. Priorităţile pe care le-am setat şi nivelul de dezvoltare economică, creşterea economică ne permit în acest moment să facem numai ce se vede, rămânând în continuare ca această măsură de eliminare a impozitului pe dividende să fie luată în momentul în care condiţiile bugetare vor fi ameliorate”.
Tăriceanu a afirmat că diminuarea veniturilor bugetare, ca urmare a devansării unor măsuri economice de către guvernul anterior, este unul din motivele pentru care a fost amânată eliminarea impozitului pe dividende: „Discuţia pe care am avut-o cu guvernul anterior a fost următoarea: Noi avem în programul de măsuri diminuarea TVA, scoaterea taxei pe stâlp, acciza de la carburant era programată să se aplice de la 1 ianuarie 2018, iar devansarea acestor măsuri nu ne-a costat decât 7 miliarde de lei. Vă spun că impozitul pe dividende nu reprezintă nici 10% din cele 7 miliarde. Sunt o serie de măsuri pe care noi am fi vrut să le luăm, dar această diminuare drastică a veniturilor ne obligă la o reeşalonare a lor. Aşa cum merge economia, v-am spus, suntem pe primul loc la creştere economică în UE, anul acesta vom avea un coeficient mult mai ridicat al absorbţiei fondurilor europene, la anul se va accentua acest lucru şi am garanţia că vom putea implementa şi această măsură”.
Proiectul de modificare a Codului Fiscal, aprobat, recent, în Guvern, nu mai prevede eliminarea impozitului pe dividende, în prezent de 5%. Măsura, care urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018, trebuia să aibă un impact bugetar de 1,3 miliarde de lei, anul viitor. Renunţarea la impozitarea dividendelor a fost inclusă de PSD în programul de guvernare şi a fost anunţată, de mai multe ori, de lideri PSD şi ALDE.
http://www.bursa.ro/tariceanu-impozitul-pe-dividende-va-fi-eliminat-cand-conditiile-bugetare-vor-fi-ameliorate-330221&s=macroeconomie&articol=330221.html

Prim-ministrii Greciei si Bulgariei, Alexis Tsipras si respectiv, Boiko Borisov, vor semna, la 6 septembrie, la Kavala, acordul bilateral pentru accelerarea construirii unei linii de cale ferata care va conecta orase portuare de pe coastele Marii Negre si Marii Egee. Anuntul a fost facut de catre ministrul grec al Transporturilor, Christos Spirtzis.
Noul proiect de cale ferata va realiza conexiunea intre porturile Kavala si Alexandroupoli, situate in nordul Greciei, la Marea Egee si porturile bulgare Burgas si Varna, situate pe coasta Marii Negre, precum si portul Ruse, situat pe fluviul Dunarea.
Se estimeaza ca noua retea de cale ferata va crea un nou coridor pentru transportul feroviar de marfa, coridor ce va contribui la dezvoltarea porturilor si le va transforma in importante hub-uri de comert in regiune.
Mai mult, se va crea un coridor multimodal ce va deservi moduri de transport precum cel rutier, feroviar si fluvial. Coridorul feroviar nou creat va putea fi utilizat pentru acces mai rapid catre statele traversate de fluviul Dunarea.

Grecia si Bulgaria semneaza acordul pentru construirea caii ferate intre Marea Neagra si Marea Egee

Patru puncte de creştere din cele 5,8 puncte procentuale de creştere ale PIB pe S1 2017 au fost asigurate de industrie – 1,7 puncte, comerţ – 1,5 puncte şi IT&C – 0,8 puncte.

Datele detaliate privind con¬tribuţia la creşterea PIB de 5,8% de pe primul semestru din 2017 arată că, pe primele trei locuri se află industria, comerţul şi informaţiile şi comunicaţiile (IT&C).
Astfel, industria a avut o creştere de 7,3% semestru la semestru, ceea ce, având în vedere ponderea sa de 23% în PIB, a determinat o contribuţie la creşterea economică de 1,7 puncte procentuale.
Comerţul, cu o pondere de 20% în PIB, a crescut cu 8% în primul semestru şi a contribuit la creşterea economică cu 1,5 puncte procentuale. În sfârşit, informaţiile şi comunicaţiile, deşi au o pondere de doar 6% în PIB, creşterea de 13% în S1 le aşază cu o contribuţie de 0,8 puncte procentuale.
Acesta este, de altfel, cel mai rapid ritm de creştere dintre sectoarele economiei.
„Industria este principalul motor al creşterii (pe partea de resurse – n. red.) în prima parte a anului, urmată de comerţ; dar cred că este important să ne uităm şi la cealaltă latură a PIB-ului, respectiv la structura de utilizare a acestuia, unde putem spune că avem motive de preocupare“, comentează Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank.
Potrivit datelor INS de ieri, pe partea de formare a PIB, doar construcţiile au contribuit negativ la PIB – un minus de 0,2%.
În ceea ce priveşte partea de utilizare a PIB, spuma a luat-o, cum era de aşteptat, consumul care, cu 79,2% participaţie la formarea PIB, a contribuit la creşterea economică cu 5,5%, în vreme ce investiţiile (23% din PIB) au avut o contribuţie modestă, de doar 0,2%. Stocurile au contribuit la creşterea economică cu 0,8%, în vreme ce exportul net a avut o contribuţie negativă (minus 0,7%), din cauză că importurile cresc peste exporturi.
„Creşterea economică vine a¬proa¬pe în totalitate din con¬sum, pe partea de utili¬zare a PIB. Un impact puternic l-a avut majorarea salariilor, ceea ce, dincolo de această creştere bună, nu este tocmai OK. O creştere care vine aproa¬pe exclusiv din consum se va vedea curând în inflaţie. Inflaţia este «bună» dacă vine din con¬sumul companiilor, dar este proble¬ma¬tică atunci când este rezultatul unor măsuri ad¬minis¬trative cum este creşterea salariilor, fă¬ră ca aceste majorări să fie rodul unui avans al productivităţii“, comentează econo¬mistul Dragoş Cabat.
În S1, an/an, consumul final a crescut cu 6,8%, iar investiţiile cu 1,1%. În trimestrul al doilea, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, consumul a crescut cu 2,6%, iar investiţiile cu 4,6%, ceea ce înseamnă că acestea din urmă au accelerat uşor.
„Creşterea este dezechilibrată. Ar fi bine să avem o creştere care să vină mai mult din investiţii şi mai puţin consumul populaţiei“, comentează Dragoş Cabat. El mai observă că avansul puternic al salariilor – care a contribuit la creşterea consumului şi, pe cale de consecinţă, a economiei – provoacă goluri în buget şi, mai devreme sau mai târziu, vor apărea probleme cum este cea care a condus ieri la demisia ministrului apărării Adrian Ţuţuianu, din cauza ipotezei că unele drepturi ale militarilor nu vor putea fi achitate la timp, din cauza lipsei banilor.
Dragoş Cabat mai crede că şi trimestrul al treilea va consemna o creştere însemnată, ajutată de această dată şi de agricultură, întrucât avem un an agricol bun. Agricultura a avut o contribuţie zero la creşterea economică în S1, dar acest lucru nu mai contează foarte mult, de vreme ce contri¬buţia ei la formarea PIB a fost doar de 2%.
Comerţul exterior rămâne în continuare o problemă pentru PIB. În primul semestru, exporturile au crescut cu 8,7%, iar importurile cu 10%, ceea ce a determinat ca exportul net de bunuri şi servicii să aibă un aport negativ la creşterea PIB – minus 0,7%. Revenirea economică în UE va ajuta însă economia şi implicit creşterea pentru următoarele trimestre, prin majorarea exporturilor mai ales pe zona de componente auto – spune Cabat.
Pentru Andrei Rădulescu, senior economist al Băncii Transilvania, viitorul apropiat va aduce o uşoară temperare creşterii economice. „Ne aşteptăm la o decelerare a econo¬miei în a doua jumătate a anului curent, pe fondul majorării costurilor de finanţare, al tensiunilor din spaţiul public şi al deteriorării echilibrelor macro¬econo¬mie“, scrie Rădu¬lescu în analiza BTmacro Focus. Deşi guvernul susţine că se va încadra anul acesta într-un deficit de 3% din PIB, există mari temeri că acesta va fi depăşit. Deficitul de cont curent va depăşi şi el 3% din PIB, dacă evoluţia înregistrată la jumătatea anului nu se modifică (deficitul a ajuns la 1,5% din PIB la şase luni). Deşi există un pericol de supraîncălzire a economiei – care a început deja – econo¬miş¬tii nu cred că vor urma corecţii severe în vii¬torul apropiat, pentru că economia UE – principala piaţă de exporturi a României – creşte şi ea puternic şi trage după ea şi României.

http://www.zf.ro/eveniment/datele-detaliate-de-la-ins-privind-cresterea-pib-arata-ca-industria-este-motorul-cresterii-cresterea-exceptionala-a-pib-la-sase-luni-este-bazata-pe-industrie-comert-si-it-c-16718787

Condiţiile meteorologice şi producţia regională scăzută de energie, în contextul unei cereri mari, au dus în ultimele zile la creşteri ale preţului la energie electrică în România.
„Este o chestiune generală în zona Balcanilor în această perioadă, din cauza secetei şi a debitului mai mic pe Dunăre decât media multianuală. În plus, şi consumul a fost mai mare decât vara trecută, iar pe fondul acestor factori, vara aceasta preţurile la energie au înregistrat o creştere semnificativă”, spune Ion Lungu, preşedintele AFEER (Asociaţia Furnizorilor de Energie Electrică din România).
El adaugă şi că, în luna august a acestui an, preţul mediu al energiei a fost cu circa 60% mai mare decât în august anul trecut, iar pe trimestru creşterea a fost de circa douăzeci de procente faţă de perioadele similare ale anului trecut.
„Nu ştim cât va mai dura această creştere, dar nu cred că va mai urma un avans spectaculos în perioada următoare”, mai spune Ion Lungu, adăugând că media preţurilor de anul trecut a fost mai scăzută decât normal şi din această cauză preţurile din acest an par foarte ridicate.
Spre exemplu, în luna iulie, preţurile energiei electrice s-au apropiat de pragul de 290 de lei/MWh, în condiţiile în care, în aceeaşi perioadă din 2016, abia treceau de 160 de lei/MWh. Marţi, pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU – o platformă a bursei de energie OPCOM), un megawatt-oră se tranzacţiona cu 237,49 lei/MWh, iar luni preţul fusese de 247,52 lei/MWh.
Potrivit site-ului Transelectrica, ieri după-amiază cea mai ma¬re cantitate de energie venea din termocentrale, cu o tre¬ime din producţie, în vreme ce hidrocentralele aveau 23% din total.
„Există mai multe cauze care au dus la creşterea preţurilor energiei electrice: condiţiile meteo – vânt şi hidraulicitate la un nivel scăzut, contextul regional – cerere mare şi o producţie regională scăzută – şi o transparenţă exce¬sivă pe piaţa noastră. Acesta a ajuns să reprezinte mai mult un risc decât o oportunitate pentru consumatori”, spune Răzvan Nicolescu, consultant în cadrul Deloitte şi fost pre-şedinte al Agenţiei Europene de Reglementare în Energie.
Pe 4 august, spre exemplu, a fost atinsă o cotaţie de 570 de lei/MWh pe platforma PZU, un maxim care nu a mai fost atins după criza de energie din ianuarie.
http://www.zfcorporate.ro/energie/pretul-mediu-al-energiei-in-august-a-fost-cu-60-mai-mare-decat-in-august-anul-trecut-16718740