Conflictul dintre Rusia și Ucraina a adus pentru portul Constanța și o serie de oportunități economice care, însă, s-au transformat într-o presiune.
Portul Constanța luptă să devină tot mai competitiv
Conflictul armat din Ucraina a generat nu doar un potențial economic, ci și o presiune semnificativă pe care o are acum portul Constanța. Din această cauză, dezvoltarea și modernizarea acestuia au devenit imperative. Asta arată declarațiile făcute de către reprezentanții organizației patronale Constanta Port Business Association (CPBA).
Conform unui comunicat, CPBA a formulat propuneri menite să contribuie la reducerea blocajului în zona Mării Negre. Vrea să ofere „soluții valide implementate de către autorități, care au răspuns nevoilor de creștere a capacităților de operare și a eficienței în servicii”. Astfel, pentru anul 2024, CPBA își propune să continue misiunea de creștere a competitivității portului Constanța, prin consolidarea parteneriatelor și adaptarea dinamică la schimbările din contextul geopolitic și economic.

„Încă din anul 2022 CPBA a depus la Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii un proiect pentru creşterea capacităţii de operare, solicitând aprobarea unei Scheme de ajutor de stat pentru realizarea de investiţii în suprastructură portuară”, se menţionează în comunicat.

Potrivit informațiilor furnizate de sursa menționată, în anul 2023, prin reziliență și colaborarea sinergică cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) și Comisia Europeană (CE), CPBA a reușit să accelereze accesul la fondurile europene nerambursabile și depunerea de proiecte private în cadrul Programului Transport 2021-2027.

„Aceste resurse vor fi direcţionate către dezvoltarea infrastructurii şi suprastructurii portuare, având impact semnificativ asupra capacităţii de operare şi eficienţei serviciilor portuare”, se mai precizează în comunicat.

Au fost trimise propuneri pentru eliminarea blocajelor
În același timp, CPBA a transmis în mod constant propuneri pentru optimizarea proceselor și eliminarea blocajelor în trafic. Apelurile au fost către autoritățile guvernamentale, portuare și Comisiei Europene. Ele au ca scop adaptarea capacității de preluare a fluxurilor de marfă în creștere record din acest an.
„Ca răspuns, anul 2023 a adus implementarea de către autorităţi a propunerilor de reorganizare a zonelor de acostare şi manevră portuară pentru nave fluviale (relocarea danei de aşteptare în zona Cernavodă), modernizarea traficului rutier prin digitalizare şi simplificarea proceselor în lanţul de transport maritim şi fluvial”, susţin reprezentanţii organizaţiei.

Totodată, reprezentanţii CPBA susţin că 2023 a fost un an deosebit. Acesta s-a axat „pe iniţiative strategice pentru dezvoltare portuară şi consolidarea poziţiei portului Constanţa la nivel internaţional”.

„CPBA a reprezentat o forţă determinantă în evoluţia portului Constanţa în anul 2023, acţionând într-un context geopolitic complex cu atenţie, flexibilitate şi competenţă în domeniul transportului naval”, se mai spune în comunicat.

https://www.capital.ro/schimbare-majora-pentru-portul-constanta-ce-s-a-intamplat-dupa-ce-a-inceput-razboiul-din-ucraina.html

Conflictul armat din Ucraina a generat un potenţial economic, dar şi o presiune asupra portului Constanţa, astfel că dezvoltarea şi modernizarea au devenit imperative, susţin reprezentanţii organizaţiei patronale Constanta Port Business Association (CPBA).

Potrivit unui comunicat, propunerile CPBA pentru reducerea blocadei din zona Mării Negre au oferit „soluţii valide, implementate de către autorităţi, care au răspuns la nevoile de creştere a capacităţilor de operare şi a eficienţei în servicii”, scrie Agerpres.
„Încă din anul 2022 CPBA a depus la Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii un proiect pentru creşterea capacităţii de operare, solicitând aprobarea unei Scheme de ajutor de stat pentru realizarea de investiţii în suprastructură portuară”, se menţionează în comunicat.
Conform sursei citate, în 2023, prin rezilienţă şi interacţiunea sinergică cu Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) şi CE, CPBA a accelerat accesul la fondurile europene nerambursabile şi depunerea de proiecte private în cadrul Programului Transport 2021-2027.
„Aceste resurse vor fi direcţionate către dezvoltarea infrastructurii şi suprastructurii portuare, având impact semnificativ asupra capacităţii de operare şi eficienţei serviciilor portuare.”, se mai precizează în comunicat.
Totodată, CPBA a înaintat permanent autorităţilor guvernamentale şi portuare şi Comisiei Europene propuneri de optimizarea proceselor şi eliminarea blocajelor în trafic, în scopul adaptarii capacităţii de preluare a fluxurilor de marfă în creştere record din anul acesta.
„Ca răspuns, anul 2023 a adus implementarea de către autorităţi a propunerilor de reorganizare a zonelor de acostare şi manevră portuară pentru nave fluviale (relocarea danei de aşteptare în zona Cernavodă), modernizarea traficului rutier prin digitalizare şi simplificarea proceselor în lanţul de transport maritim şi fluvial”, susţin reprezentanţii organizaţiei.
Totodată, reprezentanţii CPBA susţin că 2023 a fost un an deosebit, „axându-se pe iniţiative strategice pentru dezvoltare portuară şi consolidarea poziţiei portului Constanţa la nivel internaţional”.
„CPBA a reprezentat o forţă determinantă în evoluţia portului Constanţa în anul 2023, acţionând într-un context geopolitic complex cu atenţie, flexibilitate şi competenţă în domeniul transportului naval”, se mai spune în comunicat.
Astfel, prin coeziunea puternică dintre membri şi colaborarea eficientă cu autorităţile şi organismele europene (Comisia Europeană şi Comisia Dunării), CPBA a reuşit să răspundă provocărilor geopolitice şi economice regionale şi internaţionale, contribuind la dezvoltarea portului Constanţa şi creşterea competitivităţii acestuia.
CPBA a consolidat poziţia portului în anul 2023, fiind activ în proiecte strategice majore, cum ar fi dezvoltarea şi modernizarea portuară, promovarea internaţională prin organizarea Forumului Marea Caspică – Marea Neagră şi în acţiuni de consultare şi negociere legislativă care interesează activitatea şi bunul mers al agenţilor economici şi industriei portuare în general.
Pe de altă parte, CPBA a avut un rol proeminent în digitalizare şi eficientizarea operaţiunilor, contribuind la optimizarea traficului rutier şi la simplificarea procedurilor vamale în tranzitul de mărfuri.
„La propunerea CPBA, autoritatea administrativă portuară a implementat cu succes o soluţie de management şi automatizare a accesului şi monitorizării mijloacelor de transport rutier, rezolvând problema stringentă a blocajelor în trafic în perimetrul portuar. CPBA este implicată activ în proiectul de digitalizare al administraţiei, Port Community System, o necesitate pentru modernizarea în vederea eficientizării serviciilor în portul Constanţa semnalată continuu de către organizaţie. Participarea în Comitetul Director contribuie la elaborarea specificaţiilor necesare pentru proiectarea acestui sistem informatic integral”, se mai precizează în comunicat.

https://www.wall-street.ro/articol/Economie/304093/razboiul-din-ucraina-a-pus-portul-contanta-din-nou-pe-val-dar-a-creat-noi-presiuni.html

Coridorul va asigura comunicații terestre directe între republică și țările turcofone din Asia Centrală.

Construcția coridorului de transport Zangezur, care va asigura comunicații terestre directe între Turcia și țările turcofone, este planificată să fie finalizată în 2028, a anunțat șeful Ministerului Transporturilor din Turcia, Abdyulkadir Uraloglu.
„Porțiunea azeră a traseului este aproape finalizată. Construcția tronsonului turcesc, lung de 224 km, este planificată să fie finalizată în 2028”, a declarat ministrul pentru ziarul Yeni Şafak.
Uraloglu a amintit că porțiunea de 43 de kilometri a coridorului Zangezur trece și pe teritoriul Armeniei. „Iranul se arată, de asemenea, interesat de coridorul Zangezur. Continuăm negocierile cu partea iraniană, spunând că suntem gata să contribuim la realizare proiectului”, a spus ministrul turc.
Azerbaidjanul și-a exprimat în repetate rânduri dorința de a crea coridorul Zangezur, care să treacă prin teritoriul regiunii Syunik din Armenia și să lege Nahicevanul de cea mai mare parte a țării. Se plănuiește construirea unui drum și a unei căi ferate acolo. La 6 octombrie 2023, Azerbaidjanul și Iranul au semnat un memorandum de intenție pentru construirea unei căi ferate care să lege cea mai mare parte a țării, de Nahicevan prin teritoriul Republicii Islamice.

https://adevarul.ro/economie/turcia-si-a-anuntat-planul-de-a-finaliza-2329596.html

Lanțurile globale de aprovizionare s-ar putea confrunta cu perturbări grave ca urmare a faptului că cele mai mari companii de transport maritim din lume vor devia cursele de la Marea Roșie.

Atacurile lansate de rebelii houthi din Yemen asupra navelor comerciale în ultimele săptămâni au determinat multe firme să decidă să evite una dintre cele mai aglomerate rute de transport maritim din lume.
Grupul Houthi și-a declarat sprijinul pentru Hamas și a declarat că vizează navele care călătoresc spre Israel, deși nu este clar dacă toate navele care au fost atacate se îndreptau de fapt spre Israel.

Ce s-a întâmplat?
Houthis și-au intensificat atacurile de la începutul războiului dintre Israel și Hamas, în octombrie.
Gruparea, care este susținută de Iran, a folosit drone și rachete împotriva navelor străine care transportă mărfuri prin strâmtoarea Bab al-Mandab – un canal de 20 de mile lățime care desparte Eritreea și Djibouti pe partea africană și Yemenul în Peninsula Arabică.
Navele iau de obicei această rută dinspre sud pentru a ajunge la Canalul Suez din Egipt, mai la nord.
Dar, din cauza atacurilor și a amenințării unor atacuri viitoare, câteva dintre cele mai mari firme de transport maritim din lume, inclusiv Mediterranean Shipping Company și Maersk, au deviat navele spre o rută mult mai lungă, în jurul Capului Bunei Speranțe din Africa și apoi pe partea de vest a continentului.

De asemenea, BP a suspendat toate transporturile de petrol prin Marea Roșie, dând vina pe „deteriorarea situației de securitate”.
Călătoriile mai lungi vor adăuga cel puțin 10 zile de transport și vor costa companiile milioane de dolari.

De ce este atât de importantă această rută maritimă?
Orice navă care trece prin Canalul Suez către sau dinspre Oceanul Indian trebuie să treacă prin strâmtoarea Bab al-Mandab și prin Marea Roșie.
Canalul Suez este cea mai rapidă rută maritimă între Asia și Europa și este deosebit de important pentru transportul petrolului și al gazului natural lichefiat (GNL).
Aproximativ nouă milioane de barili de petrol pe zi au fost transportate prin Canalul Suez în prima jumătate a anului 2023, potrivit firmei de analiză a transportului de marfă Vortexa.

Analiștii de la S&P Global Market Intelligence au declarat că aproape 15% din bunurile importate în Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord au fost transportate pe mare din Asia și din Golf. Aceasta include 21,5% din petrolul rafinat și peste 13% din petrolul brut.
Dar nu este vorba doar de petrol. Navele de containere transportă tot felul de bunuri de consum pe care le vedem în magazine, inclusiv televizoare, haine, pantofi de sport și echipamente sportive.
– Firmele de transport maritim își suspendă călătoriile în Marea Roșie din cauza atacurilor
– Temeri legate de creșterea prețului petrolului după atacurile din Marea Roșie

Care este impactul asupra consumatorilor?

Este inevitabil ca lanțurile de aprovizionare să fie afectate din cauza devierii navelor de la Marea Roșie, dar bunurile de consum „vor avea cel mai mare impact”, potrivit lui Chris Rogers, șeful departamentului de cercetare a lanțului de aprovizionare de la S&P Global Market Intelligence, deși acesta remarcă faptul că actuala perturbare a avut loc „în timpul sezonului de transport maritim în afara vârstei de vârf”.
Se pot aștepta întârzieri în ceea ce privește produsele care ajung în magazine, fiind de așteptat ca deplasările navelor container să dureze cu cel puțin 10 zile mai mult din cauza faptului că ruta de la Capul Bunei Speranțe adaugă aproximativ 3.500 de mile marine.
Gigantul de mobilă Ikea și retailerul britanic Next au avertizat că aprovizionarea cu produse ar putea fi întârziată dacă perturbarea transportului maritim continuă.
Distanța suplimentară va costa, de asemenea, mai mult pentru companii. Tarifele de transport maritim au crescut cu 4% în ultima săptămână, iar aceste costuri ar putea fi transferate de către întreprinderi către clienți.
Cu toate acestea, tarifele rămân în continuare mult mai mici decât anul trecut și sunt cu mult sub nivelurile înregistrate în 2021, când tarifele de transport de marfă au crescut vertiginos, în concordanță cu cererea, pe măsură ce restricțiile Covid au fost relaxate.
Există, de asemenea, temeri că această perturbare ar putea duce la creșterea prețului petrolului.
O creștere a prețului petrolului, un ingredient cheie în combustibilul auto, poate duce la creșterea prețurilor la pompe și, de asemenea, să determine o inflație mai mare. Inflația, care măsoară ritmul de creștere a prețurilor, a scăzut în Marea Britanie și este în prezent de 4,6%.
În ceea ce privește întreruperea livrărilor de GNL, chiar dacă prețurile angro la energie cresc, orice majorare nu se va reflecta în facturile consumatorilor casnici până cel mai devreme în aprilie 2024.
Acest lucru se datorează faptului că plafonul prețurilor la energie, care limitează suma pe care furnizorii o pot percepe, a fost deja stabilit pentru luna ianuarie.
Este transportul de mărfuri pe mare singura opțiune? Dl Rogers spune că, în schimb, transportarea mărfurilor pe calea ferată ar necesita „traversarea Rusiei”, care se află sub sancțiuni economice din cauza invadării Ucrainei, în timp ce „transportul cu camionul din Golf până în Israel ar putea compensa doar aproximativ 3% din transportul maritim”.

Ce se face ca răspuns?

Atacurile au determinat SUA să lanseze o operațiune navală internațională pentru a proteja navele pe ruta din Marea Roșie, iar țări precum Marea Britanie, Canada, Franța, Bahrain, Norvegia și Spania s-au alăturat.
Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a cerut ca mai multe țări să contribuie la eforturile de menținere a siguranței navigației în regiune.
Însă unele companii de transport maritim sunt reticente în a începe să folosească din nou ruta, în ciuda securității sporite.
Maersk a reluat utilizarea rutei pentru scurt timp după introducerea operațiunii de securitate, dar a întrerupt din nou cursele prin Marea Roșie după ce una dintre navele sale de containere a fost atacată.

https://www.bbc.com/news/business-67759593

SUA, Marea Britanie și alte 10 state i-au avertizat pe rebelii din Yemen că vor suporta consecințe dacă vor continua să atace navele comerciale în Marea Roșie.
Într-o declarație comună, grupul de țări, în principal occidentale, a cerut încetarea imediată a atacurilor.
Cu toate acestea, Houthis au răspuns cu sfidare, promițând să continue să atace navele pe care le consideră legate de Israel.
Situația din sudul Mării Roșii, vitală din punct de vedere strategic, se află acum în impas.
Strâmtoarea Bab al-Mandab este o cale navigabilă critică prin care trece aproape 15% din comerțul mondial. Dacă atacurile continuă, teama este că prețurile la combustibil vor crește și că lanțurile de aprovizionare vor fi afectate.
– Următorul avertizează asupra întârzierilor în aprovizionare din cauza atacurilor din Marea Roșie
Rebelii Houthi, susținuți de Iran, și-au declarat sprijinul pentru Hamas în războiul pe care acesta l-a lansat împotriva Israelului în octombrie. Din noiembrie, rebelii au atacat de peste 20 de ori transportul maritim comercial în Marea Roșie, folosind rachete, drone, ambarcațiuni rapide și elicoptere. Aceștia au afirmat – adesea în mod fals – că navele aveau legături cu Israelul.
Navele de război americane și britanice din regiune au interceptat unele rachete, dar au rezistat atacării unor ținte în Yemenul propriu-zis. Acest lucru ar putea fi pe cale să se schimbe.
În declarația lor, grupul de 12 state – Australia, Bahrain, Belgia, Canada, Danemarca, Germania, Italia, Japonia, Olanda, Noua Zeelandă, Marea Britanie și SUA – au calificat atacurile asupra transportului maritim drept „ilegale, inacceptabile și profund destabilizatoare” și au afirmat că nu există „nicio justificare legală pentru a viza în mod intenționat transportul maritim civil și navele militare”.
Orice răspuns armat este posibil să însemne o acțiune armată împotriva bazelor, bărcilor și armelor Houthi.
Navele de război americane, britanice și franceze din Marea Roșie au capacitatea de a doborî rachetele și dronele Houthi, dar acest lucru devine costisitor și nu pot fi sigure că le pot lovi pe toate, mai ales dacă Houthis decid să lanseze un atac „swarm” – lansând mai multe drone și rachete deodată, așa cum a făcut Rusia în Ucraina.
Poate că Yemenul este cea mai săracă națiune arabă, dar Houthis au un stoc mare de rachete și drone.
Camera Internațională a Transporturilor Maritime spune că 20% dintre navele de containere din lume evită Marea Roșie și navighează în schimb în jurul Africii de Sud.
În cadrul unei dezbateri care a avut loc miercuri seara în Consiliul de Securitate al ONU, atacurile Houthi au fost condamnate în unanimitate, dar au existat și avertismente împotriva unei noi escaladări.
Ambasadorul SUA la ONU pentru management și reformă, Chris Lu, a declarat că atacurile au avut „implicații grave pentru securitatea maritimă, transportul maritim internațional și comerț”. Rolul Iranului, a adăugat el, a fost „rădăcina problemei”.
Iranul a negat că ar fi sprijinit atacurile. În ciuda acestui fapt, nu este clar cum ar putea răspunde dacă vor fi lansate lovituri aeriene occidentale împotriva aliaților săi yemeniți.
Grupul provine dintr-o sub-secțiune a minorității musulmane șiite din țară, Zaidis. Ei își iau numele de la fondatorul mișcării, Hussein al Houthi.
Aceștia duc un război civil din 2014 împotriva guvernului yemenit și controlează atât capitala Sana’a, cât și nordul țării, precum și litoralul Mării Roșii.
Guvernul a fost sprijinit împotriva houthiștilor de o coaliție de țări arabe condusă de Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.

https://www.bbc.com/news/world-middle-east-67878906?utm_source=Trei+Minute&utm_campaign=de0fcc07c8-EMAIL_CAMPAIGN_29_12_2023_COPY_01&utm_medium=email&utm_term=0_fa6bf2afa1-de0fcc07c8-32503582

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a afirmat, vineri, referindu-se la intrarea României în Schengen cu frontierele maritime, că o călătorie pe mare este privită acum ca una în interiorul ţării, iar portul Constanţa devine „mult mai atractiv”.
În context, ministrul a explicat că nu se elimină controalele, dar se simplifică. „Se simplifică aceste controale. Asta nu înseamnă că nu sunt în continuare controale vamale sau controale fiscale şi aşa mai departe. Dar e un avantaj pentru că într-adevăr Portul Constanţa, cum a subliniat şi primul-ministru, devine în momentul ăsta mult mai atractiv. E vorba şi de contextul cu războiul din Ucraina”, a spus ministrul de Interne.

Citește mai mult la: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/predoiu-portul-constanta-devine-mult-mai-atractiv-dupa-intrarea-in-sea-schengen-2638845
Informaţiile publicate pe site-ul Digi24.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislația aplicabilă, doar în limita a 120 de caractere.

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/predoiu-portul-constanta-devine-mult-mai-atractiv-dupa-intrarea-in-sea-schengen-2638845

C.N.C.F.”CFR” SA- Sucursala Regională CF Constanța – Unitate Operațională a publicat un anunț de participare pentru lucrări de reparații și întreținere a infrastructurii feroviare publice aflata în incinta Portului Constanta – PRIORITATEA 4 LOT 1 – Lucrări de stabilizare a versantului în zona de siguranță a caii ferate nr.9 Gr.A1 Port Constanța.

Valoarea estimate este de 7.235.750 de lei.

Potrivit anunțului publicat pe LicitatiaPublica.ro, în prezent, se înregistrează un fenomen de alunecare în curs în zona liniei de cale ferată 9 Gr. Al, ceea ce împiedică desfășurarea lucrărilor de reparații și întreținere a infrastructurii feroviare publice aflata în incinta Portului Constanța.
„În cazul în care vor avea loc precipitații abundente, se va accentua mișcarea maselor de pământ de la partea superioară a taluzului spre baza acestuia afectând linia de cale ferată. nr. 9-Gr. A1 Port Constanța.

Alunecarea taluzului este de natură superficială, având o grosime de câțiva metri, și se manifestă pe suprafețe succesive de alunecare dispuse pe verticala falezei. Ca urmare a acestui fenomen, o mare cantitate de pământ a fost antrenată către baza taluzului, distrugând gardul de incintă al Portului Constanța pe o distanță de câteva sute de metri și provocând avarii la conducta RAJA, care este suspendată aerian pe reazeme de beton armat în zona respectivă.

Conducta a fost deplasată de pe aliniament împreună cu suporți intermediari, rezultând într-un traseu curbat. Pentru rezolvarea situației create scenariul propus de proiectantul SC Pro Amis și avizat favorabil în cadrul ședinței CTE a Sucursalei Regionale CF Constanța, este construcția unui zid de sprijin fundat pe două rânduri de piloți diametru 600mm“ – se mai menționează în anunțul publicat pe LicitatiaPublica.ro.
Lucrări de consolidare care vor consta în executarea a 25 tronsoane de zid de sprijin din beton armat de clasă C30/37 fundat pe piloți cu lungimea de 13.00m dispuși spațial;
• Amplasarea unui în spatele zidului de sprijin a unui sistem de drenaj alcătuit din: țeavă; gofrată Ø150mm, geotextil drenant, strat drenant de pietriș:
• Realizarea pe versant a unui sistem de stabilizare alcătuit dintr-o șaibă drenantă și se vor remedia toate zonele cu erodări sau adâncituri;
• Realizarea de rigole din beton armat pentru preluarea apelor din precipitații.

Ofertantul trebuie să demonstreze că are la dispoziție/are acces la următoarele utilaje, instalații și echipamente tehnice pentru execuția lucrărilor:
• 1 Instalație de forat și turnat piloți – 150cp 1 buc
• 2 Excavator pe senile cu cupa cu motor termic 0,71mc-1,25mc 1 buc
• 3 Încărcător frontal pe pneuri cupa până la 2,6-3,9 1 buc
Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 08.02.2024 15:00

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/sucursala-regionala-cf-constanta-atribuie-un-contract-de-lucrari-de-reparatii-si-intretinere-a-infrastructurii-feroviare-publice-aflata-in-incinta-portului-841088.html