• 16.246 unități navale au tranzitat canalele navigabile în primele șase luni din 2020

Pare surprinzător, dar pandemia Covid-19 și recesiunea economică au afectat prea puțin traficul fluvial de mărfuri și pe canalele navigabile Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari. În schimb, seceta cumplită din această vară, care a afectat grav culturile de grâu, orz, ovăz și rapiță de pe mai mult de 1,5 milioane de hectare din țara noastră, a dus la scăderea semnificativă a exporturilor de cereale derulate cu apă.

În schimb, Serbia, Ungaria și Bulgaria, care nu și-au distrus, precum România, sistemele de irigații construite în timpul regimurilor comuniste, au disponibilități importante de cereale pentru export, din recolta acestui an. Din păcate pentru canalele navigabile și portul Constanța, golul lăsat de cerealele românești în traficul de mărfuri nu a putut fi acoperit de cerealele exportate de fermierii sârbi, unguri și bulgari.

Traficul de mărfuri, în ușor declin

„În primele opt luni ale anului 2020, cantitățile de mărfuri tranzitate pe canalele navigabile au înregistrat o ușoară diminuare – a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Lucian Bucuroiu – director exploatare în cadrul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile. Traficul a fost de 23,098 milioane de tone capacitate, cu 0,47% mai mare față de aceeași perioadă din anul 2019. Au fost transportate 10,976 milioane de tone de mărfuri, cu 2,27% mai puțin decât în ianuarie – august 2019.”

În structura mărfurilor, cerealele ocupă primul loc, cu o pondere de 39%. Celelalte grupe de mărfuri au următoarele ponderi: minereurile – 37%, produse energetice (cărbuni, petrol și gaze lichefiate) – 12%, produse chimice – 5%, metal și produse din metal – 4%, ciment – 2%.

Rolul european al canalelor navigabile

În primele opt luni ale anului 2020 s-a produs o semnificativă creștere a traficului de mărfuri derulat în contul altor țări. Dacă în ianuarie – august 2019 acesta era de 55% din total, în primele opt luni din 2020 a sărit la 64%. Această dinamică reflectă rolul tot mai mare pe care Dunărea și canalele Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari îl joacă în transportul naval european.

Din totalul de 10,976 milioane de tone de mărfuri derulate în primele opt luni din 2020, în contul României au fost transportate 36%, pentru Serbia – 32%, Ungaria – 16%, Bulgaria – 10%, Austria – 2%, Croația – 2%, Germania și Republica Moldova – câte 1%.

În primele opt luni din 2020, canalele Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari au fost tranzitate de 16.246 unități navale, din care: 10.941 barje, 2.605 șlepuri, 58 nave fluvio-maritime, 2.638 remorchere împingătoare și 4 nave de pasageri.

Armatorii români domină transportul pe apele interioare. Dintre ei, cel mai important este Compania de Navigație Fluvială Română Navrom, care deține o flotă de 390 de nave, din care: 33 de împingătoare, 254 de barje de diferite tipuri, 93 de șlepuri și 10 ceamuri.

Investiții în transportul fluvial

Rolul transportului fluvial de mărfuri și de persoane va crește în următorul deceniu. Planul național de investiții și relansare economică elaborat de Guvernul Orban prevede investiții semnificative, de peste 4,1 miliarde de euro, pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii porturilor maritime și fluviale, a căilor navigabile, pentru asigurarea condițiilor optime de navigație pe întreaga Dunăre, pe tot timpul anului.

Deja, Ministerul Transporturilor a pus în dezbatere publică două proiecte de investiții din industria portuară. Unul are în vedere extinderea infrastructurii portului Calafat (km 795) și sistematizarea dispozitivului feroviar al portului (etapa I). Valoarea investiției este 68.817.813 lei, inclusiv TVA. În prezent, portul Calafat dispune de o capacitate de trafic 270.000 tone de mărfuri și poate primi nave cu o capacitate maximă de 2.000 tdw.

Cel de al doilea proiect de investiții are în vedere creșterea capacității de operare a portului Brăila. Vor fi executate lucrări de modernizare și reabilitare a infrastructurii portuare din incinta bazinului „Docuri”. Valoarea investiției este 127.136.310,28 lei, inclusiv TVA.
Brăila este unul dintre cele mai mari porturi fluvio-maritime românești și este inclus în rețeaua TEN-T globală. În bazinul „Docuri” se operează cereale cu instalațiile silozului, mărfuri vrac și cereale cu macaralele de cheu. Locația este utilizată și pentru iernatic, putând primi circa 150 de nave. Ambele investiții sunt finanțate din fonduri europene, nerambursabile.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-seceta-si-lipsa-irigatiilor-din-agricultura-romaneasca-afecteaza-traficul-de-marfuri-pe-canalul-dunare-marea-neagra-411192?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Pe data de 2 septembrie 2020, nava pentru transportul animalelor vii „Gulf Livestock 1” a emis semnalul de primejdie în timp ce se afla în Marea Chinei de Est, la aproximativ 100 mile marine vest de arhipelagul Amami. Vasul avea un echipaj de 43 de marinari, dintre care 39 de filipinezi, 2 neozeelandezi, 1 australian și 1 singaporean.

La bord se aflau 5.800 de vite, care fuseseră încărcate în Noua Zeelandă, urmând să fie predate în China.

Din cine știe ce cauză, vasul s-a îndreptat spre taifunul Haishen, care se apropia, în loc să îl ocolească. Dar în timp ce nava pătrundea în mijlocul furtunii, motorul i s-a defectat. Lovit de vânt și de valuri, vasul aflat în derivă s-a răsturnat rapid, echipajul reușind doar să mai lanseze semnalul de primejdie. Operațiunea de salvare a fost declanșată de Garda de Coastă japoneză. Din apele mării au fost recuperați patru marinari, din care doi au supraviețuit, unul a murit la spital, iar al patrulea a fost găsit mort. Alți 39 membri ai echipajului sunt dați dispăruți.

x x x

Tancul pentru transportul gazelor petroliere lichefiate „Pang Tian”, aflat în construcție la șantierul naval Ulsan, din Coreea de Sud, a fost avariat de taifunul Maysak, pe data de 3 septembrie 2020. Împinsă de furtună, nava a lovit cheul cu atâta forță, încât carena s-a spart și a început să pătrundă apa. Vasul s-a înclinat spre tribord, dar în cele din urmă a fost stabilizat. Tancul „Pang Tian” are capacitatea de 62.367 tdw.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-flotele-lumii-platesc-tribut-greu-zeului-neptun-411191?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

În 2018, transportul rutier a reprezentat trei sferturi (75,3%) din transportul intern de mărfuri al Uniunii Europene (UE). Transportul feroviar și pe căile navigabile interioare au reprezentat 18,7% și, respectiv, 6,0% din transportul de marfă interioară (pe tonă-kilometri).

Transportul rutier a fost principalul mod de transport al mărfurilor interioare în aproape toate statele membre ale UE în 2018 și a reprezentat mai mult de 70% din transportul interior de marfă în 16 state membre, potrivit datelor date publicității acum câteva zile de către Eurostat.

Singurele excepții au fost Letonia și Lituania, unde transportul feroviar era principalul mod de transport pe uscat, reprezentând 75,8% și, respectiv, 67,9% din transportul de mărfuri. Acestea au fost cele mai mari ponderi ale transportului feroviar între statele membre ale UE. Doar 32,1% din indicatorul tonă-kilometri de mărfuri interioare au fost efectuate pe șosele în Lituania, în timp ce în Letonia acest mod de transport a reprezentat 24,2%.

In România transportul feroviar a deținut o pondere de 28,9%, respeciv a zecea poziție în UE. între Finlanda și Cehia. Cele mai slabe poziții din acest punct de vedere au fost ocupate de Irlanda, Grecia, Spania, cu ponderi mai mici de 5%.

În 2018, statele membre care au înregistrat cele mai mari cote de transport rutier au fost Irlanda (99,2%), Grecia (97,9%) și Spania (95,0%). Țările cu cea mai mare pondere a căilor navigabile interioare au fost Olanda (43,2%), România (27,1%) și Bulgaria (24,5%).

Ponderea transportului rutier a crescut din 2013, când era de 73,9%. Principalul mijloc de transport rutier de marfă, cu excepția Letoniei și Lituaniei.

România, a zecea poziție în UE după ponderea feroviarului în transportul de marfă

Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța achiziționează sistem de supraveghere video cladiri Antrepozite Constanta Sud.

Valoarea contractului este de 4.714.806 lei.

Denumirea completă a proiectului atribuit este ” Sistem de supraveghere video clădiri Antrepozite Constanța Sud”.

Descrierea contractului

Furnizarea unui ,, sistem de supraveghere video clădiri Antrepozite Constanța Sud”, cu montaj, conform cerințelor caietului de sarcini nr. 30253/31.07.2020, durata contractului: 6 luni.

Societatea ofertantă este Omnitech Electric, cu sediul în București.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cn-apm-constanta-cumpara-sistem-de-supraveghere-video-cladiri-document-728497.html?print

Proiectul de modernizare a Portului Ovidiu va cuprinde execuția unui port nou pe malul stâng al canalului Poarta Alba – Midia – Năvodari. Valoarea totală estimată pentru serviciile de supraveghere se ridică la peste 3,27 de milioane de lei, fără TVA, însemnând peste 675.000 de euro. În Planul de investiții și relansare economică întocmit de Guvern și publicat în luna iulie a acestui an, erau anunțate investiții masive în sectorul portuar. Investiții masive în Porturile Medgidia și Ovidiu. Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile pune la bătaie în total peste 675.000 de euro, pentru supravegherea excutării lucrărilor de modernizare și extindere a capacității pentru cele două porturi.

Anunțurile privind licitațiile pentru contracte au fost deja publicate în Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice, urmând ca ofertele din partea firmelor interesate să fie depuse până la finele acestei luni.

Porturile Medgidia și Ovidiu sunt în centrul unor investii importante din partea CN Administrația Canalelor Navigabile.

Valoarea totală estimată pentru serviciile de supraveghere pe care ACN le solicită privind implementarea celor două proiecte se ridică la peste 3,27 de milioane de lei, fără TVA, însemnând peste 675.000 de euro, calculat la o valoare de referință a euro de 4,8545, conform cursului BNR valabil pentru 8.09.2020.

În Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice au fost publicate anunțurile prin care compania navală caută firmele ce se vor ocupa de supravegherea lucrărilor de extindere și modernizare a celor două puncte de interes.

Port nou pe Canalul Poarta Albă – Midia – Năvodari Potrivit sursei citate, CN ACN a publicat un anunț de participare simplificat pentru „supervizarea proiectării și execuției obiectului de investiții «Modernizare și extindere capacitate de operare în Portul Ovidiu»“.

Conform Administrației Canalelor Navigabile, proiectul ce urmează a fi supravegheat în vederea implementării va cuprinde execuția unui port nou pe malul stâng al Canalului Poarta Albă – Midia – Năvodari, în zona bazinului de întoarcere a navelor/barjelor și modernizarea portului existent, de pe malul drept.

Valoarea estimată a acestui proiect este de 1.892.800 de lei, fără TVA, sumă ce se ridică la aproximativ 390.000 de euro, la cursul leu-euro 4,8545, anunțat de BNR pentru 8 septembrie 2020.

Conform ACN, serviciile de supervizare care fac obiectul caietului de sarcini sunt: consultanță privind managementul de proiect pentru obiectivul de investiții (gestionare din punct de vedere tehnic și financiar); dar și supraveghere lucrări prin diriginți de șantier, pentru a se asigura că antreprenorul execută lucrările în conformitate cu obligațiile contractuale, în special în ceea ce privește durata, cantitatea, calitatea și costul lucrărilor.

Criteriul de atribuire este reprezentat de cel mai bun raport calitate – preț.

Contractul va fi atribuit prin procedura simplificată, data limită pentru depunerea ofertelor fiind de 28 septembrie 2020, ora 15.00, moment în care va avea loc și deschiderea ofertelor în SEAP. Se mai arată în anunț că oferta trebuie să fie valabilă până la data de 28 ianuarie 2021.

285.000 de euro pentru supravegherea lucrărilor la Medgidia În ce privește Portul Medgidia, suma pusă la bătaie de CN ACN pentru Supervizarea proiectării și execuției obiectivului de investiții „Modernizare și extindere capacitate de operare în Portul Medgidia“ este de 1.384.591,73 de lei, fără TVA. Suma propusă se ridică la circa 285.000 de euro, conform cursului BNR leu-euro valabil pentru data de 8 septembrie 2020.

Și în acest caz, se arată în anunț că serviciile supervizorului care fac obiectul caietului de sarcini sunt: consultanță privind managementul de proiect pentru obiectivul de investiții (gestionare din punct de vedere tehnic și financiar); supraveghere lucrări prin diriginți de șantier, pentru a se asigura că antreprenorul execută lucrările în conformitate cu obligațiile contractuale, în special în ceea ce privește durata, cantitatea, calitatea și costul lucrărilor.

Contractul privind supravegherea va fi atribuit tot prin procedura simplificată, criteriul de atribuire fiind cel mai bun raport calitate preț.

Ofertele trebuie să fie valabile până la data de 28 ianuarie 2021, termenul limită pentru depunerea acestora fiind 28 septembrie 2020, ora 15.00, când ofertele vor fi deschise, în SEAP.

De altfel, este de amintit că, în Planul de investiții și relansare economică întocmit de Guvern și publicat în luna iulie a acestui an, erau anunțate investiții masive în sectorul portuar.

Astfel, se arată în Planul de investiții că „sunt anticipate investiții cumulate de peste 2,06 miliarde de euro pentru modernizarea, extinderea și dezvoltarea tuturor porturilor fluviale din rețeaua primară și secundară. precum: Portul Giurgiu, Portul Calafat, Portul Corabia, Portul Sulina, Portul Tulcea, Portul Galați, Portul Brăila, precum și în porturile: Cernavodă, Călărași, Oltenița, Drobeta Tr. Severin, Orșova, Moldova Veche, Mahmudia, Chilia Veche, Isaccea, Măcin-Turcoaia, Hârșova, Fetești, Medgidia, Basarabi, Ovidiu, Luminița, Zimnicea, Turnu Măgurele, Bechet“.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/schimbarea-la-fata-a-porturilor-medgidia-si-ovidiu-ce-face-administratia-canalelor-navigabile-in-acest-sens-documente-728514.html?print

Premierul Ludovic Orban şi miniştrii Muncii, Transporturilor şi Economiei, Violeta Alexandru, Lucian Bode şi Virgil Popescu, au, miercuri dimineaţă, o întâlnire cu reprezentanţii Blocului Naţional Sindical (BNS), discuţiile vizând piaţa muncii, sustenabilitatea sistemului de pensii şi de asigurări de sănătate, agricultura şi investiţiile publice.

La întâlnirea programată să înceapă la ora 9.00, la Palatul Victoria, vor participa premierul Ludovic Orban, ministrul Muncii, Violeta Alexandru, ministrul Transporturilor, Lucian Bode, cel al Economiei, Virgil Popescu, şi o delegaţie a Blocului Naţional Sindical, condusă de preşedintele BNS Dumitru Costin.

Întâlnirea are loc la solicitarea BNS, reprezentanţii sindicatelor precizând că aceasta a fost solicitată în 31 iulie.

Discuţiile se vor axa pe patru teme majore: piaţa muncii, sustenabilitatea componentelor sistemului de securitate socială (în principal sistemul public de pensii şi sistemul de asigurări de sănătate), agricultura, investiţiile publice (vor fi înaintate suplimentar propuneri care vizează domeniile transporturi, industria de apărare, industria navală, energie, sănătate publică), a transmis BNS.

https://www.news.ro/social/intalnire-intre-premier-ministrii-muncii-transporturilor-economiei-reprezentantii-bns-discutiile-vizeaza-piata-muncii-sustenabilitatea-sistemului-pensii-asigurari-sanatate-agricultura-investitiile-1922403009002020090619475209

Traficul intermodal câștigă teren în Europa Centrală și de Est, pe de-o parte din cauza restricțiilor din Pachetul Mobilitate 1, pe de altă parte din cauza deficitului de șoferi cu care se confruntă piața de aici. Este obiectivul principal în următoarea perioadă pentru compania lituaniană Transimeksa, care a achiziționat recent un transportator german specializat în transport combinat.

Transportul intermodal este un segment relativ nou pentru compania Transimeksa, cu sediul în capitala Vilnius. Din cele 800 de semiremorci, în jur de 15% sunt pretabile pentru a fi puse pe tren, însă Darius Vyšniauskas, proprietarul companiei, plănuiește investiții importante în această zonă, potrivit presei germane. Înființată în 1994, firma de transport s-a extins dincolo de teritoriul Lituaniei, iar astăzi are filiale în Letonia, Rusia, Belarus, Italia și Germania și circa 1.200 de angajați. Pentru a intra mai ușor pe sectorul de transport intermodal, Transimeksa a achiziționat, începând cu 1 septembrie, transportatorul german Frölich, cu o flotă de 60 de camioane și 90 de semiremorci, al cărei principal obiectiv este transportul intermodal, unul „ecologic și economic“. Compania încarcă în prezent 40 de semiremorci pe tren pe ruta Kassel (Germania) – Verona (Italia), trenuri directe de la TX Logistik. Până acum transportul combinat pentru Transimeksa presupunea două linii pe Marea Baltică, între Lübeck (Germania) și St. Petersburg (Rusia) și între Kiel (Germania) și orașul port Klaipeda (Lituania).

Compania are o locație în Hamburg, unde operează sub numele de Transimeksa Intermodal.„Soluțiile de transport intermodal vor avea prioritate și vor fi extinse”, explică Darius Vyšniauskas, citat de eurotransport.de. Potrivit acestuia flota pe rutier nu va fi mărită semnificativ în următorii trei ani. „Nu este scopul nostru să concurăm cu flotele mari. Ne concentrăm, în principal, pe piețele de nișă și pe oferirea de servicii de calitate.” De asemenea, compania își propune să își dezvolte segmentul logistic în următorii câțiva ani. Totodată, odată cu noua achiziție, Transimeksa va putea accesa mai ușor piața germană de transport, circa 30% din vânzări provenind de la clienți germani. „Chiar dacă poate este puțin târziu în privința deciziei de a ne stabili în Germania, mai bine mai târziu decât niciodată“, a mai spus omul de afaceri lituanian, care nu exclude și alte preluări în viitor.

Focus pe INTERMODAL: companie lituaniană preia un transportator german

2020-2021 va fi anul agricol cu cea mai mică producție de rapiță din Europa a ultimului deceniu, urmare a interdicției pe care fermierii o au de a mai folosi neonicotinoide, un pesticid care s-a dovedit că omoară albinele, și a secetei prelungite. În România, ne-am întors în 2013, iar importurile de rapiță materie-primă s-au dublat pentru a susține exporturile de produse procesate, atipic pentru țara noastră.

Pentru România, 2020 este primul an în care fermierii care cultivau oleaginoase (rapiță, floarea-soarelui) nu au mai putut folosi pesticide pe bază de neonicotinoide, interzise în UE de mai mulți ani pentru că omoară albinele. Iar efectele se văd deja atât în suprafețele cultivate, mai mici ca în anii trecuți, dar și în reducerea oportunităților pe piață. Europa este dependentă de importuri, ceea ce înseamnă că marfa românească și-ar fi putut face ușor loc în piață, la prețuri bune. Interesant este însă că țara noastră se menține pe prima poziție între statele UE la exportul furajelor pe bază de rapiță deși trebuie să proceseze materie primă de import. Ne întoarcem în 2013 cu producția și suprafața cultivată Din datele Comisie Europene, România a cultivat în 2020 cea mai mică suprafață cu rapiță din 2013 încoace, respectiv 356.000 de hectare, față de 419.000 hectare în 2019 și 633.000 de hectare în 2018. În 2017, spre exemplu, România a cultivat aproape 700.000 de hectare cu rapiță. Față de 2019, am scăzut astfel o poziție în clasamentul producătorilor europeni în funcție de suprafața cultivată, până pe locul cinci, după Franța, Germania, Polonia și Cehia.

Continuarea: https://www.economica.net/interzicerea-unor-pesticide-a-dus-la-dublarea-importurilor-de-rapi-a-materie-prima-o-folosim-pentru-a-o-procesa-i-a-exporta-produse-finite_189614.html

Sinotrans, divizia logistică a China Merchants Group (CMG), a dezvoltat propria legătură feroviară între Shenzen și Duisburg, oferind o alternativă pentru transportul mărfurilor între regiunea Pearl River Delta, din sudul Chinei și Europa.
Ruta din China va traversa Kazakhstan, Rusia, Belarus, Polonia și apoi Duisburg, în Germania.

Guanpeng Li, CEO Sinotrans, a declarat: “Shenzhen împreună cu Greater Bay Area reprezintă una dintre cele mai puternice regiuni economice din China, iar Duisburg este un hub de transport pentru foarte multe companii din Europa. Deschiderea Zonei Lărgite a Golfului joacă un rol crucial în securizarea continuității lanțurilor de aprovizionare între China și Europa și consolidarea contactelor economice.”

Noul serviciu feroviar între Duisburg și Shenzhen reprezintă o altă component a strategiei de dezvoltare constantă a duisport.

Erich Staake, CEO duisport, a explicat: “După ce am conectat Jinan, din nord-estul Chinei și Changsha, în centrul Chinei, la rețeaua noastră, în primăvara acestui an, ne-am îndreptat atenția către creșterea seerviciilor pentru Pearl River Delta. Acest parteneeriat strategic ne consolidează rețeaua.”

Săptămânal, până la 60 de trenuri conectează Dusiburg și o serie de destinații din China.

https://www.intermodal-logistics.ro/sinotrans-dezvolta-o-legatura-feroviara-intre-shenzen-si-duisburg