Curtea Supremă de Justiţie a României a decis ca serviciul de pilotaj să rămână un apanaj al Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa.
Constanta Port Business Association, forul care reuneşte operatorii portuari, a anunţat că în şedinţa din 17 iunie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a decis definitiv ca serviciul de pilotaj să fie exceptat de la orice formă de concurenţă. Acesta trebuie să fie desfăşurat sub controlul statului român, direct de Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, instituţie aflată în subordinea şi coordonarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în mod nediscriminatoriu şi în condiţii egale, în ceea ce priveşte calitatea, timpul şi preţul.

Despre ce este vorba
Constanta Port Business Association precizează că a adus la cunoştinţa administraţiei portuare o serie de aspecte negative ale modului de desfăşurare din ultimii ani a acestui serviciu, prin intermediul companiilor specializate. Forul a subliniat că este necesară eliminarea posibilităţii de negociere a principiilor siguranţei vieţii omeneşti pe mare şi a siguranţei navigaţiei, în beneficiul costului mai redus şi al acaparării unei cote mai mari de piaţă de firmele specializate.
Argumentul este că serviciul de pilotaj al navelor în porturile maritime este un serviciu indispensabil activităţii portuare, care trebuie să se concentreze pe siguranţa vieţii omeneşti, pe siguranţa navigaţiei, pe necesitatea protejării mediului înconjurător şi a infrastructurii de transport naval. Constanta Port Business Association (CPBA) a înaintat astfel propunerea unui nou cadru de prestare a serviciului de pilotaj în porturile Constanţa şi Mangalia, apreciind că „standardele de siguranţă nu trebuie sacrificate în favoarea intereselor de ordin financiar ale furnizorilor specializaţi sau ale intermediarilor“. „Apariţia Ordinului Ministerului Transporturilor nr. 991 din 19 mai 2020 a fost primită cu interes de Constanta Port Business Association, apreciind totodată că derularea acestui serviciu direct de către compania naţională, prin corpul propriu de piloţi şi excluderea concurenţei, reprezintă un prim pas spre a respecta atât opinia Consiliului Concurenţei din România, cât şi poziţia exprimată de Asociaţia Piloţilor Maritimi din Europa (EMPA) în ceea ce priveşte conceptul de siguranţă în jurul căruia trebuie construit un serviciu public de siguranţă. De aceea, la data contestării Ordinului în instanţă, organizaţia patronală a susţinut atât poziţia Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, cât şi a Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime” S.A. Constanţa, considerând că demersul autorităţilor este unul coerent, care va genera efecte pozitive, în sensul creşterii gradului de siguranţă a navigaţiei, a scăderii costurilor de operare şi a creşterii, în consecinţă, a atractivităţii portului“, arată un comunicat al CPBA. În fine, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a admis recursul formulat de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, casând astfel sentinţa de suspendare a aplicării Ordinului Ministerului Transporturilor nr. 991 din 19 mai 2020, pronunţată iniţial în luna decembrie 2020, de Curtea de Apel Constanţa si a respins acţiunea ca netemeinică. Această decizie este definitivă. Pe scurt – pilotajul românesc rămâne la Administraţia Porturilor Maritime Constanţa
https://adevarul.ro/locale/constanta/serviciul-pilotaj-maritim-ramane-stat-administratia-portuara-constanta-efectua-ghidarea-navelor-1_60d355be5163ec427162373f/index.html

Pasarela pietonală de la Poarta nr. 2 a portului Constanța intră în reparații capitale, a anunțat Compania Națională Administrația Porturilor Maritime.
Vor fi executate lucrări la structura de rezistență și la instalația electrică. Betonul degradat va fi îndepărtat, iar armătura va fi curățată. În cazul în care se va constata că aria de armătură a fost afectată semnificativ se va proceda fie la adăugarea de armătură suplimentară în secțiune, fie la consolidarea cu fibră de carbon. Canalele de scurgere a apelor vor fi curățate și se vor monta guri de scurgere la fiecare circa 25 m, pentru a nu mai permite stagnarea apei în zonă.
Toate elementele infrastructurii vor fi protejate anticoroziv, se va reface hidroizolația, iar rețeaua electrică existentă va fi înlocuită.
Pasarela este amplasată în incinta portului și traversează căile ferate portuare și drumul perimetral al portului. A fost dată în exploatare în anul 1965, iar în anul 1995 a fost reabilitată. Este realizată din beton armat și are lungimea totală de 172 m.
Valoarea totală a proiectului este de 5.781.370 lei (fără TVA), din care valoarea lucrărilor de construcție și montaj, executate de SC Heilbronn Produkt SRL este de 5.530.000 lei (fără TVA), termenul de execuție este de nouă luni. Proiectantul lucrării este SC Building Design 2000 TOP SRL București.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-incep-lucrarile-de-reparatii-la-pasarela-pietonala-de-la-poarta-2-a-portului-constanta-431375

A început vaccinarea anticovid a navigatorilor la bordul navelor, pentru cei care doresc, a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Adrian Mihălcioiu – președintele Sindicatului Liber al Navigatorilor și șef al Inspectoratului ITF România. „Marile companii organizează, împreună cu autoritățile sanitare, operațiunea de vaccinare la navă. Spre exemplu, navigatori români de la compania CMA CGM s-au vaccinat în Franța.
În România, navigatorii europeni se pot vaccina în Constanța, cu sprijinul companiei și al agentului navei. SLN a acordat ajutor unei firme de agenturare pentru vaccinarea unor navigatori europeni.
Estimăm că peste 6.000 de navigatori români s-au vaccinat până în prezent. Numărul lor va crește odată cu extinderea operațiunii de vaccinare la bordul navelor.”
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-peste-6-000-de-navigatori-romani-s-au-vaccinat-anticovid-431382

Uniunea Europeană depinde de siguranța, curățenia și securitatea oceanelor și mărilor. Acesta este motivul pentru care securitatea maritimă reprezintă o prioritate clară pentru ea și statele membre. Ca urmare, rolul Uniunii Europene de furnizor mondial de securitate maritimă va crește în viitor.
Schimbările climatice și degradarea mediului au implicații tot mai mari pentru stabilitatea internațională, inclusiv securitatea maritimă și infrastructura maritimă, și necesită un răspuns colectiv urgent, consideră Consiliul European. Pe viitor, sunt necesare cercetări suplimentare cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra securității maritime și trebuie consolidată securitatea cibernetică în toate sectoarele maritime.
Consiliul a salutat crearea Mediului comun pentru schimbul de informații (CISE) pentru supravegherea maritimă, solicitând Comisiei Europene să își continue eforturile de dezvoltare a acestei inițiative în cooperare cu statele membre și cu agențiile relevante ale UE.
Organismul european subliniază că munițiile aruncate în mare și cele neexplodate prezintă un risc ridicat pentru mediu, pentru oameni și activitățile economice pe mare și ar trebui să li se acorde o atenție sporită.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-ue-isi-va-spori-rolul-de-furnizor-mondial-de-securitate-maritima-431384

Euro Construct a bătut palma cu Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime“ SA Constanța.
Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime“ SA Constanța a încheiat un acord cadru pentru proiectare și execuție RK la linia 1CV în zona cuvei de încărcare minereu Comvex. Potrivit Licitație publica.ro, denumirea completă a proiectului atribuit este „RK la linia 1CV în zona cuvei de încărcare minereu Comvex” (proiectare şi execuţie).
Societatea care se vor ocupa de proiectare și execuție pentru Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime“ SA Constanța este Euro Construct . Atribuirea a avut loc în data de 14.06.2021. Valoarea totală a achiziției (fără TVA) este de 6.176.374 de lei.

Descrierea contractului

CN APM SA Constanța deține în proprietate linia 1CV amplasata in zona cuvei de incarcare minereu Comvex, racordata din grupa de linii de manevra a Statiei Constanța Port Zona C. Linia 1 CV are o lungime de 1420m si in cadrul obiectivului de investitii “Dezvoltarea capacitatii feroviare în sectorul fluvio maritim al Portului Constanța”, pe aceasta linie s-au efectuat lucrari de reparații capitale doar pe o lungime de 675m.
Restul de 745 ml din aceasta linie necesită: lucrări de reparatie capitala pe o porțiune de 160m in zona cuvei de incarcare minereu si lucrari de reabilitare și aducere în parametrii tehnici de functionare pe o portiune de 585m de la cuva de incarcare pana la opritorul liniei.
Pe portiunea de 160 m din calcaiul schimbatorului 10B spre grupa de manevra linia prezinta traverse din lemn putrede uzuri mari la partea superioară a sinei, coroziune și exfolieri, material de prindere necorespunzator, ecartament largit, piatră spartă colmatata cu minereu si pamant.
Pe porțiunea de 35 ml aferenta schimbatorului 10B, intrucat schimbatorul de cale este in tolerante si fara uzuri, sunt necesare doar lucrari de reabilitare respectiv: decolmatare, inlocuire traverse, completari de piatră spartă, ridicare nivel prin buraj, ripaj, refacere mecanism actionare macaz.

Pe porțiunea de 550m din varful schimbatorului 10B si pana la opritor, intrucat sina de cale ferata este în tolerante si nu are uzuri sunt necesare doar lucrari de reabilitare respectiv: decolmatare, dibluire traverse din beton, refacerea ecartamentului, completari de piatră spartă, ridicare nivel prin buraj, ripaj, confecționare opritor de cale metallic.
Continuare: https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/euro-construct-contract-cu-cnapm-constanta-ce-servicii-va-furniza-firma-750150.html

⦁ Acționarii urmează să aprobe situațiile financiare anuale 2020, demisia lui Dehlke Dieter Ingo Friedrich Gustav din functia de membru al Consiliului de Supraveghere și alegerea unui nou membru al Consiliului de Supraveghere a lui Lambert Zielhuis
Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor Damen Shipyards Mangalia SA este convocată pentru data de 23.07.2021, ora 14.00, la sediul societății, prin videoconferință.

Potrivit ordinii de zi, acționarii urmează să aprobe: situațiile financiare anuale 2020, pe baza rapoartelor prezentate de directorat, de Consiliul de Supraveghere și de auditorul financiar; acceptarea demisiei lui Dehlke Dieter Ingo Friedrich Gustav din functia de membru al Consiliului de Supraveghere și aprobarea alegerii unui nou membru al Consiliului de Supraveghere pe perioada rămasă până la epuizarea actualului mandat de 2 ani, respectiv până la data de 09.11.2022, a lui Lambert Zielhuis, cetățean olandez.

În prezent, componența Consiliului de Supraveghere este: Foot Emile Huibertus – președinte; Nedelcu Marian Călin – vicepreședinte; Matheus Christians Henricus Vermeulen – membru; Lambert Zielhuis, membru; Ilie Cristian, membru; Scarlat Florin Dan, membru și Zaharia Manuel, membru.
La ședința Adunării Generale Ordinare din 23 iulie 2021 pot participa acționarii societății înscriși în Registrul Acționarilor.
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/actionarii-damen-shipyards-mangalia-sa-se-intrunesc-in-sedinta-ce-se-afla-pe-ordinea-de-zi-750376.html

Operațiunile în Portul Yantian ar urma să se desfășoare în condiții normale începând cu 24 iunie, la peste o lună de la impunerea măsurilor de combatere a unui focar de COVID-19 în rândul lucrătorilor portuari. Măsurile luate de autorități au avut ca efect reducerea drastică a capacității unuia dintre cele mai mari porturi din China, ceea ce a dus la întârzieri importante în transportul maritim containerizat la nivel global.
Reprezentanții portului Yantian au anunțat că începând cu 24 iunie, portul va funcționa la capacitate normală, în zonele portuare fiind menținute controale pentru a evita un nou focar de infecție.
Toate danele, inclusiv cele din zona de vest a portului, care a fost închisă pentru o perioadă de trei săptămâni în perioada 21 mai – 10 iunie, vor reveni la ritmul normal de operare. Astfel, numărul de camioane încărcate acceptate va crește la 9.000 pe zi, iar preluarea containerelor goale și a celor încărcate pentru import va rămâne normal. De asemenea, acceptarea containerelor pline pentru export va reveni la timpul normal de 7 zile înainte de data estimată de plecare a navei. Cu toate cele 11 dane în funcțiune, capacitatea zilnică de manipulare în port ar putea ajunge la 27.000 TEU.
De la debutul crizei în zona portului Yantian, pe 21 mai, portul a operat la 30% din capacitatea normal, ceea ce a avut un impact major în transportul maritim containerizat, sute de servicii ale liniilor maritime omițând portul Yantian sau redirecționând navele către porturile din apropiere. Impactul acestei crize a fost catalogat de către experții în transport maritim ca fiind mult mai important decât cel impactul închiderii Canalului Suezîn martie 2021.
Într-o informare către clienți, Maersk a anunțat că în continuare 19 dintre serviciile sale sunt afectate de criza din portul Yantian. Timpii de așteptare în porturile din apropiere, Shekou, Nansha și Hongkong sunt, potrivit informării Maersk de 2 până la 4 zile, însă pe măsură ce tot mai multe servicii vor continua să omită escala în Yantian, numărul de zile de așteptare la descărcare va continua să crească. De asemenea, aprovizionarea cu containere de 40” și 40” HC este afectată negativ de întârzierea navelor și omiterea escalelor în porturile Yantian și Shekou. Maersk își încurajează clienții să se îndrepte către containere de 20” ca alternativă pentru Yantian și Shekou.
Chiar și cu reluarea completă a operațiunilor, va fi nevoie de săptămâni întregi pentru a elibera portul de marfa care deja așteaptă la încărcare, iar impactul asupra segmentului de transport maritim containerizat se va resimți o perioadă îndelungată.
https://www.intermodal-logistics.ro/portul-yantian-revine-la-normal-de-pe-24-iunie-impactul-asupra-transportului-maritim-containerizat-continua
[/sitre]

23.06.2021

Judecătorii instanței supreme s-au pronunțat definitiv în cazul scandalului dintre firmele de pilotaj din Portul Constanța și Ministerul Transporturilor, care a ajuns să fie tranșat în instanță. Este vorba despre un ordin al ministerului privind organizarea propriului corp de piloți maritimi, astfel încât Compania Națională Administrația Porturilor Maritime (CN APM) să nu mai fie nevoită să apeleze la firmele private de pilotaj.
Scandalul a început anul trecut, odată cu publicarea proiectului de ordin al Ministerului Transporturilor, care, între timp, a fost adoptat, iar firmele de pilotaj din Portul Constanța au rămas fără activitate.
Din acest motiv, unele dintre acestea au dat în judecată Ministerul, pentru suspendarea acestui ordin.
Inițial, cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța, care a judecat fondul și care s-a pronunțat, pe data de 21 decembrie 2020 în defavoarea Ministerului Transporturilor și a Portului Constanța. Practic, pe fond, judecătorii au admis acțiunea și au suspendat ordinul ministerial.
Mai departe, dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), în recurs, unde situația s-a schimbat. Astfel, joi, 17 iunie, instanța supremă a admis recursul și a casat sentința civilă a Curții de Apel Constanța, înclinând balanța în favoarea pârâților, respingând acțiunea reclamanților ca nefondată.
”Respinge excepţiile invocate de intimată. Admite recursurile formulate de pârâtul Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor şi de intervenienta Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” S.A. Constanţa împotriva sentinţei civile nr. 190/CA din 21 decembrie 2020 a Curţii de Apel Constanţa, Secţia a II – a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Casează sentinţa recurată şi în rejudecare respinge acţiunea ca neîntemeiată. Admite cererea de intervenţie în interesul pârâtului. Menţine în rest dispoziţiile sentinţei. Definitivă. Pronunţată astăzi, 17 iunie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”.
Așa cum se poate observa, decizia este definitivă, ceea ce înseamnă că Portul Constanța nu va mai apela la serviciile firmelor de pilotaj.
https://focuspress.ro/decizie-definitiva-firmele-de-pilotaj-au-ramas-fara-activitate-dupa-ce-au-pierdut-procesul-cu-portul-constanta/

Pasajul superior din zona Poarta 4 a Portului Constanța va intra într-un amplu proces de reabilitare și modernizare. Compania Națională ”Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a lansat achiziția publică în vederea investiției ce vizează reparația capitală a acestuia.
În dreptul porții 4 de intrare în Portul Constanța există un drum de utilitate privată deschis circulației publice ce face legătura între Poarta 5 și Poarta 3 bis. Drumul este situat aproape de baza taluzului falezei și traversează o cale ferată dezafectată pe un pasaj superior. La rândul său, pasajul este supratraversat de pasajul ce asigură accesul în port de la Poarta 4.
Prin acest proiect se propune reabilitarea pasajului existent. Suprastructura podului va fi reabilitată prin execuția unei plăci de suprabetonare și reabilitarea grinzilor principale cu mortare speciale.
Infrastructura podului va fi reabilitată, totodată cu mortare speciale și va fi dotată cu dispozitive antiseismice.
Prin proiectul tehnic și detaliile de execuție este prezentat modul de realizare a lucrărilor de reparații capitale la pasajul superior la Poarta 4 care constau în principal din:
– Desfacere sistem rutier și realizarea unei plăci de suprabetonare din beton armat peste grinzile existente;
– Înlocuirea aparatelor de reazem dacă se va constata că este necesar;
– Refacerea caii pe pasaj;
– Refacerea trotuarelor;
– Montarea dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatație;
– Reparații cu mortare speciale la grinzi;
– Reparații, completări și consolidări la racorduri cu terasamentele;
– Realizarea de scări şi casiuri noi; – Lucrări de refacere a cailor pe rampele de acces la pasaj.
Valoarea estimativă este de 2.041.737,71 lei.
https://focuspress.ro/cn-apm-sa-va-efectua-reparatii-capitale-la-nivelul-pasajului-superior-de-la-poarta-4-a-portului-constanta/

Magistrații Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal din Înalta Curte de Casație și Justiție a României au luat o decizie crucială în legătură cu serviciul de pilotaj în porturile Constanța și Mangalia!

Potrivit datelor oficiale, Curtea Supremă a anulat decizia luată de judecătorii Curții de Apel Constanța, pe 21 decembrie 2020, prin intermediul căreia s-a decis suspendarea executării Ordinului Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor nr.991/19.05.2020.
Ordinul afce referire la stabilirea porturilor și a căilor navigabile interioare pentru care serviciul de pilotaj al navelor maritime și fluviomaritime este obligatoriu și a modului de derulare a acestui serviciu.

Oficial

Decizia Curții de Apel Constanța – 21.12.2020 – Solutia pe scurt: Hot.190/CA: Respinge, ca nefondată, excepţia prematurităţii cererii. Respinge excepţia lipsei de interes şi a lipsei de obiect ca nefondate. Admite cererea. Dispune suspendarea executării Ordinului Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor nr.991/19.05.2020 până la soluţionarea cauzei ce face obiectul dosarului nr.458/36/2020. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune la Curtea de Apel Constanţa. Pronunţată azi, 21.12.2020, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei- jud.red. C.Trifanov. Document: Hotarâre 190/2020 21.12.2020

Înalta Curte

Detalii soluţie: Respinge excepţiile invocate de intimată. Admite recursurile formulate de pârâtul Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor şi de intervenienta Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” S.A. Constanţa împotriva sentinţei civile nr. 190/CA din 21 decembrie 2020 a Curţii de Apel Constanţa, Secţia a II – a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Casează sentinţa recurată şi în rejudecare respinge acţiunea ca neîntemeiată. Admite cererea de intervenţie în interesul pârâtului. Menţine în rest dispoziţiile sentinţei. Definitivă.

Administrația Porturilor Maritime SA a preluat, începând cu data de 1 ianuarie 2021, serviciul de pilotaj în porturile maritime românești cu propriul corp de piloți.

Florin Goidea, director general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, spunea la începutul anului că prin această acțiune s-a asigurat astfel „continuitatea manevrelor maritime în condiții de siguranță, fără a bloca industria portuară și economia națională“.

Tot potrivit lui Florin Goidea, preluarea serviciului de pilotaj a fost „determinată de faptul că, la 31 decembrie 2020, au expirat contractele încheiate cu cele patru firme de pilotaj (nr. Black Sea Waters, Maritime Pilot, Canal Services și Black Waters), iar acestea au refuzat să presteze serviciile de pilotaj, după această dată, în condițiile specificate în contractul cadru publicat pe website-ul administrației“.
Ca urmare a preluării serviciului de pilotaj de către Administrația Porturilor Maritime Constanța, în fața sediului companiei au avut loc două proteste spontane.
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/justitie/inalta-curte-decizie-cruciala-in-legatura-cu-serviciul-de-pilotaj-in-porturile-constanta-si-mangalia-750034.html

Pasarela pietonală de la Poarta 2 a Portului Constanța intră în reparații capitale, lucrările fiind axate pe execuția lucrărilor de rezistență și lucrărilor de instalații electrice și branșament la rețeaua electrică.
Pasarela este amplasată în incinta portului și traversează căile ferate portuare și drumul perimetral al portului. A fost dată în exploatare în anul 1965, iar în anul 1995 a fost reabilitată. Este realizată din beton armat și are lungimea totală de 172 m.

Valoarea totală a proiectului este de 5.781.370 lei (fără T.V.A.), din care valoarea lucrărilor de construcție și montaj, executate de SC HEILBRONN PRODUKT SRL este de 5.530.000 lei (fără T.V.A.), termenul de execuție este de 9 luni, proiectantul este SC BUILDING DESIGN 2000 TOP SRL București.
În toate zonele cu degradări se va curăța betonul degradat până la armătură și se va curăța armatura. În cazul în care se va constata că aria de armătură a fost afectată semnificativ se va proceda fie la adăugarea de armătură suplimentară în secțiune, fie la consolidarea cu fibră de carbon.

Canalele de scurgere a apelor se vor curăța și se va asigura scurgerea acestora în canalizarea existentă în zonă și se vor monta guri de scurgere la fiecare circa 25 m pentru a nu mai permite stagnarea apei în zonă.

Toate elementele infrastructurii vor fi protejate anticoroziv, se va reface hidroizolația, iar rețeaua electrică existentă se va înlocui.
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/pasarela-pietonala-de-la-poarta-2-din-portul-constanta-intra-in-reparatii-750266.html

Reprezentanții companiei au depus documentația necesară la Agenția pentru Protecția Mediului Constanța, în vederea obținerii acordului de mediu.
Primul dintre proiecte vizează „Reparații capitale la liniile C.F. – Linia 1 și Linia 2 Digul de Nord pe o lungime de 594 de metri“.
Cel de-al doilea proiect vizează „Reparații capitale la liniile C.F. – Linia 5 și 6 Portul de lucru pe o lungime de 410 metri“.
Compania Națională Administrația Porturilor Maritime intenționează să repare liniile de cale ferată din Portul Constanța.

În acest sens, reprezentanții companiei au depus documentația necesară la Agenția pentru Protecția Mediului Constanța, în vederea obținerii acordului de mediu.
Se arată în anunțul oficial al APM Constanța că primul dintre proiecte vizează „Reparații capitale la liniile C.F. – Linia 1 și Linia 2 Digul de Nord pe o lungime de 594 de metri“, propus a fi amplasat în județul Constanța, municipiul Constanța, Incintă Port, Digul de Nord, titularul fiind Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța SA.

Cel de-al doilea proiect vizează „Reparații capitale la liniile C.F. – Linia 5 și 6 Portul de lucru pe o lungime de 410 metri“, propus a fi amplasat în județul Constanța, municipiul Constanța, Incintă Port, Portul de lucru, titularul fiind același ca în proiectul anterior.

Informațiile privind cele două proiecte pot fi consultate la sediul APM Constanța, din strada Unirii nr. 23, dar și la sediul CN APM Constanța SA, din Gara Maritimă, Incintă Port, scara A, etaj 1, de luni până vineri, între orele 9.00 – 13.00.
Observațiile publicului se primesc zilnic la sediul Agenției pentru Protecția Mediului Constanța.
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/imobiliare/administratia-porturilor-maritime-reparatii-la-infrastructura-feroviara-din-portul-constanta-inclusiv-spre-digul-de-nord-750284.html

Contractul de concesiune a Portului Tomis, încheiat de Tomis Marina Management cu CNAPM, ajunge la final pe 30 iunie a.c. și, după cum se știe, Tomis Marina s-a luptat pentru a obține prelungirea contractului. Portul Constanța nu mai vroia să continue colaborarea, însă societatea a mers la Curtea de Arbitraj Comercial şi Maritim Constanţa de pe lângă C.C.I.N.A, care s-a pronunțat în favoarea acesteia. Așa se face că zilele următoare, contractul va fi prelungit. Directorul CNAPM, Florin Goidea, ne-a declarat că tranzacția se va încheia cu condițiile impuse de companie, una dintre acestea fiind majorarea chiriei.
Portul turistic Tomis a umplut buzunarele unor apropiați ai clanului Mazăre și a rămas nemodernizat, deși, potrivit contractului, ar fi trebuit să fie realizate investiții serioase. Plătește Statului Român puțin peste 5.000 de euro/lună, însă încasează, numai pentru o barcă, ca să poată acosta acolo, 10.000 de euro.
Contractul ajunge la final luna aceasta, iar Tomis Marina Management nu avea să stea cu mâinile în sân, văzând că nu mai poate suge bani cu duiumul din exploatarea Portului Tomis. Așa că a demarat procedurile, în instanță,d e obligare a CNAPM la prelungirea contractului. Pretențiile nu au fost minore. Tomis Marina Management vroia închirierea pe o durată egală cu perioada rămasă până la amortizarea integrală a investițiilor realizate de societate în baza contractului de închiriere în derulare, respectiv până în decembrie 2043; prin închirierea integrală a infrastructurii de transport naval aferentă aceluiași contractul de închiriere din 2004, obiectul închirierii urmând a cuprinde dreptul de folosință a 19.190 mp teren domeniul public, dreptul de folosință a 19.190 mp platformă, suprastructură proprietate privată a Portului Constanța, punerea la dispoziție a bunurilor domeniu public, constând în cheuri, acvatoriu, diguri, taluz, dreptul de utilizare neexclusivă a tuturor bunurilor de interes comun. Totodată, are pretenția închirierii bunurilor CNAPM la un tarif care să nu depășească valoarea actuală de închiriere din contractul din 2004, respectiv 5.206 euro / lună.
Florin Goidea: Urmează să prelungim contractul
Instanța din Constanța a decis că litigiul nu poate fi judecat decât de către Curtea de Arbitraj, ceea ce s-a și întâmplat, care a decis, luna trecută, prelungirea contractului. Directorul CNAPM, Florin Goidea, ne-a declarat că tranzacția urmează să aibă loc în zilele următoare. Însă, nu cu condițiile impuse de SC Tomis Marina. ”Urmează să fie prelungit, până în anul 2024, în conformitate cu legea și cu decizia Curții de Arbitraj. Va fi prelungit cu condițiile impuse de noi, printre acestea, majorarea chiriei”, ne-a declarat Goidea.
În aceste condiții, Primăria Constanța nu va putea să-l ia în administrare, așa cum și-a propus. Cel puțin în următorii doi ani. De altfel, proiectul privind aprobarea solicitării trecerii imobilului „Port Tomis“ din domeniul public al Statului Român în domeniul public al municipiului Constanța a fost aprobat de consilierii locali, în dată recentă.
Cum a pus mâna Tomis Marina pe Portul Tomis
Să ne amintim, însă , cum s-a derulat tranzacția. În anul 2004, CNAPM, condusă la acea vreme de Gheorghe Moldoveanu, a concesionat Portul Tomis, până-n 2021, firmei Sisteme Internaționale de Afaceri –București SA. Între timp, rolul de antreprenor general a fost preluat de firma SC Tomis Marina Management SRL, numită înainte SC Sisteme Integrate de Afaceri. Inițial, singurul acţionar al firmei era chiar Sisteme Internaționale de Afaceri SA, ulterior schimbându-se acționariatul. În iunie 2006, când APMC era condusă de Mircea Banias, contractul de închiriere a fost renegociat, iar printr-un act adițional s-a stabilit o noua chirie, valabilă de la 1 decembrie 2005, de 3.224,5 euro / lună. În februarie 2008, Adunarea Generală a Acționarilor din firma Tomis Marina Management a decis cooptarea în afacere a SC Euromarina SA, firmă cu capital turcesc, reprezentată de Hasan Malik Kececioglu și Mustafa Nihat Demirel. Pe cheiul portului Tomis au răsărit containere, construcții provizorii care au fost transformate în cafenele şi restaurante. Acestea au fost închiriate de Tomis Marina Management altor afaceriști Societatea a avut și un om în Consiliul Local, în persoana lui Valentin Pîrvulescu, de la PSD, directorul societății. Aceasta a rămas în consiliu, din perioada lui Mazăre, până în 2020.
Corpul de Control al Ministerului Transporturilor a constatat mai multe nereguli
Corpul de Control constatat o serie de nelegalități în contractul încheiat cu CNAPM în 2004. Prețul contractului nu a fost fundamentat economic, având în vedere potențialul economic al zonei. Garanția constituită de chiriaș nu a fost realizată la nivelul valorii de 1 milion euro, astfel cum era stipulat în contract. Termenul de finalizare a investițiilor din sarcina chiriașului a depășit cele 36 de luni stabilite prin contract, fără sancțiuni.
O altă neregulă stabilită de Corpul de Control face referire la existența pe platformele închiriate a unor construcții, diferite de cele realizate de chiriaș, în urma investițiilor convenite prin contract, fără să se poată face dovada existenței autorizațiilor de construire și a acordului Administrației. Urmare a celor constatate, organele de control au solicitat documente justificative privind construcțiile suplimentare, dar compania, condusă la acea vreme de Ionescu, nu le-apus la dispoziție până la finalizarea acțiunii de control.
Directorul Tomis Marina este fostul consilier local PSD, Valentin Pîrvulescu
Societatea Tomis Marina Management este deținută de firma Euromateria (50 %), aceasta fiind controlată de turcii Suat Surmen (38%), Mehmet Kerim Kalgay (30%), Seref Surmen(28%), Mustafa Nihat Demirel (2%) Hasan Malik Kececioglu (2%. Al doilea acționar al SC Tomis Marina Management Aterina Global SRL (50 %). În 2019, Sisteme Internaționale de Afaceri SA s-a retras din acționariat. Firma Sisteme Internaționale de Afaceri SA este deținută de Valentin Gheorghe Ionescu, condamnat în dosarul Retrocedărilor.
Directorul societății este fostul consilier local PSD, Valentin Pîrvulescu. Începuse un nou a mandat, după alegerile locale, însă și-a dat demisia din PSD, așa că și-a pierdut calitatea în Consiliul Local.
https://www.replicaonline.ro/tomis-marina-incaseaza-chirii-inca-doi-ani-din-portul-tomis-478946/

Din cauza infrastructurii rutiere și feroviare dezastruoase, dar și a problemelor de pe Dunăre, portul Constanța este semi-izolat și pierde importante fluxuri de mărfuri din Extremul Orient, Orientul Mijlociu și ținuturile caspice. Degeaba portuarii constănțeni investesc în creșterea adâncimilor, în noi terminale și în modernizarea celor vechi, în accelerarea vitezei de încărcare și descărcare a navelor, câtă vreme autostrăzile de mare viteză lipsesc, trenurile de marfă nu pot circula cu mai mult de 15 kilometri pe oră, iar pe Dunăre nu este asigurată adâncimea minimă de navigație pe tot parcursul anului.

Eforturi zadarnice

Din cauza stării dramatice a infrastructurii de transport, produsele românești din Transilvania și Banat se duc spre porturile din Grecia și Italia în loc să ajungă la Constanța.

De-a lungul anilor, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța și operatorii portuari au făcut eforturi disperate să promoveze portul Constanța în Serbia, Ungaria, Austria și… Cluj, să atragă fluxurile de mărfuri. Dar nu le-au putut promite exportatorilor că mărfurile lor vor circula cu cel puțin 50 de kilometri pe oră pe calea ferată, că România ar putea fi traversată de la Est la Vest, pe șosele, într-o singură zi sau că barjele vor putea tranzita Dunărea fiind încărcate cu mărfuri la întreaga lor capacitate.

Pregătim navigatori pentru alții

Odată cu dispariția flotei maritime comerciale și a flotei de pescuit oceanic în anii ‘90, navigatorii români au pierdut circa 20.000 de locuri de muncă fiind nevoiți să migreze pe piața externă. În prezent, țara noastră a devenit furnizor de forță de muncă pentru flotele altor națiuni. Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, Universitatea Maritimă din Constanța și CERONAV pregătesc ofițeri de marină pentru alte țări. Prin dispariția flotei naționale, șantierele navale românești au pierdut comenzile de reparații și construcții noi pe care companiile de navigație românești le asigurau.

Trei întrebări simple pentru guvernanți

În ultimele trei decenii, guvernanții români n-au făcut nimic efectiv pentru a sprijini sectorul naval, în ciuda apelurilor industriei portuare, a constructorilor de nave, a organizațiilor reprezentative ale navigatorilor și ale ziarului „Cuget Liber”.

Pornind de la aceste considerente, pe data de 14 iunie 2021, le-am adresat Guvernului României și Ministerului Transporturilor următoarele întrebări:

1. De ce propunerile Asociației Constructorilor de Nave din România nu au fost cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență?

2. Ce măsuri iau Ministerul Transporturilor, Guvernul României pentru a încuraja apariția unei flote maritime comerciale sub pavilion românesc, cu capital privat sau/și de stat?

3. Când va fi elaborată o strategie navală a României, care să prevadă: reînființarea flotei maritime comerciale sub pavilion românesc, care să asigure locuri de muncă pentru marinarii și cadeții români; stimularea investițiilor și comenzilor de reparații navale și construcții de nave noi în industria navală românească; asigurarea conexiunilor rutiere și feroviare de mare viteză între portul Constanța și Europa; asigurarea adâncimilor minime de navigație pe Dunăre, pe tot parcursul anului?

Un răspuns de nota 3 (cu indulgență)

La scurt timp, mai exact pe 18 iunie, Ministerul Transporturilor mi-a transmis un amplu mesaj, care răspunde doar la ultima întrebare și din care am reținut esențialul: în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență se urmărește „adoptarea Strategiei pentru transport naval și planificarea măsurilor de intervenție pentru dezvoltarea sectorului, integrat cu alte moduri de transport până în trimestrul II anul 2023.

Strategia navală va include:

1. Analiza situației actuale a căilor navigabile din România, a situației actuale a porturilor din România din punct de vedere al infrastructurii, al dotării și a capacității de operare, din punct de vedere a situației actuale privind cererea de transport de marfă și de persoane la nivel internațional, național și regional/local precum și actualizarea și detalierea Modelului Național de Transport pentru anul de bază 2020;

2. Inventarierea și descrierea cadrului legislativ privind transportul maritim, căile navigabile interioare și porturi atât la nivel european și internațional, cât și la nivel național precum și analiza sistemului administrativ din domeniul naval (cadru legal, organizarea, programe de întreținere, reparații și modernizare a infrastructurii de transport, bariere administrative, taxe și tarife etc.);

3. Analiza proiectelor din România, finalizate, în implementare și în faza de pregătire precum și a proiectelor din vecinătatea României;

4. Analiza economică la nivel macro (național), analiza perspectivei de dezvoltare economică a Regiunii Dunării și Mării Negre precum și analiza economică la nivel regional și local, inclusiv a dezvoltării specifice locale pe termen scurt, mediu și lung: 2027, 2035 și 2050 alături de evaluarea planurilor de dezvoltare teritorială din zona de influență a porturilor;

5. Stabilirea scenariilor privind cererea și fluxurile de transport pe termen scurt, mediu și lung: 2027, 2035 și 2050 și realizarea prognozelor pentru fiecare scenariu și orizont de timp, inclusiv raportate la necesitatea îmbunătățirii condițiilor de navigație;

6. Propuneri de modificare a cadrului legal și instituțional privind modul de administrare a infrastructurii de transport naval și de aplicare a reglementărilor în materie de ajutor de stat pentru facilitarea finanțării investițiilor în infrastructura de transport naval și elaborarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Porturilor României.

În ce privește transportul naval de mărfuri, strategia navală va include un plan de măsuri cu indicatori cuantificabili și va fi corelată cu strategia feroviară în ce privește transportul multimodal.

Strategia navală urmărește să prioritizeze investițiile dedicate porturilor, astfel încât acestea să fie specializate în funcție de tipul de mărfuri și fluxurile aferente precum și necesitatea îmbunătățirii condițiilor de navigație. Terminalele multimodale dedicate porturilor sunt planificate a fi finanțate din surse complementare de finanțare – POIM/POT.

Strategia sectorului naval trebuie să identifice politica investițională și comercială pe baza unui program integrat și dinamic clar care să stabilească direcțiile de dezvoltare a transportului maritim și pe căile navigabile interioare, a porturilor maritime și fluviale, în care să fie implicați toți factorii interesați – autorități publice centrale și locale, precum și sectorul privat, care poate prin activitatea sa să valorifice potențialul pe care România îl are în ceea ce privește domeniul transportului naval, pentru a susține dezvoltarea economică a României și a regiunii Dunării, având ca efect și creșterea numărului de locuri de muncă în zona.”

x x x

Răspunsul Ministerului Transporturilor demonstrează ceea ce am susținut în repetate rânduri: România n-a avut timp de trei decenii o strategie navală. „Analizele” și „inventarierile” de care vorbește Ministerul Transporturilor ar fi trebuit să existe de mult timp în sertarele organelor sale de specialitate, nicidecum să fie de-acum încolo realizate.

Totodată, Ministerul Transporturilor evită să explice de ce propunerile Asociației Constructorilor de Nave din România n-au fost cuprinse în PNRR și ce măsuri va lua pentru a încuraja apariția unei flote maritime comerciale sub pavilion românesc.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-ministerul-transporturilor-promite-o-strategie-navala-din-care-ii-exclude-pe-marinari-si-pe-constructorii-de-vapoare-431271

CMA CGM îmbunătățește set-upul serviciului BSMAR ce conectează Marea Neagră și Turcia cu Maroc începând cu iunie 2021. Astfel, timpii de tranzit vor fi îmbunătățiți, rotația serviciului fiind redusă de la 35 la 28 de zile.
Flota pentru acest serviciu săptămânal este compusă din 4 nave portcontainer cu o capacitate nominală de 3.500/4.300 TEU. Rotația serviciului include: Odessa – Constanța – Ambarli – Aliaga – Pireu- Malta – Valencia – Casablanca – Algeciras – Malta – Pireu – Gebze – Odessa.
Timp de tranzit către Casablanca din:
Odessa: 14 zile
Constanța: 12 zile
Aliaga: 9 zile
Malta: 4 zile
Valencia: 1,5 zile
Timp de tranzit din Casablanca către:
Malta: 4,5 zile
Pireu: 7 zile
Gebze: 9 zile
Odessa: 11 zile
Constanța: 13 zile
Serviciul săptămânal direct BSMAR, care leagă Marea Neagră și Turcia de Maroc a fost lansat în 2019. Serviciul asigură o legătură directă între Casablanca și Malta și conexiuni către toată lumea din Malta și Algeciras pentru marfă generală și la temperatură controlată.
https://www.intermodal-logistics.ro/cma-cgm-imbunatateste-serviciul-bsmar-ce-conecteaza-marea-neagra-si-turcia-cu-maroc

Prețurile mărfurilor rămân ridicate din cauza penuriei continue de containere din întreaga lume, fapt ce ar putea determina Europa, care achiziţionează bunuri din China, să se orienteze către Turcia. Practic, lipsa containerelor creşte costurile aprovizionării cu bunuri din China, iar asta va face ca orientarea multor ţări să fie spre produsele turcești, datorită avantajului lor logistic.
Fatih Sener, șeful departamentului de strategie și dezvoltare a afacerilor din cadrul Asociației Internaționale a Expeditorilor din Turcia, a declarat publicaţiei AA că majorarea costurilor logistice pentru China va aduce Turcia în avantaj, produsele fabricate în Turcia putând concura acum cu cele care vin în Europa din China. „Produsele chinezești nu mai pot fi importate ieftin din cauza costurilor logistice, în vreme ce produsele din Turcia vor avea de câștigat. Cu toate acestea, costurile vor crește și mai mult în cazul produselor semifinite care provin din China, sunt asamblate în Turcia și exportate în Occident, iar șansele acestor produse pe piața occidentală vor scădea.“
Fatih Sener menţionează că există probleme cauzate de sosirea târzie a produselor din China. „Furnizarea tardivă a unui produs semifinit din China pentru producătorii de pe piața europeană crește, de asemenea, costurile de producție. Întârzierile perturbă producția. Și aici situația este în favoarea Turciei. Țările care vor cumpăra și fabrica produse semifinite din China își mută comenzile în Turcia. Lumea occidentală, care se luptă să-şi procure bunuri din cauza crizelor globale, deja transferă unele dintre cererile sale către Turcia.“
În plus, lipsa de capacitate din transportul maritim şi implicit costurile ridicate, aduce Turciei avantajul de a transporta mărfurile cu camioanele pe șosea. Turcia, care poate ajunge cu camioanele în 57 de țări din vest și Asia, pe uscat, va obține un avantaj mai ales față de produsele chinezești care necesită logistică rapidă.
https://logisticpost.ro/articole/criza-containerelor-scumpeste-produsele-din-china-europa-se-reorienteaza-catre-turcia.html

Începuturile Școlii Elene din Constanța datează în jurul anului 1867, dată de la care se găsesc menționate cheltuielile comunității făcute pentru procurarea materialului școlar și pentru plata profesorului Arhimandritul Fillipos Tzoulatis.

De marţi, însă, istoria acestei clădiri se rescrie. Și chiar dacă Anton Traian Antoniadis, președintele Comunității Elene „Elpis”, vorbea despre „halul actual”, în toamna anului viitor vom avea prilejul să asistăm la inaugurarea unei noi instituții de învățământ private în municipiul Constanța, datorită fondurilor atrase de la Fundația Maarif (Türkiye Maarif Vakfı). Înființată la inițiativa Ministerului Educației Naționale al Turciei de către Parlamentul Republicii Turcia prin legea 6721 din 17 iunie 2016, această fundație și-a asumat o investiție de circa 1,5 milioane euro, pentru a readuce în circuitul educațional de la malul mării o clădire disputată.

O școală depopulată

În fapt, decizia desființării Școlii nr. 2 Constanța, situată în vecinătatea Bisericii grecești și a Teatrului de păpuși „Elpis”, a fost luată în ianuarie 2018, în contextul reducerii drastice a numărului de elevi. La data respectivă, prof. Stelian Marinescu, directorul Colegiului Național „Mihai Eminescu”, preciza faptul că mai funcționau doar patru clase cu câte 11 – 13 elevi.
Și totuși, anul trecut, comunitatea elenă reușea să intre în posesia clădirii, după 15 ani în care reprezentanții grecilor au tot insistat pe lângă autorități și au tot trimis documente.
După ce au reușit să obțină retrocedarea sediului fostei Școli Elene, voluntarii s-au apucat imediat de făcut curățenie și au scos „peste 7-8 tone de gunoi, iar ceea ce mai este de scos cred că va depăși per total 35-40 tone”, relata Antoniadis în urmă cu un an pe pagina sa de socializare.

Viitorul sună tare bine

Începând din septembrie 2022, fosta Școală nr. 2 a comunității grecești Elpis, în urma contractului semnat între Fundația Maarif Turcia și Fundația Elpis, va fi renovată și redată circuitului educațional. „Urmează studii de fezabilitate, rezistență, pentru a fi adusă la un nivel de siguranță maxim, dar în același timp modernă, cu toate dotările necesare învățământului de astăzi. Începând de luna viitoare vor demara toate studiile și lucrările”, a declarat, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, prof. Stelian Victor Fedorca, directorul Școlii internaționale Maarif București și coordonator dezvoltare instituțională Fundația Maarif.

Reamintind că acum 160 de ani, sultanul Abdul Aziz a donat și a oferit facilități comunității grecești, și anume școală, biserică și spital, situate undeva chiar lângă unitatea școlară ce urmează a fi renovată.

Conform informațiilor oferite marţi, se preconizează inaugurarea unei grădinițe și a unui ciclu de învățământ primar, cu predare intensiv engleză, în curriculum românesc, cu profesori recomandați de către comunitate. Reprezentanții comunității elene vor avea anumite facilități, pentru un număr ce urmează a fi stabilit.

Întrebat cum s-au descoperit unii pe alții, Anton Traian Antoniadis a declarat că Fundația Maarif a venit către… Constanța, cu o investiție uriașă, de circa 1,5 milioane euro. „Am încercat fonduri europene, alte chestiuni, dar nu am reușit, decât mărunțiș, iar acum se va face ceva frumos. Eu spun că va fi o școală de excepție pentru învățământul constănțean. Va avea sală de sport, cantină și toate facilitățile unui învățământ modern”, a explicat Antoniadis.
Prezent la conferinţa de presă, Mihai Lupu, președintele Consiliului Județean Constanţa, a ținut să-i asigure pe investitori de tot suportul instituțional. „Astăzi demonstrăm că vestitul multiculturalism dobrogean, al celor 17 etnii, își începe activitatea prin fazele esențiale – educația. Drumul pe care vi-l asumați poate constitui un exemplu nu numai local, ci pretutindeni”, a declarat Mihai Lupu.
De asemenea, la eveniment au mai fost prezenți Emre Yurdakul – consulul general al Consulatului Republicii Turcia la Constanța, Alparslan Ateș – președintele Fundației Maarif România, Florin Goidea, directorul CNAPMC, iar din partea Primăriei Constanța, Dorin Popescu, consilier al primarului Vergil Chiţac.
https://www.cugetliber.ro/stiri-cultura-educatie-grecii-au-batut-palma-cu-turcii-pentru-reabilitarea-unei-scoli-din-constanta-va-fi-o-unitate-de-exceptie-431288?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=slider-item&utm_campaign=Slider%20-%20poza%20mica

Transylvania Invest și Rail Hub Transylvania sunt două business-uri ancoră interconectate dezvoltate de Sergiu și Louisa Gorban, care se completează și duc la crearea de sinergii și valoare adăugată atât din perspectiva comerțului cu cereale, cât și din cea de operator de terminal intermodal.
Tradingul de cereale presupune în mod tradițional volume mari de mărfuri pentru export, transportul derulându-se aproape exclusiv feroviar. Cunoștințele dobândite în organizarea logisticii feroviare și experiența de mai bine 15 ani în agribusiness a Transylvania Invest au favorizat investiția în terminalul intermodal Rail Hub Transylvania în 2019. Astăzi, terminalul se află în plină dezvoltare, având la bază o structură sustenabilă de investiții, raportată la nivelul de creștere a activității intermodale.
Continuare: https://www.intermodal-logistics.ro/rail-hub-transylvania-planifica-noi-investitii-in-terminalul-intermodal-de-la-arad

Hupac continuă să extindă conexiunile feroviare între Rotterdam, Duisburg și Viena. Pe ruta Duisburg-Viena a fost actualizat pentru a răspunde cerințelor actuale ale pieței și operează deja 6 trenuri dus-întors începând de pe 14 iunie.
De asemenea, începând cu 21 iunie, operatorul feroviar a anunțat că între Rotterdam și Viena vor I operate cinci trenuri săptămânale. De la Viena cele două servicii beneficiază de o legătură extinsă cu Budapesta, dar și cu alte destinații precum terminalul Ploiești, din România, terminalul Stara Zagora din Bulgaria și Halkali din Turcia. Prin aceste actualizări ale serviciilor, Hupac asigură conectivitatea între hub-urile portuare nord-europene cu sud-estul Europei. De la începutul acestui an, Hupac și-a consolidat și extins rețeaua existentă, adăugând noi servicii. La începutul lunii mai, compania a anunțat noi legături cu destinații din Italia – Novara-Pordenone și Busto Arsizio-Marzaglia / Modena, dar și un nou serviciu între Rotterdam și Pordenone, cu trei trenuri săptămânale. De asemenea, operatorul feroviar a realizat o conexiune între Zeebrugge, Belgia și Barcelona, Spania.
https://www.intermodal-logistics.ro/un-nou-serviciu-hupac-intre-nordul-si-sud-estul-europei

Francois Coste, CEO Groupama Asigurări, şi Jerome France, CEO Emi International, au fost reconfirmaţi, miercuri, în funcţiile de preşedinte şi, respectiv, vicepreşedinte ai Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceze în România.
„Pe 23 iunie au avut loc, în cadrul Consiliului director al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceze în România, alegeri pentru funcţiile de preşedinte şi, respectiv, vice-preşedinte. Astfel, Francois Coste, CEO Groupama Asigurări, şi Jerome France, CEO Emi International, au fost reconfirmaţi în funcţii. Cei doi reprezentanţi ai comunităţii de afaceri franco-române se află la al treilea mandat de guvernanţă a CCIFER în binom, reprezentând, pe de o parte, viziunea şi experienţa unei companii mari, completată de expertiza din sectorul IMM-urilor”, se precizează într-un comunicat al organizaţiei transmis AGERPRES.
Membru al Consiliului Director CCIFER din 2016, Francois Coste este, conform Forbes, unul dintre cei mai experimentaţi executivi străini din România. Cu o experienţă în management de peste patru decenii, Francois Coste a ocupat de-a lungul carierei funcţii atât de CEO, cât şi de CFO, IT, HR în Franţa, Norvegia, Nigeria, China, Japonia, Statele Unite, Spania sau România. Conduce din 2012 operaţiunile locale ale Groupama Asigurări. Francois Coste este din 2014 şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al societăţii Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale – PAID România.
Jerome France este antreprenor cu societăţi B2B în Romania, Rusia şi Ucraina şi rezident în Romania din 2003. De la integrarea Consiliului director al CCIFER, Jerome France s-a implicat activ în mai multe proiecte, cum ar fi crearea unui grup de lucru BTP sau dezvoltarea activităţilor CCIFER în afara Bucureştiului, prin intermediul maratoanelor de afaceri. Acesta s-a alăturat Biroului executiv CCIFER mai întâi că trezorier şi apoi ca vice-preşedinte.
CCIFER este membră a reţelei de 124 de Camere de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceze în lume, numărând peste 37.000 de membri, în 95 de ţări. CCIFER numără în prezent 550 de membri, a căror cifră de afaceri cumulată însumează 18 miliarde de euro şi care au creat peste 125.000 de locuri de muncă directe. Comunitatea franco-română este diversă, reunind, pe lângă investitorii francezi, şi companii cu capital românesc, antreprenori şi asociaţii, în toate sectoarele de activitate.
https://www.agerpres.ro/economic-intern/2021/06/23/francois-coste-a-fost-reconfirmat-presedinte-al-camerei-de-comert-industrie-si-agricultura-franceze-in-romania–736093