• Acționarii CN APM Constanța au fost convocați în ședință ordinară, pe 12 august
• Se discută un schimb de terenuri cu Ministerul Finanțelor
• Ordinea de zi a fost completată recent cu alte două puncte

În Monitorul Oficial al României a fost publicat actualizarea convocatorului privind Adunarea Generală a Acționarilor de la Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA.

Conform documentului, ședința urmează să aibă loc pe 12 august 2021, de la ora 11.00, la sediul Minsiterul Transporturilor și Infrastucturii din București. Ordinea de zi a fost completată cu două puncte, iar mai jos redăm integral ce se va discuta.
Pe ordinea de zi a ședinței ordinare sunt următoarele puncte:
• Luare act de încetare mandat membri provizorii/revocare membri provizorii în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța
• Numire membri provizorii în CA pentru o perioadă de patru luni, cu posibilitatea prelungirii, pentru motive temeinice, până la șase luni
• Prelungire durată mandat membru provizoriu
• Stabilirea indemnizației fixe lunare brute pentru membri provizorii numiți
• Aprobarea formei și conținutului contractului de mandat
• Mandatarea reprezentanților acționarilor companiei să semneze contractul de mandat
• Desemnarea unei persoane pentur a îndeplini toate formalitățile cerute de lege pentru înregistrarea și asigurarea opozabilității către terțe persoane a hotărârilor adoptate de AGA
• Demararea procedurilor legate de transmiterea unui teren de 6.012 mp aflat în domeniul public al statului din administrarea Ministerului Finanțelor – ANAF în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și concesiunea CN APM SA și transmiterea unui teren în suprafață de 10.000 mp aflat în domeniul public al MT și concesiunea CN APM SA în administrarea Ministerului Finanțelor pentru realizarea proiectului „Îmbunătățirea infrastructurii vamale pentru fluidizarea traficului la punctul de trecere a frontierei din portul Constanța Sud”
• Aprobarea sumei de 66.000.000 lei din rezultatul reportat reprezentând surplus realizat din rezerve din reevaluare către acționarii societății proporțional cu participarea la capitalul social
• Aprobarea ca plata sumelor reprezentând surplus realizat din rezerve din reevaluare și din rezerve societății să se realizeze până la data de 30 septembrie 2021.
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/sedinta-ordinara-la-cn-administratia-porturilor-maritime-constanta-ordinea-de-zi-suplimentata-753825.html

Portul Gdansk din Polonia va avea un nou terminal de containere, cu o capacitate de 1,5 milioane TEU. Într-un comunicat de presă, DCT Gdańsk și Autoritatea Portului Gdańsk au confirmat atribuirea contractului de concesiune pentru construcția unui nou terminal către DCT Gdańsk.
Cel mai mare terminal de containere de la Marea Baltică, cu o capacitate totală de 3 milioane TEU, a luat naștere în 2007 ca urmare a unei asociațiuni între PSA International (40%), Fondul Polonez de Dezvoltare (30%) și IFM Global Infrastructure Fund (30%). Astăzi, DCT Gdańsk se află printre cele mai mari 15 terminale de containere din Europa, cu 1,9 million TEU manipulate în 2020.
Odată cu construcția noului terminal- Baltic Hub 3, capacitatea de manipulare a DCT Gdańsk cu 1,5 milioane TEU, la 4,5 milioane TEU. Investiția are o valoare de 450 de milioane de euro. Dana va avea o lungime de 717 metri, cu o adâncime de 18 m, suprafața totală a terminalului fiind de 36 ha.
Proiectul Baltic Hub 3 implică, de asemenea, achiziționarea a 7 macarale care pot manipula cele mai mari nave din lume și 20 de macarale semiautomate cu montare pe șină pentru operarea containerelor în terminal, care vor fi operate de la distanță de către operatorii aflați în spații de lucru proiectate ergonomic. Acest lucru va permite un mediu de lucru mai sigur, eficient, modern și mai confortabil, 365 de zile pe an.
Construcția este planificată să înceapă în al doilea trimestru din 2022, terminalul urmând să fie operațional până la mijlocul anului 2024.
După finalizare, DCT Gdańsk va fi printre cele mai mari terminale de containere din Europa în ceea ce privește capacitatea de manipulare și va putea continua să deservească și să sprijine economia Poloniei, aflată într-o expansiune rapidă, Europa Centrală și de Est (CEE) și țările baltice.
https://www.intermodal-logistics.ro/portul-polonez-gdansk-se-extinde-dct-gdansk-construieste-un-nou-terminal-de-15-milioane-teu

DP World Limited a gestionat 19,7 milioane TEU (20‘) în portofoliul său global de terminale de containere în al doilea trimestru al anului 2021, cu volumele brute de containere în creștere cu 17,6% față de perioada similară din 2020, arată compania într-un comunicat remis Tranzit.
Cele mai puternici creșteri s-au înregistrat în terminalele de containere din India, Europa, Australia și cele două Americi. „La nivel consolidat, terminalele noastre au gestionat 11,4 milioane TEU în cel de-al doilea trimestru din 2021, în creștere cu 18,2%“, arată sursa citată.
„Privind în perspectivă, perspectivele pe termen scurt rămân pozitive, dar ne așteptăm ca ratele de creștere să se modereze în a doua jumătate a anului 2021. Suntem conștienți de faptul că pandemia Covid-19 și incertitudinea geopolitică ar putea perturba din nou redresarea economică globală“, a declarat CEO-ul DP World și președinte al grupului, sultanul Ahmed Bin Sulayem.
Referitor la prima parte a anului, operatorul maritim a început în forță în toate regiunile în care este prezent, în special terminalele din India și Australia. La nivel consolidat, terminalele DP World au gestionat 11,2 milioane TEU în primul trimestru al anului 2021, în creștere cu 8,2% raportat și în creștere cu 7,0% față de anul trecut.

DP World gestionează aproximativ 20 milioane TEU în primele șase luni din 2021

Operatorul portuar german, Hamburger Hafen und Logistik AG (HHLA), în colaborare cu HyperloopTT, companie americană de cercetare și dezvoltare au a creat HyperPort – un proiect inovator în transportul de containere. Companiile au anunțat recent că vor prezenta conceptul în cadrul Congresului ITS World în toamna acestui an.
HyperPort este o soluție pentru operatorii portuari, având la bază tehnologia Hyperloop. Soluția are scopul de a crește capacitatea și eficiența terminalelor de containere, reducând în același timp poluarea și congestionarea în porturile din întreaga lume.
Conceptul a fost dezvoltat de cele două companii pe parcursul ultimilor doi ani și jumătate și face posibil transportul mărfurilor containerizate la viteză mare pe sute de kilometri. Sistemul poate deplasa în mod eficient și sigur până la 2.800 de containere pe zi într-un mediu de funcționare închis, fără impact negativ asupra mediului.
Hyperloop – un mod de transport revoluționar
Inițial Hyperloop a fost creat pentru transportul de pasageri la viteză mare cu ajutorul unor capsule care sunt propulsate printr-un tunel, folosind levitația magnetică. Deoarece containerele sunt standardizate, acestea sunt potrivite pentru transportul bazat pe tehnologia Hyperloop.
Avantajele transportului bazat pe tehnologia de levitație magnetică sunt numeroase:
• Mod de transport extrem de rapid
• Transport sigur, deoarece nu există influențe externe
• Transport ecologic, cu emisii reduse
• Eficient din punct de vedere energetic, chiar și în cazul volumelor mari (nu se consumă energie după ce se atinge faza de levitație).
Spre deosebire de transportul de persoane, soluția HyperPort nu se concentrează pe viteză, ci mai degrabă pe debit (unități de transport/oră) și pe consumul redus de energie.
Folosind aceeași tehnologie ca și în sistemele noastre pentru transportul de pasageri, HyperPort poate asigura lanțuri de aprovizionare reziliențe și, în același timp, poate reduce congestionarea regiunilor portuare”, a declarat Andres De Leon, CEO HyperloopTT.
Capsulele pentru transportul containerelor au fost proiectate de Mormedi, renumita companie spaniolă de design industrial, în cooperare cu firma de inginerie CT Ingenieros. Acestea oferă spațiu pentru două containere standard cu înălțimea de 20 de picioare sau unul de 40 sau 45 de picioare. Capsulele, infrastructura și componentele sistemului sunt optimizate în continuare.
HyperPort – o nouă eră în logistica lanțurilor de aprovizionare
HyperPort a fost dezvoltat pe baza standardelor actuale din industrie și este o soluție pentru operatorii portuari de tip “plug-and-play” (software sau dispozitive care sunt destinate să funcționeze perfect la prima utilizare sau conectare, fără să necesite reconfigurare sau ajustare din partea utilizatorului).
La HHLA, știm că pentru a vă pregăti pentru viitor trebuie să inovați. Tehnologia Hyperloop poate duce transportul mărfurilor la un nou nivel. Cu ajutorul conceptului HyperPort dezvoltăm o soluție a viitorului, alternativă sistemelor existente de transport al mărfurilor, pe o piață globală în creștere rapidă”, a declarat Gerlinde John, manager de proiect la HHLA.
Conceptul urmează să fie prezentat la Congresul ITS World, cea mai mare expoziție din lume în sfera mobilității, care se va desfășura la Hamburg în perioada 11-15 octombrie 2021.
https://trans.info/ro/tehnologia-hyperloop-va-sta-la-baza-unei-solutii-inovatoare-in-transportul-de-containere-si-decongestionarea-porturilor-248250

Traficul de mărfuri din porturile maritime românești este în continuă creștere, semn că economia și-a revenit din recesiunea provocată de pandemia Covid-19.
Marţi, 27 iulie 2021, se aflau sub operațiuni de încărcare – descărcare 34 de nave, din care: 30 de nave la Constanța, 3 nave în zona Midia și una la Mangalia. Marea lor majoritate erau nave de capacitate mică și medie. Alte șapte nave așteptau să intre la descărcare. Pentru următoarele trei săptămâni și-au anunțat sosirea în porturile maritime românești 64 de nave, din care 29 de portcontainere.

Aproape de recordul absolut

Stimați cititori, porturile maritime românești au încheiat primele șase luni din 2021 cu un trafic general de mărfuri în creștere cu 8,0% față de cel consemnat în aceeași perioadă din 2020. Împreună, porturile Constanța (plus zona Midia) și Mangalia au derulat 32.113.009 milioane de tone.
Structura traficului a fost următoarea: importuri – 10,43 milioane tone; exporturi – 9,35 milioane tone; tranzit – 9,96 milioane tone; cabotaj – 2,35 milioane tone.
La finalul primelor șase luni ale anului 2021, traficul maritim s-a ridicat la 24,24 miilioane de tone (în creștere cu 8,06% față de aceeași perioadă din 2020), iar cel fluvial, la 7,87 milioane de tone (mai mare cu 7,96%).
Dacă ritmul fluxurilor de mărfuri se va menține până la sfârșitul anului cel puțin la același nivel, porturile maritime românești vor încheia anul 2021 cu un trafic de peste 64,226 milioane de tone, mai mare cu cel puțin 6,37% față de anul 2020 și cu doar 3,58% sub recordul absolut din 2019.
Dar având în vedere faptul că recoltele de cereale din România, Ungaria și Serbia sunt excepționale în 2021, iar disponibilitățile pentru export vor crește, sunt șanse ca traficul de mărfuri din portul Constanța să înregistreze un salt peste așteptări până la sfârșitul acestui an.

Cerealele fac legea la Constanța

Constanța – cel mai mare port românesc – a manipulat 28.392.030 tone de mărfuri, cu 5,43% mai mult față de ianuarie – iunie 2020. Au influențat pozitiv creșterea cantităților de: minereuri și deșeuri metalice (+45,28%), cărbune (+34,47%), produse alimentare (+41,68%), produse chimice (+56,56%), minerale brute și neprelucrate (+36,73%), echipamente și mașini (+3,47%). În schimb, cerealele au avut o ușoară influență negativă, cantitățile derulate fiind mai mici cu 4,09% față de primele șase luni din 2020.

În structura fluxurilor de mărfuri nu s-au produs schimbări semnificative. Cerealele și semințele uleioase continuă să dețină cea mai mare pondere: 40,35% din totalul fluxurilor de mărfuri derulate. Ponderi importante au înregistrat: minereurile și deșeurile metalice (13,91%), mărfurile containerizate (10,89%), hidrocarburile (9,94%), îngrășămintele și produsele chimice (9,07%), combustibilii solizi (7,03%) și produsele metalice (4,14%).

În perioada de referință, traficul de containere din portul Constanța a totalizat 3.092.584 tone, respectiv 312.169 TEU (containere standard), fiind mai mic cu 0,09%, în tone, dar mai mare cu 0,54%, în TEU.

Portul Midia, salt impresionant

În lunile ianuarie – iunie 2021, zona petrolieră Midia a derulat un trafic total de 3.567.573 tone de mărfuri, cu 35,21% mai mare decât în aceeași perioadă din 2020. Hidrocarburile, care dețin o pondere de 91,12% din totalul mărfurilor manipulate la Midia, au înregistrat o creștere de 41,96%. Diferența de 8,88% de trafic este reprezentată de o varietate mare de mărfuri: animale vii, ciment și materiale de construcții, îngrășăminte, produse chimice, echipamente și mașini.

Portul Mangalia, un pas înapoi

Micuțul port Mangalia a manipulat doar 153.406 tone de mărfuri, cu 7,39% mai puțin decât în ianuarie – iunie 2020. În structură, cimentul reprezintă 62,96% din traficul total, produsele petroliere – 29,75%, iar produsele metalice – 2,99%.

x x x

Pe malul opus al Mării Negre, porturile rusești au raportat un trafic de 125,5 milioane de tone de mărfuri, în creștere cu 2,2% față de perioada ianuarie – iunie 2020. Novorossiysk – cel mai mare port al Federației Ruse – a manipulat 71,5 milioane tone de mărfuri, cu 2,7% mai puțin decât în același interval de timp al anului precedent. În celelalte porturi rusești, situația a fost următoarea: Tuapse – 13,6 milioane de tone (+0,6%), Kavkaz – 7,2 milioane de tone (-18,9%), Taman – 16,5 milioane de tone (creștere de 1,6 ori), Rostov pe Don – 7,3 milioane de tone (-4,4%).
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-crestere-spectaculoasa-a-traficului-de-marfuri-in-porturile-maritime-romanesti-433895

Clasamentul mărfurilor derulate în porturile Constanța (plus zona Midia) și Mangalia, în primele șase luni ale anului 2021, a fost următorul (în paranteză sunt creșterile, respectiv descreșterile, față de aceeași perioadă din 2020):

a) în creștere față de anul precedent

– petrol brut – 3.795.838 tone (+25,24%);

– minereuri de fier, deșeuri de fier – 2.492.455 tone (+51,01%);

– cărbune – 1.996.247 tone (+34,47%);

– minereuri și deșeuri neferoase – 1.458.721 tone (+36,42%);

– produse metalice – 1.180.734 tone (+17,89%);

– produse chimice – 435.632 tone (+14,36%);

– minerale brute sau prelucrate – 387.238 tone (+34,30%);

– ciment – 371.627 tone (+12,55%);

– lemn, plută – 260.588 tone (+102,70%);

– produse alimentare – 243.964 tone (+41,68%);

– echipamente, mașini – 214.116 tone (+5,84%);

– animale vii – 65.542 tone (+46,79%);

– articole fabricate din metal – 4.532 tone (creștere de 4,77%);

– sticlă, sticlărie și produse ceramice – 2.930 tone (+44,69%);

b) în scădere față de anul precedent

– cereale – 10.876.101 tone (-4,09%);

– articole diverse – 3.092.584 tone (-0,09%);

– produse petroliere – 2.323.789 tone (-4,05%);

– îngrășăminte – 2.300.272 tone (-4,76%);

– semințe uleioase – 579.879 tone (-8,54%);

– celuloză și deșeuri de hârtie – 30.220 tone (-21,14%).
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-topul-marfurilor-din-porturile-maritime-romanesti-433896

Şantierul Naval Constanţa a primit, marţi, 27 iulie, vizita ministrului Muncii şi Protecţiei Sociale, Raluca Turcan, şi a şefilor Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă şi Inspecţiei Muncii. Principalul scop al întâlnirii a vizat identificarea problemelor şi susţinerea marilor angajatori în privinţa lipsei forţei de muncă bine calificată.

Prezentă la malul mării cu prilejul alegerilor din cadrul PNL Constanţa, Raluca Turcan, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale a ţinut să se întâlnească şi să stea de vorbă cu reprezentanţi ai marilor agenţi economici din judeţ. Prima întâlnire programată a avut loc la Şantierul Naval Constanţa, marţi, 27 iulie, încă de la primele ore ale dimineţii. În prima parte a vizitei, Raluca Turcan a purtat discuţii cu prefectul judeţului Constanţa, Silviu Coşa, secretarul de stat Mihnea Claudiu Drumea, preşedintele Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, Maria Mareş, inspectorul general de stat Inspecţia Muncii, Danteş Bratu, şi directorul general al Şantierului Naval Constanţa, Radu Rusen, pe tema modificărilor legislative în domeniul muncii şi pensiilor.

„Am discutat extrem de aplicat despre una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă mediul de afaceri, lipsa forţei de muncă şi lipsa forţei de muncă bine calificată, inclusiv volatilitatea acesteia în unele domenii specifice. Setul de măsuri pe care noi îl pregătim depăşeşte sfera Ministerului Muncii, pentru că ţine şi de Educaţie, ţine şi de partea de Economie, şi de infrastructură”, a declarat ministrul Raluca Turcan.
Potrivit acesteia, se are în vedere întărirea învăţământului profesional în sistem dual. „Ne dorim să legăm sistemul de educaţie de piaţa muncii, pentru că, din nefericire, există această fractură între ceea ce iese din sistemul de educaţie şi ceea ce aşteaptă piaţa muncii. Mai mult decât atât, partea de competenţe profesionale lipseşte foarte tare din sistemul de educaţie. De asemenea, întărirea învăţământul profesional tehnologic va putea ajuta piaţa muncii cu pregătirea unei forţe de muncă care să poată fi atrasă imediat”, a mai precizat reprezentantul Guvernului. Facilităţi pentru construcţiile navale

În cadrul întâlnirii, conducerea Şantierului Naval Constanţa a supus atenţiei ministrului necesitatea introducerii unor facilităţi asemănătoare celor din domeniul construcţiilor civile. „Ne-am bucurat că am avut ca oaspete pe ministrul Muncii, Raluca Turcan, ocazie cu care i-am prezentat şantierul şi paşii parcurşi de la privatizare, planurile noastre de viitor, precum şi problemele pe care le întâmpinăm în prezent cu forţa de muncă, în special din cauza fluctuaţiei mari. Ne lovim în ultimul timp de o fluctuaţie din zona de construcţii nave către sectorul de construcţii civile, ca urmare a facilităţilor care au fost acordate specific acelui sector prin Ordonanţa de Guvern nr. 114 din 2018. Alături de Asociaţia Constructorilor de Nave din România şi federaţiile sindicale, încercăm să promovăm ca şi în acest domeniu al construcţiilor navale să fie introduse aceleaşi facilităţi din domeniul construcţiilor civile, pentru a putea manageria mai uşor forţa de muncă”, a declarat, pentru „Cuget Liber, directorul general al SNC, Radu Rusen.

Ulterior discuţiilor, ministrul Raluca Turcan a vizitat o parte din Şantierul Naval Constanţa şi a urcat pe una dintre navele aflate în construcţie. În timpul deplasării, a discutat cu angajaţii şantierului şi a promis că va veni şi la botezul viitorului vapor. „Este impresionant ce mobilizare şi câtă muncă implică o asemenea construcţie!”, a declarat Raluca Turcan.
https://www.cugetliber.ro/stiri-social-ministrul-raluca-turcan-in-vizita-la-snc-pregatim-un-set-de-masuri-pentru-rezolvarea-problemei-fortei-de-munca-433871?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=slider-item&utm_campaign=Slider%20-%20poza%20mica

Portul Gdansk din nordul Poloniei urmează să fie extind, capacitatea acestuia fiind estimateă să crească cu o treime până în 2024, au anunţat oficialii polonezi, potrivit Polskie Radio.
Anunţul vine în condiţiile în care DCT Gdansk intenţionează să construiască un nou terminal de 2mld. zloţi (440 mil. euro).
https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/polonia-isi-extinde-portul-istoric-gdansk-20205674

Culturile de toamnă, grâul, orzul sau rapiţa, au fost recoltate în proporţie de 60-90%, iar producţiile medii la hectar, din primele date, sunt cele mai bune din ultimii zece ani, potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii. Producţia medie de grâu este de 5,4 tone/hectar, fiind recoltată peste jumătate din cultură. Astfel, dacă trendul se menţine, producţia totală ar trece de 11 milioane de tone, o cifră istorică.
În ceea ce priveşte cultura de orz, acesta a fost cules de pe 90% din suprafaţă, adică de pe 311.000 de hectare, şi producţia medie este de 5,6 tone/hectar. Aceasta ar fi cea mai mare producţie la hectar din 2010 până în prezent, după recordul de 4,4 tone/hectar obţinut în anul agricol 2018, cel mai bun an pentru agricultori, producţia totală de cereale ajungând la maximul istoric de peste 31 de milioane de tone, conform datelor statistice.
La nivel naţional, producţia medie de rapiţă este de 3 tone/hectar, de pe o suprafaţă recoltată de 322.000 de hectare, ceea ce înseamnă peste 70% din suprafaţa totală cultivată, potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii. Cea mai mare producţie medie atinsă la rapiţă a fost de 2,8 tone/hectar în 2016, conform sursei citate anterior.
https://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/cifre-imbucuratoare-productiile-medii-la-hectar-pentru-culturile-de-20205688

Mai mult de jumătate dintre transportatorii chestionați pentru un nou proiect de cercetare industrială au beneficiat de adoptarea proceselor digitale post-pandemice. Datele colectate de specialistul în software Mandata au relevat că 55% dintre clienții săi au reușit să economisească prin digitalizare 10 ore pe săptămână, comparativ cu introducerea manuală a lucrărilor. Cifrele însă ar putea fi chiar mai mari, pentru că 73% dintre firmele de transport au raportat o reducere semnificativă a fluxului de numerar ca urmare a pandemiei.
Pentru flotele cu 30-200 de unităţi, studiul a constatat că prioritatea principală a respondenților este de a reducere numărul de procese manuale cu ajutorul soluţiilor digitale, dar lipsa cunoștințelor tehnice a devenit o barieră în adoptarea acestui nou mod de lucru.
„Avem responsabilitatea de a ne ajuta clienții să-şi îndeplinească promisiunile făcute. Prin implementarea de soluții digitale dedicate, acest lucru va elimina duplicarea proceselor operaționale și va oferi companiilor o vizibilitate mai bună asupra performanței afacerii, conducând la o eficiență mai mare a forței de muncă“, a declarat Steve Spark, directorul economic al Mandata. „Inovația digitală alimentează schimbările în sectorul transportului rutier, iar companiile care nu se adaptează și nu acordă prioritate acestor schimbări riscă să rămână în urmă. Procesele repetitive afectează operațiunile transportatorilor și, în consecință, fluxul de numerar al acestora. Cercetările noastre vor ajuta companiile în îmbunătățirea priorităților operaționale.”

Studiu: Prin digitalizare, transportatorii economisesc săptămânal 10 ore de lucru