Recesiunea economică mondială generată de pandemia Covid a afectat într-o măsură nesemnificativă traficul de mărfuri din porturile maritime românești. În primele cinci luni ale acestui an, porturile Constanța (plus zona Midia) și Mangalia au manipulat împreună 25.156.953 tone de mărfuri, cu doar 1,54% mai puțin față de aceeași perioadă din 2019. Traficul maritim s-a ridicat la 19.090.097 tone (fiind în scădere cu 2,45%), iar cel fluvial a fost de 6.066.856 tone (mai mare cu 1,42%).

Agricultura susține portul Constanța
Constanța – cel mai mare port românesc – a manipulat 22.915.693 tone de mărfuri, cu 4,31% mai mult față de ianuarie – mai 2019. Au influențat pozitiv creșterea cantităților de: cereale (+43,89%), îngrășăminte (+23,56%), petrol brut (+71,39%), produse chimice (+33,21%) și ciment (creștere de 5 ori).
În structura traficului nu s-au produs schimbări semnificative. Cerealele și semințele uleioase au reprezentat 44,86% din totalul fluxurilor de mărfuri derulate. Ponderi importante au înregistrat: hidrocarburile (12,12%), mărfurile containerizate (11,37%), minereurile și deșeurile metalice (10,06%), îngrășămintele și produsele chimice (9,35%), combustibilii solizi (5,01%) și produsele metalice (3,67%).
În perioada de referință, traficul de containere din portul Constanța a totalizat 2.606.496 tone de mărfuri, respectiv 264.353 TEU (containere standard), fiind mai mic cu 5,04%, în tone, respectiv 5,10%, în TEU.

Midia – în suferință
În lunile ianuarie – mai, zona petrolieră Midia a derulat un trafic de mărfuri total de 2.106.314 tone, cu 39,70% mai mic decât în aceeași perioadă din 2019. Hidrocarburile, care dețin o pondere de 85,94% în totalul mărfurilor manipulate la Midia, au înregistrat un declin de 44,50%, ca efect al reducerii cererii de carburanți.
Surpriza o reprezintă micuțul portul Mangalia, care a manipulat 134.946 tone de mărfuri, cu 55,27% mai mult decât în ianuarie – mai 2019. În structură, cimentul reprezintă 55,82% din traficul total, iar produsele petroliere, 41,65%.

Previziuni pesimiste
Evoluția traficului de mărfuri în următoarele luni depinde de relansarea economiei și revenirea vieții sociale la normalitate, pe măsură ce autoritățile vor ridica toate restricțiile.
Portul Constanța va suferi un al doilea șoc începând din al doilea semestru al anului, ca urmare a reducerii cantităților de cereale și semințe uleioase pentru export. Seceta extremă a afectat grav culturile de grâu, orz, ovăz și rapiță. Se estimează că recolta din acest an va fi cu 50% mai mică decât în 2019.
Dacă volumul mediu lunar al fluxurilor de mărfuri se va menține cel puțin la nivelul primelor cinci luni, porturile maritime românești vor încheia anul 2020 cu un trafic total de 60.376.687 tone, inferior recordului de 66.603.292 tone realizat în 2019.
vvv
Pe malul opus al Mării Negre, porturile rusești au raportat un trafic de 105,76 milioane de tone de mărfuri, în creștere cu 6,6% față de perioada ianuarie – mai 2019.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-silozurile-de-cereale-duc-greul-traficului-de-marfuri-din-portul-constanta-405286

Clasamentul mărfurilor derulate în porturile Constanța (plus zona Midia) și Mangalia, în primele cinci luni ale anului 2020, a fost următorul (în paranteză sunt creșterile, respectiv descreșterile, față de aceeași perioadă din 2019):

a) în creștere față de anul precedent
– cereale – 9.686.199 tone (+43,72%);
– îngrășăminte – 1.940.608 tone (+22,58%);
– semințe uleioase – 996.898 tone (+41,39%);
– produse chimice – 321.327 tone (+29,99%);
– ciment – 246.071 tone (+87,23%);
– echipamente, mașini – 156.424 tone (+16,20%);
– celuloză și deșeuri de hârtie – 31.456 tone (+159,79%);

b) în scădere față de anul precedent
– petrol brut – 2.647.736 tone (-15,35%);
– articole diverse – 2.606.556 tone (-5,20%);
– produse petroliere – 1.997.361 tone (-25,73%);
– minereuri de fier, deșeuri de fier – 1.447.172 tone (-36,70%);
– cărbune – 1.148.235 tone (-33,10%);
– produse metalice – 881.471 tone (-11,24%);
– minereuri și deșeuri neferoase – 858.620 tone (-51,14%);
– minerale brute sau prelucrate – 280.938 tone (-2,83%);
– produse alimentare – 158.530 tone (-26,55%);
– lemn, plută – 111.349 tone (-6,34%);
– animale vii – 37.028 tone (-1,09%);
– sticlă, sticlărie, produse ceramice – 2.025 tone (-67,12%);
– articole fabricate din metal – 949 tone (-77,72%).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-topul-marfurilor-din-porturile-maritime-romanesti-405289

Drumul dintre Porţile 7 şi 9 din Portul Constanţa va fi reabilitat. În acest sens, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a primit undă verde de la Primăria Constanța pentru realizarea proiectului „Drum Poarta 7 – Poarta 9, îmbrăcăminte cu asfalt și organizare de șantier”.

Amplasamentul drumului ce urmează a fi realizat se află in incinta Portului Constanţa. Lucrările se vor realiza pe drumul dintre Poarta 7 şi Poarta 9, zonă în care terenul este în administrarea CN APM SA Constanţa.

Modernizarea drumului de acces al vehiculelor între Poarta 7 şi Poarta 9, drum industrial de incintă de interes naţional din cadrul Portului Constanţa, vine în întâmpinarea necesităţii autorităţii contractante de a avea trasee civilizate pe care se poate desfăşura traficul auto. De menționat este faptul că lucrări, la acest tronson de drum, se fac încă din anul 2019.

https://www.replicaonline.ro/se-reabiliteaza-un-nou-tronson-de-drum-in-portul-constanta-435291/

2020 este un an al investitilor in flota pentru Yusen Logistics, in special in vehicule CNG, desi anul se anunta dificil de prognozat, „comportamentul consumatorilor fiind diferit de la zi la zi“. Incepand cu acest an, compania a facilitat si organizarea transportului intermodal al containerelor frigorifice din Portul Constanta.

Furnizorul de servicii logistice 3PL detine o flota proprie ce numara 75 de semiremorci frigorifice de 20 t, pe care doreste sa o suplimenteze in acest an cu inca 10 unitati, si alte 20 de unitati de 3,5 t. Planul de investitii pentru 2020 include si achizitia de 15 unitati pe gaz natural comprimat (CNG) cu MTMA intre 3,5 si 7,5 t, pentru distributia de proximitate. Asta pentru ca, remarca reprezentantii Yusen, exista un interes din partea clientilor pentru transportul eco-friendly, dar acest beneficiu nu poate fi oferit pentru toate modurile de transport din portofoliul de servicii. De exemplu, incepand din acest an, compania a inceput sa transporte saptamanal containere maritime frigorifice din Portul Constanta in Bucuresti prin intermediul serviciului de transport intermodal.

In prima parte a anului, Yusen Logistics a transportat 20.000 de paleti ce au necesitat temperatura controlata, volumele fiind cu 20% mai mari fata de o luna normala la inceputul pandemiei si cu 30% mai mici decat in perioada starii de urgenta. Cele mai multe dintre acestea, 98% s-au realizat catre platforme si catre IKA, doar 2% fiind destinate magazinelor de proximitate. „Perioada de pandemie a aratat ca, desi au fost deviatii si de 100% de la zi la zi, productia s-a adaptat, iar noi am tinut pasul, astfel ca nu am intampinat probleme pe lantul de supply chain.“

https://www.traficmedia.ro/ro/289-ambele-limbi/romana/news/2020/16350-yusen-logistics-investeste-intr-o-flota-cng.html

Portul Constanța este cel mai nou membru al Asociației Internaționale a Sistemelor Comunității Portuare (n.red. IPCSA – International Port Community Systems Association).
În prezent, CN Administrația Porturilor Maritime Constanța se află în plin proces implementare a propriului Sistem al Comunității Portuare, care va cât mai mulți din cei 40 de operatori diferiți care își desfășoară activitatea în Portul Constanța.

“Am luat decizia de a acționa în direcția implementării noului Sistem al Comunității Portuare acum doi și am definitivat faza studiului de pre-fezabilitate,” a declarat Costel Stanca, Director General al CN Administrația Porturilor Maritime Constanța. “În contextul pandemiei COVID-19, am decis să accelerăm implementarea proiectului, cu sprijinul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor.

Suntem în discuții cu furnizorii de servicii ICT pentru a vedea ce module trebuie dezvoltate mai întâi și ce autorități ar trebui conectate. […] Plănuim să avem primele module implementate până la finalul acestui an.”

Pe perioada crizei COVID-19, prioritatea a fost menținerea portului operațional. Traficul de cereale a crescut cu 50% în primul trimestru comparativ cu aceeași perioadă din 2019, a declarat Costel Stanca.

CN Administrația Porturilor Maritime Constanța se așteaptă ca operatorii internaționali de cereale, localizați în port, să fie printre primii care se alătură Sistemului Comunității Portuare.
“Sistemului Comunității Portuare va transforma portul, prin eficientizarea operațiunilor și procedurilor și ne va permite să furnizăm informații cu privire la statusul și poziția mărfurilor. În plus, va oferi administrației o imagine mai clară a volumelor de transport în port pe cale maritimă, feroviară sau fluvială, permițându-ne să analizăm activitatea. Este un pas important către implementarea Directivelor Uniunii Europene cu privire la digitalizarea fluxurilor de informații și oferă o planificare mai bună și un dinamism îmbunătățit al afacerilor, transparență și siguranță,” a explicat Directorul General al CN Administrația Porturilor Maritime Constanța.

Noul PCS va fi direct conectat la Interfaţă Unică de Raportare (Maritime Single Window) din România.
Ca membru în IPCSA, Administrația Porturilor Constanța va putea face schimb de opinii și cunoștințe cu alte organizații PCS și va avea acces la jucători internaționali și regionali din domeniu.
“Unul dintre motivele aderării la IPCSA este acela că ne dorim să urmăm cele mai bune practici, să facem pașii corecți și să ne implicăm activ.”

Richard Morton, Secretar General al IPCSA a spus: “Suntem încântați să primim în rândul membrilor Administrația Porturilor Constanța și să împărtășim experiența și expertiza noastră cu reprezentanții administrației pe măsură ce înaintează cu planurilor pentru noul Sistem al Comunității Portuare.”

“IPCSA a fost unul dintre semnatarii demersului intitulat Accelerarea Digitalizării în Logistica și Comerțul Maritim, ce recunoaște urgența acestei accelerări pe măsură ce planificăm viitorul în era post COVID-19. Membrii IPCSA furnizează informații și soluții digitale ce joacă un ro critic în facilitarea unui flux de mărfuri fără întreruperi, ajută la înlăturarea gâtuirilor, întârzierilor și costurilor din supply chain,” a adăugat Richard Morton.

https://www.intermodal-logistics.ro/portul-constanta-se-alatura-asociatiei-internationale-a-sistemelor-comunitatii-portuare

Constantin Vasile a demisionat din postul de CEO al companiei Ameropa Grains Constanța, fiind înlocuit de Mihai Panait. Acesta din urmă rămâne, prin cumul de funcții, și la conducerea Chimpex Constanța. Mihai Panait activează în cadrul grupului Ameropa Holding din anul 2012, fiind Director General al Chimpex Constanța, din acea dată.

Ameropa Grains este unul dintre cei mai mari integratori agri-business și exportatori de cereale și semințe oleaginoase, precum și unul dintre cei mai mari distribuitori de îngrășăminte, semințe și substanțe chimice de protecție a plantelor pentru agricultura din România. Ameropa Grains S.A. România este parte a Grupului de companii Ameropa Elveția. Aceasta din urmă deține în România, atât Combinatul de Îngrășăminte Azomureș, cât și Chimpex, unul dintre cei mai mari operatori din Portul Constanța. Ameropa este prezentă în 30 de țări și are o expunere globală în piețele tradiționale pe cinci continente

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/agribusiness/demisie-la-varful-ameropa-grains-constanta-19398959

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa anunţă organizarea şi desfăşurarea unei proceduri publice pentru atribuirea contractului sistematizare rețele canalizare pluvială în zona de Sud a Portului Constanța Sud.

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa organizează licitație publică pentru a încheia un contract de sistematizare retele canalizare pluvială în zona de Sud a Portului Constanța Sud.

Valoarea estimată a contractului este de 600.000 lei.

Descrierea contractului Proiectare și execuție lucrări pentru obiectivul de investiție Sistematizare rețele canalizare pluvială în zona de Sud a Portului Constanța Sud. Prin proiect, se va asigura preluarea apelor pluviale, colectate de pe parcelele cu investitii realizate/în curs de realizare în zonă, respectiv pasajele la nivel cu cale ferată, aferente Drumului de acces RoRo, în vecinătatea pasajului rutier „Vasile Pistolea”. Sistemul de preluare al apelor pluviale va fi realizat din PVC/ PEID/rigole deschise ori combinat, în lungime totală de cca. 950 mI.

Noua lucrare va fi conectată la un colector pluvial existent de-a lungul traseului, vor fi prevăzute cămine colectoare de tip Geiger, respectiv rigole, pentru captarea apelor și direcționarea acestora.

Având în vedere suprafața și configurația terenului, se impune proiectarea și realizarea unei stații de pompare intermediare, alcătuită dintr-un bazin, pompe și automatizare.

Durata contractului este de 6 luni, din care o lună pentru proiectare și 5 luni pentru execuție.

Criterii de atribuire:Prețul cel mai scăzut

Informații despre fondurile Uniunii Europene:

Achiziția se refera la un proiect ți/sau program finanțat din fonduri ale Uniunii Europene: Nu

Tip finanțare: Alte fonduri

Data limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 07.07.2020, ora 15.00.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/licitatie-la-cn-apm-sa-constanta-pentru-achizitia-serviciilor-de-sistematizare-retele-canalizare-pluviala-document-722252.html?print

Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța caută firmă pentru servicii de dezinfecție și dezinsecție Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța organizează o licitație pentru achiziția de servicii de dezinsecție, dezinfecție și deratizare în porturile Constanța, Midia și Mangalia.

Termenul limită pentru depunerea oferteor este 2 iulie 2020, iar valoarea estimată a achiziției se ridică la suma de 44.082,03 lei.

Achiziționarea “Serviciilor de dezinsecție, dezinfecție și deratizare în porturile Constanta, Midia si Mangalia” pentru incintele portuare este necesară în contextul situației epidemiologice internaționale, în vederea aplicării prevederilor “Programului National de măsuri antipizootice pe platforma portuară”.

Condiții de participare Participanții vor prezenta propunerea tehnică care va conține o descriere a serviciilor ofertate, astfel încât să demonstreze corespondența propunerii tehnice cu cerințele formulate în Caietul de Sarcini și anexele acestuia. Oferta financiară va fi prezentată în lei, fără TVA. Oferta financiară nu trebuie să depășească valoarea totală estimată.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cn-administratia-porturilor-maritime-constanta-cumpara-servicii-de-dezinsectie-si-dezinfectie-document-722257.html

Piața forței de muncă marinărești a înregistrat o reducere semnificativă a cererii în prima jumătate a anului 2020. De vină este pandemia Covid – 19. Ea a impus restricții de circulație, care au provocat recesiunea economică, reducerea comerțului internațional și a comenzilor de transport pe apă.

Din cauza ei a apărut – pentru prima dată în istoria navigației – fenomenul de blocaj al schimburilor de echipaje. Și totuși, chiar în aceste condiții se manifestă o penurie de ofițeri.

Drewry – o cunoscută firmă de consultanță din shipping-ul internațional – estimează că flota mondială înregistrează, în prezent, un deficit de ofițeri de aproximativ 2%. Iar odată cu ridicarea restricțiilor și repornirea economiei globale, decalajul dintre cererea de ofițeri și oferta pieței se va adânci.

Se anticipează că penuria de ofițeri se va acutiza în viitor, ca urmare a procesului de revizuire a practicilor de angajare. Odată cu scurtarea perioadelor de îmbarcare și prelungirea concediilor, schimburile de echipaje vor fi mai frecvente și vor fi necesari și mai mulți ofițeri.

Pe de altă parte – susține Rhett Harris, analistul principal al lui Drewry – marinăria nu mai este atât de atractivă, din cauza stilului de viață prea puțin atrăgător pe care îl impune și a concurenței crescute a ocupațiilor de la uscat. Pandemia Covid-19 a afectat și mai mult reputația profesiunii de navigator, cazurile de blocare a echipajelor la bordul navelor, pe perioade îndelungate, fiind numeroase. Iar adâncirea crizei de ofițeri va genera o presiune salarială suplimentară, pentru a menține competitivitatea cu locurile de muncă de la uscat.

Opinia mea este că toate crizele de pe piața muncii din shipping-ul internațional sunt mai curând efectul anomaliilor din sistemul de formare a ofițerilor. Lipsa locurilor de practică pentru cadeți este cea care blochează creșterea numărului de ofițeri.

Cred că ar trebui aruncat peste bord conceptul „criza ofițerilor”. Este o noțiune – balast, care nu explică nimic, care ocolește adevărul. Shipping-ul internațional s-a folosit vreme îndelungată de ea pentru a-și ascunde vina de a nu se implica în formarea tinerilor ofițeri.

În realitate avem de a face cu o criză de responsabilitate la nivelul flotei mondiale. Armatorii nu își mai asumă costurile pregătirii cadeților. Lasă pe seama altora această cheltuială, în ideea că, apoi, vor racola ofițerii gata formați. Prin generalizarea acestui comportament, practic a fost blocat mecanismul de întinerire, de regenerare a pieței.

Creșterea deficitului de secunzi și fenomenul de îmbătrânire tot mai accentuată a categoriei ofițerilor superiori sunt efectele perverse ale adevăratei crize din shipping-ul internațional.

Ce e de făcut? S-a ajuns prea departe și, de acum înainte, este nevoie de o intervenție la nivelul Organizației Maritime Internaționale, a Uniunii Europene, a organizațiilor internaționale ale armatorilor și agenților de crewing. Armatorii trebuie obligați, dar și stimulați să pregătească cadeți.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-flota-mondiala-se-indreapta-spre-o-noua-criza-a-ofiterilor-405455?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

The rapidly expanding International Port Community Systems Association (IPCSA) has added to its membership once again, welcoming the Port of Constanta Administration, in Romania, as its newest member.

Located at the crossroads of Central and Eastern European markets with the Caspian region, Central Asia and beyond, the Port of Constanta is an important hub for containers, cereal exports and other cargoes.

The largest port in the Black Sea and also the deepest, providing depth alongside of up to 18.5 metres, the Port of Constanta’s hinterland includes Austria, Bulgaria, Hungary, Moldova, Serbia, Slovakia and Ukraine.

The Constanta Port Administration’s jurisdiction covers river port facilities, being connected to the Danube via the Danube-Black Sea Canal, and maritime port facilities on the Black Sea, and the port also has excellent road and rail links. In 2019, Constanta handled a record 66.6 million tonnes, including 666,036 TEU and 21.3 million tonnes of cereals grown in Eastern Europe.

As a landlord port, Constanta provides facilities for about 40 different private operators and its new Port Community System is being designed to connect as many as possible of these.
During the Covid-19 crisis, the priority has been keeping the port operational – in fact, agribulk volumes increased by 50% year-on-year in the first quarter, said Mr Stanca. The port administration expects the major international grain operators located at the port to be among those joining the PCS in the earliest stages.

The new PCS will be directly connected to Romania’s national Maritime Single Window.

As a partner in the EU Interreg ‘DAPhNE’ project (Danube Ports Network), the Port of Constanta Administration has attended seminars and discussions focusing on Port Community Systems and the digitalisation of ports.

https://en.portnews.ru/news/297729/

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMC) anunţă organizarea unei proceduri publice pentru atribuirea contractului „Contract service-verificare periodica/reparare a cazanelor (inclusiv arzatoare) aferente centralelor termice in conformitate cu prescriptiile tehnice ISCIR: PT C9/2010 si PT A1/2010”

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMC) organizează licitație publică pentru a încheia un contract de service-verificare periodica/reparare a cazanelor (inclusiv arzatoare) aferente centralelor termice.

Valoarea estimată a contractului este de 70. 000 lei.

Descrierea contractului Achiziție ce are ca obiect ,,contract service-verificare periodică/reparare a cazanelor (inclusiv arzatoare) aferente centralelor termice în conformitate cu prescripțiile tehnice ISCIR: PT C9/2010 si PT A1/2010″, conform cerințelor caietului de sarcini nr. 23177/15.06.2020, durata contractului: 24 luni.

Condiții referitoare la contract:

Executantul va respecta întocmai și integral cerințele Caietului de sarcini. Oferta financiară se va prezenta în lei, conform cerințelor caietului de sarcini atașat prezentului anunț, prețul rămânând ferm pe toata perioada contractului.Se vor respecta prevederile legislației, normativelor, prescripțiilor și ale standardelor specifice aplicabile, aflate în vigoare la data execuției lucrărilor.
Atestările, conform legislației în vigoare, vor fi valabile la momentul prezentării sau la momentul depunerii ofertei și se va prezenta o declarație pe proprie răspundere ca, în cazul în care, pe parcursul derulării contractului, atestările expiră, operatorul economic se obligă să își prelungească valabilitatea acestora sau să obțină noi atestări. În urma verificării periodice a cazanelor (inclusiv arzătoare) aferente centralelor termice cuprinse în prezentul Caiet de Sarcini, se va face plata contravalorii conform unor situații de plată, inclusiv documentația justificativă (Rapoarte de verificare/Buletine de verificare etc.) conform legislației în domeniu, pentru fiecare verificare, aprobate de către CN APM SA.

Ofertantul trebuie să fie atestat conform legislației în vigoare. Proiectul va fi elaborat, verificat și aprobat de personal calificat, conform cerințelor managementului integrat, impuse prin SR EN ISO 9001 și SR EN ISO 14001.

Termenul de livrare a documentațiilor tehnico-economice către Beneficiar, de la data obținerii datelor rezultate în urma activității de verificare de către ofertant, în funcție de complexitatea lucrării, va fi de maxim 2 (două) săptămâni, pentru fiecare cazan în parte. Ofertantul va începe prestarea serviciilor în termen de 10 zile (maxim) de la solicitarea Beneficiarului. Garanția pentru materialele/ subansamblurile/piesele etc. folosite în cadrul operațiilor de reparație, va fi cel puțin egală cu cea acordată de producător, dar nu mai mică de 12 luni, de la data reparării. Perioada de valabilitate a ofertelor: minim 90 zile.

Oferta declarată câștigătoare va fi oferta cu prețul cel mai scăzut, care îndeplinește cerințele caietului de sarcini

Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 26.06.2020, ora 23.30

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/se-repara-cazanele-pentru-centrale-termice-de-la-cn-apm-constanta-document-722349.html?print

Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța elaborează un studiu privind managementul deșeurilor Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța organizează o licitație pentru elaborarea unui studiu privind managementul deșeurilor în porturile maritime.

Astfel, valoarea estimate este de 98.000 de lei, iar termenul limită pentru depunerea ofertelor este 26 iunie 2020. „Studiul trebuie sa identifice, să propună și să evalueze din punct de vedere tehnico – economic soluții fezabile destinate unei gestionări corespunzătoare și optime a deșeurilor generate de activitățile portuare, care să respecte atât reglementările în domeniul protecției mediului cât și politica administrației portuare de utilizare a teritoriului portuar, destinate unei gestionări corespunzătoare și optime a deșeurilor generate de activitățile desfășurate în porturile maritime”, se arată în caietul de sarcini al licitației.

Oferta declarată câștigătoare va fi oferta cu prețul cel mai scăzut, care îndeplinește cerințele caietului de sarcini.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cn-administratia-porturilor-maritime-elaboreaza-un-studiu-privind-managementul-deseurilor-document-722356.html

Asociatia italiana a terminalelor portuare, Assiterminal, a estimat pierderile generate de coronavirus in porturile din Italia. Astfel, daca in 2019 fusesera gestionate circa 500 de milioane de tone de marfuri si 10 milioane de containere TEU, estimarile pentru intregul 2020 sunt de 150 de milioane de tone de marfa si mai putin de 3 milioane de TEU. Situatia este chiar mai grava in traficul de pasageri, care va inregistra anul acesta o scadere de 60% a circulatiei feriboturilor, fata de 31 de milioane in 2019 si cu 70% a numarului de pasageri (12 milioane in anul precedent).

Asociatia a explicat ca situatia generata de starea de urgenta – perioada in care activitatea logistica nu s-a oprit – nu da semne de imbunatatire si nici previziuni pozitive pe termen mediu nu sunt. In ceea ce priveste traficul de marfuri, exista consecinte grave in porturile si terminalele comerciale, care pierd intre 20 la 40% din volumele din 2019; singura exceptie este Gioia Tauro.

„Revenirea la regim normal va fi foarte lenta. Analistii prognozeaza ca efectele negative vor continua sa se manifeste timp indelungat in traficul de marfa, inclusiv in ceea ce priveste traficul de containere, pana in 2021. Aceste efecte au impact direct asupra operatorilor din terminale, spre deosebire de efectele generate asupra liniilor de transport care se pot reechilibra prin economii.”

https://www.traficmedia.ro/ro/289-ambele-limbi/romana/news/2020/16365-operatorii-din-terminalele-portuare-italiene-pierd-intre-20-la-40-din-volumele-din-2019.html

România a exportat masiv cereale în 2020. În primele trei luni ale acestui an, din țara noastră au plecat cu 42,4% mai multe cereale decât în perioada similară a anului trecut.
România a exportat, în primul trimestru din 2020, cereale în sumă de 822,4 milioane de euro, cu 42,5% mai mult comparativ cu perioada similară a anului anterior, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică, publicate de Agerpres. Pe de altă parte, importurile de cereale şi preparate pe bază de cereale s-au cifrat la 167,6 milioane de euro (plus 38%), rezultând un excedent de 654,8 milioane euro. Exporturile de grâu şi meslin au totalizat 329,054 milioane de euro, reprezentând 40% din total exporturi de cereale, iar cele de porumb 438,615 milioane de euro (53,3% din total). În ţările din Uniunea Europeană au fost exportate, în perioada menţionată, cereale în sumă de 201,5 milioane euro. Principalele destinaţii au fost Franţa (35,2 milioane de euro), Spania (26 milioane de euro) şi Italia (25,5 milioane de euro). În ceea ce priveşte importurile din ţările UE, acestea au totalizat 154,6 milioane euro şi au provenit în special din Ungaria (importuri de cereale de 71,1 milioane de euro), Bulgaria (36,1 milioane de euro) şi Franţa (30 milioane de euro).

România e exportat masiv cereale în 2020. Creșteri de peste 42% în primele trei luni ale anului

În urma măsurilor luate de statele Uniunii Europene pentru a combate pandemia provocată de noul coronavirus, comerțul UE cu China a fost extrem de afectat.
Eurostat a publicat, luni, 22 iunie, o analiză care arată cât de mult a a afectat pandemia comerțul UE cu China. Datele Eurostat au fost publicate cu ocazia summitului UE-China, care se desfăşoară luni la Bruxelles.
Așadar, în urma măsurilor luate de cele 27 de state membre ale Uniunii Europene pentru a preveni răspândirea coronavirusului, care au început în martie şi au rămas în vigoare pe tot parcursul lunii aprilie, precum şi măsurile implementate de China din ianuarie, s-a înregistrat un impact semnificativ asupra comerţului internaţional cu bunuri.
Datele ajustate sezonier arată o scădere a comerţului Uniunii Europene pe relaţia cu China (importurile şi exporturile), de la 46,5 miliarde de euro în ianuarie, la 43,1 miliarde de euro în februarie, şi la 41,9 miliarde de euro în martie, redresându-se apoi la 49 miliarde de euro în aprilie.
Evoluţia a fost determinată, în principal, de creşterea semnificativă a importurilor din China (plus 3,5 miliarde de euro şi plus 6,8 miliarde de euro comparativ cu ianuarie şi, respectiv, martie 2020) în urma majorării achiziţiilor de materiale medicale, cum ar fi măştile.
În aprilie 2020, scăderea nivelului comerţului a fost observată la importurile de la principalii cinci parteneri comerciali ai UE, cu excepţia Chinei (plus 12% comparativ cu ianuarie 2020).
De asemenea, exporturile blocului comunitar către principalii săi cinci parteneri comerciali au scăzut, dar cel mai redus declin s-a înregistrat pe relaţia cu China (minus 6%).
În privinţa celor mai comercializate bunuri între UE şi statul asiatic, exporturile de medicamente (plus 256 milioane de euro, o creştere de 41%), valve şi tuburi electronice (plus 166 milioane de euro, o creştere de 25%) şi utilaje electrice şi componente (plus 60 milioane de euro, o creştere de 56%) au crescut semnificativ în aprilie 2020 comparativ cu aprilie 2019.
Cel mai sever declin al exporturilor s-a înregistrat la maşini şi motoare (minus 1,285 miliarde de euro, o scădere de 71%), aeronave şi echipamente asociate (minus 840 milioane de euro, o scădere de 89%).
În cazul importurilor UE din China, cea mai mare creştere în aprilie 2020 comparativ cu aprilie 2019 s-a înregistrat la maşinile automate de prelucrare a datelor (plus 884 miliarde de euro, o creştere de 33%), materiale textile (plus 129 miliarde de euro, o creştere de 36%), valve şi tuburi electronice (plus 92 miliarde de euro, o creştere de 12%).
Cel mai sever declin s-a observat la importurile de încălţăminte (minus 254 miliarde de euro, o scădere de 52%) şi echipamente de telecomunicaţii (minus 232 miliarde de euro, o scădere de 6%), se arată într-o analiză publicată, luni, de Oficiul European de Statistică Eurostat, potrivit Agerpres.

https://evz.ro/raport-ingrijorator-pandemia-a-dat-peste-cap-comertul-ue-pe-relatia-cu-china.html

Consiliul guvernatorilor al Black Sea Trade & Development Bank (BSTDB) a ținut a 22-a reuniune anuală, sub președinția Ucrainei. Întâlnirea a avut loc prin teleconferință, pentru a respecta măsurile de protecție în contextul pandemiei de Covid-19.

Consiliul guvernatorilor a evaluat activitățile operaționale ale Băncii și a aprobat situațiile financiare din 2019. Acesta a fost primul an în care a fost implementată strategia pe termen mediu a BSTDB și planul de afaceri pentru anii 2019-2022, care vizează extinderea substanțială a activității și a impactului de dezvoltare al operațiunilor Băncii. Pe parcursul anului, Banca și-a depășit țintele de afaceri și a atins un nivel record al activităților operaționale noi pe o piață foarte competitivă. Consiliul de administrație al Băncii a aprobat 32 de noi proiecte, în valoare totală de peste 1 miliard de euro, o creștere de aproape 87% față de nivelurile din 2018. Noile angajamente (operațiuni semnate) au crescut cu 36%, până la un total de peste 842 milioane EUR. Valoarea deconturilor a ajuns la 872 milioane EUR, cu o creștere de 52% față de 2018. Portofoliul de operațiuni al Băncii la sfârșitul anului a depășit 1,85 miliarde EUR. Banca a înregistrat un venit net pentru al 16-lea an consecutiv, pe care Consiliul a decis să îl aloce rezervei și excedentului general, pentru a sprijini activitățile operaționale ale Băncii. Consiliul guvernatorilor a sprijinit cursul de acțiune al Băncii în cadrul crizei actuale de coronavirus, de a prioritiza asistența în ceea ce privește măsurile de urgență luate de statele membre, pentru a minimiza impactul pandemiei și a stimula redresarea economică a sectoarelor cele mai afectate, inclusiv sănătatea și altele infrastructuri esențiale, precum și sectorul IMM din regiune. Consiliul a decis că Președinția Consiliului guvernatorilor pentru cea de-a 23-a reuniune anuală a BSTDB, din 2021, va fi preluată de Albania, iar guvernatorii pentru Republica Armeană și Republica Azerbaidjan vor deține vicepreședinția Consiliului guvernatorilor. Banca va analiza posibilitatea de a organiza evenimentele anuale la Odessa, Ucraina până la sfârșitul acestui an, în funcție de evoluția pandemiei.

Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) este o instituție financiară internațională înființată de 11 state din zona Mării Negre: Albania, Armenia, Azerbaijan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Moldova, România, Rusia, Turcia și Ucraina. Sediul central este în Salonic, Grecia. Banca sprijină dezvoltarea economică și cooperarea regională prin acordarea de împrumuturi, linii de credit, capitaluri și garanții pentru proiecte și prin finanțări comerciale în sectoarele publice și private din țările membre. Capitalul autorizat al Băncii este de 3,45 miliarde de euro. BSTDB beneficiază de un rating pe termen lung “A-” acordat de Standard and Poor’s (S&P) şi “A2” acordat de Moody’s.

Black Sea Trade&Development Bank a aprobat proiecte în valoare de peste 1 miliard de euro în cadrul planul de afaceri pentru anii 2019-2022

În al doilea trimestru, comerţul global a înregistrat o scădere de aproximativ 18% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, a declarat Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), potrivit Rappler.
În primele trei luni ale anului, volumul de produse comercializate a scăzut cu 3% faţă de T1 din 2019. Cu toate acestea, rezultatele sunt mai bune decât estimările iniţiale ale analiştilor.
„Scăderea suferită de comerţ a ajuns la un nivel istoric. Însă există un aspect pozitiv: putea fi mult mai rău”, a declarat Roberto Azevedo, directorul general al OMC.
https://www.zf.ro/business-international/organizatia-mondiala-a-comertului-anunta-la-nivel-global-comertul-a-19329019

Un tren cu 198 de vehicule model Jaguar Land Rover a ajuns pe 22 iunie în terminalul Ro-Ro pentru mașini din Portul Koper, marcând un pas important în colaborarea între Luka Koper ș JLR.
Producătorul a expediat mașini prin portul Koper încă din 2017, când a început cooperarea cu fabrica din Graz, Austria. De la deschiderea noi unități de producție din Nitra, Slovacia, în 2018, volumele de export au crescut. Pe lângă transporturile rutiere, mașinile produse în Slovacia vor sosi de acum și pe tren.

JLR a ales această rută, prin portul Koper datorită experienței pe care portul din Slovenia o are în manipularea mașinilor din clasa superioară și a vastei rețele de servicii și parteneri de transport către Mediterana și Asia. Volumele JLR sunt exportate în special în China utilizând serviciul săptămânal MOL, în timp ce destinațiile din Mediterana – Grecia, Egipt, Turcia, Israel, Cipru – sunt deservite de serviciile săptămânale Intra-Med.

În primele trei luni din 2020, prin terminalul Ro-Ro din Koper au trecut 162.722 unități, o scădere cu 4% comparative cu ultimul trimestru din 2019. În prezent în Koper se derulează investiții majore, două dintre acestea urmând să fie finalizate în următoarele luni: un nou terminal feroviar dedicate și o dană Ro-Ro. Construcția spațiului de depozitare pentru 6.000 de vehicule se derulează conform planului.

https://www.intermodal-logistics.ro/primul-tren-cu-vehicule-jaguar-land-rover-a-ajuns-in-portul-koper