Lideri ai 15 ţări din regiunea Asia-Pacific, printre care China, au încheiat în weekendul trecut unul dintre cele mai ample acorduri comerciale din istorie, în încercarea de a reduce barierele dintr-o zonă care acoperă o treime din popu-laţia şi producţia economică a lumii, scrie Financial Times.

Acordul Regional Comprehensive Economic Partnership, sau RCEP, marchează un pas înainte major pentru integrare economică în regiune şi vine după aproape un deceniu de negocieri. De asemenea, tratatul a fost semnat în plin război comercial între unele dintre cele mai puternice semnatare, cum ar fi China şi Australia.

Economiştii spun că pactul, primul acord comercial care aduce împreună China, Japonia şi Coreea de Sud, ar putea adăuga aproape 200 miliarde de dolari anual economiei mondiale până în 2030.

RCEP reuneşte aproape toate acordurile existente semnate de cele 10 ţări membre ale ASEAN şi le combină într-un singur pact multilateral cu Australia, China, Japonia, Noua Zeelandă şi Coreea de Sud, aducând astfel Asia mai aproape de a deveni o zonă comercială coerentă ca UE sau America de Nord, deşi acordul nu este de aşteptat să ducă la reduceri considerabile de tarife.

Japonia şi Coreea de Sud sunt aşteptate a se număra printre cei mai mari câştigători de pe urma acordului, însă beneficiul unor bunuri mai ieftine va fi resimţit până în Europa şi SUA.

Analiştii spun că acordul va diminua probabil şi mai mult influenţa SUA în regiune după ce Donald Trump a retras America din TPP, un alt pact comercial regional important.

Acordul ar fi fost şi mai amplu, dar India s-a retras din discuţii în 2019 şi refuză deocamdată să revină, sporind temerile privind dominaţia în creştere a Chinei la nivelul pactului.

RCEP vine însă pe fondul unui conflict comercial în regiune, între SUA şi Australia, evidenţiind limitele unor astfel de acorduri. Industria se pregăteşte pentru posibilitatea impunerii de tarife pe vinul australian vândut Chinei. Sindicatele australiene argumentează că faptul că China a luat în vizor exporturi australiene în pofida existenţei unui acord de comerţ liber între Australia şi China evidenţiază limitele unor astfel de acorduri.
Potrivit Deutsche Welle, pactul RCEP reduce tarifele, deschide sectorul serviciilor şi stabileşte reguli comerciale comune în interiorul blocului.

Acordul acoperă comerţul, serviciile, investiţiile, comerţul online, telecomunicaţiile şi copyright-ul, însă protecţia mediului şi drepturile forţei de muncă nu sunt parte a acestuia.

Spre deosebire de TPP, RCEP este relativ lipsit de ambiţie, eliminând 90% din tarife, scrie Financial Times. Agricultura este în mare măsură absentă, iar acoperirea serviciilor este amestecată.

Analiştii spun că beneficiile economice ale RCEP sunt modeste şi vor trece mai mulţi ani până se vor materializa, notează CNBC. Însă acordul este o victorie geopolitică pentru China într-un moment în care SUA par să se retragă din regiunea Asia-Pacific, adaugă aceştia.

Presa chineză de stat a subliniat faptul că semnarea RCEP arată că China poate colabora cu alte ţări ìîn mod eficient şi reciproc avantajosî, acest lucru demonstrând că China nu este un ìimperiu expansionistî, aşa cum consideră SUA şi unele ţări occidentale.

https://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/semnarea-celui-mai-mare-acord-comercial-al-planetei-fara-sua-este-19747758

Instituțiile statului român nu le controlează

Potrivit informației obținută în exclusivitate de ziarul „Cuget Liber”, de la începutul anului 2020 și până în prezent, în zona economică exclusivă a României în Marea Neagră au avut loc transbordări de produse petroliere de pe nave înmatriculate sub diferite pavilioane pe nave cu pavilion Ucraina.

Pentru cei ce nu știu, trebuie precizat faptul că, potrivit Legii nr. 17 din 1990, zona economică exclusivă a României este instituită în spațiul marin al țărmului românesc la Marea Neagră, situându-se dincolo de limita apelor mării teritoriale și adiacent acestora, până la circa 200 mile marine. În respectiva zonă, România își exercită drepturile suverane și jurisdicția asupra resurselor naturale ale fundului mării, subsolului acestuia și coloanei de apă de deasupra, precum și în ceea ce privește diferitele activități legate de explorarea, exploatarea, protecția, conservarea mediului și gestionarea acestora.

Un potențial pericol

Faptul că în zona economică exclusivă a României se fac transbordări de produse petroliere între nave reprezintă un potențial pericol pentru mediul marin, existând riscul deversării accidentale de hidrocarburi în apele mării și de poluare a zonei costiere a țării noastre. În plus, astfel de operațiuni reprezintă o metodă de ocolire a legislației vamale, a obligațiilor fiscale. Nu în ultimul rând, în spatele unor fapte comerciale „nevinovate” se pot ascunde unele extrem de grave: trafic de arme, de materiale interzise ori de droguri.

Pentru astfel de situații, articolul nr. 27 din amintita lege precizează că jurisdicția penală a României se aplică și în cazul încălcării prevederilor cu privire la zona economică exclusivă a României de către persoane îmbarcate la bordul navelor străine folosite în scopuri comerciale, dacă faptele sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, sunt considerate infracțiuni.

În privința operațiunilor de transbordare a produselor petroliere de la o navă la alta, Ordinul ministrului Transporturilor nr. 941 din 2010, prin care se pun în aplicare rezoluțiile adoptate de Organizația Maritimă Internațională privind protecția mediului marin, este cât se poate de clar: navele implicate în astfel de operațiuni, în zona economică exclusivă a țării noastre, trebuie să notifice statul român cu cel puțin 48 de ore înainte de efectuarea lor, ce operațiuni sunt planificate. Mai mult, trebuie să prezinte o serie de informații referitoare la acestea, așa cum sunt detaliate în convențiile internaționale. Se precizează că instituția care răspunde de aplicarea prevederilor OMT nr. 941 din 2010 este Autoritatea Navală Română.

Un alt act normativ, HG nr. 1232 din 2000 prevede că orice tanc petrolier sub pavilion străin, care transportă mai mult de 2.000 de tone de hidrocarburi în vrac ca încărcătură și tranzitează zona economică exclusivă este obligat să dețină o asigurare sau o altă garanție. Scopul acestei măsuri este acela de a putea fi acoperite daunele în cazul producerii unei poluări. Firesc, autoritatea statului român trebuie să vegheze ca această prevedere să fie respectată.

ANR a fost informată

Pornind de la cele aflate pe surse, în baza Legii nr. 544 pe 2001 privind liberul acces la informații de interes public am solicitat Autorității Navale Române, Gărzii de Coastă și Direcției Generale a Vămilor să îmi confirme dacă faptele sunt reale și să îmi precizeze: câte astfel de operațiuni au avut loc în acest an, numele navelor implicate, dacă autoritățile au efectuat controale la bordul navelor, dacă au fost constatate cazuri de poluare, ce sancțiuni au fost aplicate pentru nerespectarea legii ori în cazurile de poluare și dacă au fost notificate statele de pavilion ale navelor.

Prin adresa nr. 101022 din 6 noiembrie 2020, conducerea Autorității Navale Române, după ce citează o serie de prevederi legale referitoare la competențele instituției, mai puțin OMT nr. 941 din 2010, afirmă negru pe alb: „ANR nu este abilitată de lege pentru a efectua constatări și a aplica sancțiuni în zona economică exclusivă”.

Mai departe, se precizează că ANR nu a primit sesizări privind eventuale poluări cu produse petroliere, nici prin sistemul de supraveghere a poluării cu produse petroliere, nici prin sistemul de supraveghere prin satelit CleanSeaNet sau prin notificări venite din partea unor nave sau aeronave.

În schimb, ANR recunoaște că a fost notificată de către Polița de Frontieră despre „presupuse activități efectuate de nave în derivă în zona economică exclusivă. Din raportările comandanților la interogările făcute prin radio de către Poliția de Frontieră a reieșit faptul că aceste nave își transferau combustibil pentru uz propriu, operațiune care nu presupune o informare prealabilă a statului român. În consecință, nu a fost necesară notificarea statului de pavilion.”

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-navele-straine-isi-fac-de-cap-in-zona-economica-exclusiva-a-romaniei-la-marea-neagra-i-416363?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=slider-item&utm_campaign=Slider%20-%20poza%20mica

Valoarea investiției este de 23.105.000 de lei, contractul fiind atribuit în urma unei licitații deschise, pentru care doar Suszi SRL a depus ofertă.

Asociat unic al firmei este Suszana Sen Ogrinji, aceasta fiind, totodată, și administrator al firmei, alături de Petru Ogrinji. Durata contractului este de 15 luni. Societatea Suszi Constanța va furniza o navă tip „Save and Rescue“ (SAR) Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare.

Valoarea investiției este de 23.105.000 de lei, reprezentând 4.745.327, 5826658 de euro, la un curs de schimb de 4,8690 de euro pentru un leu, stabilit de Banca Națională a României pentru data de 13 noiembrie 2020.

Informația privind atribuirea contractului către Suszi SRL Constanța a fost publicată recent în Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice și preluată pe licitatiapublica.ro.

Potrivit datelor oficiale, contractul a fost atribuit în urma unei licitații deschise, oferta propusă de Suszi SRL fiind singura depusă.

Astfel, suma de 23.105.000 de lei va fi achitată pentru „proiectare și execuție Navă specializată SAR, conform caietului de sarcini“, durata contractului fiind de 15 luni. Suszi SRL, în datele Registrului Comerțului

Conform datelor furnizate de Registrul Comerțului, consultat la data de 16 noiembrie 2020, firma Suszi a fost înființată în 1991, la Constanța.

Societatea are sediul social pe strada Amurgului, din oraș, la numărul 81.

Capitalul social subscris este de 80.200 de lei.

Asociat unic este Suszana Sen Ogrinji, aceasta fiind, totodată, și administrator al firmei, alături de Petru Ogrinji.

Domeniul de activitate principal este reprezentat de „comerț cu ridicata nespecializat“.

Firma are puncte de lucru pe strada Celulozei și pe strada Mircea cel Bătrân, din Constanța.

În anul 2017, cu 17 salariați, Suszi SRL a avut o pierdere netă de 4.821.143 de lei, iar cifra de afaceri netă a fost de 5.121.503 lei.

În 2018, numărul salariaților a fost tot 17, profitul net a fost 10.939.484 de lei, iar cifra de afaceri netă s-a ridicat la 45.101.555 de lei.

În 2019, cu 18 salariați, firma a avut un profit net de 3.933.199 de lei și o cifră de afaceri netă de 26.333.671 de lei.

De-a lungul timpului, Suszi SRL a încheiat mai multe contracte cu autoritățile portuare din diverse domenii, atât civile, cât și militare.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/agentia-romana-de-salvare-a-vietii-omenesti-pe-mare-cumpara-o-nava-save-and-rescue-de-la-suszi-contract-de-peste-4-74-milioane-de-euro-733494.html

Autoritatea Navală Română (ANR) cumpără 13 autoturisme de la Renault, prin programele Rabla și Rabla Plus.

ANR cumpără, prin licitație atribuită, autoturisme prin programul Rabla/Rabla Plus după cum urmează:

LOT 1 – Autoturism tip 4×4 – 10 buc;

LOT 2 – Autoturism tip Berlină cu sistem de propulsie electric NEDC –2 buc;

LOT 3 – Autoturism tip 4 x 4 în regim de funcţionare mixt, electrice hibride.

Descrierea contractului

Potrivit Licitatiapublica.ro, autoritatea contractantă urmează să încheie un contract de furnizare privind achiziţia de autoturisme noi prin

Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto național 2020-2024 și prin Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic 2020-2024.

LOT 1 – Autoturism tip 4×4 – 10 buc;

LOT 2 – Autoturism tip Berlină cu sistem de propulsie electric NEDC –2 buc;

LOT 3 – Autoturism tip 4 x 4 în regim de funcţionare mixt, electrice hibride.

Valoarea totală a contractului, fără TVA, este de 1.012.119,28 lei.

Persoanele ce deţin funcții de decizie în cadrul autorităţii contractante

DUMITRACHE Cosmin-Laurentiu – Director General CALBOREANU Tiberiu – Director General Adjunct CALINTARU Cristina – Director Directia Economica PAPP Roxana – Sef Serviciu Financiar Contabilitate Bugete Tarife MUSAT Raluca – Alina – Sef Serviciu Investitii – Achizitii Publice, Administrativ DUDU Nicolae – Director Direcția Juridică, Reglementări și Resurse Umane VASILESCU NAIDEN Gabriela-Andreea – Sef Serviciu Juridic si Contencios URSACHE Gilda-Veronica – Sef Birou Contabilitate BANITA Anisoara – Serviciu Juridic si Contencios CHIRIAC Alexandra – Serviciu Juridic si Contencios MIRCEA Steluţa – Serviciu Investitii – Achizitii Publice, Administrativ VADUVA Ion – Serviciu Investitii – Achizitii Publice, Administrativ ARTENIE Tatiana-Silvia – Serviciu Investitii Achizitii Publice

Despre societatea câștigătoare

Renault Commercial Roumanie SRL a fost înființată în anul 2001 și are sediul social în municipiul Bucureşti, bulevardul Preciziei. Capitalul social subscris este de 2.455.900 de lei, integral vărsat, compus din 24.559.000 de părţi sociale nominative, valoarea fiecăreia fiind de 10 lei.
Potrivit datelor Registrului Comerțului, asociaţii societăţii sunt Renault Developpement Industriel Et Commercial SA (sediul social în Franţa, 13/15 Quai Le Gallo), care deţine o parte socială, cu o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 0,00041%, Renault Sas (cu sediul social în Franţa, Boulogne Billancourt), care deţine 245.589 de părţi sociale, cu o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 99,99959%.

Administratorul societăţii este Dridi Christophe, născut în Brignoles, Franţa. Activitatea principală a societăţii este legată de „comerţul cu autoturisme şi autovehicule uşoare (sub 3,5 tone).

Pe anul fiscal 2019, societatea a înregistrat un profit de 75.524.552 lei, o cifră de afaceri de 4.473.087.454 lei și un număr mediu de 181 angajați.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/autoritatea-navala-romana-achizitioneaza-autoturisme-de-peste-1-milion-de-lei-de-la-renault-733455.html

Transportul feroviar între Asia și Europa este în continuă creștere ca răspuns la constrângerile apărute pe lanțurile de aprovizionare din piețele europene cauzate de COVID-19.

Pentru a oferi mai multă flexibilitate în lanțurile de aprovizionare între Europa și Asia, Maersk consolidează serviciul AE19 și introduce două plecări săptămânale.

Serviciul AE19 combină transportul maritim pe distanțe scurte și transportul feroviar intercontinental între porturi din Coreea, China și Japonia și porturi din Nordul Europei – Finlanda, Polonia, Germania și Peninsula Scandinavă. AE19 oferă transport atât câtre est, cât și către vest pentru mărfuri generale, mărfuri la temperatură controlată și mărfuri periculoase.

“Pandemia a creat unele constrângeri în Europa, iar noi le putem rezolva. Le oferim clienților noștri un management superior al lanțurilor de aprovizionare, incluzând dezvoltarea transportului feroviar și transformarea acestuia într-un mod de transport între continente ieftin, de încredere și ușor de adaptat la cerințe” a declarat Zsolt Katona, managing director pentru Europa de Est în cadrul Maersk.

AE19 conectează prin transport maritim pe distanțe scurte porturile asiatice din Coreea, Japonia și China cu portul Vostochny din Rusia și cu o conexiune feroviară intercontinentală prin Rusia, de la Nakhodka la St. Petersburg, ce durează aproximativ 11 zile. Ultima etapă a călătoriei se derulează utilizând transportul maritim pe distanțe scurte între St. Petersburg și porturile din Finlanda (Helsinki și Rauma), Polonia (Gdansk), Germania (Bremenhaven) sau Peninsula Scandinavă.

Maersk are în plan să extindă serviciul cu plecări zilnice, dacă solicitările din partea clienților își vor menține ritmul actual de cerere.

https://www.intermodal-logistics.ro/maersk-dubleaza-capacitatea-serviciului-de-transport-combinat-ae19

În cadrul unei ceremonii desfăşurate ȋn România pe 12 noiembrie, Marina Militară din Pakistan a preluat oficial noua sa corvetă tip Damen OPV 1900, care poartă numele PNS Tabuk. Nava face parte dintr-o serie de două nave similare, comanda acestora fiind plasată către grupul Damen printr-un acord semnat cu Ministerul pakistanez al Apărării ȋn 2017, informează compania olandeză prin intermediul unui comunicat transmis către Economica.net.

Ambele nave au fost construite la Şantierul Naval Damen Galaţi din România. Prima navă, PNS Yarmook, a fost predată Marinei Militare din Pakistan ȋn luna februarie a acestui an în decurs de 2 ani de la începerea construcției. La fel ca PNS Yarmook, PNS Tabuk este o navă multifuncţională cu grad ridicat de adaptabilitate, capabilă să desfăşoare o mare varietate de operaţiuni ȋntr-un mediu maritim complex. Nava dispune de facilităţi de lansare a unui elicopter şi a unui UAV (Unmanned Aerial Vehicle – vehicul aerian fără pilot) şi poate lansa simultan două bărci pneumatice tip RHIB (rigid-hull inflatable boat). Adresându-se participanţilor la eveniment, directorul general al Şantierului Naval Damen Galaţi, Flemming Sorensen a precizat că “Ȋncă din 1986, Damen a fost implicat ȋn numeroase proiecte cu Pakistanul şi suntem foarte mândri de această colaborare durabilă şi de ȋncredere.” El a adăugat că succesul acestui proiect constituie rezultatul unei strânse colaborări ȋntre toate părţile implicate.

“O asemenea realizare a fost posibilă doar printr-o bună coordonare, o execuţie de calitate, o muncă de echipă excelentă şi o bună colaborare ȋntre toate părţile implicate. Ȋn ciuda provocărilor fără precedent cauzate de pandemie, echipele din Pakistan, România şi Olanda au reuşit, cu perseverenţă, să ȋşi continue munca până la finalizarea cu succes a proiectului”, a mai spus Sorensen Damen va continua să asigure asistenţă navei PNS Tabuk pe durata operării.

Şantierul Naval Damen din Galaţi a construit în ultimii 25 de ani peste 40 de nave din segmentul apărării şi securităţii, printre care ultimele şapte nave militare complexe pentru Marina Militară olandeză precum şi nava de patrulare Ştefan cel Mare, nava amiral a Poliţiei de Frontieră din România.

Damen Shipyards Group funcționează de peste nouăzeci de ani și oferă soluții maritime la nivel mondial, prin proiectare, construcții navale, reparații navale și servicii conexe. Damen operează 36 de șantiere navale în 18 țări și are 13 000 de angajaţi în întreaga lume. Activitățile principale ale lui Damen sunt proiectarea și construcția de serie a navelor inovatoare prin integrarea diverselor componente și subsisteme în platforme de înaltă calitate. Aceste activități sunt susținute de o rețea de vânzări și servicii la nivel mondial. Damen este, de asemenea, activ în repararea și conversia navelor existente și în vânzarea și producția de componente pentru industria maritimă.

Grupul Damen a predat oficial către Marina Militară din Pakistan corveta PNS Tabuk construită ȋn România

Economia a crescut în T3/2020 faţă de T2/2020 într-un ritm semnificativ – un plus de 5,6% l Însă scăderea din T2 faţă de T1 a fost de 12,2% ♦ În plus, T4 se anunţă un trimestru destul de zgârcit cu aşteptarea celor optimişti: cresc vânzările online, dar niciun program de calculator nu poate compensa vacanţa de iarnă sau Moş Crăciunul ascuns sub o plapumă roşie.

Datele publicate la finalul săptămânii trecute de INS, referitoare la creşterea economică în T3 şi pe primele nouă luni din an, nu sunt rele deloc, spune economistul Dragoş Cabat. Doar că trimestrul al patrulea arată limpede: va fi o cădere, din cauza restricţiilor noi, obligatoriu a fi luate. Nu vom avea o revenire în „V“, aşadar.

„Datele la T3 nu sunt rele. Nu cred că puteau fi mai bune. Pe de altă parte, avem de-a face cu o schimbare brutală de paradigmă. Nu vorbesc doar despre sectorul HoReCa, aflat în mare dificultate. Vorbim despre foarte multe obişnuinţe ale oamenilor care mişcau businessul. Avioanele nu mai zboară, oamenii nu-şi mai fac vacanţele. Târgurile de Crăciun sunt închise, suntem fără schi, fără Moş Crăciun pe horn. Faţă de toate astea, spun că trimestrul al patrulea va consemna o scădere. Pe ansamblu, vom avea, prin urmare o cădere în trimestrul al patrulea. Vedem azi o revenire bună a economiei, dar nu într-un V ci într-un semn radical. Care va fi probabil un W, odată cu datele din trimestrul al patrulea, spune economistul Dragoş Cabat.

Dar ministrul finanţelor, Florin Cîţu este optimist: „Am spus din primul moment că economia îşi revine din trimestrul III şi acum datele confirmă. România este ţara care evită recesiunea tehnică în 2020 aşa cum am promis. Astăzi avem confirmarea că guvernul PNL a administrat foarte bine economia în cea mai dificilă perioadă din ultima sută de ani. Rezultatele ar fi fost mult mai bune daca nu exista majoritatea toxică psd-istă în Parlamentul României. Mulţumim tuturoror românilor pentru că am fost o echipă în acest an dificil. Nu ne oprim aici. 2021 o să fie un an foarte bun pentru români cu o guvernare de dreapta, liberală“.

Economiştii care nu lucrează însă pentru guvern nu cred că lucrurile stau chiar aşa.

În fond şi la urma urmei, cum numeri şi ce numeri?

Ce este mai important – de câte ori ai căzut de pe bicicletă sau câte cucuie ai făcut în total?

„Trimestrul al patrulea din an va fi foarte prost, în condiţiile în care, peste tot în Europa, sunt reintroduse măsuri de carantină. Colegii de la Viena deja anticipează pentru T4 o contracţie în zona euro. Am putea avea, aşadar, în trimestrul acesta (T4) o contracţie, prin urmare o revenire economică nu în V, ci în W“, comentează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, datele publicate vineri de INS, referitoare la evoluţia economiei în al treilea trimestru şi pentru nouă luni din 2020.

Este bine că economia creşte, dar rezultatele consemnate sunt sub aşteptările analiştilor, spune Dumitru: „Dacă, în trecut, o scădere de 5% a economiei României, pentru întreg anul 2020, părea o analiză pesimistă, astăzi, acest minus 5% apare drept un calcul foarte optimist. Noi aşteptam, de pildă, o scădere de minus 5% în T3 faţă de T3 2019. A ieşit un minus de 6%. Analiştii Bloomberg anticipau o cădere de minus 4%, la nouă luni, an/an, şi avem un minus de 5,1%. Peste toate se vor adăuga rezultatele din T4 care nu vor fi bune, din cauza resticţiilor impuse în faţa valului doi al pandemiei“.

Ceva mai optimişti sunt analiştii de la ING Bank. Recuperarea economică este mult sub ceea ce ar justifica pretenţia unei evoluţii în „V“. Datele din trimestrul al treilea arată că drumul către creştere va fi mai lent şi de mai lungă durată, comentează Valentin Tătaru, economist la ING Bank. Însă, adaugă el: „Avem o prognoză de minus 5,5% pentru acest an, pe care o menţinem, deşi acest lucru presupune că economia ar trebui să avanseze cu aproape 1% în al patrulea trimestru faţă de trimestrul al treilea. Acest lucru apare drept ambiţios, dar, având în vedere că măsurile restrictive adoptate de România (în faţa pandemiei – n.red.) sunt mai puţin drastice acum, credem că este posibilă o creşterea şi în al patrulea trimestru.

„Este esenţial acum ce se va întâmpla nu în T 4 2020, ci cum va fi primul semestru din 2021. Am trecut totuşi destul de bine 2020“, comentează economistul Dragoş Cabat.

Cum va fi, depinde şi de politicile guvernului. Economiştii cred că guvernul a scos-o la capăt, până acum, iar deciziile politice au fost bune pentru vremurile prin care trecem.

Guvernul continuă să meargă pe varianta unui scăderi economice de doar 3,8%, în 2020, şi pe un deficit fiscal de 8,6% din PIB, date mult prea optimiste.

Săptămâna viitoare va avea loc o rectificare bugetară la care datele pot fi ajustate.

„Ar trebui ca guvernul să-şi ajusteze prognozele, în primul rând cele de venituri. Pentru că, dacă ia în calcul venituri mai mari faţă de ceea ce va avea, automat deficitul va fi mai mare (trebuie să acoperi din împrumuturi ceea ce nu obţii din veniturile estimate – n.red.)“

Totuşi, veniturile bugetului arată că problema nu este acolo, ci la cheltuieli. La nouă luni din an, veniturile au scăzut cu doar 0,4% (minus 944 mil. lei) faţă de perioada similară a anului precedent, în condiţiile în care Finanţele au amânat obligaţii la plată de miliarde de lei. Cheltuielile cresc însă puternic şi au fost cu 40 mld. lei peste cele din primele nouă luni din 2019 (plus 15,4%). Astfel, deficitul bugetar a crescut deja, la nouă luni, la 67 mld. lei (6,4% din PIB). În aceste condiţii, este greu de crezut că el se va menţine în limitele anticipate de guvern, de 8,6% din PIB.

Fără aparentă legătură cu politica fiscală, BNR spune într-un raport de vineri că, deşi riscurile asociate cheltuielilor permanente, în special celor de natura transferurilor sociale, s-au diminuat considerabil, configuraţia viitoare pe termen mediu a acestora rămâne marcată de incertitudini ridicate.

„În absenţa unei corecţii, o persistenţă a derapajului fiscal s-ar repercuta negativ asupra percepţiei investitorilor, cu consecinţe adverse asupra volumului plasamentelor realizate în economia domestică“.

Mereu, şi viaţa şi economia sunt o chestiune de stil. BNR crede că toată lumea înţelege ce înseamnă „riscurile asociate cheltuielilor permanente“. Pe scurt, diferenţa de înţelegere este aceea dintre o pensie de 10.000 de euro şi una de 300 de euro.

https://www.zf.ro/eveniment/economia-a-recuperat-semnificativ-in-t3-2020-dar-complet-insuficient-19745987

Un număr de 15 state din regiunea Asia-Pacific au format duminică cel mai mare grup comercial din lume, un acord susţinut de China şi care nu include Statele Unite, acestea din urmă părăsind, sub conducerea preşedintelui Donald Trump, grupul rival din regiune TPP, relatează CNBC.
Semmnarea Parteneriatului Economic Cuprinzător Regional (Regional Comprehensive Economic Partnership – RCEP), la un summit organizat la Hanoi, este o nouă lovitură pentru grupul TPP promovat de fostul preşedinte american Barack Obama, din care Trump s-a retras în 2017.

Pe fondul întrebărilor legate de angajamentul Washingtonului în Asia de Sud-Est, RCEP ar putea întări poziţia Chinei de parteneră economică a Asiei de Sud-Est, Japoniei şi Coreii, punând a doua mare economie a lumii într-o poziţie mai bunăp pentru a configura regulile comerciale în regiune.

Statele Unite lipsesc atât din RCEP cât şi din Parteneriatul Trans-Pacific (TPP) promovat de Obama, ceea ce înseamnă că cea mai mare economie din lume nu face parte din două grupuri comerciale din regiunea cu cel mai ridicat ritm de dezvoltare din lume.

În schimb, RCEP ar putea ajuta Beijingul să îşi reducă dependenţa de pieţele şi de tehnologia externă, o schimbare accelerată de sciziunea tot mai mare din relaţiile cu Washingtonul, a declarat Iris Pang, economist şef pentru regiunea China.

RCEP reuneşte cele 10 state membre ale Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), China, Japonia, Coreea de Sud, Australia şi Noua Zeelandă. Obiectivul RCEP pentru următorii ani este reducerea progresivă a tarifelor.

Acordul a fost semnat pe marginea unui summitul ASEAN organizat online de liderii asiatici pentru a discuta despre tensiunile din Marea Chinei de Sud şi planurile privind redresarea economică post-pandemică în regiunea în care rivalitatea dintre SUA şi China a crescut.

„RCEP va fi ratificat în curând de către ţările semnatare şi va intra în vugoare, contribuind la redresarea economică post-Covid-19”, a declarat Nguyen Xuan Phuc, premierul Vietnamului, care a găzduit ceremonia ca preşedinte al ASEAN.

RCEP va reprezenta 30% din economia globală, 30% din populaţia globală şi 2,2 miliarde de consumatori, potrivit Vietnamului.

Ministerul de Finanţe al Chinei a anunţat că promisiunile noului bloc includ eliminarea unor tarife în cadrul grupului, dintre care unele imediat şi altele în decurs de 10 ani.

Nu au existat detalii cu privire la ce produse şi ce ţări ar beneficia de reducerea imediată a tarifelor.

„Pentru prima dată, China şi Japonia au ajuns la un acord bilateral de reducere a tarifelor, realizând un progres istoric”, potrivit unui comunicat al ministerului, care nu a oferit detalii suplimentare.

Acordul marchează pentru prima dată când puterile rivale din Asia de Est China, Japonia şi Coreea de Sud se află în acelaşi acord de liber schimb.

https://www.bursa.ro/asia-a-format-cel-mai-mare-bloc-comercial-din-lume-care-nu-include-sua-66142148

România a avut în trimestrul trei din 2020 cea mai mare creştere economică trimestrială din ultimii 20 de ani şi cea mai rapidă revenire a economiei, a declarat, sâmbătă, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres.

„România a avut, în termeni reali, o creştere economică în trimestrul trei din 2020 de 5,6%, faţă de trimestrul precedent. Ce înseamnă această cifră de 5,6%? În primul rând este cea mai mare creştere economică trimestrială din ultimii 20 de ani. Au mai fost recesiuni în România, au mai fost situaţii dificile, nici una nu a fost la fel de dificilă ca aceasta, şi totuşi am reuşit în această perioadă să avem cea mai mare creştere economică trimestrială din ultimii 20 de ani. Mai mult, revenirea economiei trimestrul trei din 2020, relativ la trimestrul doi, este cea mai rapidă revenire a economiei noastre din ultimii 20 de ani. Dacă ne uitam la 2020, avem o perioadă de criză în 2008, 2009, 2010, vedem că revenirea în trimestrul trei din 2020 este cea mai rapidă. Celelalte crize au durat câteva trimestre, au durat chiar câţiva ani de zile. De aici pornim: cea mai mare creştere economică trimestrială din ultimii 20 de ani şi cea mai rapidă revenire a economiei”, a spus Florin Cîţu.

El a precizat că în cazul în care se face comparaţia cu media ultimilor 20 de ani, creşterea economică trimestrială este de 1,45%, în timp ce în trimestrul trei, faţă de trimestrul doi, România a înregistrat un plus de 5,6%.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-romania-a-avut-in-trimestrul-trei-cea-mai-mare-crestere-economica-din-ultimii-20-de-ani-416225

România a avut în 2019 o valoare a producţiei agricole de 90 de miliarde de lei (19 miliarde euro), sau 5% din totalul Uniunii Europene, ceea ce o plasează pe locul şapte în UE după Franţa (cu o valoare a producţiei agricole de 77 miliarde euro), Germania (58,2 miliarde euro), Italia (57,8 miliarde euro), Spania (51,7 miliarde euro), Olanda (29,1 miliarde euro) şi Polonia (26,4 miliarde euro), arată datele publicate luni de Eurostat.

În 2019 comparativ cu 2018, valoarea producţiei agricole în UE a crescut cu 2,4% până la 418 miliarde euro. În trei sferturi din statele membre, inclusiv în România, valoarea producţiei agricole a crescut de la un an la altul. Cele mai mari creşteri procentuale au fost înregistrate în Letonia (21,1%) şi Estonia (16,1%). În România, valoarea producţiei agricole a crescut cu 2,2% în 2019 comparativ cu 2018.

Valoarea producţiei vegetale a UE a crescut cu 1,8%, în condiţiile în care creşterea volumului producţiei cu 2,2% a fost în măsură să compenseze o reducere cu 0,3% a preţurilor. Creşterea s-a datorat în principal unei majorări cu 29,5% la secară şi meslin, 23,5% la hamei, 20,4% la cartofi şi 15,3% la ulei de măsline.

Valoarea producţiei animale a UE a crescut cu 3,6%, în condiţiile în care preţurile au crescut cu 3,5%, iar volumul producţiei a rămas stabil. Creşterea din 2019 a valorii producţiei animale s-a datorat în principal majorării cu 14,6% la porci, 3,2% la lapte şi 1,8% la oi şi capre, în principal ca rezultat a majorării preţurilor.

În cazul României, valoarea producţiei vegetale a crescut cu 0,9% în 2019 comparativ cu 2018, în timp ce valoarea producţiei animale a crescut cu 3,8%. În schimb, România a înregistrat o creştere spectaculoasă a valorii serviciilor agricole, 43%, cea mai mare creştere procentuală din UE.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2020/11/16/romania-este-al-saptelea-producator-agricol-din-ue–610301

Turkish Cargo transformă Aeroportul din Budapesta în noul său hub din Europa de Est pentru transportul aerian de mărfuri și va deschide curând un birou regional în BUD Cargo City.

În plus, linia aeriană extinde oferta pe ruta Budapesta-Istanbul la patru servicii săptămânale.

Deschiderea hub-ului Turkish Cargo consolidează importanța internațională a aeroportului din Budapesta. Zborurile programate pe ruta Budapesta-Istanbul oferă industriei de logistică din Europa Centrală și de Est acces la una dintre cele mai mari rețele la nivel globale. În prezent, din Istanbul există 95 de rute internaționale pentru transportul aerian de mărfuri.

BUD Cargo City – numărul de curse aeriene a crescut în 2020

Terminalul BUD Cargo City, cu o suprafață de 32.600 mp, inaugurat în ianuarie anul acesta, poate asigura manipularea aeronavelor din categoria F.
În ciuda provocărilor generate de pandemia de coronavirus, traficul aerian de mărfuri pe Aeroportul Internațional Liszt Ferenc din Budapesta s-a derulat fără probleme. În 2020, numărul de curse dedicate transportului de mărfuri a crescut cu 18% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Traficul de mărfuri a înregistrat de asemenea rezultate bune: BUD Cargo City a manevrat 107,076 tone de marfă între ianuarie și octombrie 2020. În timp ce traficul pe unele aeroporturi a fost închis complet, aeroportul din Budapesta a înregistrat o scădere de doar 3,6% comparativ cu 2019, iar numărul de zboruri a crescut cu 16,7%.

După primul val al pandemiei, BUD Cargo City este acum pregătit pentru transportul de produse și echipmanente medicale pentru cel de-al doilea val și au început pregătirile pentru a asigura condițiile optime pentru transportul și depozitarea viitorului vaccin.

https://www.intermodal-logistics.ro/aeroportul-din-budapesta-devine-hubul-turkish-cargo-pentru-europa-de-est