Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Irinel Ionel Scrioșteanu a anunțat semnarea contractul uide finanțare pentru elaborarea „Strategiei de dezvoltare a transporturilor navale”, al cărei beneficiar esteMinisterul Transporturilor si Infrastructurii România prin Direcția Transport Naval.
Elaborarea acesteia costă 21 de milioane de lei.
Obiectivul general al proiectului este reprezentat de elaborarea strategiei, dar și a unui program pentru dezvoltarea transportului maritim și pe căile navigabile interioare, a infrastructurii de cale navigabilă, a infrastructurii porturilor maritime și fluviale pe termen scurt (2027), mediu (2035) și lung (2050) ținând cont de interesele naționale, regionale și locale, în scopul promovării creșterii economice durabile și în concordanță cu protecția mediului înconjurător.
„Trebuie să avem în vedere eficientizarea activităților din acest domeniu, astfel încât infrastructura navală pe care o deținem să ne situeze într-o poziție de top în contextul concurenței actuale.”, a declarat Scrioșteanu.
Planul va fi atins prin următoarele obiective specifice:
Evaluarea situației actuale a flotei de transport fluvial și propuneri de modernizare și dezvoltare, în conformitate cu politicile UE, pentru creșterea rolului transportului pe căile navigabile interioare.
Prioritizarea porturilor fluviale în funcție de traficul de mărfuri existent și potențial, precum și de situația economică actuală și de perspectivă a zonei.
Creșterea rolului porturilor ca noduri logistice în cadrul rețelei de transport a României.
-Evaluarea situației actuale a infrastructurii de transport naval și propuneri de modernizare și dezvoltare pentru creșterea eficienței porturilor și a optimizării relațiilor de transport.
Dezvoltarea porturilor romanești din punct de vedere al performanțelor și eficientizării utilizării tarifelor de infrastructură.
Promovarea dezvoltării porturilor ca zone industriale (hub-uri energetice și digitale).
Elaborarea unui program clar și cuprinzător care să aibă ca rezultat, pentru principalele părți implicate (administrația publică centrală, locală, administrațiile portuare și sectorul privat), o etapizare de dezvoltare a porturilor.
Elaborarea unui plan de modernizare și restructurare a administrațiilor portuare și de căi navigabile din punct de vedere al administrării eficiente a infrastructurii de transport, al deciziei investiționale și al promovări oportunităților comerciale.
Propuneri privind cadrul legal și instituțional din perspectiva administrațiilor portuare și de căi navigabile și a reglementărilor în materie de ajutor de stat pentru facilitarea dezvoltării porturilor.
Propuneri de optimizare a utilizării fondurilor UE pentru următoarea perioadă de programare prin reducerea timpilor de pregătire și implementare a proiectelor.
Elaborarea Evaluării Strategice de Mediu.
https://www.ct100.ro/romania-va-avea-o-strategie-de-dezvoltare-a-transporturilor-navale/

Fluxurile de mărfuri de pe canalele navigabile Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari sunt în continuă creștere. De altfel, Uniunea Europeană recomandă de mai mulți ani transferul transportului de mărfuri de pe uscat pe apă, aducând argumente de mediu și economice. După cum se știe, transportul pe căile de navigație interioară este mult mai atractiv decât cel rutier și feroviar, a căror infrastructură se confruntă cu grave probleme în România. Unde mai pui că tariful pe tona de marfă transportată pe apă este mai mic decât în cazul transportului pe uscat.

Cerealele și minereurile domină traficul

„În primele zece luni ale anului 2021, cantitățile de mărfuri tranzitate pe canalele navigabile au înregistrat o creștere semnificativă – a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Mihaela Coroiu – specialist PR, în cadrul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile. Traficul a fost de 31,399 milioane de tone capacitate, cu 7,24% mai mare față de aceeași perioadă din anul 2020. Au fost transportate 14,840 milioane de tone de mărfuri, cu 8,67% mai mult decât în ianuarie – octombrie 2020.”
În structura mărfurilor, cerealele ocupă primul loc, cu o pondere de 47%, la fel ca și în perioada ianuarie – octombrie 2020. Pe locurile următoare se situează următoarele grupe de mărfuri: minereuri – 29%, produse energetice (cărbuni, petrol și gaze lichefiate) – 12%, produse chimice – 6%, metal și produse din metal – 3%, alte produse (inclusiv ciment) – 2%, mașini și utilaje – 1%.

Principalul beneficiar al canalelor navigabile

În primele zece luni din 2021, traficul de mărfuri derulat în contul altor țări era de 54%. Această reflectă rolul major pe care Dunărea și canalele Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari îl joacă în transportul naval european.
Din totalul de 14,840 milioane de tone de mărfuri derulate în această perioadă, în contul României au fost transportate 46%, pentru Serbia – 27%, Ungaria – 11%, Bulgaria – 10%, Austria – 1%, Slovacia – 1%, Croația – 1%, Germania – 1% și Republica Moldova – 2%.
În primele zece luni ale anului 2021, canalele Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari au fost tranzitate de 21.348 unități navale, din care: 14.609 barje, 3.348 șlepuri, 40 nave fluvio-maritime, 3.344 remorchere împingătoare și 7 nave de pasageri.
Armatorii români domină transportul pe apele interioare. Dintre ei, cel mai important este Compania de Navigație Fluvială Română Navrom, care deține o flotă de 455 de nave, din care: 20 de împingătoare, 341 de barje de diferite tipuri, 89 de șlepuri și 5 ceamuri.

Previziuni

Cum va evolua traficul de mărfuri în următoarele luni? Transportul fluvial și portul Constanța mizează pe creșterea cantităților de cereale pentru export. România a anunțat o recoltă record de peste 30 de milioane de tone de cereale, din care peste 26 de milioane de tone vor fi livrate peste hotare. La rândul lor, Serbia și Ungaria au obținut recolte mai mari în acest an și vor crește exporturile derulate pe Canalul Dunăre – Marea Neagră și prin portul Constanța.
Dacă ritmul de creștere se va menține cel puțin la nivelul actual, canalele navigabile vor încheia anul 2021 cu un trafic de peste 17,808 milioane de tone, mai mare cu 7,88% față de cel realizat în 2020 și cu 6,35% față de recordul din 2019.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-cerealele-asigura-47-la-suta-din-traficul-de-marfuri-de-pe-canalele-navigabile-romanesti-441864

Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța a atribuit un contract în urma unei licitații publice pentru elaborarea documentațiilor necesare proiectului „RK+Modernizare platformă asfalt rădăcină Mol III”.
Atribuirea a avut loc pe 4 noiembrie 2021. Valoarea finală a achiziției este de 3.098.000 lei. Firma câștigătoare este Heilbronn Produkt SRL.

Despre Heilbronn Produkt SRL
Societatea a fost înființată în anul 2018, având sediul social în Năvodari, prelungirea D13, județul Constanța. Asociați în firmă sunt Emil Alexandru Băltoiu și Constantin Nicolescu, ambii cu o cotă parte de participare de 50%. Emil Alexandru Băltoiu este administratorul firmei. În anul 2020, firma a raportat 3 salariați, la o cifră de afaceri de 1.328.695 lei, cu un profit de 462.728 lei. Compania Heilbronn Produkt SRL a încheiat 2 contracte de achiziții publice in valoare totală de 6.262.000 lei, ambele cu CN APM Constanța.
Conform Confidas.ro, Constantin Nicolescu mai este asociat la Building Construction Mea SRL și Search Corporation New Project SRL.
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cn-administratia-porturilor-maritime-constanta-contract-cu-o-firma-din-navodari-document-763246.html

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, marţi, legea pentru înfiinţarea Autorităţii Vamale Române şi pentru modificarea unor acte normative, informează Administraţia Prezidenţială, informează news.ro.
Actul normativ are ca obiect de reglementare înfiinţarea Autorităţii Vamale Romane ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul vamal, instituţie publica cu personalitate juridica, în subordinea Ministerului Finanţelor şi finanţată de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Finanţelor, ca efect al reorganizării prin divizare parţială a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
„Art. 1. – (1) Se înfiinţează Autoritatea Vamală Română, denumită în continuare Autoritatea, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul vamal, instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Finanţelor şi finanţată de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Finanţelor, ca efect al reorganizării prin divizare parţială a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. (2) Pentru creanţele fiscale aflate în administrarea sa potrivit legii, Autoritatea Vamală Română îndeplineşte competenţele de organ fiscal central în conformitate cu prevederile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare. Autoritatea preia de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, denumită în continuare Agenţie, şi unităţile subordonate acesteia, activitatea, posturile şi personalul structurilor vamale, respectiv Direcţia Generală a Vămilor din cadrul aparatului propriu al Agenţiei, direcţiile regionale vamale şi birourile vamale de 2 interior şi de frontieră din cadrul direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice. (2) Autoritatea este condusă de un preşedinte, cu rang de secretar de stat, numit şi eliberat din funcţie prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului finanţelor publice, ajutat de un vicepreşedinte cu rang de subsecretar de stat numit şi eliberat din funcţie prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului finanţelor publice”, arată legea promulgată de către şeful statului.
https://www.bursa.ro/klaus-iohannis-a-promulgat-legea-pentru-infiintarea-autoritatii-vamale-romane-88887449

Un consorțiu de companii japoneze a anunțat dezvoltarea în comun a unui vas mare, ecologic, alimentat cu amoniac, după cum arată un mesaj publicat de serviciul de presă al Mitsui OSK Lines.
Armatorul japonez Mitsui OSK Lines (MOL), împreună cu Namura Shipbuilding Co. și Mitsubishi Shipbuilding Co., va fi angajat în dezvoltarea unei nave de mari dimensiuni pentru transportul amoniacului, care şi funcționează cu amoniac drept combustibil.
În prezent, amoniacul este folosit în principal ca materie primă pentru producția de îngrășăminte, dar traficul său maritim este limitat. Cu toate acestea, se preconizează că va avea o cerere mare în viitor ca sursă alternativă de energie ecologică, în principal pentru utilizarea în arderea mixtă în centralele electrice pe cărbune și ca purtător de hidrogen. Amoniacul este, de asemenea, comercializat ca un ingredient important în atingerea neutralității carbonului. „Pentru a satisface această cerere în creștere, MOL va dezvolta o cisternă mare pentru de amoniac și va contribui la decarbonizarea societății, oferind transport sigur, de înaltă calitate și fiabil al acestei resurse de energie verde”, subliniază serviciul de presă al Mitsui OSK Lines.
Amoniacul este foarte promițător ca şi combustibil marin alternativ. Conform previziunilor, până în 2030, cererea anuală a Japoniei pentru acest combustibil va fi de 3 milioane de tone și de 30 de milioane de tone până în 2050. „MOL își va continua eforturile de a trece la amoniac ca şi combustibil marin, cu scopul de a utiliza nave oceanice cu emisii zero și de a obține emisii de gaze cu efect de seră zero până în 2050.”
https://logisticpost.ro/articole/japonia-va-dezvolta-o-nava-cu-motor-cu-amoniac.html

Conform estimărilor A.P. Moller-Maersk, piața globală de transport va continua să resimtă efectele pandemiei și anul viitor. Gigantul danez consideră că cererea globală de containere va crește în perioada următoare mai rapid decât au anticipat experții.
Clienții noștri încearcă din greu să satisfacă cererea puternică a consumatorilor, dar și să își crească propriile stocuri. Acesta este factorul principal care determină cererea foarte puternică de transport în acest moment.”- a declarat directorul executiv Soren Skou într-un interviu pentru Bloomberg TV.
Evident, un alt factor important care contribuie la accentuarea crizei din transport, citat des de experți, este lipsa șoferilor de camion:
Întregul sistem a devenit un blocaj gigantic. Navele cargo nu pot părăsi porturile din cauza lipsei de personal, în special șoferi de camion care să transporte mărfurile (…)” – a mai declarat Skou.
Conform companiei, la această oră aproximativ 300 de nave cargo așteaptă în zonele portuare; pentru a gestiona eficient această situație, Maersk, care deține o flotă de 700 de nave cargo, declară că a majorat capacitatea, fără prea mare succes însă, majoritatea porturilor continuând să raporteze congestii și incapacitate operațională.
Cu toate acestea, gigantul danez a raportat recent un profit în creștere; conform informațiilor publicate de Reuters, valoarea EBITDA din trimestrul trei s-a triplat, ajungând la 6,9 miliarde de dolari.
Recent, Maersk a făcut publice noua strategie de extindere, plănuind să devină un operator logistic cu servicii complete, concentrându-se astfel mai mult pe operațiunile sale onshore și urmând să aloce aproximativ 1 miliard de dolari achiziției de noi companii.
https://trans.info/ro/criza-din-sectorul-de-transport-va-continua-si-in-2022-avertizeaza-maersk-261759

Tarifele de transport containere all-inclusive s-au desfăşurat într-o plajă largă pentru transporturile din Asia de Nord și de Sud-Est către America de Nord, deoarece urgența timpului de încărcare a fost principalul determinant în ceea ce un expeditor s-ar aștepta să plătească.
Tarifele premium pentru containere pe ruta Asiei de Sud-Est către America de Nord au rămas în mare parte stabile în ultimul timp, deoarece o ușoară scădere a exporturilor din China a fost compensată de graba de a face rezervări în timp util înaintea sărbătorilor de Anul Nou Lunar care va începe la 1 februarie.
Pe ruta Asia de Sud-Est-Coasta de Est a Americii de Nord, prețurile all-inclusive s-au situat în intervalul 19.000-20.000 USD/FEU, în timp ce tarifele premium pentru transporturile către Coasta de Vest a Americii de Nord au fost de 15.000-16.000 USD/FEU.
Transportul containerelor plus taxele de servicii premium din China au fost puțin modificate în săptămâna de până în 11 noiembrie, la 14.000-16.000 USD/FEU pe Coasta de Est a Americii de Nord și 10.000-12.000 USD/FEU pe Coasta de Est. Dar au existat, de asemenea, spații disponibile periodic la tarifele de bază Freight All Kinds, o evoluție care sugerează că exportatorii chinezi se confruntă cu probleme de producție care decurg din cauza deficitului generalizat de energie. „Problemele energetice ale Chinei ar putea fi mai mult decât ceea ce s-a mediatizat. Președintele Xi Jinping a cerut țării să depoziteze alimente și produse de primă necesitate, pe măsură ce oamenii se confruntă cu întreruperile de curent”, a declarat un expeditor de marfă cu sediul în Vestul Mijlociu al SUA. „Un lucru care poate scădea în sfârșit prețurile este lipsa volumelor de export, iar cu termene de producție de 30-45 de zile de la momentul în care a început raționalizarea energiei către fabrici, am putea observa că aceste efecte se manifestă acum.”
Transportatorul de marfă a adăugat că mai multe rezervări din China sunt amânate pentru o dată ulterioară, deoarece încărcăturile nu au fost finalizate și gata de expediat, lucru care s-a întâmplat doar ocazional înainte de octombrie.
Tarifele premium pentru navigațiile din China ar putea începe să scadă de săptămâna viitoare, dacă volumele de export arată semne suplimentare de scădere, dar expeditorii din Vietnam și Singapore se confruntă cu o lipsă de opțiuni de servicii, deoarece transportatorii își dedică o parte mai mare din capacitatea exporturilor pieței chineze, au spus surse citate de Hellenic Shipping News.
https://logisticpost.ro/articole/tarifele-maritime-premium-din-china-se-estompeaza-pe-masura-ce-scad-marfurile-de-export-din-cauza-crizei-energetice.html

Fosta filială de foraj a gigantului danez al transportului maritim AP Moeller Maersk a anunțat miercuri fuzionarea cu concurentul său american Noble Corporation, al cărui nume îl va prelua, potrivit Le Figaro.
„După realizarea tranzacției, acționarii Maersk Drilling și acționarii Noble vor deține fiecare circa 50 % din acțiunile în circulație ale societății rezultate”, a precizat compania daneză, într-un comunicat.
Fuziunea, care urmează să devină efectivă la jumătatea lui 2022, va genera sinergii anuale estimate la 125 milioane de dolari. În cursul ultimelor 12 luni, Noble și Maersk Drilling au înregistrat o cifră de afaceri combinată de circa 2,1 miliarde.
Listată sub numele «The Drilling Company of 1972» pe Bursa din Copenhaga, Maersk Drilling era cotată din 2019 în condițiile în care grupul danez întâmpina dificultăți în vânzarea acestei filiale.
După vânzarea în 2017 a diviziei sale petroliere către TotalEnergies, mastodontul danez înființat în 1904 a demarat o restructurare importantă care viza recentrarea pe activitatea de transport și logistică. Grupul vizează neutralitatea carbon în 2050.
https://economedia.ro/maersk-drilling-fuzioneaza-cu-noble.html#.YYyzCRYzaM8

„Creşterea preţurilor la energie şi gaze naturale te pune să îţi faci nişte socoteli: raporturile cost venituri te fac să te întrebi dacăînchizi porţilepemoment şi aştepţi vremurimai bune. Şi socoteala aceasta o au toate societăţile care au ca materie primă energia”, spune Gheorghe Bosânceanu, proprietarul Şantierului Naval Constanţa.
Pentru cei care au bugete multi anuale, unde veniturile şi cheltuielile şi echilibrul dintre ele, evoluţia preţurilor la oţel, gaze,energie şi combustibili este foarte importantă, arată omul de afaceri.
„În condiţiile în care evoluţia lor este impredictibilă şi doar în sus îţi faci nişte socoteli. În cazul nostru preţurile la mentenanţa şi construcţia de nave sunt date de piaţă. Aşa că ştii veniturile, dar când îţi cresc peste noapte cheltuielile cu achiziţionarea tabeli, cu preţul energiei consumate pentru construcţia unei nave începi să îţi faci nişte socoteli. Şi te întrebi dacă nu emai bine să închizi porţile şi să aştepţi vremuri mai bune. Şi socotelile acestea şile fac toate firmele care sunt dependente de costurile la energie”, a arătat Bosânceanu.
Santierul naval la care omul de afaceri este acţionar majoritar are comenzi pentru construcţia a patru nave. Contractele sunt pe doi trei ani, dar navele trebuie pusepe apă, indiferent de evoluţia costurilorla petrol, gaze, energie.
Potrivit Raportului anual pe 2020 aflat pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti, „Activitatea societăţii în anul 2020 a demarat în contextul declanşării epidemiei de SARS-COV2 la nivel global, care a afectat în mod direct piaţa transporturilor navale. Acest lucru a condus ca piaţa construcţiilor de nave să scadă în 2020 cu mai mult de 40% faţă de nivelul anului anterior şi
activitatea de reparatii s-a contactat la minimul de lucrări şi modernizari”.
„După un start mai lent al activităţii de reparaţii în primele trei luni ale anului cauzat de veniturile scăzute înregistrate de armatori şi de pandemia COVID-19, odată cu creşterea numărului de persoane vaccinate şi reluarea activităţilor economice, şi activitatea de reparaţii a intrat pe un trend ascendent, astfel că numărul de nave reparate în trimestrul II, cât şi numărul de nave contractate pentru trimestrele III şi IV a crescut semnificativ, creând premizele realizării bugetului de venituri din activitatea de reparaţii pentru anul 2021”, arată Raportul SNC pe primul semestru din 2021 depus la BVB.
Capitalizarea de piaţă a Şantierului Naval Constanţa este de 153.394.581 lei.
https://www.economica.net/ghoerghe-bosanceanu-mai-toate-societatile-care-au-activitatea-bazata-pe-energie-si-gaze-se-gandesc-daca-merg-mai-departe-sau-iau-o-pauza_541917.html