Un consorţiu format din Grupul Grampet – Grup Feroviar Român (GFR), GR Logistics and Terminals LLC (Georgia) şi ASCO Logistic CJSC (Azerbaidjan) va opera transporturi navale periodice între porturile Constanţa şi Batumi/Poti, în urma unui acord semnat la Tbilisi, capitala Georgiei.

Potrivit unui comunicat al Grupului Grampet, acordul reprezintă încă un pas prin care companiile membre ale Asociaţiei Middle Corridor – Ruta de Transport Internaţional Trans-Caspică vor colabora pentru a intensifica fluxul de mărfuri de-a lungul acestei rute.

„La un an de la aderarea noastră la Asociaţia Middle Corridor, reuşim să activăm ruta navală Batumi/Poti – Constanţa, care are un rol foarte important pentru tranzitul de marfă Asia-Europa.

Este, practic, ultima verigă care lipsea din lanţul Middle Corridor. Totodată, acordul de la Tbilisi ne aduce mai aproape de obiectivul nostru declarat de a inaugura primele transporturi feroviare de marfă dintre China şi Europa de Vest, cu tranzit prin România”, a declarat Gruia Stoica, preşedintele Grampet Group.

La rândul său, Sorin Chinde, vicepreşedintele Diviziei de Transport a Grupului Grampet, afirmă că lipsa unei conexiuni navale directe între porturile georgiene şi Constanţa a fost până acum un obstacol major în atragerea de transporturi pentru Europa pe această rută.

„Rutele alternative, care trec prin Istanbul sau Pireu, sunt necompetitive, pentru că au un timp de tranzit de 12 – 24 de zile. Odată lansată o legătură permanentă şi periodică între porturile din Georgia şi România, putem reduce acest timp de tranzit cu 5 zile dus/5 zile întors, astfel încât timpul de tranzit între porturile georgiene şi Constanţa se reduce la 2 zile”, a adăugat Chinde.

Conform Acordului, consorţiul va opera o navă cu o capacitate de 144 TEU (Twenty-foot Equivalent Unit) sau 72 FEU (Forty-foot Equivalent Unit), care va derula transporturi de trei ori pe lună.

Echipa de management a consorţiului va fi formată din: Gruia Stoica – preşedintele Grampet Group, Lasha Akhalbedashvili – director GR Logistics & Terminals LLC şi Azer Mammedov – director general ASCO Logistic CJSC.

În luna iunie a anului trecut, Grupul Grampet – Grup Feroviar Român (GFR) şi NMSC Kazmortransflot LLP, operatorul naval de stat al Republicii Kazahstan, au semnat un Memorandum de Colaborare în cadrul aceluiaşi proiect.

GR Logistics & Terminals, o filială a companiei JSC Georgian Railway fondată în anul 2009, oferă servicii de transport internaţional de marfă pe cale feroviară şi maritimă – transport de containere şi vagoane, servicii de manevră, servicii vamale, stocare etc. Compania operează două terminale de containere în porturile Poti şi Tbilisi.

ASCO Logistic CJSC (the Azerbaijan Caspian Shipping Closed Joint-Stock Company) a fost înfiinţată prin fuziunea celor mai mari două flote din Republica Azerbaidjan, respectiv cea operată de compania naţională de transport maritim şi de producătorul naţional de petrol. Compania operează două şantiere navale, flote comerciale şi facilităţi de suport offshore.

Grupul Grampet – Grupul Feroviar Român este cel mai mare operator privat de transport feroviar de marfă şi logistică din România şi Europa Centrală şi de Sud-Est şi prima companie europeană care s-a alăturat Asociaţiei Middle Corridor – Ruta de Transport Internaţional Trans-Caspică, în septembrie 2018.

Rută navală între porturile Constanţa şi Batumi/Poti

Măsuri speciale în zona în care s-a scufundat parțial nava Queen Hind. Inspectorii Administrației Bazinale de Apă Dobrogea Litoral iau săptămânal probe de apă din Portul Midia și monitorizează țărmul pentru ca oile moarte să nu ajungă pe mal. Reprezentanții Administrației susțin că, până în prezent, rezultatele analizelor nu arată modificări semnificative, dar în continuare există riscul biologic.

Inspectorii Administrației Bazinale de Apă Dobrogea Litoral iau probe, în fiecare săptămână, din patru secțiuni distincte: de la intrarea în Portul Midia și din acvatoriu, precum și de la 50 de metri de tribordul și babordul navei scufundate. Specialiștii spun că, până în prezent, rezultatele nu au arătat depășiri ale limitelor stabilite pentru apele costiere. Totuși, a trecut o lună și jumătate de când nava încărcată cu peste 14 mii de oi s-a scufundat în Portul Midia, iar autoritățile portuare nu au finalizat procedurile pentru scoaterea epavei la suprafață. Fiecare zi de întârziere reprezintă un risc ecologic, susțin specialiștii. Reprezentanții Administrației Bazinale de Apă avertizează că poate crește concentrația de nutrienți din apă, ceea ce duce la dezvoltarea algelor și la reducerea concentrației de oxigen din apă. Consecința ar fi degradarea ecosistemului din zonă și mortalitatea viețuitoarelor marine. Situația navei scufundate în Portul Midia este monitorizată și de Direcția de Sănătate Publică din Constanța.

Șeful DSP, Cristina Schipor: ”Am făcut adresă către APC prin care am solicitat să fim anunțați la momentul la care se va începe efectiv activitatea de ranfluare, prin cabinetul de medicină din Port noi vom monitoriza personalul care lucrează acolo. Monitorizare în ce sens? Să poarte echipamentul de protectie adecvat și pentru a se face dezinfecția echipamentului așa cum trebuie.”
Cristina Schipor a mai precizat că, deocamdată, DSP poate verifica doar calitatea apei de îmbăiere, astfel că primele probe vor fi recoltate din zonă abia la primăvară.

Măsuri speciale în zona în care s-a scufundat parțial nava Queen Hind

În timp ce transportul terestru de mărfuri este în grea suferință, din cauza stării dezastruoase a infrastructurii rutiere și feroviare, canalele navigabile Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari atrag fluxuri de mărfuri tot mai mari, grație investițiilor realizate în ultimul deceniu.

„În anul 2019, cantitățile de mărfuri tranzitate pe canalele navigabile au atins un nou record – a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Lucian Bucuroiu – director exploatare în cadrul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile. Traficul s-a ridicat la 35,801 milioane de tone capacitate, cu 9% mai mare față de anul 2018. Au fost transportate 16,744 milioane de tone de mărfuri, cu 19% mai mult decât în anul precedent”.

Vechiul record datând din 2016 a fost de 14,554 milioane de tone.

Grânele domină traficul

În structura mărfurilor, cerealele au ocupat primul loc, cu o pondere de 41%. Pe locul al doilea s-au situat minereurile și produsele de carieră, cu o cotă de 34%. În ianuarie 2018, acestea reprezentau 54,31% din totalul mărfurilor derulate. Celelalte grupe de mărfuri au următoarele ponderi: produse energetice (cărbuni, petrol și gaze lichefiate) – 12%, produse chimice – 6%, metal și produse din metal – 4%, alte produse – 2%, produse alimentare – 1%.

În 2019, s-a produs un salt semnificativ al traficului de mărfuri derulat în contul altor țări. Dacă în aceeași perioadă din 2018, acesta era de numai 45% din total, în perioada ianuarie – decembrie 2019 a sărit la 53%. Această dinamică reflectă rolul tot mai mare pe care Dunărea și canalele Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari îl joacă în transportul naval european.

Din totalul de 16,744 milioane de tone de mărfuri derulate în 2019, în contul României au fost transportate 47%, pentru Serbia – 29%, Ungaria – 9%, Bulgaria – 10%, Austria – 2%, Germania, Croația și Republica Moldova – câte 1%.

În intervalul ianuarie – decembrie 2019, canalele Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari au fost tranzitate de 24.700 unități navale, din care: 16.919 barje, 3.508 șlepuri, 71 nave fluvio-maritime, 4.163 remorchere împingătoare și 39 pasagere.

Armatorii români domină transportul pe apele interioare. Dintre ei, cel mai important este Compania de Navigație Fluvială Română Navrom, care deține o flotă de 390 de nave, din care: 33 de împingătoare, 254 de barje de diferite tipuri, 93 de șlepuri și 10 ceamuri.

Investiții în porturile Luminița, Ovidiu și Medgidia

„La început de an, traficul pe canalele navigabile este puțin sub așteptări, din cauza vântului puternic, a condițiilor meteorologice nefavorabile pentru navigația fluvială. Marfă există, adâncimile sunt bune, sperăm ca odată cu îmblânzirea vremii să se intensifice transportul fluvial. În anul 2020, estimăm că traficul pe canalele navigabile Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari se va ridica la 33 milioane de tone capacitate”, a declarat Lucian Bucuroiu.

Considerată o campioană în atragerea fondurilor europene pentru lucrările de investiții, Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile și-a propus ca, în anul 2020, să modernizeze porturile Luminița, Ovidiu și Medgidia.

Portul Luminița se află pe malul estic al Lacului Tașaul (Năvodari). Suprafața acvatoriului este de 25 ha, iar a platformelor portuare, de 6,1 ha. Portul are un caracter industrial, traficul derulat constând în special în recepția de clincher, pietriș, balast și expedierea de nisip, dolomite, calcar, fier vechi și îngrășăminte chimice. Valoarea viitoarei investiții se ridică la 98.196.254 lei, inclusiv TVA, echivalentul a 20.665.500 euro.

Portul Ovidiu este amplasat pe malul drept al Canalului Poarta Albă – Midia Năvodari, la km 11+000. În prezent, operează produse de carieră și balastieră, dar există cereri pentru operarea altor tipuri de mărfuri, cum ar fi cereale. Viitoarea investiție se va ridica la 70.781.612 lei, inclusiv TVA, echivalentul a 14.896.060,78 euro.

Portul Medgidia este amplasat pe Canalul Dunăre – Marea Neagră, la km 37+410 și este inclus în rețeaua de transport de interes european (TEN-T). Are 24 de dane, acvatoriu de 19 ha, iar suprafața platformelor portuare (inclusiv drumurile de incintă) este de 18 ha. Dispune de racord rutier și de racord feroviar. În ultimii cinci ani, operatori portuari și-au manifestat interesul de a închiria platforme portuare în portul Medgidia. Din cauza infrastructurii deficitare și lipsei facilităților portuare, intențiile nu s-au materializat în contracte încheiate cu CNACN. Valoarea viitoarei investiții se ridică la 102.315.784 lei, inclusiv TVA, echivalentul a 21.532.458,70 euro.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-canalele-navigabile-dunare-marea-neagra-si-poarta-alba-navodari-au-stabilit-un-nou-record-392577?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi a început procedurile de achiziţie în cadrul Etapei a II-a de realizare a Platformei Multimodale Galaţi.

Această etapă presupune „Modernizarea infrastructurii rutiere din zona platformei multimodale pentru înlăturarea blocajelor în trafic şi relocarea unui segment de cale ferată pentru fluidizarea traficului feroviar din zona portuară”.

Investiţiile în Platforma Multimodală vor avea în centru un racord feroviar şi rutier ce va asigura împreună cu partea navală intermodalitatea la nivelul portului. Cererea de finanţare pentru această componentă a fost depusă la Organismul Intermediar pentru Transport în vederea aprobării spre finanţare prin POIM 2014-2020, informează cotidianul local Viața Liberă.

În paralel, au început pentru acest obiectiv şi două proceduri de achiziţie. Prima dintre ele priveşte Servicii de supervizare pentru execuţia lucrărilor din cadrul proiectului Platforma Multimodală Galaţi – Etapei II, contract evaluat la 1,44 milioane de lei (fără TVA), termenul limită pentru depunerea ofertelor fiind 20 ianuarie a.c. A doua procedură de achiziţie vizează execuţia efectivă a lucrărilor pentru realizarea racordului feroviar şi rutier, contract cu o valoare estimată la 39,59 milioane de lei (fără TVA), cu o perioadă de execuţie de 11 luni, termenul limită pentru depunerea ofertelor fiind 31 ianuarie a.c.

APDM Galați vrea un teren al Primăriei

În acelaşi timp, pentru ca lucrurile să meargă fără sincope în aprobarea cererii de finanţare ce stă la baza lansării acestor achiziţii este necesară, de asemenea, parcurgerea unor paşi procedurali atât la nivelul Ministerului Transporturilor, cât şi la nivelul Consiliului Local Galaţi, terenul pe care urmează să fie realizat racordul fiind în proprietatea Primăriei Galaţi.

„E vorba de o serie de aspecte legate de atribuirea de către UAT Galaţi a dreptului de intervenţie pe acest teren, în vederea derulării acestor lucrări. La nivel instituţional, Ministerul Transporturilor, în calitate de autoritate tutelară a APDM Galaţi, s-a adresat cu o solicitare în acest sens către CL Galaţi, iar acesta din urmă urmează să aprobe, sperăm, chiar în această lună, un proiect de hotărâre privind acordarea acestui drept de intervenţie pentru realizarea lucrărilor”, a precizat directorul general al APDM Galaţi, Marcela Costea.

Modernizarea infrastructurii portuare şi realizarea unei platforme logistice în care să fie îmbinate facilităţile fluvio-maritime cu cele feroviare şi rutiere este programată a se derula în trei etape, valoarea totală a investiţiilor urmând să fie de 89,9 milioane de euro. Proiectul este realizat în comun de APDM Galaţi şi operatorul privat Port Bazinul Nou, din cadrul Grupului Metaltrade.
Prima etapă a proiectului va fi finanţată din fonduri CEF – Mecanismul pentru Interconectarea Europei, etapele doi şi trei urmând să fie finanţate în cadrul POIM.

Luna septembrie 2019 a fost termenul-limită pentru depunerea ofertelor în cadrul licitaţiei pentru executarea lucrărilor din cadrul proiectului Platformă Multimodală Galaţi – Etapa 1 – Modernizarea infrastructurii portuare. Valoarea estimată a contractului este de 102,7 milioane de lei, fiind cuprinse lucrări hidrotehnice, precum dragaje în Port Bazinul Nou, pentru a permite intrarea în siguranţă a navelor, modernizarea cheului pentru a se putea efectua operaţiuni multimodale, extinderea spaţiului de acostare etc. În cadrul licitaţiei a fost depusă o singură ofertă, din partea asocierii ce are drept lider de proiect compania Mer Terre Maritime Development Contracting Co.Ltd. În calitate de subcontractori figurează firmele Marsano şi Rovis Lider. Oferta se află în curs de evaluare, procedură care ar urma să se finalizeze în cursul acestei luni.

APDM Galați a început procedurile pentru fluidizarea traficului feroviar în zona portuară

Redactor: Dezastru ecologic în Portul Midia este departe de final iar problema s-ar putea extinde pe tot litoralul. În timp ce mii de oi moarte sunt în continuare în nava scufundată în apele portului, negocierile dintre Administraţia Porturilor Maritime şi firma care ar trebui să repună nava pe linie de plutire sunt în impas.

Ce se întâmplă în această situaţie?

Reporter: Nouă firme s-au înscris pentru a lua această lucrare din Portul Midia şi vorbim de o lucrare extrem de dificilă spun autorităţile. Firma care se va ocupa de acest lucru trebuie să pună nava în starea ei de plutire, dar şi de scoaterea cadavrelor. / … /

Autorităţile ne spun că de săptămâna viitoare vom avea cel mai probabil ca să avem această firmă, firmă din România sau din străinătate. A trecut mai bine de o lună de la acest accident şi practic nu s-a găsit o soluţie, nu s-a găsit o firmă care să execute toată această lucrare. / … /

Autorităţile pun la bătaie 4 milioane de euro pentru această lucrare şi pe care va trebui s-o recupereze în instanţă de la asiguratorul navei.

Nava încărcată cu oi moarte, scufundată la finalul lunii noiembrie, zace în continuare pe fundul mării. După ce proprietarul sirian nu a prezentat niciun plan de ridicare a navei, aceasta a rămas în sarcina statului român. În timp ce mii de cadavre de animale sunt încă în nava scufundată, Ministerul Transporturilor a demarat o amplă anchetă.

Procesul de dezintegrare a substanţelor organice continuă. Animalele descompuse creează un mediu toxic ce impune măsuri suplimentare pentru orice echipă va lucra în zonă. Între timp, statul român le cere firmelor să întocmească propriul plan de readucere la suprafaţă a navei. Până acum s-au înscris la licitaţie 9 firme, atât româneşti, cât şi din străinătate.

Ministerul Transporturilor a început o anchetă în Portul Midia. Întreg echipajul a fost audiat, iar comandantul navei şi pilotul au fost amendaţi. Apa de mare este monitorizată săptămânal de autorităţi care i-au periodic probe la analize.

– Până acum nivelul este unul în limitele normale, deci nu ne trebuie să ne alarmăm din punctul acesta de vedere, analizele vor fi făcute săptămânal. Din punct de vedere al DSV-ului nu există un risc patologic în momentul de faţă.

Costurile estimate de autorităţi pentru întreg procesul de recuperare a navei depăşeşte 19 milioane de lei.

Cei cinci membri ai noului CA al Companiei Naţionale de Căi Ferate sunt: Dan M. Costescu, Mihaela Mocanu, Laura Diana Gîrlă, Gabriel Popa şi Ştefania Ferencz.

Potrivit surselor News.ro, Costescu este luat în calcul pentru postul preşedinte al Consiliului de Administraţiei al companiei.

Laura Diana Gîrlă este directorul Direcţiei Economice a Ministerului Transporturilor.

Ştefania Ferencz este avocat şi este secretarul general al Ministerului Transporturilor.

Mihaela Mocanu a fost consilier al fostului ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, dar şi membru în consiliile de administraţie de la CNAIR, Tarom şi Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi.

Gabriel Popa este este profesor universitar la Facultatea de Transporturi, Catedra Material Rulant de Cale Ferată, Universitatea Politehnica Bucureşti.

De altfel, încă de la formarea Guvernulului, Dan Costescu era vehiculat pentru conducerea uneia din cele trei companii de cale de ferată, CFR Infrastructură, CFR Călători sau CFR Marfă.

Dan Costescu a fost ministru al Transporturilor în perioada 2015-2016, venind din poziţia de director general al CFR Infrastructură. Înainte a condus, înfiinţat şi reorganizat companii feroviare din Europa.

CFR are nevoie urgentă de investiţii. Compania administrează reţeaua de cale ferată din România, însă banii insuficienţi fac imposibilă reabilitarea reţelei existente.

https://www.news.ro/economic/cfr-sa-are-un-nou-consiliul-de-administratie-fostul-ministru-al-transporturilor-dan-costescu-ar-putea-prelua-conducerea-ca-1922404608592020011919221101

Mugur Isărescu, guvernatorul băncii naționale, a declarat miercuri, după ședința de politică monetară, în contextul în care a prezentat evoluțiile economice din a doua parte a anului anterior, că anul agricol 2019 a fost „nefavorabil”, Isărescu fiind primul oficial cu o astfel de afirmație, potrivit Mediafax.

„Creșterea economică a continuat să decelereze în trimestrul III 2019, dinamica sa anuală reducându-se la 3 la sută, de la 4,4 la sută în trimestrul anterior. Pe partea cererii, contribuția consumului gospodăriilor populației a rămas semnificativă, însă s-a redus vizibil, până la 3 puncte procentuale, în contextul unui an agricol nefavorabil, fiind depășită substanțial de cea a formării brute de capital fix, 5,9 puncte procentuale”.

Isărescu este primul oficial al statului care recunoaște că anul agricol 2019 a fost unul slab, în contextul în care la bilanțul de predare a mandatului, fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, a oferit doar estimări de producție, iar Ministerul a evitat să ofere date oficiale privind producția.

„Și în 2017 și în 2018 am fost pe primul loc la cultura de floarea soarelui și porumb în Uniunea Europeană și sunt premise ca și în acest an să ne păstrăm pe primul loc. (…) Dacă în anul 2007, când am intrat în Uniunea Europeană, producția totală la cereale era în jur de 12 milioane de tone, în 2017 a fost de 27 de milioane de tone, în 2018 de 31 de milioane, iar anul acesta se preconizează că ne apropiem de rezultatele obținute în cei doi ani la rând”, a spus Petre Daea la predarea mandatului de ministru al Agriculturii în data de 16 octombrie.

Ministerul Agriculturii a refuzat anterior să ofere date oficiale privind producțiile anului agricol în 2019 la solicitarea Mediafax și în schimb a oferit tot estimări.

https://www.digi24.ro/stiri/economie/agricultura/isarescu-primul-oficial-care-spune-ca-anul-agricol-2019-a-fost-slab-daea-vorbea-despre-recorduri-1242580

Un tren din China cu un total de 45 de containere a sosit recent în gata din Slawkow, sudul Poloniei, relatează Polandin. Acesta a pornit din oraşul chinez Xiían. Ruta face parte din noul drum al mătăsii. După modernizare, terminalul din oraşul polonez este pregătit să primească mărfuri direct din China, fără a fi nevoie ca acestea să fie reîncărcate la graniţele UE. Ruta de 9.477 km a fost deschisă în cadrul unui proiect comun al companiei naţionale de căi ferate a Poloniei, PKP, şi Xiían Free Trade Port Construction and Operation, potrivit The First News

https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/primul-tren-dintr-un-proiect-comun-polonezo-chinez-soseste-in-polonia-18688799

Guvernul bulgar a anunţat că a aprobat achiziţia de către operatorul sistemului de transport de gaze Bulgartransgaz a 20% din Gastrade, compania care dezvoltă un terminal de GNL în apropierea oraşului grecesc Alexandroupolis, potrivit Seenews.

Participarea la proiect este în linie cu strategia energetică pe termen lung a Bulgariei privind diversificarea surselor şi rutelor de alimentare cu gaze.

https://www.zf.ro/companii/energie/compania-bulgartransgaz-achizitioneaza-20-dintr-un-terminal-de-gnl-din-grecia-18694530

Veniturile din exporturi au fost, în primele 11 luni din 2019, mai mici cu 15,5 miliarde de euro față de cele din importuri, chiar dacă au crescut cu aproape 2% comparativ cu aceeași perioadă din 2018, iar importurile, cu peste 4%, potrivit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Concret, după primele 11 luni din 2019, România a exportat marfă în valoare de 64,17miliarde de euro, iar importurile au ajuns la 79,68 miliarde de euro.

La nivelul lunii noiembrie 2019, exporturile FOB au însumat 5,999 miliarde de euro, iar importurile CIF s-au ridicat la 7,490 miliarde de euro, rezultând un deficit de 1,491 miliarde de euro. Faţă de luna noiembrie 2018, exporturile din luna noiembrie 2019 au crescut cu 1,0%, iar importurile au scăzut cu 0,1%.

În perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2019, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (47,2% la export şi 37,3% la import) şi alte produse manufacturate (31,8% la export şi respectiv 30,5% la import).

Valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri în primele 11 luni din 2019 a fost de 49,339 miliarde de euro la expedieri şi de 59,580 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 76,9% din total exporturi şi 74,8% din total importuri.

Valoarea schimburilor extra-UE28 de bunuri în perioada menţionată a fost de 14,839 miliarde de euro la exporturi şi de 20,109 miliarde de euro la importuri, reprezentând 23,1% din total exporturi şi 25,2% din total importuri.

Exporturile mai mici cu 15,5 miliarde de euro față de importuri